Tema 5.

Circuitul economic
mondial
5.1. Fluxurile international de bunuri si
servicii
5.2. Investiţiile străine directe – principalul
flux internaţional de capital.
5.3.Migraţia internaţională a forţei de muncă.
 Circuitul economic mondial reprezinta ansamblul
fluxurilor economice internationale privite in unitatea si
interdependenta lor. El reflecta ingemanarea formelor
schimbului mutual de activitati intre diferite economii nationale,
referitoare la activitatile producatoare de bunuri economice, de
distributie, de cercetare stiintifica etc. La etapa contemporana a
crescut considerabil importanta fluxurilor monetare, financiare,
de servicii si informatii etc.
   Cu cat gradul dezvoltarii economice interne este mai mare, cu
atat legaturile economice externe ale tarii respective sunt mai
intense, fapt ce se confirma prin locul si rolul detinut de tarile
puternic dezvoltate in circuitul economic mondial.
Circuitul economic mondial este format
din urmatoarele fluxuri care sunt
interdependente intre ele:

investitional
comercial

migrational
Migratia Internationala a fortei de
munca
• People move for a variety of reasons. They consider the
advantages and disadvantages of staying versus moving, as
well as factors such as distance, travel costs, travel time,
modes of transportation, terrain, and cultural barriers.
FLUXURILE COMERCIALE
 FLUXURILE COMERCIALE
INTERNAŢIONALE

Fluxurile comerciale internationale

reflecta interdependentele dintre tari in planul
economiei reale, fiind rezultatul adancirii
treptate a specializarii operatorilor economici
din diferite tari in producerea si
comercializarea de bunuri tangibile (produse
corporale: materii prime, semifabricate si
produse manufacturate), de bunuri intangibile
(produse ale inteligentei umane sub forma de
produse incorporale: brevete de inventie,
know-how, lucrari de proiectare) sau de
prestari de servicii (transporturi si asigurari,
turism international, servicii profesionale).
 De bază
Fluxuri cu
produse
corporale
Prelucrate

Brevete și
invenții

Fluxuri cu
Fluxuri
produse Know-how
comerciale
necorporale

proiecte

Servicii
profesionale
Servicii
Servicii de
transport și
turism
 COMERȚ GLOBAL
• Există o legătură directă între Globalizare și
Comerțul liber (schimb comercial fără bariere,
tarife). Ca rezultat consumatorii procură mărfuri
de calitate mai înaltă și la prețuri mai joase)
• Un efect direct al Fluxurilor comerciale
internaţionale este creșterea
interdependenţelor dintre ţări, ca rezultat al
intensificării treptate a diviziunii mondiale a
muncii şi al specializării agenţilor economici din
diferite ţări în producerea şi comercializarea de
produse corporale şi incorporale sau de prestări
de servicii pentru a asigura necesitațile
acestora.
 Comertul International:
efecte pozitive

Asigura folosirea deplina a resurselor

disponibile in fiecare tara, marind
marimea pietei
Este un instrument absolut necesar
pentru transferul de noi idei si
tehnologii
Stimuleaza si faciliteaza fluxul
international de capital
Contribuie essential la lupta impotriva
 Comertul International:
efecte negative

Modifica structura ocuparii

Contribuie la micsorarea
salariilor
Mareste datoriile externe
Creste saracia globala
 Evolutia comertului international cu bunuri
1950 - 2016
World
18000000

