ASISTENTA PRIMARA A

STARII DE SANATATE
PRIMARY HEALTH CARE
 DETERMINANTII SANATATII
Dezvoltare
Dezvoltare Educatie
Educatie
socio-
socio- Agricultura
Agricultura
economica
economica Apa/Sanitatia
Apa/Sanitatia
Locuinta
Locuinta
Asistenta
Asistentade de
sanatate
sanatate
1.1. Resurse Locul
Resurse
Sanatatea Loculde
demunca
munca
2.2. Organizatii
Organizatiisisi Sanatatea Mediul
Starea Mediul
management
management Stareade
de Sansa
Sansadedeangajare
angajare
3.3. Accesibilitate/
Accesibilitate/ bine
bine
adresabilitate
adresabilitate
1.1. Calitate
Calitate
Varsta
Varsta Social
Social
Gen
Gen Organizational
Organizational
Factori
Factorigenetici
genetici Conditii
Conditiide
deviata
viata
Stil
Stilde
deviata
viata Marimea
Marimeafamiliei
familiei
(Tarimo and Webster, 1994)
STRUCTURA ASISTENŢEI
MEDICALE

• 3 = ASISTENŢA TERŢIARĂ
•= ASISTENŢA SPECIALIZATĂ
• 2 = ASISTENŢA SECUNDARĂ
• 1 = ASISTENŢA PRIMARĂ
• Asistenta medicala primara
– Primul nivel de asistenta medicala profilactica si curativa
– Asigurat de medicii de familie
– Deserveste cea mai mare parte a populatiei
– Adresabilitatea cea mai adecvata si directa

• Asistenţa medicală secundară = asistenţă medicală acordată de medicii specialişti în spital unui pacient care a primit
asistenţă medicală primară de la medicul de familie (care a diagnosticat şi tratat pacientul) şi care a considerat cazul ca fiind de
competenţa specialistului.
• Asistenţa medicală terţiară = serviciile asigurate de
spitale specializate, cu personal înalt specializat plus
facilităţi de diagnostic şi tratament pe care nu le au
spitalele de nivel secundar, pentru afecţiuni care nu
sunt accesibile ca diagnostic / tratament în centrele de
asistenţă secundară.
Cresterea populatiei globului este asigurata mai
ales de tarile in curs de dezvoltare
Populatia globului (in miliarde): 1950-2050

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision .
Tarile dezvoltate au mai putina populatie tanara
dar un mare contingent de varstnici
Population by Age and Sex, More Developed Countries: 2010

Source: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision .
Tarile in curs de dezvoltare – multa
populatie tanara si putini varstnici
Populatia pe varste si sexe, Less Developed Countries: 2010

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision .
 Demografia Romaniei
• Recensamant 2011- 19 042 936 locuitori
(1992 – 22.8milioane locuitori)

•www.recensamantromania.ro/wp-
Structura demografica
Speranta de viata
UE/Romania
•EU (2011) 75.9 (F/M: 79,9/72)
•Romania (2011) 73.83 (F/M
77,6/70,1)
•Rata de fertilitate EU vs. Romania
- 1.56/1.3
•Rata natalitatii EU vs. Romania –
10.5 / 9.9/1,000

2011 - Romania
•Varsta medie – 39,5 ani
•Populatie sub 15 ani -15%
•Populatie peste 60 de ani–
20%
•Populatie peste 60 de ani in
2050 - 40%
 Rate de mortalitate - 2006
USA America Asia de Asia Africa sub-
Latina Est, Pacific de Sud sahariana

Mortalitate infantila
(per 1000) 7 26 29 67 102
Mortaliatate < 5 ani
(per 1000) 8 31 36 92 171

Reducerea
mortalitatii (1980- 33% 36% 31% 30% 14%
1996)

Speranta de viata 78 72 71 63 46
(79)

Source: UNICEF, State of the World’s Children, 2006 (2004 data)

