Sunteți pe pagina 1din 32

Riscuri ocupaţionale în sistemul

medical
Terminologie utilizata in expertiza locurilor de munca

 Munca profesională: Activitate desfăşurată în unităţi economice de stat sau


private pe bază de relaţie contractuală între angajat şi angajator.

 Condiţii de muncă: Totalitatea condiţiilor în care se desfăşoară procesul de


muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite şi caracteristicile mijloacelor de
producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate pentru organizarea
muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi
social în care se desfăşoară producţia).

 Sistemul de muncă om-maşină-mediu: Ansamblu constituit de unul sau mai


mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat,
interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale
mediului de muncă.

 Noxă profesională: Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune asupra


organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire
profesională.
terminologie

 Risc datorat agenţilor periculoşi: Reprezintă probabilitatea ca un agent periculos să


afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui şi/sau expunerii la acesta.

 Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: Componentă a managementului


general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile,
practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea,
realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă.

 Boală profesională: Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.

 Boală legată de profesie: Boală cu etiopatogenie multifactorială, în determisnismul


căreia unii factori favorizanţi sau agravanţi sunt de natură profesională.

 Accident de muncă (A.M.): Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia


acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se
desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3
zile, invaliditate ori deces.
terminologie
 Agent biologic: Microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile
celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau
intoxicaţie.

 Agent cancerigen (carcinogen): O substanţă un preparat sau un procedeu tehnologic,


inclusiv substanţa sau preparatul degajat din acesta, care, prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanată, poate produce apariţia cancerului ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestuia.

 Agent chimic: Orice element sau compus chimic, singur sau în amestec, în stare naturală sau
fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu
produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă.

 Agent mutagen: O substanţă sau un preparat care, prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanată, poate cauza anomalii genetice ereditare ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestora.
 Agent nociv: Orice factor chimic, fizic sau biologic, prezent în procesul de muncă şi care poate
constitui un pericol pentru sănătatea angajaţilor.

Riscuri ocupaţionale = Riscuri profesionale

Factori de risc = Factori nocivi


profesional de la locul de muncă

Inconfort
Stres Boli legate de profesie
Oboseală Accidente de muncă
Boli profesionale
Sistemul medical
Mediile de muncă proprii unităţilor medicale:
• Servicii medicale (secţii cu paturi)
• Blocuri operatorii
• Servicii de diagnostic (radiologie, laborator)
• Servicii şi sectoare de îngrijiri ambulatorii
• Sectoare administrative (birouri)
• Servicii de nutriţie (bucătării)
• Servicii de spălătorie
• Servicii tehnice şi de echipamente sanitare
• Zone de pasaj, săli de aşteptare
Grupurile socio-profesionale în spital:
 Personal medical superior (medici)
 Personal de îngriire medicală (asistenţi medicali, infirmiere, îngrijitoare)
 Pacienţi (cronici, cu spitalizare de lungă durată, bolanavi acuţi, pacienţi aflaţi la consultaţii
“externe”)
 Vizitatori cu prezenţă în general programată
Procesele de muncă:
 Activităţi medicale (diagnostic, terapie, îngrijire curentă)
 Activităţi comune sectoarelor publice (munca de birou, întreţinere tehnică, pregătirea
alimentelor)
Factorii de risc în sistemul medical
 Factori care ţin de organizarea muncii
• Deficienţe în concepţia posturilor de muncă
• Efort fizic
 Manipulare şi transport de pacienţi şi de materiale
 Postura de lucru – poziţii vicioase
 Frecvenţa mişcărilor repetitive
• factori fizici
 radiaţii ionizante
 radiaţii non ionizante
 zgomot
 iluminat
 microclimat
• factori chimici
 dezinfectante
 antiseptice
 reactivi de laborator
 medicamente
 gaze anestezice
 latex
• factori biologici: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziţi
 Factori psiho-sociali:
 relaţii intercolegiale
 relaţii şef-subaltern
 motivaţia muncii
 satisfacţia morală şi socială a muncii
Reuniunea OMS asupra riscurilor profesionale în
mediul spitalicesc susţinută în 1981 a sistematizat
5 tipuri principale de riscuri provenind din:

- înţeparea accidentală, laceraţia ţesuturilor şi fracturi,


- lezarea coloanei vertebrale,
- absenţa echipamentului de protecţie individuală,
- insuficienta întreţinere a sistemelor electrice şi
mecanice,
- agresiunea (verbală/fizică) exercitată de pacienţi.