16000000

14000000

12000000

10000000 World

8000000

6000000

4000000

2000000

0
1950 1960 1970 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2016
 În concluzie:
• Comerţul internaţional reprezintă o parte
componentă a circuitului economic mondial și
constituie totalitatea schimburilor de bunuri,
servicii şi factori de producţie dintre două sau
mai multe state, generat de diviziunea
internaţională a muncii. Comerţul mondial
cuprinde comerţul exterior al tuturor statelor
lumii.
 Comerțul Exterior
• Operaţiunile de comerţ exterior sunt reflectate în balanţa comercială,
care reprezintă diferenţa dintre valoarea exportului şi importului unei
anumite ţări într-o perioadă determinată de timp (an, semestru,
lună).
• Exportul reprezintă activitatea desfăşurată de persoanele autorizate
de a vinde bunuri şi servicii în alte ţări. Importul este reprezentat de
activitatea desfăşurată de persoanele autorizate pentru cumpărarea
de bunuri şi servicii din diverse ţări pentru ţara căreia îi aparţin
importatorii.
• Reexportul este activitatea desfăşurata de persoanele autorizate de a
cumpăra mărfuri din unele ţări şi a le revinde în altele.
• Tranzitul reprezintă activitatea desfăşurată de persoanele autorizate
pentru transportarea mărfurilor străine pe teritoriul naţional, dar şi în
activitatea de depozitare temporară a acestor mărfuri în condiţii de
securitate, fiind considerat un comerţ invizibil.
Fiecare tara urmareste
cu ajutorul balantei
comericale, modul cum
participa ea la comertul
international, in scopul
valorificarii pe piata
externa a rezultatelor
activitatii la scara
nationala. Exportul constituie activul in care se
inscriu operativ sumele incasate din vanzarea
bunurilor economice, intr-o valuta convenita.
Importul constituie pasivul in care se inscriu sumele
platite pentru bunurile economice importate, intr-o
valuta inscrisa in contractul de import.
 Balanta comerciala: reprezinta un tablou
economico-statistic in care se inregistreaza si se
compara sistematic valoarea totala si pe grupe de
marfuri a exportului si a importului unei tari, pe o
anumita perioada, de regula un an.
Gruparea bunurilor economice exportate si
importate se realizeaza in modalitati diferite de la o
tara la alta. De obicei, aceasta grupare include zece
sectiuni, cu 150 de grupe de marfuri agroalimentare,
materii prime, combustibili, produse manufacturate

=SITC - (Standard International Trade Classification,

Rev.3) =HC - Harmonized Commodity Description and Coding
System
Dupa raportul dintre export si import balanta poate fi:
o excedentara (activa), atunci cand valoarea exportului e
mai mare decat valoarea importului, tara respectiva realizand
venituri suplimentare in valuta. O asemenea balanta e
recomandabila pentru tarile care au datorii externe si cele
care doresc sa treaca la convertibilitatea monedei. O balanta
comerciala excedentara se poate realiza prin relatii de comert
exterior cu orice alta tara.

o deficitara (pasiva), atunci cand valoarea exportului e mai

mica decat valoarea importului. Echilibrarea acestei balante
se poate face prin folosirea rezervelor valutare propii sau prin
credite externe rambursabile.

o echilibrata (soldata) atunci cand valoarea exportului este

egala cu valoarea importului. Aceasta se poate realiza in
fiecare an sau in mod cumulativ pe mai multi ani.
 Factorii economici care
influenteaza comertul
international sunt:

Investitii Institutii

Cheltuielile
Tehnologii de transport

Modificari
Resurse naturale demografice
 Trăsăturile principale ale CI:
• În perioada postbelică, comerţul internaţional a înregistrat cel mai
înalt ritm de creştere şi cea mai susţinută dinamică
• Ritmul de creştere al comerţului internaţional a devansat ritmul de
creştere al PIB la nivel mondial
• Schimbarea şi diversificarea structurii comerţului mondial.
Expansiunea comertului cu servicii (anii 80-present).
• Creşterea ponderii ţărilor industrializate în exporturile mondiale
pînă în anii 1990 şi accentuarea rolului ţărilor în dezvoltare
începând cu anii 2000
• Confruntarea dintre tendinţa de liberalizare a schimburilor
economice internaţionale şi afirmarea unor restrictii tarifare şi
netarifare în comerţul internaţional (Liberalism-Protectionism)
• Tendinta de institutionalizare si tripolarizare a schimburilor
comerciale internata
1. În perioada postbelică, comerţul
internaţional a înregistrat cel mai
înalt ritm de creştere şi cea mai
susţinută dinamică
 Exporturile de bunuri și servicii (curent US $) 2000 - 2016