 ETHIOPIA GERMANY
Total Population 77.1 million 82.3 million
Population below Age 15 33.0 million 11.9 million
Population Age 65 and Older 2.2 million 15.3 million
Annual Births 3.1 million 672,000
Annual Deaths 1.2 million 821,000
Annual Infant Deaths 236,000 2,600
Life Expectancy at Birth 49 years 79 years
Percent of Adults Ages 15-49 with
1.4% 0.1%
HIV/AIDS
Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.
 Probleme privind sanatatea globala
decese & imbolnaviri 2011 - WHO
 6.9 million
children
under age
five died in
2011,
 nearly 800
every hour
 Prin ce boli mor copiii?
 Boli diareice
 Pneumonie
 Perinatal (la nastere, greutate mica la nastere, sifilis)
 Malaria
 AIDS (25% in Africa sub-Sahariana)
Malnutritia asociata cu >50% din decese
Apa murdara asociata cu ~ 10% decese
Aceleasi cauze ca si acum 150 de ani
Cauze principale de deces sub varsta de 5 ani
Rolul malnutritiei - 2001

Perinatal (22%)

Pneumonia
(20%)
Alte cauze (29%)
Malnutritia
ca factor
precedent (60%)

Malaria
(8%)

Rujeola HIV / AIDS

(5%) Diaree (4%)
(12%)
World Health Organization data 2001 (from Global Health Council http://www.globalhealth.org)
 The World Malaria Report 2011 summarizes data
received from 106 malaria-endemic

• There were 216 million cases of malaria in 2010; 81% of these

were in the WHO African
• An estimated 3.3 billion people were at risk of malaria in 2010.
• An estimated 655 000 persons died of malaria in 2010. 86% of the
victims were children
• Under 5 years of age, and 91% of malaria deaths occurred in the
WHO African Region.
• Nigeria, the Democratic Republic of Congo, Burkina Faso,
Mozambique, Cote d'Ivoire and Mali - account for 60%, or 390,000,
of malaria deaths.
 Determinantii sanatatii globale
Primordiali Intermediari Proximali Boli
Interesele Saracia Diarea
Malnutritia
celor bogati
Inegalitatea Apa Pneumonia
Statul femeii
Accesul la Conditii
Detinerea Sanitatia
educatie perinatale
pamantului Locuinte
Conditii de HIV
Datoria Servicii de
munca Accidente
externa sanatate
Inegalitati Malaria
Guverne Comportam
“slabe” legate de Rujeola
sex ent
Militarism
Drept civil

National - Comunitar- Familia Individual

global national
Care sunt principalii factori asociati cu
mortalitatea crescuta ?
 Educatia
 Nutritia
 Venitul familiei
 Apa, sanitatia
 Asistenta medicala
 Inegalitatea
************
Elementele comune:
saracia si inegalitatea
 Cat de importanta este
educatia?
• Mai importanta decat venitul familiei si accesul la
servicii de sanatate combinat,
• Contribuie la majoritatea deceselor din zone
rural/urbane,
• Educatia materna este mai importanta decat cea
paterna
• Educatia materna este mai importanta decat
efectul legat de reducerea alaptatului si intarcarea
precoce.
Efectul educatiei este independent de cel al saraciei
 Copii
mamelor
educate
sunt mai
sanatosi
Rata incheierii ciclului primar educational
1995-2001
 Egalitatea intre genuri
Rolul mamei in supravietuirea copiilor
• Femeile sunt cheia sanatatii copiilor lor
• Sanatatea reproducerii se rasfrange in sanatatea
copiilor
• Educatia femeilor este cel mai important
factor pentru sanatate in tarile in curs de
dezvoltare
• Egalitatea intre sexe semnifica conditii de viata
mai bune si modificarea statusului femeii in
societate.
Malnutritia joaca un rol urias in
mortalitatea infantila
 (Stunting -Height for age)

Africa si Asia de Sud

Distributia dupa venitul familiei de <
$2/zi
Mortalitatea infantila si venitul pe membru
de familie
 Familiile
sarace au cele
mai mari rate
de mortalitate
a copiilor sub
5 ani
http://www.childinfo.org/eddb/water/printmap.htm
 BBC News,
Sept 28 2006
“Dirty water” omoara 1,5 mil. copii
anual
Asistenta
medicala?

