REVASCULARIZARE

A MIOCARDICĂ
Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache
UMF "Grigore T. Popa", Iasi
Tehnicile de revascularizare

• Angioplastia trasluminală percutană (PTCA)

• By-pass-ul aortocoronarian (CABG)

Au indicații la bolnavii cu: angină severă, disfuncția

ventriculară severă și boală coronariană extinsă
Clasificarea indicațiilor de by-pass
aortocoronarian

 Clasa I: indicații unanim acceptate, pentru care există dovezi

privitoare la eficacitatea lor
 Clasa II: indicații discutabil, asupra cărora există date
contraindicatorii referitoare la beneficul lor
 Clasa II a: majoritatea datelor sunt în favoarea
intervenșiei
 Clasa II b: eficiența intervenției este mai puțin bine stabilită conform
datelor existente
 Clasa III: situații în care sunt dovezi asupra ineficienței intervenției
 Recuperarea postchirurgicală
cardiacă
1) Faza I: Evaluare
2) Faza II: Recuperarea propriu-zisă (antrenamentul și învățarea)
3) Faza III: Revenirea laviața obișnuită (revenirea la lucru)
 EVALUAREA
FUNCȚIONAL
Ă
Perioada optimă de evaluare post-operatorie este în zilele 10-15
postoperator (în absența complicațiilor).

Înaintea acestui interval bolnavii pot prezenta:

 Anemie
 Hematoame
 Revărsate pericardiace sau pleurale
 Modificări EKG
 Tulburări de ritm
 Ischemie
 Insuficiența de pompă
 STAREA
CARDIOVASCULARĂ
ȘI COMPLICAȚIILE
REVASCULARIZĂRII
MIOCARDICE
Aritmii frecvente:

o Tahicardia sinusală constantă

o Este declașată sau agravată de: anxietate, hipovolemie, exces
de medicamente vasodilatatoare, anemie
o Fibrilația atrială tranzitorie (cea mai comună formă de
aritmie)
o Extrasistolele ventriculare monomorfe sau izolate (frecvente
în timpul săptămânii postoperatorii)
Insuficiența cardiacă:

o Are valoare prognostică nefavorabilă

o Antrenamentul fizic se reduce la antrenament
segmentar, putând fi utilizată cu rezultate favorabile
mobilizarea respiratorie
Ischemia miocardică

o Se întâmplă ca o parte din pacienții cu by-pass să prezinte

un grad variabil de ischemie reziduală
o Durerile toracice postoperatorii sunt adesea legate și de
toracotomie
 Complicații pleuro-pulmonare
Toracotomia are întotdeauna consecințe asupra funcției respiratorii:

 Enșapament pleural (dispare întotdeauna spontan)

 Persistența paraliziei unui diafragm
 Zone de atelectazie localizate
Complicațiile neurologice
Apar mai frecvent la vârstnici (după 70 ani):

• Piederea memoriei
• Hemipareze
• Tulburări vizuale
• Tulburări de mers
• Tulburări sfincteriene
 Complicații osoase
• Întârzierea consolidării sternale este foarte rară
• Consolidarea insuficientă cu o zonă de pseudoartroză,
antrenează o mobilitate foarte dureroasă la tuse și la mișcări
 Modificări biologice
• Anemia
• Tahicardia de efort
• Sindrom inflamator persistent
Măsuri de prevenție secundară
După CABG sunt două obiective ce trebuie urmărite pentru
îmbunătățirea reultatelor pe termen lung:

Protecția grafturilor (întreruperea fumatului, administrarea

agenților antiplachetari, terapia hipolipemiantă, combaterea
hipertensiunii arteriale)
 Prevenirea secundară a cardiopatiei ischemice
PRESCRIEREA
EXERCIȚIULU
I FIZIC
Din primele zile postoperator bolnavul este încurajat să se mobilizeze:

 Din zilele 3 – 5 poate efectua plimbări scurte

Sunt recomandate exercițiile respiratorii și de tuse pentru
mobilizarea secrețiilor bronșice
 Programul de antrenament trebuie variat, cuprinzând
consecutiv
diferite grupe musculare
Evaluarea temporar definitivă a rezultatului chirurgical se va
realiza printr-o probă de efort în a 60 a zi:

Pacientul va avea o condiție musculară și respiratori suficientă

pentru exprimarea la maximum pe plan cardiovascular
 O nouă probă de efort va avea loc în luna a 6 a, apoi o dată pe
an
 REABILITAREA
DUPĂ
ANGIOPLASTIE
TRANSLUMINALĂ
PERCUTANĂ (PTCA)
În reabilitarea lor se ridică două probleme:

1. Motivația
2. Riscul restenozei
Angioplastia se realizează când coronografia arată o leziune
dilatabilă chiar dacă ischemia este nesemnificativă, chiar absentă
sau nedemonstată.

Pentru aprecierea rezultatului unei angioplastii este necesar un

test de efort înainte pentru cuantificarea ischemiei și compararea
sa cu testarea după PTCA.