MEDICINA

SPORTIVA
sau CLINICA OMULUI SANATOS, asa
cum este definita de FIMS a evoluat in
paralel cu dezvoltarea educatiei fizice si
sportului devenind nu numai o realitate a
zilelor noastre dar mai ales o necesitate
 DEFINITIE
MS specialitate multidisciplinara clinica
si academica care :
- promoveaza stilul de viata activ
exercitiul fizic fiind mijloc important de
promovare al sanatatii si de crestere a
calitatii vietii!
- diagnosticarea, tratarea si recuperarea
traumatismelor aparute prin practicarea
sportului
 Medicina sportiva reprezinta singura
specialitate a carei curricula de
pregatire cuprinde aspecte specifice
adaptarilor fiziologice in efortul fizic
sau patologiei specifice performantei!
 Fundamenteaza din punct de vedere
biologic exercitiul fizic ca factor
sanogenetic
 Prin Legea Educatiei Fizice si
Sportului 69/2000 completata in 2004
si aprobata de Parlamentul Romaniei,
Medicina Sportiva este nominalizata
expres pentru protejarea sanatatii
sportivilor si eliberarea Avizelor
medico-sportive( act medico-legal care-i
da dreptul sportivului sa participe la
antrenamente si competitii).
Pe de alta parte in “Conventia internationala
impotriva dopajului in sport”, adoptata de
Adunarea Generala UNESCO in 19
octombrie 2005 la Paris si acceptata de
Romania (Decret prezidential
119/25.09.2006), in articolul 6 se stipuleaza
oligativitatea prezentei medicului sportiv in
comisiile de eliberare a scutirilor pentru uz
terapeutic ceea ce inseamna recunoasterea
acestei specialitati de catre UNESCO
 SCOP
Acordarea avizului medico-sportiv
Cercetare fiziologia sportului
Asistenta medicala la antrenamente si competitii
Utilizarea medicatiei si suplimentelor specifice
Asistenta medicala la sportivii cu dizabilitati

 Prevenirea bolilor cronice cauzate de sedentarism

 EFORTUL FIZIC
- repetare sistematica de actiuni
motrice,
care au ca obiectiv ameliorarea
performantei fara modificari
morfologice evidente.
(Hoffmann si Hettinger 1980 );

- din punct de vedere al

performantei sportive ne
intereseaza acel efort care prin
 ORGANE IMPLICATE IN
EFORT
 muschiul scheletic
 sistemul cardio-vascular si
respirator
 sistemul nervos

 sistemul endocrin

 Sistemul digestiv

 Sistemul excretor
 Clasificarea eforturilor
 După tipul dominant de
contracţii musculare
eforturile sunt:
 eforturi dinamice

 eforturi statice

 eforturi combinate
 EFORTURI CARE IMPLICA
O SINGURA CONTRACTIE
 Forta exploziva este principala calitate
utilizata
 (exemplu: aruncarea la baschet, detenta,
ridicarea la haltere)
 Sistem implicat: ATP
 Antrenamentul pentru acest gen de
evenimente se bazeaza pe specificitate, pe
tehnica, si mai putin pe schimbarile
fiziologice induse de antrenament intrucat,
sistemul energetic implicat (ATP-ul) nu poate
fi influentat foarte mult prin antrenament,
avand o importanta determinare genetica.
 După caracterul repetării efortului se descriu:
 eforturi ciclice
 eforturi aciclice
 efortul poate fi:
- unic ( o singura proba, o singura incalzire);
- repetat ( mai multe probe de concurs cu
incalzire inaitea fiecarei probe).
 - eforturi de antrenamant care au drept scop
cresterea performantei si atingerea formei
sportive ;
- eforturi competiţionale care presupun
valorificarea formei sportive in paralel cu o buna
mobilizare psihica.
 Funcţie de similitudinea efortului din antrenament cu
cel din competiţie
 eforturi specifice
 eforturi nespecifice

Funcţie de intensitatea efortului

 efort maximal 0-10 secunde
 efort submaximal pana la 1 min
 efort de intensitate mare pana la 6 min
 efort de intensitate moderată 6 min – 60 min
 efort de intensitate mică 60 min – câteva ore
 CLASIFICAREA
EFORTURILOR DUPA
DURATA
 EFORTURI FOARTE SCURTE (mai
putin de 10 secunde)
 EFORTURI SCURTE (10-60 sec)
 EFORTURI SUSTINUTE ( 60
secunde- 60 minute)
 EFORTURI PRELUNGITE ( peste 60
de minute)
 EFORTURI SCURTE
 exemplu: alergare 400 m, ciclism
1000 m, inot fluture 100 m, anumite
actiuni din rugby)
 Antrenarea capacitatii anaerobe
alactacide si lactacide va influenta
performanta
 EFORTURI SUSTINUTE
( 60 secunde- 60 minute)
 exemplu: repriza de fotbal, jocul de
baschet etc, inot 1500 m, alergari 10
000 m etc
 Cea mai mare proportie de energie
provine din sistemul aerob dar si
anaerob
 EFORTURI PRELUNGITE
( peste 60 de minute)
 ex: jocul de fotbal, maratonul,
triatlon, curse de ciclism, sesiune de
antrenament de 2 ore inot
 Predominenta majora AEROBA
 Sunt acelasi ca la eforturile sustinute,
dar ce devine foarte important este
abilitatea organismului de a cruta si a
conserva sursele energetice
In functie de tipul metabolismului implicat in
sustinerea energetica eforturile se clasifica in:
 a. efort predominant anaerob din sporturile
cu dominanta forta\viteza in care sunt
implicate majoritar sistemele neuropsihic si
neuromuscular
 b. efort predominant aerob ce
caracterizeaza sporturile de rezistenta si in
care sunt solicitate maximal sistemul
cardiorespirator, metabolic si muscular
 c. efort mixt, cu dubla componenta
aeroba si anaeroba, pe care il intalnim mai
ales la jocuri sportive, box, scrima,tenis de
camp etc.
 EFORTUL ANAEROB
 Durata : primele 10-15 sec ef. anaerob alactacid
urmatoarele 30-45 sec efort anaerob lactacid
 Intensitate: maximala
 Substrat biochimic: compusi fosfageni ( ATP-
CP) si glicoliza anaeroba
 Calitati biomotrice implicate: forta-viteza
 Sisteme solicitate: neuropsihic si
neuromuscular
 Datorie de oxigen
 Factori limitativi: epuizarea ATP si CP
intramuscular si acumularea acidului lactic
 EFORT AEROB
 durata:1min- mai multe ore
 intensitate: mica, medie si submaximala
 substrat biochimic: oxidare in ciclul Krebs (glicoliza
aeroba, lipoliza, proteinoliza)
 calitati biomotrice implicate: rezistenta, anduranta
 sisteme solicitate: cardiorespirator, metabolic si musc
 echilibrul aport/cerinta de O2: -real:efort la
50%VO2max, FC 120-130b/min sau aparent
la 80% VO2 max, FC
160-170b/min
 economie energetica: DA-produsi finali CO2 si H2O
fara energie potentiala
 factori limitativi:cantitatea de oxigen care poate fi
consumata de muschi