Institutul Naţional American pentru Sănătate în


Muncă (NIOSH) raportează ca cele mai frecvente
riscuri:
 accidentele prin înţepare cu acul,
 afecţiunile musculoscheletice ale membrelor şi ale
coloanei lombare
American Nurses Association, 2001
consideră ca cele mai frecvente:

I. Efectele acute sau cronice ale stresului şi


suprasolicitării
II. Lombalgiile
III. Riscurile biologice (HIV sau hepatită B/C
prin înţepare accidentală cu acul
contaminat)
Riscul de suprasolicitare musculoscheletică
Categorii de personal medical expus:
- Infirmiere din secţiile cu paturi
- Personal auxiliar (îngrijitoare)
- Brancardieri (secţii de triaj, chirurgie, ortopedie, geriatrie, neurologie, etc.)
- Asistente medicale
- Medici (chirurgie, ortopedie, stomatologie)
Activităţi solicitante
- Ridicarea şi transferul pacientului (pat-cărucior/targă)
- Repoziţionarea bolnavului în pat (manevre de îngrijire şi terapeutice)
- Transportul bolnavului către servicii de primire-externare, investigaţii paraclinice, săli
de terapie, baie etc.
- Transportul materialelor igienico-sanitare şi al alimentelor sau medicamentelor
- Activităţi de igienizare a localului (spălare suprafeţe, dezinfecţie, schimbare lenjerie)
desfăşurate în spaţii dimensional şi ambiental necorespunzătoare
Expuneri şi activităţi particulare
- Terapie recuperatorie (kinetoterapie, masaj terapie, hidroterapie)
- Spălătorie
- Blocuri alimentare
- Laboratoare, servicii de necropsie etc.
Principalele denumiri şi acronime utilizate pentru
tulburările şi afecţiunile musculo-scheletice ale
membrului superior
• WRMSDs: Work Related Musculoskeletal Disorders (Tulburări
musculoscheletice în legătură cu munca)
• WRUEMSDs: Work Related Upper Extremity Musculoskeletal
Disorders (Tulburări musculoscheletice ale membrului superior în
legătură cu munca)
• CTD: Cumulative Trauma Disorders (Tulburări traumatice
cumulative)
• RSI: Repetitive Strain Injury (Leziuni prin solicitări repetitive)
• OCD: Occupational cervico-brachial Diseases (Boli ocupaţionale
cervico-brahiale)
• LATR: Lesions Attribuable au Travail Repetitif (Leziuni atribuite
muncii repetitive)
• APA: Affections periarticulaires (Afecţiuni periarticulare)
• TMS: Trouble Musculo-Squeletiques (Tulburări musculo-scheletice)
Trăsături clinico-evolutive în tulburările osteo-
musculo-articulare ale membrului superior
 Etiologie multifactorială profesională şi non
profesională
 Evoluţia, în general, de lungă durată
 Vindecare lentă şi uneori incompletă
 Patologia interesează mai frecvent unitatea
musculo-tendinoasă
 Sindroamele de compresiune a nervilor periferici
(de ex. sindromul de canal carpian) sunt mai
puţin frecvente, dar reţin atenţia prin gravitate şi
costul ridicat
Low Back Syndrome – Lombalgiile (etiologie)

 Degenerescenţe discale (68%)


