PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Definitie: procesul epidemiologic reprezinta extinderea inf.

in masa populatiei, fiind necesare 3 verigi:
▪ izvorul de infectie;
▪ caile de transmisie;
▪ masa receptiva.

A. Izvorul de infectie= sursa de infectie= sursa de

contaminare adica locul unde se afla ag. infectios.
1.Uman omul bolnav- care elimina ag. inf. in dif. perioade ale
bolii
la debut si p. de stare- se elimina cea mai mare cant.
de germeni
purtatorul de germeni

Precoci( incubatie) fosti bolnavi cronici( febra tifoida)

( Hep.v. A, holera) temporari permanent intermitent
2- 8 sapt. …...max. 6 luni
( scarlatina, febra tifoida)
Sanatosi( de contact, ocazional)
2. Animalele, pasari , artropode( purici)

ex. cabaline, cornute mari si mici, porcine,

rozatoare, caini, pisici, lupi, mistreti, ursi, pesti,
scoici, stiuca( botriocefal)
B. Caile de transmitere a infectiie sunt multiple
Modul de contaminare a masei receptive poate fi:
- direct de la bolnav sau purtator astfel:
aerogena prin particule nuclei( b. aerogene)
- Contact fizic: sarut( mononucleoza)
sexual( b. venerice)
cutanat( scabie)
- Transplacentar( rubeola)
- Trasnfuzii de sg/ plasma( Hep. B, malarie)
Epid. - indirect simpla( un singur element din mediul estern)
complexa( mai multe elemente)
Prin ce se realizeaza trasnmiterea indirecta?
Prin intermediul aerului( nu o cale favorabila conservarii si
viabilitatii microorganismelor)
! Ce boli se transmit:
- bolile copilariie
- TBC, tusea convulsiva
- gripa, difteria
- enteroviroze( Coxsackie, ECHO, polio);
-stafilococ de la leziuni cutanate
- E.coli, piocianic
!Transmiterea pe calea aerului se realizeaza prin:
- picaturi de secretie nazofaringiana( pic. Flugge)-plutesc in aer intre
30ʼ- 4 h,distanta 1,5 m; daca este curent pana la 10 m
- nuclei de picatura provin din picaturi de secretie care si-au pierdut
umiditatea exterioara
Este o particula solida care sta in aer ore si poate fi vehiculata la etaj
- particule de praf( pulberi bacilifere) ce poarta germeni rezistenti la
uscaciune( staf. , b. kKoch etc)
• prin Intermediul solului( bact. patogen sau conditionat patogene).
Ex. b. carbunos, Cl. tetani, cl/ botulinium, helminti, leptospire
• apa( suprafata, fantani, conducte- bacterii ce transmit boli dig.( diz,
salmonella), enteroviroze, hep. A, parazitoze
• alimentele
- lapte si derivate ( stafilococ, bruceloza, salmonella etc.);
- ouale de rata( salmonella);
- carnea : trichineloza;
- vegetale( legume, fructe) 2-4 zile: Cl. Botulinium, hemlminti
• prin vectori( musca, tantarul, paduchele, capusa)

Diz. holera malaria tifos b. Lyme

C. Masa receptiva- care are un grad de sensibilitate si
susceptibilitate ce ofera ag. patogen, conditii optime de
inmultire

Exista mai multe porti de intrare:

• cutanata( staf. , erizipel);
• conjunctivala( adenovirusuri);
• naso faringiana( b. eruptive);
• digestiva( hepatita, diz. TA etc.).
Rezistenta organismului la infectii prin care se opun bolii se
realizeaza prin:
■ Rezistenta nespecifica reprez. de : integritatea barierei
mucoase si cutanata, fagocitoza, subst. antimicrobiene si
antitoxice din umori, rezistenta tesuturilor;

■ Rezistenta specifica are 2 componente:

a. rez. prin imunitate naturala, innascuta( oameni) nu fac boli ale
animalelor( holera gainilor, pesta
de specie porcina) iar animalele pe cele
umane
Tot din acest grup mai fac parte:
- rezistenta naturala dobandita prin boala
manifesta sau inaparenta

b. Rezistenta artificiala activ- vaccinuri

pasiv- gama sau Ig
Factorii care influenteaza receptivitatea organismului

- varsta ( pana la 6 luni ac. materni)

- alimentatia( subnutritia ↓ R)
( carenta vit A,B,C, ↓ R)
- oboseala fizica, intelectuala ↓ R
- frigul ↓ R
- profesia- b. profesionale
Factorii favorizanti ai procesului epidemiologic
- umiditatea, precipitatiile, T, presiune atmosferica
- frigul si racirea brusca
favorizeaza bolile epidemice

Favorizeaza catarurile
- caldura fav. bolile digestive
- calamitatile naturale inundatiile → b. digestive
cutremur → b. dig. Inf. Cu bact.
anaerobe
- aglomeratiile( b. aerogene)
- miscarile populationale( b. digestive, TBC)
- profesia( tabacari, agricultori, oieri → antrax
etc.)
LP 7
 Screening, preventie si
dispensarizare

1. Definitie= actiune de identificare a persoanelor

afectate de o problema de sanatate,
necunoscuta pana in acel moment, prin
efectuarea unui test sau examinari ce pot fi
aplicate rapid in masa
Prin screening pop. asimptomatica testata se
imparte in 2 grupe:

a. pers. probabil afectate de boala

b. persoane probabil sanatoase
Persoanele cu rezulate. poz. de screening

Teste pt.
confirmarea diagnosticului

Tratament adecvat
Comparatia intre testul screening si
testul diagnostic

Criterii Test screening Test diagnostic

Obiectiv prezumtie certitudine

Persoane vizate Sanatate aparenta Simpt. / semne

Tinta Grupe populationale indivizi

Precizie Depisteaza multi indivizi specific

suupecti dar si Rez. fals
pozitive

Cost Putin costisitor Uneori important

Decizii tratament niciodata Contribuie la decizia

terapeutica
Obiectivele programului screening

D.p.d.v. clinic- depistarea precoce a bolii ant.

simpt./ semnelor → trat. instituit inainte ca
boala sa se manifeste.