Sursa: data.worldbank.org
Importurile de bunuri și servicii (curent US $) 2000 - 2016
EVOLUTIA EXPORTURILOR ( 1980-2015 )

Sursa: www.worldbank.org
EVOLUTIA IMPORTURILOR ( 1980-2015 )

Sursa: www.worldbank.org
Evolutia exporturilor și importurilor de servicii, 2005 -2016
(în trilioane USD)
6.00

5.00

4.00

3.00 Export
Import

2.00

1.00

0.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Realizată de autor în baza datelor http://unctadstat.unctad.org/wds/TableViewer/tableView.aspx

Ponderea exportului de bunuri pe grupe de
țări, 2001-2014
Ponderea importului de bunuri pe grupe de
țări, 2001-2014
Total value of exports 2017
Total value of import 2017
Comerțul cu bunuri: principalii exportatori și
importatori, la nivel mondial, 2017
Comerțul cu servicii: principalii exportatori și
importatori, la nivel mondial, 2017
List of countries by exports
List of countries by exports
Rank Country Exports Date of % of GDP[2]
(millions of $) information
1  China 2,157,000 2017 EST. 19.6
—  European Union 1,929,000 2016 EST. 13.0
2  United States 1,576,000 2017 EST. 11.9
3  Germany 1,401,000 2017 EST. 46.1
4  Japan 683,300 2017 EST. 16.1
5  South Korea 577,400 2017 EST. 42.2
6  France 551,800 2017 EST. 29.3
7  Russia 528,900 2017 EST. 35.4
8  Netherlands 526,400 2017 EST. 82.4
9  Italy 499,100 2017 EST. 29.8
—  Hong Kong 496,900 2017 EST. 187.4
10  United Kingdom 436,500 2017 EST. 28.3
11  Canada 433,000 2017 EST. 31.0
12  Mexico 406,500 2017 EST. 38.2
13  Singapore 372,900 2017 EST. 172.1
14  Taiwan 344,600 2017 EST. 60.3
15   Switzerland 336,800 2017 EST. 65.8
Evoluţia comerţului mondial cu bunuri în
2000-2014, mln. dolari SUA
Exports of regional trade agreements
(RTA),2016
120

100

80

60

40

20

0
CEMAC COMESA ECOWAS SADC WAEMU ASEAN EU NAFTA CAN MERCOSUR

Intra-RTA Trade Intra-regional Trade Rest of the World

 2. RITMUL DE CREŞTERE AL
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL A
DEVANSAT RITMUL DE CREŞTERE
AL PIB LA NIVEL MONDIAL
 DATE GENERALE

• in 2015 PIB a crescut, pe plan mondial, de

peste 10 ori fata de 1950;
• productia industriala mondiala a crescut de
12 ori;
• productia agricola mondiala a crescut de 7
ori;
• comertul international a crescut de 18 ori -
din punct de vedere fizic si de peste 90 de ori -
din punct de vedere valoric.
Ritmurile de crestere a exportului si PIB-ului
mondial 2010-2017, in %
 Raportul dintre creșterea volumului comerțului cu mărfuri și
creșterea PIB-ului mondial real

Creșterea volumului comerțului mondial

Raportul dintre creșterea

Creșterea volumului CM Creșterea PIB-ului mondial economică și creșterea PIB

Sursa: World Trade Statistical Review 2017
 Comerțul mondial (% din PIB) 2000 - 2016