“Cel mai
bun
exemplu:”
TBC,
imunizari
 Declinul tuberculozei

Impact relativ
redus al
asistentei
medicale
Declinul difteriei

Health interventions and Declinul rujeolei

mortality in England &

Wales, 1850-1950

Thomas McKeown
The role of Medicine:
Dream, Mirage, or
Nemesis. 1980
Asistenta medicala face totusi
diferenta
The treatment gap…..
 Cum se poate imbunatati
supravietuirea copiilor ?
 Reducerea saraciei (cresterea venitului pe
familie)

 Educatia (mai ales fetele)

 Imbunatatirea nutritiei, calitatii apei, sanitatiei si
habitatului

 Egalitate intre genuri

 Cresterea accesibilitatii la asistenta medicala
 Prevenirea bolilor frecvente si tratament asigurat
 Tratament SIDA/tuberculoza/malarie.
 Momente de succes

• Health for All 2000 (1975)

• Primary Health Care (Alma Ata-1978)
• Millennium Development Goals 2000
 Definitia APSS
• Asistenta fundamentala a starii de
sanatate bazata pe metode practice,
fundamentate stiintific si acceptabile
social, realizabila printr-o tehnologie
universal accesibila, cu participarea
tuturor la un pret de cost pe care
societatea si-l poate permite, in spiritul
autodeterminarii si al autogospodaririi.
 Declaratia de la Alma-Ata (1978)
1. Sanatatea este un drept fundamental al omului & necesita actiuni
intersectoriale
2. Existenta unor diferente uriase in starea de sanatate intre tarile lumii si in
aceeasi tara
3. Imbunatatirea starii de sanatate si pacea necesita dezvoltare economica si
sociala bazat pe noua ordine economica internationala
4. Sanatatea ca drept fundamental si obligatie la nivel individual si colectiv
5. Guvernele au responsabilitatea de a asigura sanatatea prin masuri sociale
si sanitare pentru sustinerea acesteia
6. APSS este accesibila, acceptabila, fundamentata stiintific la un pret pe
care comunitatea si tarile si-l permit cu participarea acestora
7. Guvernele trebuie sa formuleze politici de sustinere a APSS ca parte a
sistemului national global
8. Cooperare internationala in interesul tuturor
9. Nivel acceptabil al sanatatii pentru toti locuitorii planetei
10. Redirectionarea resurselor de la costuri militare la cele sociale (inclusiv
sanatatea )

Sursa: WHO, 1978

“Componentele esentiale ale APSS”

1. Educatia pentru sanatate

2. Sanatatea mediului, in special apa si alimentele
3. Programe de asistenta mama-copil
4. Planificare familiala
5. Asigurarea imunizarilor active
6. Profilaxia bolilor endemice
7. Asigurarea tratamentului bolilor frecvente
8. Aprovizionarea cu medicamentele de baza
9. Incurajarea medicinei traditionale

Sursa: Alma-Ata Conference documents.

