Sunteți pe pagina 1din 48

Abordarea pacientului cu cefalee

• Anamneză
• Examen clinic şi neurologic
• Investigaţii
• Management
Abordarea pacientului cu cefalee
• Anamneza reprezintă cel mai important
element în evaluarea pacientului;
• Se vor utiliza toate resursele:
– Anamneză luată de la pacient
– Anamneză de la familie
– Anamneză din departamentul de urgenţă

• Cel mai important deziderat: Este cefalee


de tip primar sau secundar?
Anamneză
• Istoricul pacientului foarte important:
– Nu se recomandă investigaţii paraclinice/imagistice în
caz de cefalee primară
• Se recomandă completarea unui jurnal de
către pacient cu scopul de a identifica
pattern-urile dureroase;
• Istoric nuanţat pentru diferitele tipuri de
cefalee;
• La copii, migrena şi cefaleea tip tensiune pot
să fie mai greu de diferenţiat.
Anamneza pentru cefalee
Întrebări cheie
TIMP
- Debut, frecvenţă, pattern, durată?
CARACTER
- Sediu, intensitate, natura durerii?
CAUZE
- Predispoziţie, triggeri, factori de agravare, factori de ameliorare?

- Istoric familial?
RĂSPUNS
- Limitarea diferitelor activităţi pe perioada episodului?
- Medicatie utilizată, răspuns la aceasta?
INTERVALE
- Cum se simte pacientul între episoadele de cefalee?
- Anxietate, teama în legătură cu episodul?
EXAMENUL CLINIC
• Aspecutul pacientului: arată bine, aspect de bolnav
sau aspect de pacient în stare critică?
• Semnele vitale: curba termică, tensiune (HTA, hTA),
puls
• Examinarea extremităţii cefalice şi a regiunii
cervicale;
• Examinarea cavităţii bucale
• Examen neurologic: Nivelul de conştienţă, pupilele,
ex. fundului de ochi (edem papilar, hemoragii
preretimniene), ROT, mers, sensibilitate, motilitate
• Se recomandă pentru sugari şi copiii mici evaluarea
perimetrului cranian.
• Examenul clinic poate calma pacientul
EXAMENUL CLINIC PENTRU COPILUL
CU CEFALEE (Linder SL, 2005)
Examenul regiunii cervicale
Craniu – palparea structurilor osoase şi musculare,
Urechi – conductul auditiv extern
Articulaţia temporomandibulară – palpare, grad de
motilitate
Nervi cranieni – palparea nv.supraorbitali, nv.occipitali,
examinarea nv.IX, X, XI şi XII
Ochi – inspecţie, palpare
Sinusuri
Evaluarea presiunii intracraniene
Dinţi – inspecţie, percuţie, palpare
Semnul Brudzinski şi Kernig
(Ambele semne sunt sugestive pentru iritaţia meningeală)

• Semnul Kernig :
Rezistenţă la extensia
piciorului desi genunchiul este
flectat

• Semnul Brudzinski:
Flexia soldului si a
genunchilor ca răspuns la flexia
gâtului
Semne de alertă obţinute prin
istoric şi examinare
• Debut acut
• Examen clinic neurologic anormal
• Semne vitale anormale
• Debut nou de cefalee la un pacient cu HIV
• Cefalee severă la primul episod sau care se
agravează
• Cefalee asociată cu convulsii

Dacă se stabileşte diagnosticul de cefalee


primară  tratament
Cauze grave de cefalee 1
Tumori intracraniene
– Rareori produc cefalee înainte de a avea un anumit volum;
– Epilepsia reprezintă elementul definitoriu;
– Pierderea stării de conştienţă poate să fie posibilă;
– În general asociază semne de focar;

Meningita
– De regulă se însoţeşte de febră şi redoare de ceafă;
– Cefaleea poată să îmbrace caracter generalizat sau frontal
(cu iradiere către regiunea cervicală)
– Greaţa şi tulburările stării de conştienţă pot acompania
cefaleea.
Cauze grave de cefalee 2

Hemoragie subarachnoidiană (SAH)