 Leziuni accidentale
 Tumori vertebrale
 Inflamaţii artritice
 Dureri iradiate
Lista factorilor agravanţi ai lombalgiilor
• Ortostatismul sau poziţia aşezat cu durată prelungită
• Zonă de lucru jos situată obligând la aplecarea trunchiului
• Întinderi excesive pentru realizarea unor activităţi cu durată mai mare de un minut
• Răsuciri şi aplecări ale trunchiului (de ex. ridicarea unei greutăţi cu depunere laterală)
• Poziţia de lucru ghemuit cu durată mai mare de un minut
• Sarcini de muncă repetate (susţineri) deasupra nivelului umerilor
• Ocuparea unui scaun cu suport dorsolombar impropriu
• Manevrarea de sarcini cu greutăţi diferite sau modificabile şi mai mari de 25 lb (ex. lichide)
• Loc de acţiune manuală fixat prea sus: ridicări şi coborâri de obiecte cu greutate mai mare de
25 pounds şi cu frecvenţă mai mare de 1/minut
• Manevrarea de greutăţi (vraf, grămezi, cutii) a căror dimensiuni fizice (>20 inch) nu permit o
apucare corectă bimanuală
• Susţinerea (perioade mai mari de 30 sec.), împingerea de sarcini excesive (>40 lb)
• Aplecări ale trunchiului mai jos de centură si cu durată mai mare de 1 minut
1lb = 453,59 g
1 inch = 2,54 cm
În 48% din cazurile de lombalgii înregistrate,
evenimentul precipitant al episodului acut a fost
bine precizat:
 întoarcerea/repoziţionarea în pat a bolnavului

 împingerea, ridicarea, tracţionarea sau


susţinerea unui pacient (transferul din pat în
scaunul cu rotile şi invers)

 asistarea bolnavului (igienă, toaletă, transport


pentru diferite investigaţii sau tratamente)

 ridicarea si manevrarea unor echipamente


tehnice grele
Expunerea la factori de risc fizici
• Riscuri electrice
 Incendii
 Electrocutare
• Ambianţa termică non-confortabilă
• Ambianţa fonică
 Sectoare medicale cu nivele fonice ambiante crescute:
 Cabinete stomatologice
 Blocuri operatorii
 Secţii de autoclavare
 Birouri interioare
 Laboratoare
 Bucătării
 Centrale termice
 Unităţi de protezare-întreţinere echipamente tehnice
 Limite maxim admise de zgomot pentru locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială
deosebită:
 50 dB pentru sălile de operaţie şi tratament
 60 dB pentru laboratoare, birouri, încăperi cu calculatoare, cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre,
biblioteci
Efectele otice ale expunerii la zgomot: hipoacuzia şi surditatea de percepţie bilaterală
Efecte extraotice: perturbarea atenţiei, a puterii de concentrare, efecte cardiovasculare , endocrino-vegetative
• Ambianţa luminoasă şi cromatică
• Radiaţii ionizante
• Radiaţia laser
• Microunde
Radiaţii ionizante
• Aproape toate ţesuturile corpului sunt susceptibile la inducerea de tumori
• Sensibilitatea ţesuturilor la inducerea de tumori variază considerabil
• Prin iradierea întregului corp se pot produce tumori în: sân, tiroidă, pulmon, organe digestive
• Vârsta la expunere şi la momentul diagnosticului are o importanţă variabilă
• Perioada de latenţă este foarte lungă (decade) pentru cancere şi mai scurtă pentru leucemii
• Interacţiunea dintre gazdă şi factorii de mediu (de ex.influenţe hormonale, expunerea şi la
alţi carcinogeni, instabilitatea genetică a gazdei) joacă un rol semnificativ în inducerea
tumorilor
• Relaţia doză-răspuns la multe modele animale este cantitativ similară cu cea pentru
inducerea de tumori umane, dar uneori riscul cantitativ direct extrapolat de la animal la om
nu este relevant
Factori fizici care influenţează riscul de cancer radioindus
- Calitatea radiaţiei
- Doză
- Debitul dozei şi fracţionarea
- Radionuclidul
Factori biologici care influenţează riscul de cancer radioindus
- Factorul genetic
- Vârsta la prima expunere
- Sexul şi organul iradiat
- Metabolismul
Radiaţia laser
Efecte nocive:
 retină
 leziuni în zona maculară
 pierderea vederii:
parţială, totală;
temporară/permanentă
 cornee - arsuri
 cristalin – cataracta