 Principiile APSS

Adecvata Intersectorial /
Accesibilitate
Interdisciplinar

Continuitatea asistentei Sanatate populationala Participarea comunitatii

Eficienta Accesibila & sustenabila

 Conferinta de la Riga 1988
“De la Alma Ata pana in anul 2000”
• Sanatate pentru toti pana in anul 2000
• Intarirea actiunilor sociale si politice pentru
asigurarea sanatatii tuturor
• Cresterea responsabilizarii populatiei pentru propria
sanatate
• Colaborare intersectoriala mai buna
• Pregatirea sustinuta material si moral a personalului
medical si sanitar
• Consolidarea sistemelor teritoriale de asistenta a
sanatatii
• Folosirea stiintei si tehnologiei pentru rezolvarea
problemelor critice de sanatate populationala
• Depasirea problemelor nerezolvate: mortalitatea
infantila, pediatrica, materna.
Millennium Development Goals
Natiunile Unite 2000
1. Eradicarea saraciei extreme si a foametei
2. Educatie universala de nivel primar
3. Promovarea egalitatii intre sexe si promovarea
femeii in societate
4. Reducerea mortalitatii infantile
5. Imbunatatirea sanatatii maternale
6. Combaterea HIV/AIDS, malaria, boli diareice si
respiratorii
7. Sustinerea sanatatii mediului
8. Parteneriat intre statele lumii
 APSS: Noi componente in secolul 21

1. Programe largite de imunizare

2. Sanatatea reproducerii
3. Asigurarea cu tehnologii esentiale
pentru sanatate
4. Promovarea sanatatii
5. Profilaxia si controlul bolilor
netransmisibile
6. Siguranta alimentelor si provizii de
anumite alimente
 Tendinte ce vor influenta
sanatatea in secolul 21
1. Saracia absoluta sau relativa raspandita
2. Schimbari demografice: imbatranirea si
cresterea oraselor
3. Schimbari epidemiologice : incidenta mare a
bolilor infectioase, incidenta in crestere a
celor netransmisibile, violenta
4. Pericole din mediu
5. Noi tehnologii: informatia si telemedicina
6. Achizitii in biotehnologie
7. Globalizarea
Obezitatea in crestere in tarile dezvoltate dar si in cele in curs
de dezvoltare
Percent of Adults Who Are Obese, Selected Countries: 2005

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.

 Populatia de varstnici in tarile dezvoltate
Population Age 65 and Older, by Country

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet .

 Reforma APSS
Asistenta medicala APSS
 Tratament  promovarea sanatatii

 Boala  Sanatatea

 Vindecare  Profilaxie, ingrijiri, vindecare

 Anumite probleme  Asistenta completa

 Asistenta episodica  Asistenta continua

 Medici  Echipe

 Sectorul medical  Colaborare intersectoriala

 Dominanta profesionala  Participarea comunitatii

 Pasiv  Responsabilitate comuna

Barbara Starfield, Johns Hopkins University
 APSS
• Declaratia de la Alma-Ata promoveaza trei notiuni
cheie:
– Tehnologie adecvata
• Tehnologia in sanatate a iesit de sub “controlul social” (Mahler)

– Opozitie la elitismul medical

• Supraspecializare, de “varf-inferior”, focalizare pe urban

– Sanatatea ca mijloc de dezvoltare economica

Efort multisectorial
• Sanatatea privita nu numai ca efect al dezvoltarii sociale ci este
o premiza importanta
 Sistemul
de APSS

– legaturi
intre nivelurile
primar,
secundar si
tertiar
Alocarea resurselor catre populatie –cei multi cu putin
Sector privat medical- Pakistan
Spital privat
Servicii de santate modest echipate
si intretinute
Reducerea saraciei – unele
progrese dar nu in Africa
Educatie de nivel primar dar nu in
Africa
Boli asociate apei si sanitatiei:

Diareea. Aprox.4 miliarde de cazuri pe an si 2,2 milioane decese mai

ales la copii< 5 ani

Paraziti intestinali Infesteaza 10% din populatia tarilor in curs de

dezvoltare determinand anemie, malnutritie, crestere deficitara
Trahomul. 6 milione de persoane sunt oarbe datorita trahomului
Aprovizionarea cu apa si sanitatia ar reduce cu 25% impactul bolii
•Schistosomiaza. 200 milioane persoane sunt infestate cu
Schistostoma, dintre care 20 milioane au consecinte severe.
Aprovizionarea cu apa si sanitatia ar reduce cu 77% impactul bolii
•Holera se poate preveni prin apa, sanitatie si igiena individuala.