– De regulă debutează acut cu cefalee
atroce;
– Redoare de ceafă – necesită câteva ore
până apare;
– La sugari şi copii mici semnele/simptomele
pot fi absente;
– Uneori pacientul este confuz
Cauze grave de cefalee 3
Hipertensiune intracraniană idiopatică
– Termen similar celui de pseudotumor cerebri
– Condiţie rară, de obicei regăsită la tinere obeze
– Anamnestic sunt sugerate elemente sugestive pentru
HTIC
– La adult examen oftalmologic: edem papilar
– Diagnostic confirmat prin măsurarea presiunii LCR
Intoxicaţie cu monoxid de carbon (CO)

- Cefaleea reprezintă un simptom al intoxicaţiei subacute


– Potenţial fatal
1. Dacă pacientul prezintă:
- cefalee intermitentă, greaţă şi vărsături, fără simptomatologie
neurologică;
- dacă cefaleea intermitentă este separată de intervale libere;
- dacă istoric familiar prezent
SUSPICIUNE DE MIGRENĂ
(nu necesită investigaţii)

2. Dacă pacientul prezintă istoric scurt de cefalee care se


agravează rapid şi asociază semne/simptome neurologice:
SUSPICIUNE DE AFECŢIUNE ORGANICĂ
(Se vor practica investigaţii)

3. Dacă pacientul prezintă cefalee severă, fără semne de HTIC


sau boală neurologică progresivă şi examenul clinic
neurologic este normal:
SUSPICIUNE DE CEFALEE NEPROGRESIVĂ CRONICĂ, ZILNICĂ
Investigaţii recomandate pentru
cauzele secundare de cefalee
• CT scan (leziuni, SAH)
• MRI/MRA (leziuni, mase tumorale, disecţii
vasculare, anevrisme, tromboze venoase)
• Puncţia lombară (meningite, SAH, hipertensiune
intracraniană)
• Angiografie (anevrism, vasculite, tromboză
venoasă)
• Laborator: Hemogramă, VSH, screening pentru
toxice/medicamente, dozări hormonale, glicemie,
ionogramă, etc.
“Efectuarea înregistrării EEG nu se
recomandă de rutină. Este puţin probabil ca
aceasta să definească sau să determine
etiologia migrenei vs. alte forme de cefalee
la copil."

Lewis DW, Ashwal S, Dahl G: Evaluation of children and adolescents with recurrent headaches:
Report of the quality Standards Subcommittee of the American Academy of Neurology and the
Practice Committee of the Child Neurology Society. Neurology, 59: 490-498, 2002
Când este recomandată
evaluarea neuroimagistică?

• Primul episod sever de cefalee din viaţa


pacietului;
• Creşte intensitatea cefaleei;
• Istoric de malignitate sau imunosupresie;
• Deficit neurologic focal sau convulsii;
TRATAMENT

Strategii biocomportamentale
Terapie acută/de atac
Tratament profilactic
METODE NONFARMACOLOGICE UTILIZATE ÎN
TERAPIA MIGRENEI LA COPII ŞI ADOLESCENŢI
1. Igiena somnului:
somnului somn regulat, evitarea somnului haotic, dezechilibrat,
2. Exerciţii fizice: aerobic (aprox.30min/zi)
3. Mese regulate
4. Se va evita cafeaua/cantităţi reduse, unele produse alimentare;
5. Se vor evita curele de slăbire;
6. Vor fi cercetaţi şi identificaţi triggers;
7. Metode biocomportamentale:
biocomportamentale biofeedback (rezistenţă galvanică cutanată
feedback);
terapie de relaxare (relaxare musculară
progresivă, meditaţie, relaxare pasivă, autohipnoză,
etc.)
terapie cognitivă/terapie antistress
8. Metode complementare/alternative
Plante/ierburi (Tanaceum parthenium, Ginko), Minerale (Magnesium),
Vitamine (Riboflavin-B2), Acupunctura, Aromaterapie

Balottin U, Termine C: Recomandation for the management of migraine in paediatric patients.