Sursa: data.worldbank.org
TOP 10 EXPORTATORI DE PRODUSE
AGRICOLE, 2015
TOP 10 EXPORTATORI DE COMBUSTIBILI
SI PRODUSE MINIERE, 2015
TOP 10 EXPORTATORI DE FIER SI OTEL, 2015
TOP 10 EXPORTATORI DE PRODUSE
CHIMICE, 2015
TOP 10 EXPORTATORI DE PRODUSE DIN
INDUSTRIA AUTOMOBILELOR, 2015
TOP 10 EXPORTATORI DE TEXTILE, 2015
3. Schimbarea şi diversificarea
structurii comerţului mondial.
Expansiunea comertului cu servicii
(anii 80-present)
Contribuții la creșterea volumului comerțului mondial pe regiuni în perioada 2011-2016
(% anual)

Sursa: WTO Secretariat

Cresterea ponderii produselor
manufacturate in exporturile mondiale:
▪ 1950- 43%
▪ 1992- 73 %
▪ 2015 - 84 %
Aceasta tendinta a fost favorizata de:
 accentuarea deplasarii la scara
mondiala a ramurilor industriale mari
consumatoare de materii prime
(siderurgie, constructii navale,
tehnologii de virf, etc.) ;
 schimburile intrafirma .
  Diversificarea gamei produselor ce fac obiectul
comertului international si cresterea ponderii ramurilor
de varf in schimburile internationale de produse
manufacturate, concretizata, mai ales in cazul tarilor
industrial avansate, prin ritmul rapid de reinnoire a
sectoarelor de productie orientate spre export si
cresterea ramurilor de varf in structura acesteia. 
 The most traded goods
% of Total
Rank Category of Good Total Value (2016)
Global Exports

#1 Cars $1,350 billion 4.9%

#2 Refined $825 billion 3.0%

Petroleum
#3 Integrated Circuits $804 billion 2.9%

#4 Vehicle Parts $685 billion 2.5%

#5 Computers $614 billion 2.2%
#6 Pharmaceuticals $613 billion 2.2%

#7 Gold $576 billion 2.1%

#8 Crude Petroleum $549 billion 2.0%

#9 Telephones $510 billion 1.8%

#10 Broadcasting $395 billion 1.4%
Equipment
 STRUCTURA EXPORTURILOR PE GRUPE
DE TARI miliarde dolari $ si in %

Sursa: www.wto.org
 STRUCTURA COMERTULUI INTERNATIONAL
PE GRUPE DE PRODUSE

Sursa: World Trade Statistical Review 2016, www.wto.org

 Expansiunea comertului cu servicii
(anii 80-present)
 Ponderea exporturilorde servicii în totalul
exporturilor mondiale a crescut de la 17% la
30%
Structura exportului mondial de servicii,pe categorii, 2005-2016
(în milioane US $)

Sursa: http://unctadstat.unctad.org/wds/TableViewer/chartView.aspx
Comerțul cu servicii – unul dintre pilonii comerțului internațional

Sursa: http://2016.intracen.org/exporters/trade-in-services/
4. Creşterea ponderii
ţărilor industrializate în
exporturile mondiale pînă
în anii 1990 şi accentuarea
rolului ţărilor în dezvoltare
începând cu anii 2000
 FLUXURILE COMERCIALE
INTERNATIONALE

Sursa: UNCTAD Handbook of Statistics 2016, www.unctad.org

 Top exportatori mondiali, 2016

Sursa: https://www.statista.com/statistics/264623/leading-export-countries-worldwide/
EXPORTURILE ŞI IMPORTURILE
PRINCIPALELOR REGIUNI
Principalii actori in comertul
international (2015)
 Analiza comparativă a impactului strategiei de dezvoltare comerțului
exterior între marile puteri