(Sursa: Global water supply and Sanitation Assessment. 2000 Report; UNICEF, WHO, Water Supply and Sanitation
Collaborative Council, )
 Diarei acute infectioase
• 2,2 milioane copii mor cu diaree si boli
asociate  

• 80% mor in primii 2 ani de viata

• 42.000 pe saptamana
• 6.000 pe zi,
• 4 in fiecare minut,
• 1 la 14 secunde.
 Diarei acute infectioase
• Gama larga de microorganisme
• Igiena precara
• Lipsa apei potabile
• Decesul copilului survine prin deshidratare
• Rehidratarea este cea mai importanta masura: lapte
de mama, fiertura de cereale, supe, zeama de orez,
saruri de rehidratre orala, apa fiarta si racita
• Prevenirea deshidratarii dupa fiecare emisie de
scaun cu ½- 1 ceasca de SRO
• Se continua rehidratarea pana la normalizarea
scaunului
• Continuarea alimentatiei cu 5-6 mese pe zi.
Diareea grava:
• Semne de gravitate:
 deshidratare importanta: sete vie, ochi infundati in orbite,
mucoase uscate, piele fara elasticitate
 febra,
 lipsa apetitului, varsaturi
Mai multe scaune apoase in 1-2 ore

Asistenta medicala de urgenta

• Convalescenta vizeaza refacerea prompta fara
consecinte (malnutritia)
• Masa suplimentara timp de cel putin o saptamana
pana la revenirea la greutatea anterioara
• Alimentatia naturala
• Profilaxia:
– igiena personala, a alimentatiei, a depozitarii si
manipularii alimentelor, igiena defecatiei, apa potabila
– vaccinarea antirujeolica.
 Infectii acute respiratorii
• Imbolnaviri respiratorii cu potential de
gravitate (pneumonii)
• 2-3 milioane de decese anual
• Tuberculoza pulmonara.
• Guturaiul nu necesita tratament
• Semne de gravitate a unei infectii respiratorii
• Respiratii frecvente
• Tiraj – depresarea anormala atesuturilor moi in inspir
la nivelul toracelui
• Febra
• Profilaxie:
• Alimentatia naturala/hidratare si alimentare
• Vitamina A
• Evitarea supraaglomeratiei
• Mediu cald
Vaccinari pentru: tusea convulsiva, tuberculoza, rujeola,
infectiile cu H. influenzae.
 Definiţii
 Infecţia cu virusurile imunodeficienţei umane
(HIV=human immunodeficiency virus)

 este caracterizată printr-o evoluţie de lungă durată în care se

produce degradarea progresivă a imunităţii, în special celulară.
 
 Sindromul de imunodeficienţă dobândită
= SIDA (syndrome de l'immunodeficience aquise) sau
= AIDS (aquired immune deficiency syndrome)
 
 reprezintă stadiul final al infecţiei HIV caracterizat prin
imunodepresie accentuată şi/sau manifestările clinice ale acesteia:
- infecţiile oportuniste,
- neoplazii,
- conditii HIV induse (casexia, encefalopatia HIV)
 DEFINIŢIA CAZULUI DE SIDA (AIDS)

1. DEFINIŢIA CLINICĂ - BANGUI 1985

• SEMNE MAJORE
• SCĂDERE ÎN GREUTATE>10% DIN GREUTATEA CORPORALĂ
• DIAREE CRONICĂ> 1 LUNĂ
• FEBRĂ PRELUNGITĂ> 1 LUNĂ
• SEMNE MINORE
– TUSE PERSISTENTĂ > 1 LUNĂ
– LIMFADENOPATIE GENERALIZATĂ PERSISTENTĂ
– DERMATITĂ PRIRIGINOASĂ GENERALIZATĂ
– HERPES ZOSTER RECURENT
– HERPES SIMPLEX DISEMINAT
– CANDIDOZĂ OROFARINGIANĂ