Expert Opinion Pharmacotherapy 8 (6): 731-744, 2007
TRATAMENT FARMACOLOGIC - 1
1. Nu se recomandă dacă:
- atacul este de scurtă durată
- nu este sever
- copilul se linişteşte după ce varsă sau după
somn
2. Da în cazul în care pacientul prezintă greaţă,iar
vărsăturile şi cefaleea sunt prelungite:
ANALGEZICE
ANTIEMETICE
SEDATIVE
TRATAMENT FARMACOLOGIC-2

Medicaţia sub formă lichidă este absorbită mai


repede pe perioada accesului deoarece la acel
moment există o pareză gastrică;
Dacă simptomatologia este severă: TRIPTAN
Dacă vărsăturile şi greaţa acompaniază migrena:
antiemetic (ONDANSETRON) sublingual, apoi la 15-
30 min. analgezic.
Dacă copilul adoarme, cefaleea dispare; de aceea se
apreciază că sedarea pacientului face parte din
terapie :antihistaminice simple (diphenhydramina,
cyproheptadina); benzodiazepine
Recomandările pentru tratamentul acut
al migrenei la copii şi adolescenţi
Ibuprofen este eficient şi poate fi considerat ca primă intenţie
în terapia acută a migrenei la copil (level A)
Acetaminophen este probabil eficient şi poate fi utilizat în
terapia acută a migrenei la copi (Level B)
Sumatriptan nasal spray este eficient şi poate fi luat în
considerare pentru tratamentul acut al migrenei la copil
(Level A)
Nu există date care să susţină sau să contraindice utilizarea
oricărui preparat oral de triptan la copii sau adolescenţi
(Level U)
Nu există date suficente care să aprecieze eficacitatea
utilizării de sumatriptan subcutanat (Level U).
Brandes JL, Kudrow D, Stark S, et al. Sumatriptan-naproxen for acute treatment of migraine: a
randomized trial. JAMA.297:1443-1454, 2007
33. Smith T, Blumenthal H, Diamond M, et al. Sumatriptan/naproxen sodium for migraine: efficacy,
health-related quality of life and satisfaction outcomes. Headache.47:683-692, 2007
MEDICAŢIE FOLOSITĂ ÎN TERAPIA
PREVENTIVĂ A MIGRENEI LA COPIL -1
MEDICATIE DOZE OPTIME FORME DISPONIBILE EFECTE SECUNDARE

AGENŢI PREVENTIVI

Cyproheptadine 0.25-1.5 mg/kg 2mg/lingurită sirop Sedare, creştere ponderală


4 mg/tabletă
BETA BLOCANŢI*

Propranolol 2-4 mg/kg/zi 10, 20, 40, 60 or 80 mg/tabletă hTA, tulburări de somn,depresie
60, 80, 120 or 160 mg cps. cu
actiune prelugită
Metoprolol 2-6 mg/kg/zi 50, 100mg/tabletă hTA, tulburări de somn,depresie

Nadolol 0.5-2.5mg/kg/zi 20, 40, 80mg/tabletă hTA, tulburări de somn,depresie

ANTICONVULSIVANTE

Topiramate 1-10 mg/kg/zi 25, 100 mg/tabletă Sedare, parestezii, scădere


ponderală, glaucom, litiază renală
Valproat 20-40 mg/kg/zi 57,5mg/tsp sirop Creştere ponderală, căderea
150, 300, 500mg/ tabletă părului,hepatotoxicitate, chist
ovarian, trombocitopenie/patie
Gabapentin 10-40 mg/kg/zi 250mg/tsp sirop Oboseală, ataxie, ameţeli
100, 300, 400 mg/capsulă
Chutorian AM: Headaches in Burg FD, Ingelfinger JR, Polin RA (eds) Current
pediatric therapy, 28-35, 2006
MEDICAŢIE FOLOSITĂ ÎN TERAPIA
PREVENTIVĂ A MIGRENEI LA COPIL -2
ANTIDEPRESIVE

Amitriptyline 10-25mg în fiecare 10, 25, 50 mg/tb Sedare


seară
Nortriptyline 10-75mg în fiecare 10, 25, 50, 75mg/tb Creştere ponderală
seară la culcare
Fuoxetin 10-40mg dimineaţa 10, 20 mg/capsulă Insomnie, anxietate,
creştere ponderală
AINS

Naproxen 250-500mg x 2/zi 250, 375, 500mg/tb Iritaţie gastrică

BLOCANŢI AI
CANALELOR DE
CALCIU
Verapamil 4-10mg/kg/zi, 40, 80, 120 mg/tb. hTA, greaţă, bloc
administrat de 3 ori/zi atrioventricular, creştere
ponderală