Microunde - sectoarele de fizioterapie


Efecte nocive !
 sistemul nervos
 funcţia de reproducere (oligoteratospermie)
 cristalin (cataracta)
Categorii de produse chimice utilizate în
mediul sanitar
Tipuri de produse chimice Locul utilizării
Dezinfectanţi Servicii de spital
Sterilizanţi Servicii de aprovizionare
Blocuri operatorii
Cabinete medicale
Centre de reeducare
Medicamente Servicii de spital
Farmacii
Reactivi de laborator Laboratoare de analize
medicale
Produse de spălare şi Răspândire generală
curăţenie Cantine
Ingrediente şi produse Bufet
alimentare În spitale (depozite,
Pesticide magazii, subsoluri)
Produse chimice periculoase
(Hazardous Substances Data Bank: HSDB)
Lista de substanţe după HSDB Denumire chimică Număr CAS*
Reactivi de laborator şi coloranţi 2,4-xilidină 3248-93-9
biologici Roşu de acridină 2465-29-4
Parafuxină bazică 569-61-9
Magenta bazică 3248-93-9
CI-bleu acid 9 129-17-9
CI-verde acid 3 4680-78-8
CI-roşu acid 14 3567-69-89
CI-albastru direct 1 2429-74-5
CI-roşu direct 28 573-58-0
CI-galben direct 11 1325-37-7
CI-verde acid 3 4680-78-8
Hematoxilina 517-28-2
Clorura de hexametil
P rosanilină 548-62-9
Verde malahit 569-64-2
Tetraoxid de osmiu 20816-12-0

*Chemical Abstract Service=CAS


Substanţe potenţial periculoase
Denumire chimică Număr CAS
Dezinfectante Acid bazic 10043-35-3
Antiseptice Borax 1303-96-4
2-clorfenol 106-48-9
4-clorfenol 70-30-4
Clorura de benzalkonium 0001-54-5
Clorura de cetil piridinium 123-03-5
Hexaclorofen 108-39-4
M-crezolmetiletilcetonă 95-57-8
Metilcetonă 78-93-3
Fenol 108-95-2
Lisol 563-04-2
Sterilizanţi Beta-propiolactonă 57-57-8
Crotonaldehida 4170-30-3
Oxid de Etilenformaldehida 75-21-8
Glutaraldehida 50-00-0
111-30-8
Expunerea profesională la medicamente periculoase