Principalii 10 exportatori de bunuri și ponderea lor în comerțul

mondial cu bunuri, în 2015 (în mld USD și %)
2500 2275
2000
1505
1500 1329
1000 625 567 527 511 506 460 459
500
13.80% 9.10% 8.10% 3.80% 3.40% 3.20% 3.10% 3.10% 2.80% 2.80%
0
in
a A
an
ia ni
a da ud ng an
ta ni
e lia
C h SU m p o lan
e S K
o r ita Ita
er Ja O ad ng F
a Br
G e o e Principalii 10 exportatori de servicii și ponderea lor în
re H ar
Co M comerțul mondial cu servicii, în 2015 (în mld USD și %)
Irlanda 2.70% 128
Singapore 3.00% 140
India 3.40% 158
Japonia 3.40% 158
Olanda 3.80% 176
China 4.90% 229
Franța 5.10% 239
Germania 5.30% 246
Marea Britanie 7.30% 341
SUA 14.80% 690
0 100 200 300 400 500 600 700 800
 Top 10 puteri economice mondiale, după Top 10 puteri economice mondiale, după
PIB în anul 1990, trl USD PIB
în anul 2015, trl USD
5.98
6 20 18.04
15
4 3.1 11.07
10
1.77
2 1.28 1.18 1.09 4.38 3.36
0.59 0.54 0.46 0.36 5 2.86 2.42 2.09 1.82 1.8
1.55
0 0
a a a a a a lia a a
A in ni ni tani nt di ili nad
SU h po a i ra In Ita raz
C Ja m
er a B r F B Ca
G e
ar
M

Top 10 puteri economice mondiale, după PIB

în anul 2030, trl USD (prognoze)
40 38.01
30 23.48
19.51
20
10 5.61 5.42 4.74 4.71 4.44 3.66 3.64
0
a a ia ia sia ia ia ic ie
in A di on ez an zil ex an
C h SU In p n R u
m a it
Ja do er Br M Br
In G ea
ar
M
5. Confruntarea dintre tendinţa
de liberalizare a schimburilor
economice internaţionale şi
afirmarea unor restrictii
tarifare şi netarifare în
comerţul internaţional
Masurile non tarifare clasificare

Source: International Trade after the

Economic Crisis: Challenges and New
Opportunities , UNCTAD secretariat and
JETRO
 War trade
A trade war is an economic conflict resulting
from extreme protectionism in which states raise
or create tariffs or other trade barriers against
each other in response to trade barriers created
by the other party.
Trade wars could escalated to full conflict
between states.
 USA-China trade war
The United States believes that certain
Chinese laws counteract intellectual property
rights.
The Trump administration said the tariffs
were necessary to protect intellectual property
of U.S. businesses, and to help reduce the U.S.
trade deficit with China.
 China’s tariffs on US products

Yellow soybean Non-ionic organic surfactants

Corn Other vinyl polymer plates,
sheets
Frozen beef with bones Other heterocyclic compounds
Whiskies Polyesters
Tobacco cigars Non-frozen orange juice
Liquefied Propane Cotton linters
Acrylonitrile Corn flour
 US tariffs on China’s
products
Sugars and candies Breads and pasta

Prepared vegetables and fruits Other food items

Beverages and vinegars Tobacco products

Salts and minerals Inorganic chemicals

Organic chemicals Fertilizers

 The results of the China-USA
trade war

There are signs that the trade dispute is

already affecting the Chinese and US
economies. Morgan Stanley has said a full-
blown escalation of the trade dispute could
knock 0.81 percentage points off global gross
domestic product.
Among companies, the car industry seems
to have been the most affected so far.
6. Tendinta de
institutionalizare si
tripolarizare a schimburilor
comerciale internationale
Institutionalizarea
comertului international
UNCTAD(Conferința Națiunilor
Unite pentru Comerț și
Dezvoltare)
OMC (Organizatia Mondiala a
Comertului)
 UNCTAD
(CONFERINȚA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU COMERȚ ȘI
DEZVOLTARE)