Chutorian AM: Headaches in Burg FD, Ingelfinger JR, Polin RA (eds) Current
pediatric therapy, 18th edition, Philadelphina, PA: Saunders: 28-35, 2006
VĂRSĂTURILE
Definiţie

Act reflex, care constă în evacuarea forţată a


conţinutului gastric / intestinal, voluntar /
involuntar prin cavitatea bucală

Precedate de greaţă, însoţite de hipersalivaţie,


modificări cardio-respiratorii
Mecanism de producere
Clasificarea vărsăturilor
In funcţie de aspect:
alimentare
bilioase
fecaloide
sanguinolente cu sânge proaspăt / aspect
de “zaţ de cafea”
Clasificarea vărsăturilor
In funcţie de etiologie:
Vărsături de origine extradigestivă:
Vărsături psihogene
Infecţii în sfera ORL , pulmonare, reno-urinare, SNC
Vărsături de cauză neurologică: hidrocefalie,
hemoragii, tumori, hematoame, HIC, migrenă,
epilepsie
Vărsături de cauză metabolică: galactozemie,
aminoacidopatii, insuficienţă corticosuprarenală,
porfirie, hipercalcemie, tetanie neonatală
Vărsături de cauză endocrină: diabetul zaharat
decompensat, hiperparatiroidismul
Vărsături de cauză toxică: plumb, salicilaţi, vitamina
A, D, antibiotice, chimioterapice
Vărsături de origine digestivă
Etiologia vărsăturilor în funcţie de
vârstă
Nou-născut Sugar Copil >2 ani

Obstrucţiile tractului Obstacole anatomice Apendicita acută


gastro-intestinal:
gastro-intestinal atrezie incomplete Peritonita
intestinală, volvulus, Boala Hirschsprung Hernie strangulată
malrotaţie, pancreas
Invaginaţia intestinală Ulcer gastroduodenal
inelar, duplicaţie
Stenoza hipertrofică de pilor Parazitoze intestinale
Enterocolita
ulceronecrozantă Apendicita acută Aderenţe / bride
Ulcerul gastroduodenal/ Hernia strangulată Gastrite bacteriene / virale
esogastroduodenită Reflux gastro-esofagian Patologie hepato-biliară şi
Imperforaţia anală Alergie la proteinele laptelui pancreatică: hepatite, litiaza
de vacă biliară, pancreatite, sdr.
Ileusul meconial Reye
Intoleranţa la gluten
Dop meconial
Gastrita alergică / infecţioasă
Boala Hirschsprung
Abordarea clinică
Anamneza trebuie să precizeze:
Caracterul vărsăturilor:
vârsta debutului
orarul: postprandial imediat / tardiv, în timpul
alimentaţiei, nocturne
aspectul: alimentare, bilioase, fecaloide,
sanghinolente (sânge roşu / zaţ de cafea)
mecanism de producere: schimbarea poziţiei,
postmedicamentoase, schimbarea regimului
frecvenţa: număr / 24 ore
abundenţa: dificil de precizat
data apariţiei / evoluţia: recente (acute), recurente,
habituale
Abordarea clinică