2. DEFINIŢIA CDC 1987 - 26 CONDIŢII CLINICE ŞI CRITERII SEROLOGICE

3. DEFINIŢIA ACTUALĂ (APLICATĂ DIN 1993) - 29 CONDIŢII CLINICE (CELE DIN

1987 + TUBERCULOZA PULMONARĂ, PNEUMONIA RECURENTĂ ŞI
CANCERUL DE COL UTERIN INVAZIV) ŞI CRITERII SEROLOGICE,
VIRUSOLOGICE (NUMĂR COPII VIRIONALE/ML) ŞI IMUNOLOGICE
(CD4<200/mm3)
 Epidemiologia infectiei cu HIV

Izvor de infecţie = exclusiv uman

 bolnavii cu infecţie HIV în orice stadiu al infectiei.

 contagiozitatea unui infectat HIV

 direct proporţională cu incarcatura virală HIV
=numărul de virusuri / mm3 plasmă
 RISCURI DE TRANSMITERE ALE
INFECŢIEI CU HIV
1. Transmiterea sexuală
• cea mai frecventă modalitate de achiziţie a
infecţei la adulţi, rata transmiterii sexuale este
redusă <1% (0,3%)
• Riscul cel mai înalt: contacte neprotejate
receptive anale şi vaginale
• Riscul cel mai redus: contacte protejate cu
condom
• Protecţie mai sigură “safer sex”
– contacte protejate cu partener seronegativ
– monogamia mutuală
• Protecţie absolută: Abstinenţa
 RISCURI DE TRANSMITERE ALE
INFECŢIEI CU HIV

2. Transmiterea prin sânge

• droguri administrate iv.
– cel mai înalt risc: partajare de ace
– mai puţin riscant: ace şi seringi dezinfectate şi
spălate ulterior partajate
• primitorii de produse de sânge inainte de 1990
• riscul este de ~100% după o unitate de sânge
infectantă
• ţesuturi şi organe- testarea donatorilor potenţiali şi
evaluarea lor prin prisma factorilor de risc
3. Transmiterea perinatală:
 risc global de 12-30% poate ajunge la 45% daca sugarul este
alimentat natural
 Intrauterină- 6%
 Intrapartum şi postpartum precoce- 18%
 Postpartum tardiv (alimentaţia naturală)- 4-5%.

 Rata de transmitere cea mai mare este realizată intrapartum în

condiţiile unei naşteri fiziologice, prin contactul fătului cu sângele
şi secreţiile genitale materne contaminate.

 Postpartum, transmiterea HIV se realizează cel mai frecvent prin

alăptare, prin contactul nou-născutului cu mici soluţii de
continuitate mamelonare.
 RISCUL INFECŢIEI CU HIV PER
TIP DE EXPUNERE ÎN SUA
Expunere Riscul infecţiei cu HIV