• Înfiinţată în 1964 ca organ interguvernamental

permanent, UNCTAD este principalul organ al
Adunării Generale a Naţiunilor Unite ce se ocupă de
probleme de comerţ, investiţii şi dezvoltare.
• Principalele obiective ale organizaţiei le reprezintă
maximizarea oportunităţilor de comerţ, investiţii şi
de dezvoltare a ţărilor în curs de dezvoltare şi
sprijinirea lor în eforturile de a se integra în
economia mondială, pe o bază echitabilă.
 OMC
SCOPURI
 Functiile OMC:
Forum pentru negocieri comerciale
Solutionarea conflictelor comerciale
Administrarea acordurilor
comerciale OMC
Monitorizarea politicilor comerciale
nationale
Cooperarea cu alte organizatii
internationale.
Asistenţă tehnică şi training oferite
ŢCD
Pe parcursul existenţei sale, GATT a
întreprins următoarele runde de tratative:
- Runda de la Geneva (aprilie-
octombrie 1947),
- Runda de la Annecy (Franţa, 1949),
- Runda de la Torquay (Anglia, 1950-
1951),
- Runda de la Geneva (1955-1956),
- Runda Dillon (1960-1962),
- Runda Kenedy-Geneva (1964-1967),
- Runda Tokyo (1973-1979)
- Runda Uruguay (1986-1994).
- Runda Doha (2001-2008)
Momentul înfiinţării OMC este reprezentat de adoptarea
Tendința de tripolizare
 Tripolizarea se află intr-o dinamică permanentă.
Acum un deceniu triada era formată din UE, SUA,
Japonia, iar astăzi ea este formată de UE, SUA, China.
Această tripolizare vizează blocurile comerciale mari:
UE, NAFTA, ASEAN (plus China) - deţin peste trei
pătrimi din exporturile mondiale.
Tripolizarea comerţului internaţional este una dintre cele mai evidente tendinţe ale
acestui flux. Tripolizarea se află, insă, intr-o dinamică permanentă, dacă avem in
vedere faptul că acum un deceniu triada era formată din UE, SUA, Japonia, iar
astăzi ea este formată de UE, SUA, China. De asemenea, şi intre aceşti lideri se
poate schimba ierarhia, şansele ca China să detroneze SUA nu sunt atat de mici.
Considerăm că din acest punct de vedere, precizarea cea mai corectă ar fi că din ce
in ce mai mult această tripolizare vizează blocurile comerciale mari: UE, NAFTA,
ASEAN (plus China) sunt grupările ce deţin peste trei pătrimi din exporturile
mondiale.
 Perspectivele de integrare a Republicii
Moldovei pe piața mondială

ev o lu ția ex p o rtu rilo r și im p o rtu rilo r, 1 9 9 7 -2 0 1 5 Evoluția exportului Republicii Moldova, pe grupe de
(m ln U S D ) țări, mln USD (1997-2015)

5492.39
Export Import 3000

5316.95
5212.92

2500

3986.82
2000
3278.26

1500
2339.52
2292.29

2428.3
2161.88

1966.83 1000
1402.34

1282.98
1171.25

1090.91
874.05

500
789.93
776.41
471.46

0
1997 2000 2003 2005 2009 2012 2013 2014 2015

1997 2000 2003 2005 2009 2012 2013 2014 2015 Export În țările CSI În țările UE În alte țări
 Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei
comerciale în R. Moldova, 2008-2017 (mil. dolari
SUA)
5492.4 5317
5500 5191.3 5212.9
4898.8 4831.4
4500 3986.8 4020.4
3855.3
3500 3278.3

2500 2216.8 2161.9

2428.3 2339.5 2425.1
1966.8 2044.6
1591.1 1541.5
1500 1283.0

500

-500

-1500 -1995.3 -2020 -1975.7

-2313.8 -2406.3
-2500 -2974.5 -3051 -3064.1 -2977.4
-3307.6
-3500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

export import soldul balanţei comerciale

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Primele 8 ţări-partenere ale Republicii Moldova, în
derularea exportului, în anii 2016 şi 2017

2017
Chart Title
2016
Chart Title

Altele
Altele
28.0%
28.6% România România
13.7% Federaţia 14.4% Federaţia
Rusă Polonia Rusă
Polonia
13.3% 3.4% 11.8%
3.3%
China Turcia Ucraina
Turcia China 10.6%
9.8% 6.3% Germania
6.8% Germania 10.5%
7.9% Ucraina Italia 8.1%
Italia
7.0% 9.6% 6.9%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Primele 8 ţări-partenere ale Republicii Moldova, în
derularea importurilor în anii 2016 şi 2017