APF / APP:
sarcina normală / patologică
evoluţia în perioada perinatală / neo-natală
dezvoltarea staturo-ponderală şi psihomotorie
date clinice anterioare
tratamente efectuate: antibiotice (eritromicina), salicilaţi,
digoxin, teofilina, chimioterapice, dezinfectante urinare,
vitamina A, D (doze, ritm)
AHC: migrena
Alimentaţia : modul de preparare, cantitatea,
natura alimentelor şi data introducerii în alimentaţie,
numărul meselor, modificări în dietă
Abordarea clinică
Examenul clinic:
talie, greutate, PC
aspectul / poziţia copilului
manifestări asociate: paloare, transpiraţii, tahicardie,
halenă acetonemică, diaree / constipaţie, dureri
abdominale, meteorism, hepatosplenomegalie, sânge
pe sondă / tuşeu rectal, semne de deshidratare
semne infecţioase: febră, erupţii, secreţii
mucopurulente, otalgie, disfagie, disurie, polakiurie
semne respiratorii
semne neurologice: convulsii febrile, hipotonie, redoare
ceafă, fotofobie, cefalee, tulburări de vedere, alterarea
stării de conştienţă
Abordarea clinică
Examene paraclinice:
hemograma,ionograma serică, Astrup, uree, creatinină,
proteinemie
reactanţi de fază acută (VSH, CRP, fibrinogen)
glicemie, corpi cetonici (sânge, urină), amilazemie
teste de explorare funcţională hepatică (sindrom de citoliză,
excretobiliar, inflamator, hepatopriv)
ecografia abdominală, Rg. abdominală pe gol
investigaţii bacteriologice (coprocultură, urocultură,
hemocultură, puncţie lombară, exudat faringian)
examen complet al scaunului
investigaţii neurologice (FO, EEG, investigaţii imagistice)
teste toxicologice şi metabolice (serice şi urinare)
examen psihologic
Răsunetul clinic al vărsăturilor
alcaloză metabolică
hipokaliemie, hiponatremie
deshidratare extracelulară
hiperazotemie prin cloropenie
cetoză secundară corelată cu hipoglicemia
vărsături persistente stagnare / scădere ponderală cu
diminuarea ţesutului subcutanat şi a masei musculare
malnutriţie
accidente respiratorii prin inhalare / mecanism vagal, îndeosebi la
sugarul mai mic de 3 luni bronhopneumonii, pneumopatii de
aspiraţie (maladia Mendelson), tulburări de mecanică respiratorie
(atelectazie dreaptă),
episoade de apnee / bradicardie la nou-născut moarte subită
Diagnostic diferenţial
Regurgitarea: eliminarea orală, postalimentară, fară efort a unei cantităţi
mici de alimente ingerate asociată sau nu cu un fenomen de eructaţie
Fară semnificaţie patologică: cantitate mică, curba ponderală
neinfluenţată
Cu semnificaţie patologică: cantitate mare, curba ponderală
descendentă
Cauze :
1. Regurgitaţii fiziologice: nou-născut + sugar
2. Regurgitaţii prin greşeli ale tehnicii de alimentaţie
3. Reflux gastro-esofagian
4. Boli ale esofagului
Congenitale: atrezia, stenoza, duplicaţia, esofag scurt, hernie hiatală
Dobândite: esofagite, stricturi, corpi str ăini
5. Boli ale cardiei – cardiospasm
6. Boli ale diafragmului – eventraţia diafragmatică
7. Boli ce determină creşterea presiunii intraabdominale
Diagnostic diferenţial

Ruminaţia : manifestare de tip nevrotic, care constă


în autoprovocarea de regurgitaţii repetate cu o
cantitate diferită de alimente din stomac, care sunt
redeglutiţionate apoi, sau eliminate la exterior

Circumstanţe de apariţie:
vârsta mică (2-3 luni)
sugarii neglijaţi, copii instituţionalizaţi, copii cu RGE
netratat, copii mari cu bulimie
paralizii cerebrale infantile, psihoze
FORME CLINICE
Vărsăturile ciclice
CARACTERE GENERALE
episoade de vărsături recurente fără o cauză
organică
cu durată de ore – zile, debut brusc, în timpul
somnului / dimineaţa devreme
separate de un interval liber săptămâni / ani
cedează spontan / după somn
pot evolua cu dezechilibre hidroelectrolitice
importante
debut înainte de 6 ani, sex feminin, copii unici, mediu
urban
pot fi precipitate de: infecţii, alergii alimentare, atac
de panică, oboseală, situaţii stresante
Vărsăturile ciclice
condiţii predispozante:
formaţiuni înlocuitoare de spaţiu
uropatia obstructivă
erori înascute de metabolism (defecte în
ciclul ureei)
mutaţii ale ADN mitocondrial (AHC de
migrena)
reactivitate autonomă crescută
1/3 din pacienţi suferă de o patologie
psihiatrică (anxietate, depresie)
Vărsăturile ciclice

