Tema 5.

ECONOMIILE DE SCARĂ ŞI
CONCURENŢA IMPERFECTĂ
 Introduction
• When defining comparative advantage, the Ricardian and
Heckscher-Ohlin models assume that production processes
have constant returns to scale:
– When factors of production change at a certain rate, output increases
at the same rate.
– For example, if all factors of production are doubled then output will
also double.
• But a firm or industry may have increasing returns to scale
or economies of scale:
– When factors of production change at a certain rate, output increases
at a faster rate.
– A larger scale is more efficient: the cost per unit of output falls as a firm
or industry increases output.
Randamentele crescătoare de scară:
•la o creştere cu o unitate a intrărilor (imput-uri), rezultatele producţiei
sporesc cu mai mult de o unitate (output-uri)
•Randamentele crescătoare de scară stau la baza obţinerii economiilor de
scară
• Economiile de scară (sau de mari dimensiuni
– Economies of Scale) - posibilitatea creşterii
eficienţei activităţii economice prin extinderea
dimensiunilor acesteia (scăderea costurilor
medii, creşterea productivităţii medii, o dată cu
sporirea volumului producţiei).

• Obţinerea economiilor de scară nu este posibilă

fără modificarea unor caracteristici ale
producţiei – reorganizarea activităţilor la nivel
internaţional
 Tipuri de economii de scară

După caracterul acestora:

• Economii de scară interne
• Economii de scară externe
• Economii de scară interne: în situaţia în care
mărimea costului unitar depinde de
dimensiunile unei singure firme nu de cele ale
întregii ramuri economice în care funcţionează
respectiva firmă
- respectiva firmă diminuează costurile pe baza
creşterii dimensiunilor proprii
• Economii de scară externe – mărimea
costului unitar depinde (uneori exclusiv) de
dimensiunile ramurii economice în care
funcţionează o anumită firmă

Nivelul costurilor nu poate fi influenţat de

dimensiunile respectivei firme, ci doar de
cele ale ramurii în ansamblu
 Implicaţii asupra structurii de ramură:

•O ramură cu economii de scară preponderent

externe – multe firme de dimensiuni relativ mici
(nu se manifestă avantaje economice pentru
firmele mari sau foarte mari)

•O ramură cu economii de scară preponderent

interne – avantaje importante pentru firmele
mari şi foarte mari, ramura fiind dominată de
concurenţa imperfectă
• Indiferent dacă sunt interne sau externe,
economiile de scară pot să aibă un caracter
naţional sau internaţional

1) Concentrarea producţiei într-o singură

entitate economică mare, cu activităţi
limitate la o singură ţară – economii de
scară cu caracter naţional şi interne firmei

2) Diviziunea muncii în cadrul unui sector

manufacturier internaţional, cu aspect de
reţea – economii de scară externe firmei şi
cu caracter internaţional
 Consecinţe pentru comerţ:

•Este avantajoasă specializarea ţărilor în

producţia unei game limitate de bunuri şi
extinderea producţiei, în scopul diminuării
costurilor unitare

•În marea majoritate a cazurilor, prezenţa

randamentelor crescătoare de scară oferă
avantaje firmelor mari şi foarte mari (de tip
multinaţional) în raport cu firmele mici

•Sunt create condiţiile extinderii concurenţei

monopolistice
Monopolistic Pricing and Production
Decisions
• Concurenţa monopolistică –
– firme îndeajuns de puternice pentru a
influenţa formarea preţului, dar nu
îndeajuns de mari pentru a domina total o
anumită piaţă

– firmele sunt capabile să-şi diferenţieze

produsele proprii faţă de cele ale rivalilor
(alegerea făcută de consumatori nu va
mai fi influenţată doar de diferenţele în
mărimea preţului, ci şi de
caracteristicile distinctive ale
produsului)
 Monopolistic
Competition and Trade

• As a result of trade, the number of firms in a new

international industry is predicted to increase
relative to each national market.
– But it is unclear if firms will locate in the domestic
country or foreign countries.
 Monopolistic
Competition and Trade (cont.)

Hypothetical example of gains from trade

in an industry with monopolistic competition
Domestic Foreign Integrated
market before market market after
trade before trade trade
Industry sales 900,000 1,600,000 2,500,000

Number of firms 6 8 10

Sales per firm 200,000 250,000

150,000
Average cost 8,750
10,000 8,000
Price 10,000 8,750 8,000
 Inter-industry Trade
• According to the Heckscher-Ohlin model or Ricardian
model, countries specialize in production.
– Trade occurs only between industries: inter-industry trade

• In a Heckscher-Ohlin model suppose that:

– The capital abundant domestic economy specializes in the
production of capital intensive cloth, which is imported by the
foreign economy.
– The labor abundant foreign economy specializes in the
production of labor intensive food, which is imported by the
domestic economy.
Trade in a World Without
Increasing Returns
 Intra-industry Trade
• Suppose now that the global cloth industry is described
by the monopolistic competition model.
• Because of product differentiation, suppose that each
country produces different types of cloth.
• Because of economies of scale, large markets are
desirable: the foreign country exports some cloth and the
domestic country exports some cloth.
– Trade occurs within the cloth industry: intra-industry trade
 Intra-industry Trade (cont.)
• If domestic country is capital abundant, it still
has a comparative advantage in cloth.
– It should therefore export more cloth than it imports.