2016
Chart Title 2017
Chart Title

Altele Altele România

28.6% 28.0% 14.4%
România
13.7% Federaţia Federaţia
Rusă Polonia Rusă
Polonia
13.3% 3.4% 11.8%
3.3%
China Turcia
Turcia
9.8% 6.3% China Ucraina
Germania
6.8% Germania 10.5% 10.6%
Italia 7.9% Ucraina Italia 8.1%
9.6% 6.9%
7.0%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Structura exporturilor pe grupe de mărfuri
 Exporturile Republicii Moldova
in tarile UE si CSI (milioane dolari SUA)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

tarile CSI 919,3 928,1 932,2 735,6 492,3 414,2 462,9
tarile UE 1083 1013,4 1137,3 1246 1217,9 1331,9 1596,9
celelalte tari ale lumii 214,5 220,4 367,8 357,9 256,9 298,5 365,3
total exporturi 2216,8 2161,9 2428,3 2339,5 1966,8 2044,6 2425,1
Economia Republicii Moldova in prezent
Economia Republicii Moldova in prezent
Continuare anexa 1:
 Piața
produselor
ilicite
Produse contrafăcute
 Ce reprezinta contrafacerea?
 Contrafacerea este o atingere adusa dreptului titularului prin fabricarea, folosirea sau punerea in
circulatie, fara permisiune, a obiectului protejat prin titlul de protectie, sau oricare alta incalcare
a drepturilor conferite de titlul de protectie.
 Cu alte cuvinte, contrafacerea reprezinta o activitate ilegala de producere si realizare a unor
marfuri care imita un produs original, protejat prin marca, design (aspectul exterior) sau brevet
de inventie, cu intentia de a insela cumparatorul prin acceptarea acestui produs drept original.
 In marea majoritate a cazurilor, se contrafac produse protejate printr-o marca. Conform
Acordului cu privire la aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala (TRIPs):
"produse cu marci contrafacute" semnifica orice produs, inclusiv ambalajul, pe care este aplicata
o marca fara autorizatia titularului si care este identica cu o marca valida, inregistrata pentru
aceasta clasa de produse; sau produsul pe care este aplicata o marca ce nu difera esential de
marca inregistrata.
 Care este impactul economic in urma
comercializarii marfurilor contrafacute?
 Anual, la scara globala se produc bunuri contrafacute de sute de miliarde
de dolari. Conform estimarilor specialistilor, produsele contrafacute
reprezinta 5-7% din comertul international (circa 500 mlrd $ SUA anual).
 Un raport al Comisiei Europene privind interventiile vamale plaseaza RM
pe locul patru printre tarile de provenienta a marfurilor contrafacute ce
sosesc in Europa, cu o pondere de circa 2% in volumul total al marfurilor
sechestrate la frontiera.
 Contrafacerea reprezinta un furt intelectual care cauzeaza pierderi de sute
de mii de locuri de munca, evaziuni fiscale etc.
Care categorii de marfuri sunt cel mai des
contrafacute?
 Cel mai frecvent sunt contrafacute:
 hainele si incaltamintea, in special cele pentru sport;
 gentile, ceasurile, electrocasnicele;
 medicamentele, parfumurile, detergentii;
 jucariile;
 produsele alimentare si bauturile, in special cele scumpe;
 piesele auto, de exemplu, placutele de frana;
 mobila si obiectele de decor etc.
Preparate farmaceutice
Vinzarea ilegala a medicamentelor false are loc prin metode paralele circuitelor oficiale (Internet, anunturi in
ziare), prin anumite surse suspicioase, ele fiind etichetate fraudulos, in mod deliberat, pentru a disimula
natura sau sursa produsului
Fabricantii legali sunt obligati sa ofere medicamente insotite de prospecte (si ambalaje) scrise in limba oficiala a
tarii in care sunt distribuite.
Culoarea ciudata, mirosul intepator sunt doua detalii care merita a fi luate in seama.
Nu uita, un medicament contrafacut poate pune in pericol sanatatea consumatorului: principiul activ poate fi
supra-dozat, sub-dozat sau inexistent. Anumite produse contrafacute contin substante toxice.
Atentie sporita la antibiotice, medicamentele impotriva cancerului, malariei si colesterolului, antialgice, pastilele
pentru tulburarile de erectie (in special Viagra). Acestea sunt medicamentele/preparatele cel mai
des contrafacute. Mai nou se falsifica suplimentele alimentare, hormonii de crestere, calmantele,
medicamentele pentru bolile de inima, lentilele de contact.
In unele cazuri, medicamentele contrafacute nu au un pret mai mic decit al celor originale, pentru a nu stirni
suspiciuni.
 Care sunt sanctiunile juridice la care
sunt supuse persoanele implicate in
comercializarea marfurilor contrafacute?
 Conform legislatiei in vigoare, in Republica Moldova faptele de contrafacere si piraterie constituie infractiuni si se pedepsesc
cu inchisoare sau cu amenda.
 Legislatia Republicii Moldova prevede sanctiuni pentru persoanele si agentii economici care incalca drepturile titularilor

