Efectele radiațiilor

electro-magnetice
asupra organismului
uman

Realizat: Culaghin Daria

 Expunerea corpului uman la radiația
electromagnetică neionizană a fost studiată de
oamenii de știință (fizicieni, medici) la nivel
teoretic, fiind finalizate și o parte din studiile
pe subiecți umani aferente teoriilor elaborate.
O parte din studii sunt încă în derulare,
rezultatele acetora fiind condiționate de
observația pe termen lung.
La nivel teoretic, s-au stabilit legături cauzale
între expunerea la radiații și procese intra și
intercelulare la nivelul țesuturilor umane, care
pot modifica morfologia și fiziologia normală
a acestora și implicit a organelor aferente. 
Efectele câmpurilor
de frecvențe radio
asupra țesuturilor
umane pot fi atât
de natură termică,
cât și netermică.
 Efectele termice  pot aparea datorită
conductibilității electrice a majorității
țesuturilor biologice. Câmpurile electrice
induse în organism generează curenți electrici
ai căror energie, prin disipare, determină
creșterea temperaturii locale. Deoarece multe
reacții biochimice sunt puternic dependente de
temperatură, este plauzibil ca modificarea
acesteia sa aiba efecte biologice.
Efectele netermice  pot aparea ca urmare a mai
multor interactii dintre campul electric si
diferite componente ale tesuturilor biologice,
de exemplu modificari in conformatia
proteinelor sau a legarii unor mediatori de
receptori celulari (de exemplu, Ca2+), procese
care la randul lor declanseaza alte evenimente
intra si intercelulare. 
Studiile celulare (în vitro) au fost cel mai des utilizate pentru
depistarea mecanismelor de interacție deoarece, spre
deosebire de studiile în vivo pe animale sau studiile
epidemiologice, se realizează în condiții controlate,
rezultatele se obțin în timp scurt și permit elaborarea unor
modele matematice de studiu. Totuși, studierea numai a
celulelor sau a sistemelor izolate nu permite surprinderea
tuturor interacțiunilor care au loc în întreg organismul. În
prezent, nu sunt finalizate studiile în vivo și nu există date
concludente pentru validarea ipotezei oncogenice (direct
sau prin promovarea altor agenți carcinogeni) și nici a
ipotezei genotoxicității. Studiile în vivo au urmărit ipoteza
conform careia expunerea la câmpuri mici poate să
determine, în absența încălzirii țesuturilor, creșterea
riscului de apariție a cancerului, afectarea capacității de
reproducere sau a activității cerebrale.
Studiile bazate pe ipoteza conform căreia expunerea la câmpuri
mici poate să determine, în absența încălzirii țesuturilor,
creșterea riscului de apariție a cancerului, afectarea capacității
de reproducere sau a activitatii cerebrale.
Anul Elaborator Rezultatul
2003 Mashevich S-a raportat apariția unei aberații cromozomiale.
2002 Zhang S-a observat inducerea de leziuni ADN prin sinergie cu
un agent genotoxic.
2001 Sykes A raportat o reducere semnificativă a frecvenței de
recombinare intracromozomiale după expunerea la
radiație tip GSM.
2000 Utteridge Rezultatul nu se coroboreaza însă cu un studiu similar
efectuat în 1997.
2000 Lai În cazul unei expuneri intense este posibil ca activitatea
colinergică la nivelul creierului să fie influențată. Aceste
modificări pot determina efecte asupra învățării spațiale
și memoriei.
1997 Repacholi A stabilit ca expunerea la radiație GSM a cauzat
creșterea incidenței limfomului într-un eșantion de
soareci predispuși la inducerea limfomului.
Studii făcute în Europa de Est și Scandinavia au
relevat o creștere marcantă în prevalența
simptomelor neurastenice (oboseală, tulburări
de somn, amețeli, dureri de cap, etc.) la
oamenii expuși la câmpuri de radiofrecvență.
Radiațiile de frecvență joasă pot induce efecte
termice, cât și netermice, la suprafața corpului
expus, prin încarcare electrică.
Un exemplu poate fi și problema antenelor GSM
din capitală instalate de „Moldcell” și „Voxtel”:
„La început găseau porumbei morţi pe
acoperişul blocului. Mai apoi, cei care locuiau
la ultimul etaj au început să acuze tot mai des
dureri de cap, insomnii şi extenuare fizică.
Copiii au devenit apatici si acuzau ameţeli.
Într-un târziu s-au dumerit că neplăcerile ar
putea veni de la cele câteva antene GSM
instalate pe acoperişul casei. ”
A fost stabilită cu certitudine reacția țesuturilor nervoase și
musculare excitabile la stimuli electrici, inclusiv la cei induși
de câmpuri electromagnetice de frecvență joasă. A fost
stabilit un nivel de minim 4-6 V/mV/m(Volt/millimeter) la
20 Hz. Dovezile efectelor neurale asupra activității electrice
a creierului, conștiință, somn sau dispoziție μT.
Organismul internațional care se ocupă cu protecția la
expunerea de radiații electromagnetice, centralizând studiile
de specialitate și elaborând norme de protecție, este ICNIRP
 (International Commission on Non-Ionizing Radiation
Protection). ICNIRP stabilește și intervalele admise pentru
intensitatea câmpului electromagnetic, pentru diferitele
tipuri de expunere și benzi de frecvență.
 Concluzie

Efectele nocive ale radiației electromagnetice

asupra corpului uman au fost stabilite teoretic,
iar o parte din acestea au fost confirmate de
studiile de laborator și cele în vivo. În general,
ele sunt produse ca urmare a interacțiunii
dintre curenții induși de câmpul
electromagnetic extern cu țesuturile umane.