D.p.d.v. a comunitatii → trat. precoce ( trat.

preventional).
Criteriile de justificare a screeningului in
sanatatea publica

1.Boala pt. care se efect. → problema imp. de sanatate( grava)

2. Tratamentul administrat trabuie sa fie demonstrat prin eficienta.
3. Mijloacele de diagnostic si tratament sa fie disponibile.
4. Boala sa fie decelata in faza de latenta sau debut.
5. Testul sau examinarea sa fie disponibile.
6. Sa fie acceptat testul de catre populatie.
7. Sa fie cunoscuta evolutia naturala a bolii.
8. Alegerea subiectilor care vor primi tratament sa corespunda criteriilor.
9. Costul screeningului ± trat. Nu trebuie sa fie decat costul bolii
d epistate tardiv.
 Beneficiile testului screening

1. Imbunatatirea prag. sau vindecarea cazurilor .

2. Tratamentul este mai < radical pentru cazurile
decelate precoce.
3. Reducerea costurilor
 Dezavantajele testarii screening

1. Tratamentul in exces in cazurile limita( cancer)

2. In caz de screening fals neg. , consecintele pentru individ sunt:
intarzierea depistarii bolii, tratament costisitor, impact de
neincredere a populatiei in screening.
Ex. nasterea unui copil cu b. Down, detectarea tardiva a
viciilor de refractie, omiterea unui cancer sau hipotiroidismul
congenital.
3. R. adverse la eficienta testului
4. Anxietate in caz de rezultate fals pozitive
 Atributele necesare unui test
screening

1. Abilitati in a dectecta real pozitivii si negativii.

2. Sa poata fi administrat unui numar mare de persoane.
3. Sa fie rapid in efectuarea testului.
4. Sa aiba putine efecte secundare.
5. Sa fie putin costisitor ca material si procedura.
6. Sa fie repetabil.
7. Sa fie acceptat ( nedureros).
 TIPURI DE SCREENING

1. Unic- o singura data ( hipertiroidismul cong.)

2. Repetat- in caz de expunere continua la un factor de risc.
3. Simplu ( cand se cauta o singura boala): sifilis TBC.
4. Multiplu – in caz de populatie imbatranita( cancere,
afectiuni cardio- vasculare, boli psihice, osteoarticulare,
neurologice)
 Evaluarea screening-ului

Are 2 componente:

Validitatea testului, adica capacitatea de a clasifica corect persoanele

testate in bolnave
sanatoase
Sunt folosite 2 notiuni: sensibilitate( Se) – bolnavi
specificitate ( Spe) - sanatosi
Evaluarea eficientei programului screening.
 Preventia( profilaxia)

Scopul medicinei: promovarea starii de sanatate

preventive pastrarea starii de sanatate
refacerea sanatatii
reducerea suferintei
Sunt 4 nivele de profilaxie:
1. Profilaxia primordiala= urmareste ameliorarea
componentelor sociale, economice, culturale

Ex. In tarile subdezvoltate probleme imp. malnutritia

BI
→ prof. primordiala are drept scop ameliorarea cond. de viata →
bunastare si ↓expunerii la ag. etiologici.
Ex. in tarile in curs de dezv..→ BI↓dar au ↑ B nespecifice( cancer,
b. coronariene)
Ex. in tarile dezvoltate prioritare sunt campaniile
antifumat, prevenirea TA, activitatea fizica.
2. Profilaxia primara urmareste :
■ scaderea incidentei bolii
■ control asupra fact. cauzali si de risc
Are 2 strategii:

Strat. riscului individual crescut Strat. riscului populational crescut

( ex. folosirea centurii de
siguranta)

depistarea prin screening

a subiectilor susceptibili
( cu risc max.pt. o boala)
Carora sa li se adm. prof.
Vaccin antigripal)
3. Profilaxia secundara= depistarea precoce a bolii in
stadiul assimptomatic( p. de incubatie) in care aplicarea
trat. precoce sa opreasca progresia bolii.

Pentru acest lucru sunt necesare: metode precise si

accesibile pentru diagnostic.
4. Profilaxia tertiara reprezinta activiitatea clincia dupa ce boala
este manifesta pt. a preveni: evolutia
complicatiile bolii
pt. a reduce: infirmitatile
pt. a accepta: infirmitatile si situatia de
incurabil
 Profilaxia fata de BI si controlul acestora

Conceptual cuprinde 3 grupe de masuri:

A. Ameliorarea R. populatiei expuse la riscurile de infectie ambientala
exogena prin igiena, alimentatie rationala, imunizari,
chimioprofilaxie, sport, sfat genetic
endogena

B. Ameliorarea calitatii mediului si scaderea riscului infectios ambiental:

igiena aerului, apei, alimentelor, controlul asupra vectorilor, animalelor
vectoare si contaminarii mediului.
C. Ameiorarea sist. de sanatate: acces la reteaua sanitara, depistarea
bolii, izolare, supravegherea contactilor, educatie sanitara.
 ACTIVITATEA EPIDEMICA

Este de 2 feluri:

A. Preventiva cu caracter permanent si obligatoriu

pentru reteaua medico- sanitara: imunoprofilaxia,
asanarea surselor agentilor infectiosi. etc.

B. Combativa sau lupta in focar, care are drept scop

limitarea extinderii si lichidarea focarului
epidemiologic de boala transmisibila.