– Locuri de muncă
 Prepararea, manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor
– Profesii cu risc
 Farmacişti, asistenţi de farmacie
 Medici, asistenţi medicali
 Personal de laborator
 Infirmiere, brancardieri, spălătorese
– Activităţi şi tehnici cu risc
 Înţeparea cu acul de seringă
 Spargerea nedorită a fiolei sau a flaconului
 Eprubete şi ampule contaminate
 Mănuşile folosite sunt permeabile pentru antineoplazice
 Eliberarea de aerosoli în timpul preparării şi administrării medicamentelor
 Produsele biologice (sânge, urină, fecale, vomă, transpiraţii) pot contamina
îmbrăcămintea de corp, lenjeria de pat cu risc pentru: infirmiere,
spălătorese etc.
Categorii de medicamente periculoase
pentru sănătatea personalului
 Carcinogeni
 Corosivi
 Toxici (definiţi pe baza dozelor medii letale)
 Iritanţi
 Sensibilizanţi
 Agenţi medicamentoşi la care organele ţintă reprezintă
organele vitale, incluzând în primul rând toxicele
reproductive, hepatotoxice, nefrotoxice,
neurotoxice, agenţi care acţionează asupra
sistemului hematopoetic şi agenţi care dezvoltă
efecte adverse majore asupra plămânilor,
tegumentelor, ochilor şi membranelor mucoase.
Medicamente antitumorale raportate ca
risc cancerigen (IARC: International
Agency for Cancer Research)
 Grup 1: Carcinogene pentru om
 1,4 butanediol dimetansulfonat (Mileran)
 Ciclofosfamidă
 Clorambucil
 Estrogeni
 Melfalan
 1(2-cloretil)-3 (4-metilciclohexil)-1-nitrozoureatreosulfan
 Grup 2: Probabil cancerigene pentru om
 Cu dovezi suficiente
 Adriamicin
 Bischloretil nitrozureea (BCNU)
 Procarbazin hidroclorid
 Tiotepa
 Cu dovezi limitate
 Bleomicin
 Dacarbazin
 Daunomycin
Citostaticele sunt molecule biologic active,
iar manipularea profesională fără mijloace de
protecţie adecvate reprezintă o expunere
riscantă dovedită prin:
• Absorbţia unei fracţiuni de produs suficientă
pentru a fi decelată cantitativ şi calitativ în urina
subiecţilor expuşi
• Creşterea puterii mutagene a urinilor recoltate
de la personalul expus
• Efecte citogenetice (anomalii cromozomice,
schimbarea cromatidelor surori)
• Efecte reproductive (avorturi spontane,
malformaţii în expunerea gravidelor)
Expunerea la gaze anestezice reziduale
 Anestezicele inhalatorii (cu excepţia oxidului nitros N2O) sunt
hidrocarburi sau eteri lichizi clorofluoruraţi:
 Isofluran (Foran)
 Enfluran (Etran)
 Halotan (Fluotan)
 Metoxifluran (Pentran)

 Riscuri pentru persoanele expuse:


 Avorturi spontane
 Malformaţii congenitale la copiii născuţi din părinţi expuşi
 Tulburări hepatice, renale, neurologice
 Cancer
Manifestări alergice şi iritative induse de mănuşile de protecţie
Tipul patologiei Mecanisme patogenice Factori cauzali

Dermatită alergică de contact Alergie mediată celular Acceleratori de vulcanizare (de ex, sulf
peroxizi organici, antioxidanţi, pigmenţi
organici, latex, componente ale pudrei)
Dermatitiă de contact iritantă Efect mecanic Cristale ale pudrei lubrificante
Ocluzionarea tegumentului Reziduuri din săpunuri alcaline
Asociere cu substanţe Toxine bacteriene
dezinfectante Oxid de etilen
Urticaria de contact Alergie mediată reaginic (IgE) Latex
Pulberi de amidon
Acceleratori
Oxid de etilen
Urticarie generalizată Alergie (IgE mediată) Latex

Dermatită de contact imediată Alergie (IgE mediată) Latex


(Protein Contact Dermatitis)

Manifestări respiratorii (oculorinită, Alergie (IgE mediată) Latex


astm bronşic)

Edem angioneurotic, edem glotic Alergie (IgE mediată) Latex

Şoc anafilactic Alergie (IgE mediată) Latex


Expunerea ocupaţională la agenţi biologici
Prevalenţa crescută (în Prevalenţă joasă şi medie
ordinea frecvenţei)
Hepatita B Varicela
Tuberculoza Rujeola
Hepatita C Parotidita epidemică
Hepatita A Rubeola
Hepatite non A – non B Eritemul infecţios acut
(parvovirusul B19)
HIV/SIDA
Hepatita D
Hepatite cu virusul Epstein-Barr
Hepatite cu citomegalovirus
Expunerea la riscul infectării cu HIV în mediul sanitar