asupra obiectelor de proprietate intelectuala (marca, design sau inventie):

 Conform art. 1852 din Codul Penal al Republicii Moldova, "Incalcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate
industriala", "Actiunile de contrafacere se pedepsesc cu amenda de la 800 la 1000 de unitati conventionale sau cu munca
neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, aplicata persoanei fizice, cu amenda de la 3500 la 5000 de
unitati conventionale, aplicata persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate pe un termen de la
1 la 5 ani".
 Daca actiunile sunt savarsite:

 de doua sau mai multe persoane;

 de un grup criminal organizat sau de o organizatie criminala;

 prin constrangere fizica sau psihica;

 in proportii deosebit de mari,

 aceste persoane "se pedepsesc cu amenda de la 3000 la 5000 de unitati conventionale sau cu inchisoare de la 3 la 5 ani, cu

amenda, aplicata persoanei juridice, de la 7000 la 10000 de unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o
anumita activitate pe un termen de la 1 la 5 ani sau cu lichidarea ei."
Care sunt riscurile cauzate de contrafacere
? Produsele contrafacute si piratate sunt fabricate fara a fi supuse unor controale din

partea autoritatilor competente si nu respecta normele minime de calitate. De cele mai
multe ori, produsul contrafacut nu corespunde calitatii asteptate pentru costul achitat.
 Unele produse va pot afecta direct sanatatea, de exemplu, medicamentele contrafacute
sau consumul de bauturi contrafacute (falsificate).
 Circa 30% din medicamentele contrafacute depistate nu contin nici o substanta activa,
iar 20% contin alte proportii ale substantelor active decat cele anuntate. Circa 20% din
produse contin ingredienti inadecvati, iar 9% - impuritati si/sau substante nocive.
 De asemenea, poate fi afectata securitatea Dvs. la utilizarea pieselor auto contrafacute
care, de regula, nu satisfac standardele de calitate. Aceasta sporeste semnificativ riscul
de accidente provocat de defectiunile tehnice ale mijlocului de transport.
 Sanatatea copiilor Dvs. poate fi grav afectata in urma contactului cu jucarii fabricate din
materiale care pot contine un nivel periculos de substante nocive.
La cine puteti apela daca ati depistat ca vi s
-au propus marfuri contrafacute?
 Apelati la Organul specializat al Guvernului Republicii
Moldova, Agentia pentru Protectia Consumatorilor,
care poate fi contactata:
 Linia fierbinte: +373 22 741-464
Linia verde: 0800 28 028 (apel gratuit)
Posta electronica (e-mail): consumator@apc.gov.md
Adresa: str. Coca nr. 28, mun. Chisinau, Republica
Moldova