Diagnostic pozitiv: istoricul caracteristic, examen fizic


normal, excluderea unei cauze organice
Nu există un management standard
Se utilizează:
antagoniştii receptorilor anti HT3 ( ondasetron,
granisetron)
benzodiazepine (lorazepam)
IPP şi antagoniştii receptorilor H2
tratarea procesului infecţios
Mai sunt utilizate: ciproheptadina, amitriptilina,
propanololul
Vărsăturile şi chimioterapia
Frecvent întâlnite la copii care fac tratament
chimioterapic pentru diferite forme de cancer
Pot fi:
Acute :tipul de medicament, doză, mod de administrare,
factori legaţi de pacient
Anticipative: după mai multe şedinţe de chimioterapie,
produse de stimuli din mediu
Întârziate: doze mari de chimioterapice, la 24 ore după
administrare
Cronice:
Cronice la pacienţii cu cancere în stadii avansate,
determinate de: constipaţie, antidepresive, terapia durerii
Managementul vărsăturilor la
nou-născut
Vărsături bilioase Hematemeza Vărsături Vărsături

prematur debut primele zile


polihidramnios matern/ detresă respiratorie traumatism la naştere
sindrom de detresă anorexie,
imagine hidroaerică hipoxie la prematur
respiratorie hepatosplenomegalie,
(ecografia fetală)
context epidemiologic cataractă,
absenţa emisiei meconiu
retard psihomotor
creşterea PC
ENDS bombarea FA, letargie
Rgr abdominală pe gol debut primele 24ore hipoglicemie deficite neurologice
distensie abdominală, hiperaminoacidurie
sânge în scaun Ulcer de stress proteinurie,
semne de infecţie Esofagită galactozurie
Atrezie intestinală ulcero-
Hidrocefalie
Hemoragie cerebrală
hemoragică

Nutriţie parenterală Rg abd. pe gol Galactozemie Tratament chirurgical


Tratament chirurgical Deces

Enterocolită ulceronecrozantă Tratament chirurgical


medicamentos

Repaus digestiv
Nutriţie parenterală
Tratament antiinfecţios
Managementul vărsăturilor la
sugar
Vărsături

debut brusc
interval liber (6-8 sapt) vărsături alimentare/ APP: bronşiolite, wheezing recurent
bilioase/fecaloide diaree explozivă
în jet, explozive, alimentare, după masă schimbarea poziţiei
dureri abdominale violente lichidiană/cu scaune
constipaţie, apetit prezent postprandiale, uneori în jet/
oprirea tranzit moi, păstoase
scădere în greutate, unde peristaltice hematemeza
palparea tumorii meteorism
palparea tumorii tulburări de creştere
ingestia lapte vaca
sânge în scaun sdr de malabsorbţie

Tranzit baritat
Ecografia abdominală Intoleranţă la proteinele
Tranzit baritat
Tranzit baritat lapte vacă
pH- metrie (pH<4)
ENDS
Stenoză hipertrofică de pilor Invaginaţie intestinală
Regim de excludere
Reflux gastro-esofagian
Tratament chirurgical Irigografie
Tratament chirurgical
Schimbarea stil de viaţă
Tratament medicamentos
Tratament chirurgical
Managementul vărsăturilor la
sugar
Vărsături

incoercibile, anorexie febră anotimp rece, IACRS,


diaree cronică cu steatoree
semne de deshidratare convulsii febră,
distensie abdominală
♀:pseudo-hermafroditism semne HIC scaune galben-verzui
malnutriţie
SDA

Puncţie lombară Izolarea Rotavirus în scaun


xylozemia<20mg% hiponatremie
hipoproteinemie, hipocloremie
hipoalbuminemie hiperpotasemie
TTG IgA (antigliadina) 17-OH Meningită/ Encefalită
progesteron↑
Enterocolită cu Rotavirus
ENDS cu biopsie Depletive cerebrale
Hiperplazie suprarenală Antibioterapie
Reechilibrare hidroelectrolitică
prin pierdere de sare Medicamente antisecretorii
Boală celiacă

Reechilibrare hidroelectrolitică
Regim fără gluten Prednison
Managementul vărsăturilor la
copilul mare

Vărsături
matinale/postprandriale, stare confuzională/
greaţă, dureri abdominale în FID greaţă letargie dureri abdominale,
diaree, febră, apărare musculară dureri abdominale APP: varicelă, anorexie, diaree,
în epigastru, sensibilitate infecţii acute respiratorii semne neurologice,
în epigastru ingestia de salicilaţi prurit, hipereozinofilie

