Indicatorii variaţiei (împrăştierii)

Indicatorii sintetici ai variaţiei (1)

Abaterea medie liniară

Definiţie: Media aritmetică a abaterilor individuale faţă de medie (di)
luate în valoare absolută
Pentru o serie de frecvenţe sau pentru o
Pentru un şir simplu de valori: serie de date grupate pe intervale de

d
 x i x
grupare:
 x  x n
i i
d
n n i

Abaterea medie liniară are ca unitate de măsură, unitatea de măsură a

variabilei analizate.
Indicatorii sintetici ai variaţiei (2)

Dispersia sau momentul centrat de ordin 2

Definiţie: Media aritmetică a pătratelor abaterilor individuale faţă de
medie (di)
Pentru o serie de frecvenţe sau pentru o
Pentru un şir simplu de valori: serie de date grupate pe intervale de
grupare:
 x  x
2
  x  x 2
 ni
 2

i
 2

i
n n i

Din considerente de interpretare vom lăsa dispersia fără unitate de

măsură.

Formula alternativă de calcul a dispersiei:  2  x p2  x 2

Indicatorii sintetici ai variaţiei (3)

Abaterea standard sau abaterea medie pătratică

Definiţie: Rădăcina pătrată a dispersiei
  2
Proprietate: De obicei, între abaterea medie pătratică şi abaterea medie
liniară există următoarea relaţie:
4
d 
5
Abaterea medie pătratică are ca unitate de măsură, unitatea de măsură
a variabilei analizate.
Indicatorii sintetici ai variaţiei (4)

Coeficientul de variaţie sau de omogenitate

Definiţie: Este o exprimare în cifre relative (vezi indicatorii simpli ai
împrăştierii) a abaterii standard

CV  100
Proprietăţi: x
• de obicei CV ia valori în intervalul [0;100]
• valori mici (apropiate de limita inferioară) ale indicatorului indică o serie
omogenă (media, mediana, valoarea modală sunt reprezentative)
• valori mari (apropiate de limita superioară) ale indicatorului arată o serie
eterogenă (neomogenă) (media, mediana, valoarea modală sunt
nereprezentative)
• pentru a considera o serie omogenă, teoria recomandă, ca valoarea
CV sa fie cel mult 30-35%
Caz particular pentru dispersie

Dispersia variabilei de tip binar

    M 2 N  2 M 
2 2
(1 p ) N ( 0 p ) 
 
2
 q   p  
N M N M  N M 

 q p  p q  pq( p  q )  pq  p (1  p )
2 2

Dispersia maximă a variabilei de tip binar este 0,25

Studiul formei funcţiilor de repartiţie (1)

Asimetria
1) Metode simple de analiză a asimetriei
a) metoda vizuală
serie simetrică serie asimetrică spre stânga serie asimetrică spre dreapta

43 43
43
38 38
38
33 33
33
28
Studenti

28

Studenti
28
Studenti

23 23
23
18 18
18

13 13 13
8 8
8
3 3
3
2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nota Nota
Nota
Asimetria (2)

b) metoda comparării indicatorilor tendinţei centrale ( x , Me şi Mo)

43

38
33

28
Studenti

23
18

13
8

3
2 3 4 5 Mo
6 7 8 9 10

Me Nota

x
Asimetria (3)

b) metoda comparării indicatorilor tendinţei centrale ( x , Me şi Mo)

43

38

33

28
Studenti

23

18

13

3
2 3 4 5 6 7 8 9 10
Mo Me x
Nota
Asimetria (4)

b) metoda comparării indicatorilor tendinţei centrale ( x , Me şi Mo)

43

38

33

28
Studenti

23
18

13

3
2 3 4 5 6 x 7 Me 8 Mo
9 10
Nota
Asimetria (5)

2) Metode analitice de abordare

Coeficienţii de asimetrie ai lui Pearson

C as 
x  Mo
 
Proprietăţi şi interpretare:
• interval de valori [-1;+1 ]
• semnul arată direcţia asimetriei
• valori mici (apropiate de 0) indică
o asimetrie de mică intensitate
• valori mari (apropiate de ±1)
indică o asimetrie cu intensitate
foarte mare
3 x  Me 
C as 
Proprietăţi şi interpretare:
• interval de valori [-3;+3 ]
• semnul arată direcţia asimetriei
• valori mici (apropiate de 0) indică
o asimetrie de mică intensitate
• valori mari (apropiate de ±3)
indică o asimetrie cu intensitate
foarte mare
Asimetria (6)

Coeficienţii lui Pearson (continuare) Coeficientul lui Bowley

 32 Cas 
 q3  q2    q2  q1 
Cas  1  3  q3  q2    q2  q1 
2
unde: Proprietăţi şi interpretare:
  x  x 2
ni • interval de valori [-1;+1 ]
2   2

i

n i • semnul arată direcţia asimetriei

(momentul centrat de ordin 2) • valori mici (apropiate de 0) indică

o asimetrie de mică intensitate
 x  x
3
ni • valori mari (apropiate de ±1)
3 
i

n i indică o asimetrie cu intensitate

foarte mare
(momentul centrat de ordin 3)
 Boltirea (1)

1) Metoda vizuală

serie mezocurtică serie leptocurtică serie platicurtică

50 50 50
45 45 45
40 40 40
35 35 35
30 30 30
Studenti

Studenti

Studenti
25 25 25
20 20 20
15 15 15
10 10 10
5 5 5
0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nota Nota Nota
2

Boltirea (2)

2) Metoda analitică

Coeficientul lui Pearson Coeficientul lui Fischer

4
2  2 unde
 2  2  3
2

 ix  x  4
ni
4  Interpretare:
n i  2 =0 (repartiţie mezocurtică)
(momentul centrat de ordinul 4)  2 >0 (repartiţie leptocurtică)
Interpretare:  2 <0 (repartiţie platicurtică)
β2=3 (repartiţie mezocurtică)
β 2>3 (repartiţie leptocurtică)
β 2<3 (repartiţie platicurtică)