Contact receptiv anal cu partener 5-30 infecţii per 1000 expuneri

infectat

Contact sexual vaginal cu partener 1 infecţie la 1000 de expuneri

infectat
Droguri i.v. cu ac contaminat 10-20 infecţii per 1000 de ace
utilizate

Transfuzie de sânge verificat 1 infecţie per 450.000 –600.000

donări

Accident prin înţepare în 3 infecţii per 1000 de înţepări

servicii medicale
 Receptivitatea la infectie
• Generala
• Rezistenta relativa la infectie a unor
populatii defective in corecreptori de
membrana CCR5 si CCR3 (intre 6% si
20% din populatiile din emisfera nordica)
 Factori secundari
• Factori economico-sociali
• Liberalizarea sexuala/ Dependenta sexuala
• Consumul de droguri
• Populatii care insumeaza mai multi factori de risc
• Factori naturali
– Neincriminati- insectele hematofage nu s-au
confirmat a fi implicate in transmitere.
 World AIDS Day
1 December 2012
• MORE THAN 50% DROP IN NEW HIV INFECTIONS ACROSS 25
COUNTRIES AS COUNTRIES APPROACH THE 1000 DAY DEADLINE TO
ACHIEVE GLOBAL AIDS TARGETS
• Declining new HIV infections in children
The area where perhaps most progress is being made is in reducing new HIV
infections in children. Half of the global reductions in new HIV infections in the
last two years have been among newborn children.
• Fewer AIDS-related deaths
The report shows that antiretroviral therapy has emerged as a powerful force
for saving lives. In the last 24 months the number of people accessing
treatment has increased by 63% globally.
• More investments
The report shows that countries are increasing investments in the AIDS
response despite a difficult economic climate. The global gap in resources
needed annually by 2015 is now at 30%. In 2011, US$ 16.8 billion was
available and the need for 2015 is between US$ 22-24 billion.
 Ten goals for 2015
1. Sexual transmission of HIV reduced by half, including among young people, men who
have sex with men and transmission in the context of sex work;
2. Vertical transmission of HIV eliminated and AIDS-related maternal deaths reduced by half;
3. All new HIV infections prevented among people who use drugs;
4. Universal access to antiretroviral therapy for people living with HIV who are eligible for
treatment;
5. TB deaths among people living with HIV reduced by half;
6. All people living with HIV and households affected by HIV are addressed in all national social
protection strategies and have access to essential care and support;
7. Countries with punitive laws and practices around HIV transmission, sex work, drug use or
homosexuality that block effective responses reduced by half;
8. HIV-related restrictions on entry, stay and residence eliminated in half of the countries
that have such restrictions;
9. HIV-specific needs of women and girls are addressed in at least half of all national HIV
responses;
10. Zero tolerance for gender-based violence.
 Sanatatea mamei si copilului
• Intervalul intre nasteri (prea frecvente, <2 ani)
• Mamele prea tinere sau prea varstnice sunt
responsabile de 1/3 din decesele copiilor (18-
35 de ani)
• Numar sarcini < 4
• Decese asociate sarcinii si nasteri 500.000
anual
• Planificare familiala.
 Graviditatea in siguranta
• Controale medicale periodice
• Nastere asistata
• Factori de risc:
– Inainte de sarcina
– Interval sub 2 ani intre sarcini
– Mama sub 18 ani sau peste 35 de ani
– Mama cu copii subponderal anterior
– Nasteri dificile/cezariana
– Antecedente de disgravidie
– Mama sub 145 cm si 38 kg
 Graviditatea in siguranta
• Factori de risc in cursul sarcinii
– Castig ponderal sub 6 kg
– Paloare
– Tumefierea fetei si membrelor
• Mari urgente
– Sangerarea vaginala
– Cefalee intensa
– Varsaturi incoercibile
– Febra inalta
 Graviditatea in siguranta
– Odihna si hrana corespunzatore
– Castig ponderal de 10-12 kg
– Nu: alcool, fumat, medicamente
 Cresterea sugarului si copilului
• Alimentatia naturala
– Min. 6 luni, chiar pana la 2 ani
• Diversificare de la 6 luni
• Cantarire lunara 6 luni 3 ani
• Numar mese 5-6
• Masa suplimentara in convalescenta
• Dezvoltare fizica, mentala si emotionala
 Imunizare activă
= protecţie asigurată de răspunsul imun propriu al recipientului de
vaccin care depinde de capacitatea acestuia de a dezvolta
răspuns imun după expunere la un anumit antigen