• Suppose that the trade in the food industry

continues to be determined by comparative
advantage.
Trade with Increasing Returns and
Monopolistic Competition
Inter-industry and Intra-industry
Trade
1. Gains from inter-industry trade reflect
comparative advantage.
2. Gains from intra-industry trade reflect
economies of scale (lower costs) and wider
consumer choices.
3. The monopolistic competition model does not
predict in which country firms locate, but a
comparative advantage in producing the
differentiated good will likely cause a country to
export more of that good than it imports.
 Inter-industry and
Intra-industry Trade (cont.)
4. The relative importance of intra-industry trade depends
on how similar countries are.
– Countries with similar relative amounts of factors of production
are predicted to have intra-industry trade.
– Countries with different relative amounts of factors of
production are predicted to have inter-industry trade.

5. Unlike inter-industry trade in the Heckscher-Ohlin

model, income distribution effects are not predicted to
occur with intra-industry trade.
 SCHIMBURILE INTRARAMURĂ

• În medie, circa 25% din schimburile internaţionale – comerţ cu

produse din aceeaşi categorie – după sistemul de catalogare a
produselor industriale

• Ponderea cea mai mare – bunurile manufacturate, fluxuri între ţări

dezvoltate

• Nu pot fi explicate prin prisma modelului abundenţei factoriale,

deoarece două state ar trebui să deţină avantajul comparativ în
aceeaşi ramură – ceea ce face imposibile specializarea şi
schimburile (!!!)
 Principalele cauze:

•Individualizarea, personalizarea produselor – diferenţe mari în privinţa

calităţii, ceea ce influenţează deciziile consumatorilor

•Importurile urmăresc satisfacerea cererii de bunuri cu caracteristici care

lipsesc produselor autohtone – ţări apropiate ca dezvoltare - ţări cu niveluri
asemănătoare ale cererii reprezentative – fiecare bun exportabil e şi un bun
importabil

•“Cererea de diferenţă” – diversitatea mare de preferinţe ale consumatorilor

– pentru bunuri străine, ca şi pentru cele autohtone
• Deosebiri în privinţa cheltuielilor de transport şi
comercializare între regiuni

• Gradul de agregare a produselor în clasificarea

standard a mărfurilor industriale

• Intensitatea schimburilor intraramură:

– Indicatorul Grubel-Lloyd
n
xi mi xi, mi – exporturile, respectiv

i 1 X

M importurile din categoria i
GL  1  n de produse;
 xi mi 
   
i 1  X M X, M – exporturi, importuri
totale ale ţării
• Dacă GL ia valoarea 1 – exporturile şi importurile
dintr-o anumită categorie de bunuri sunt egale,
schimburi intraramură “perfecte” sau “totale”

• Dacă GL este 0 – nu există schimburi intraramură în

respectiva categorie de produse

• Cu cât GL este mai apropiat de valoarea 1, cu atât

intensitatea schimburilor intraramură creşte.
Indexes of Intraindustry Trade
for U.S. Industries, 1993

Note: an index of 1 means that all trade is intra-industry trade.

An index of 0 means that all trade is inter-industry trade.
- Prin diferenţierea produselor, fiecare firmă
ajunge să se constituie într-o formă specială
de monopol, dar numai pe segmentul de
piaţă specific produsului propriu

- Astfel, deciziile tactice şi strategice ale

concurenţilor nu o mai pot afecta în mod
semnificativ

- Produsele rezultate au aspect competitiv,

sunt individualizate, personalizate, fiecare
având anumite particularităţi ce le
diferenţiază
• Dacă nu s-ar desfăşura schimburi externe,
în ramurile unde se manifestă economiile de
scară – atunci atât diversitatea bunurilor
obţinute, cât şi dimensiunile producţiei ar fi
limitate de mărimea pieţei interne specifice
unei ţări

• Pe bază de comerţ, se ajunge la creşterea

dimensiunilor pieţelor de desfacere, sunt
depăşite limitările proprii unei singure
economii – accentuarea tendinţelor de
formare a unor pieţe internaţionale
integrate şi independente
• În noua lor structură, schimburile
internaţionale sunt alcătuite din două
importante secţiuni:

• Comerţ interramură (inter-industry

trade)– care reflectă configuraţia
avantajului comparativ (în sens clasic), care
rămâne o importantă cauză a specializării
internaţionale

• Comerţ intraramură (intra-industry

trade)– care nu mai respectă configuraţia
avantajului comparativ, sensul şi intensitatea
acestor fluxuri fiind relativ greu de anticipat
• Prezenţa economiilor de scară nu permite ţărilor
realizarea întregii game de bunuri dintr-o anumită
categorie

• Dar, economiile de scară se transformă într-un

important factor generator de fluxuri comerciale

• Intensitatea relativă a schimburilor inter- şi

intraramură depinde de gradul de asemănare al
economiilor naţionale.