Prezentare Spectroscopie 4

Intensitatea liniilor
Conf.dr. Mirela PRAISLER

spectrale
1
DETERMINAREA PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE.
Fiecare tranzitie de pe un nivel energetic inferior pe un nivel
energetic superior are loc prin absorbtia unei cuante
Numarul tranzitiilor de absorbtie ce au loc intr-un interval de timp dt
este dat de relatia E k,i h k,i
dNk,i = Ak,i ρ(k,i) Ni dt
Energia totala absorbita de la radiatie de catre sistemul de
microparticule este egala cu
dE k ,i  h k ,idNi  A k ,i  k ,i  Ni h k ,idt

DETERMINAREA PROBABILITATILOR
DE TRANZITIE.
• Intensitatea liniei spectrale Ik,i este direct proportionala cu
puterea Pk,i a radiatiilor absorbite. Notand cu constanta de
proportionalitate, avem:

I k ,i  Pk ,i  dE k ,i /dt
I k ,i  A k,i  k,i  N i h k,i

DE TRANZITIE.
Ej
Ek
Ei
DE TRANZITIE.
In cazul a doua linii spectrale corespunzatoare tranzitiilor
sistemelor atomice dintr-o stare de energie mai mica Ei in doua
stari energetic superioare Ej si respectiv Ek, raportul intensitatilor
celor doua linii spectrale devine :

5
DE TRANZITIE.
I J ,i A J ,i  J ,i   J ,i

I k ,i A k ,i  k ,i   k ,i

6
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE.
Densitatea spectrala de energie a campului
electromagnetic este data de relatia
Factorul exponential depinde de temperatura

T si de diferenta dintre energiile nivelelor intre
care au loc tranzitiile.
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
Sa presupunem ca E k ,i  h k ,i este
mult mai mica decat energia termica
kBT. In aceste conditii, raportul E k , i / k B T
tinde catre 0, iar exponentiala catre 1.
In aceasta ipoteza, exponentiala
poate fi aproximata cu:
E / k BT E k ,i h k ,i
e  1  1
k BT k BT
DE TRANZITIE
iar expresia densitatii spectrale devine:
8 2

  k ,i   3 k BT k ,i
c
care constituie legea lui Rayleigh
-Jeans. 9
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
•Deci pentru tranzitii de frecventa joasa, in
cazul unui sistem de microparticule mentinut la
temperatura constanta, densitatea spectrala de
energie a campului electromagnetic creste

proportional cu patratul frecventei radiatiei. Pentru
o frecventa data, densitatea spectrala de energie
creste liniar (deci mai lent) cu temperatura
sistemului.
10
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Sa consideram ca cele doua tranzitii de absorbtie
pura Ei → EJ si Ei → Ek au loc simultan, deci la
aceeasi temperatura T a sistemului de

microparticule. Atunci raportul intensitatilor
liniilor de absorbtie devine:
I J ,i A  3
 J ,i J ,i
I k ,i A  3
k ,i k ,Ii
11
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
•Se observa ca raportul intensitatilor celor doua tranzitii de
absorbtie pura depinde de raportul probabilitatilor de tranzitie si
de puterea a treia a raportului frecventelor corespunzatoare.
Masurand experimental intensitatile celor doua linii spectrale si
frecventele la care apar, se poate calcula valoarea raportului celor

doua probabilitati de tranzitie.
12
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
A J ,i I J ,i 
3
 k ,Ii