Scop: dezvoltarea răspunsului imun similar cu infecţia naturală

dar fără a dezvolta manifestări clinice

• Factori care influenţează răspunsul imun

• Tipul şi doza de antigen
• Primovaccinare şi rapeluri
• Intervalul dintre administrări
• Calea de administrare
• Prezenţa sau absenţa anticorpilor materni
• Factori de gazdă.
• Oportunitatea – momentul adecvat de realizare
• Înainte de apariţia infecţiei naturale
 Indicaţii de vaccinare
• Calendarul naţional de vaccinări - cu
particularităţi la copii şi adulţi infectaţi cu HIV
• Vaccinări ocazionale
• Protecţia unor categorii profesionale - vaccinare antihepatită
B, RRU, varicelica, antigripala
• Categorii de persoane cu comorbidităţi care implică risc de
boală gravă sau exacerbarea bolii preexistente- vaccinare
antipneumococică la cardiopulmonari, vaccinarea antigripală
la copii astmatici
• În regim de urgenţă: antitetanică, antirabică, antihepatită B,
antimeningococică în colectivităţi de tineri
• Calamităţi naturale: antihepatită A, antitifoidică.
 Contraindicaţii şi precauţii la
vaccinare
Contraindicaţii generale
• Reacţia anafilactică la vaccin sau componentele vaccinului
contraindică altor doze din acelaşi vaccin
• Boli cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără febră

False contraindicaţii
• Reacţii locale blânde sau moderate
• Boli acute uşoare sau cu febră joasă
• Tratament antibacterian
• Convalescenţa după boală
• Nou-născut înainte de termen (aceleaşi doze de vaccin)
• Alergie la penicilină.
 Ordin 1318/19.10.2009 Programul National de Imunizari din
2009 si in prezent  
 

• Primele 24 ore - HEP B – In maternitate

• 2-7 zile  - BCG

• 2 luni – DTaP-VPI, Hib, HEP B – Simultan

• 4 luni  - DTaP, Hib– VPI – Simultan

• 6 luni – DTaP – VPI, Hib, HEP B – Simultan

• 12 luni - DTaP – VPI, RRO – Simultan

• 4 ani - DTaP - simultan

• 7 ani (clasa I) RRO – Campanie scolara

• 9 ani (clasa III-a)  - VPI - Campanie scolara

• 14 ani (clasa VIII-a) – dT - Campanie scolara

Recommended immunization schedule for persons aged 0-6 years - United
States, 2012
 Schema de imunizare Germania, din 2009

Diphtheria and tetanus toxoid with

DTaP 2, 3, 4, 11-14 months;  
acellular pertussis vaccine
Hexavalent diphtheria, tetanus toxoid
DTaPHibHepIPV with acellular pertussis, Hib, hepatitis B 2, 3, 4, 11-14 months;  
and IPV vaccine
Diphtheria and tetanus toxoid with
DTaPHibIPV 2, 3, 4, 11-14 months;  
acellular pertussis, Hib and IPV vaccine
HepB Hepatitis B vaccine 2, 4, 11-14 months;  
Haemophilus influenza type b,
HibMenC 11-23 months;  
Meningococcal C vaccine
HPV Human Papillomavirus vaccine 12-17 years x3;  
Influenza Influenza > 60 years;  
IPV Inactivated polio vaccine 9-17 years;  
MMR Measles mumps and rubella vaccine 11-14, 15-23 months;  
Measles, mumps, rubella and varicella
MMRV 11-14, 15-23 months;  
vaccine
Pneumo_conj Pneumococcal conjugate vaccine 2,3,4, 11-14 months;  

Pneumo_ps Pneumococcal polysaccharide vaccine 60 years;  

Tetanus and diphtheria toxoid for older
Td 5-6, 9-17 years;  
children / adults
Varicella Varicella vaccine 11-14, 15-23 months; 

•http://www.who.int/immunization_monitoring/en/globalsummary/ScheduleResult.cfm
 Principii de management in APSS
– Studiul starii de sanatate
– Stabilirea prioritatilor
– Precizarea schimbarilor
• Planificarea APSS
– Analiza situatiei
– Identificarea prioritatilor
– Stabilirea obiective
– Limitele previzibile ale interventiei
• Implementarea activitatilor
– Executarea activitatilor conform programarii
– Desfasurarea personalului in teren
– Resurse alocate
– Prelucrarea informatiilor
• Evaluarea activitatilor
– Masurarea rezultatelor observate
– Compararea cu obictivele estimate
– Analiza cauzelor de insucces