Leucocitoză, VSH↑, CRP↑,


fibrinogen↑ TGO, TGP↑,
ENDS cu Examen coproparazitologic
Ecografia abdominală timp protrombină
biopsie pozitiv
prelungit, glicemie↓
anomalii EEG
Apendicită acută Test rapid cu uree pozitiv
Parazitoză intestinală
Sdr.Reye std I
Gastrită cu H Pylori
Tratament chirurgical Tratament medicamentos
PEV cu glucoză
Monitorizarea funcţiilor vitale antiparazitar
Regim de protecţie gastrică
Monitorizarea PIC
Tripla terapie
Tratamentul vărsăturilor

Identificarea şi eliminarea cauzelor


posibile
Controlul simptomatologiei
Reechilibrarea hidroelectrolitică şi
nutriţională
Tratamentul vărsăturilor

Măsuri dietetice

Tratament medicamentos

Tratament chirurgical
Tratamentul vărsăturilor
Clasa Reprezentanţi Mecanism Indicaţii Reacţii adverse Doze

Diphedrinamida Supresia Rău de -Sedare Po:1-1,5


Antihistamine receptorilor
Hidroxizina mişcare -Gură uscată mg/kg
Prometazina labirintici
Efecte -Simptome Iv:5mg/kg/
Meciclizina zi
anticolinergice extrapiramidale
la nivel central -Dischinezie

Scopolamina Efecte -Uscăciunea gurii Patch trans-


Anticolinergice muscarinice Profilaxia -Tulburări de dermic
la nivel central răului de 1,5mg
vedere
sau zonei
mişcare
labirintice -Constipaţie
-hTA ortostatică
Metoclopramid Blocarea Chimioterapie -Simptome po:
Antagonişti ai receptorilor D2
Trimetobenzamid Tulburări de extrapiramidale 0,1mg/kg
dopaminei din zona
Cisaprid chemoreceptoa motilitate -Gură uscată Iv:
re si de la (gastropareza) -Constipaţie 0,25mg/kg
nivelul BRGE
sistemului
-Discrazii sangvine
nervos enteric -Sedare
Tratamentul vărsăturilor
Clasa Reprezentanţi Mecanism Indicaţii Reacţii adverse Doze

Antagonişti ai Ondasetron Blocarea Chimioterapie -Cefalee, diaree Iv:0,15


receptorilor Granisetron receptorilor D2 mg/kg
Varsaturi -Constipatie,
5-HT3 postoperatorii -Transaminaze↑
Benzodiazepine Lorazepam Inhibiţie GABA Chimioterapie -hTA, apnee, 0,15-
Diazepam Lorazepam efect -Amnezie retogradă, 0,20
Midazolam Sedare, rapid,durata scurta -Agitatie mg/kg
anxietate
Canabinoide Dronabinol necunoscut chimioterapie - -
Nabilone

Fenotiazide Proclorperazin Blocarea Chimioterapie Simptome 1-3mg


a receptorilor D2 extrapiramidale- rar /kg
din zona
Varsaturi ciclice
Clorpromazina utilizate
chemoreceptoar Gastrite acute
e
Tratamentul vărsăturilor
Clasa Reprezentanţi Mecanism Indicaţii Reacţii adverse Doze

Butirofenone Droperidol Blocarea Vărsături ciclice, -Simptome 1-5mg/zi


receptorilor D2 chimioterapie, extrapiramidale
Haloperidol din zona
postoperator -sedare
chemorecep
toare -cefalee
-hTA
-constipaţie
0,2-0,3
mg/kgc/adm
Domperidon Blocarea
Chimioterapie x 3-4/zi
(Motilium) receptorilor D2 de
la nivelul Tulburări de (susp
sistemului nervos motilitate -Creşte prolactina 1mg/1ml
enteric tb 10 mg)
(gastropareza)
BRGE

Corticosteroi Dexametazona necunoscut Chimioterapie -UG, DZ, 1mg/kg


zi alături de alte -Întarzierea
antiemetice, cresterii,
Vărsături datorate
HIC -Leucopenie,acne
e

S-ar putea să vă placă și