Produse biologice umane Risc de transmitere HIV/sectoare Gesturi şi acţiuni medicale fără
(HIV+) medicale în care sunt obligatorii risc de transmitere HIV
“măsurile universale”
Sânge •Radioimagistică (injectare de produse Primirea (triaj, vizita bolnavului)
Spermă contrast) Examinarea clinică şi
Secreţii vaginale Scanner interogatoriul
Lapte matern Angiografie Informarea şi educarea
•Endoscopie bolnavului
Secreţii bronhoalveolare
Biopsie Servirea mesei şi spălarea
Epanşament: pleural,
sinovial, pericardic, •Chirurgie
veselei
peritoneal Tăiere, înţepare Toaleta bolnavului
LCR •Obstetrică
Ridicare/poziţionare la pat
Lichid amniotic Stropire mucoase Îmbrăcare/dezbrăcare
Urină (*non-i) Tăiere, înţepare Mobilizare/transport
Secreţii vaginale (non-*i) •Stomatologie
Masaj/kinetoterapie
Salivă (non-) Stropire, înţepare, tăiere Schimbarea lenjeriei
Cultură HIV •Laborator
Întreţinerea (mobilier săli de
baie, toalete) şi spălarea
Stropire, înţepare,
suprafeţelor
•Autopsiere
Tăiere, înţepare

*non-i = considerat produs noninfectant


Solicitări mentale şi psihice în
munca personalului medico-sanitar
 Reorganizări frecvente ale programului de muncă datorate
absenteismului sau lipsei de personal (infirmiere, îngrijitoare)
 Discontinuităţi în muncă
 Lipsa de claritate în delimitarea responsabilităţilor
 Lipsa de congruenţă între nivelul de responsabilitate şi
posibilităţile judecării deciziilor luate
 Stări conflictuale între sarcinile de muncă şi posibilităţile
individuale
 Solicitări afective
 Solicitare mentală în legătură cu responsabilităţile ce le implică
tehnicile moderne computerizate
 Responsabilitate decizională (act operator, anestezie, diagnostic,
tratament)
 Munca în echipă
 Munca în schimburi alternante – munca de noapte
Consecinţele suprasolicitării
neuropsihice

 Creşterea numărului de erori


 Oboseală
 Depresie psihică (30% dintre rezidenţi după primele 5 luni)
 Idei suicidare (4 din 53 medici)
 Tulburări de somn
 Degradarea relaţiilor sociale
 Afectarea capacităţii de raţionament profesional
 Iritabilitate
 Stare de depersonalizare
 Reacţii psihoafective inadecvate
 Tulburări ale memoriei recente
 Riscuri de accidente rutiere datorate oboselii
 Repercursiuni asupra activităţii familiale şi socio-culturale
Instrumente şi strategii de acţiune în medicina ocupationala
• . schimbul de informaţii (între comunitatea ştiinţifică şi partenerii sociali);
• legislaţia în medicina muncii (aliniere la legislaţia UE);
• inspecţie şi măsuri de constrângere (prevăzute legislativ);
• stimulare financiară (constituirea fondurilor naţionale/regionale de prevenţie);
• campanii publicitare (încurajarea achiziţiilor şi a acţiunilor sanogenice şi
prevenţionale);
• acreditarea serviciilor de sănătate ocupaţională şi certificarea produselor;
• instruirea (periodică a tuturor actorilor prevenţiei);
• cunoaşterea ariei de priorităţi (gestionarea riscurilor prin ierarhizarea acestora);
• o bună cunoaştere a sectoarelor economice (mobilităţi de personal şi tehnologie
specifică tranziţiei);
• o bună cunoaştere a categoriilor de lucratori (catagrafiere pe sectoare de activitate);
• cercetarea de profil (alocare de fonduri, centre topice);
• evaluarea riscului profesional (metode şi tehnici performante şi standardizate);
• managementul riscului profesional (management global şi de calitate);
• dezvoltarea de strategii eficiente (politici guvernamentale);
• iniţiative la nivelul UE de a sprijini statele membre şi candidate (atragerea de fonduri
nerambursabile, proiecte de grant etc.).