A k ,i I k ,i 
3
J ,i
13
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
In cazul in care nivelele energetice sunt distantate astfel

incat
E k , i  h k , i
. este mult mai mare decat kBT, valoarea
exponentialei din expresia densitatii de energie a radiatiei
electromagnetice este mult mai mare decat 1.
In aceasta aproximatie:
8 h 3
  k ,i   3 e k ,i k ,i / k BT
c
care constituie legea lui Wien.
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• In domeniul frecventelor mari, densitatea spectrala
de energie a radiatiei electromagnetice depinde
atat de frecventa radiatiei, cat si de temperatura
sistemului. Dependenta este cu totul diferita fata de

domeniul frecventelor joase: la temperatura
constanta, densitatea spectrala de energie tinde
exponential catre zero odata cu cresterea frecventei
radiatiei. Pentru o frecventa data, densitatea
spectrala de energie creste foarte rapid odata cu
temperatura.
16
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Pentru tranzitiile intre nivele energetice excitate inalte,
intre care diferenta energiilor este mare, raportul
intensitatilor a doua tranzitii concomitente de absorbtie pura
devine:
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
I J ,i A  3
 h   J ,i   k ,i  / k B T
 J ,i J ,i
e
I k ,i A  3
k ,i k ,Ii
• Deci si raportul intensitatilor a doua tranzitii concomitente de
absorbtie pura depinde pronuntat de temperatura de echilibru a
sistemului de microparticule cu radiatia electromagnetica.
18 Conf.dr. Mirela PRAISLER

• Raportului probabilitatilor de tranzitie poate fi calculat pe baza
valorilor masurate experimental a frecventelor si intensitatilor
liniilor de absorbtie corespunzatoare acestor tranzitii, precum si a
temperaturii sistemului de microparticule (temperaturii la care
au avut loc tranzitiile).
A J ,i I J ,i  h   4
  k ,i  / k B T
  e k ,i J ,i
A k ,i I k ,i  4
J ,i
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Pentru a determina expresia raportului intensitatilor a doua

linii spectrale de emisie spontana pura, consideram

neglijabile fenomenul de autoabsorbtie si de difuzie a
radiatiilor in elementul de volum al sistemului cuantic.
20
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Energia emisa spontan in intervalul de timp dt , cu ocazia
unei tranzitii de pe nivelul energetic excitat superior EJ pe
nivelul energetic inferior Ei este:

dE i ,J  h i ,J dN J  Bi ,J N J h i ,J dt
21
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• iar intensitatea liniei spectrale corespunzatoare este:
Ii ,J  Bi ,J N J h i ,J

22
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Reluand exemplul nivelelor deja analizate, raportul
intensitatilor a doua linii corespunzatoare tranzitiilor de emisie
spontana EJ → EK si EJ →Ei este deci:

23
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE

24
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• In cazul emisiei spontane, raportul intensitatilor a doua linii
depinde numai de raportul probabilitatilor de tranzitie si de
cel al frecventelor radiatiilor emise. Raportul este independent
de temperatura sistemului de microparticule indiferent de
valoarea frecventelor radiatiilor emise.

25
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
• Raportul probabilitatilor tranzitiilor de emisie spontana pura
poate fi determinat masurand experimental IK,J ,K, J , I i, J si


I, J.
26
DETERMINAREA
PROBABILITATILOR DE
TRANZITIE
Bk, J I k , J  i, J
 

Bi , J I i , J k , J
27
COEFICIENTI DE
ABSORBTIE
LEGEA ATENUARII RADIATIEI ELECTROMAGNETICE PRIN
SUBSTANTA.

28
LEGEA ATENUARII RADIATIEI
ELECTROMAGNETICE PRIN SUBSTANTA.
Un flux radiant orientat poate fi atenuat din cauza
absorbtiei sau imprastierii. In cele ce urmeaza ne vom ocupa de
atenuarea acestuia datorita absorbtiei, fenomen caracterizat prin
intermediul marimii fizice denumita coeficient de absorbtie μ.

29
ELECTROMAGNETICE PRIN SUBSTANTA
• Astfel, fie un flux radiant monocromatic, de frecventa ٧,
orientat pe directia Ox, perpendicular pe o suprafata unitate a
unui mediu absorbant (substanta). Fie Iv valoarea fluxului prin
aceasta suprafata (energia radianta care cade normal pe
unitatea de suprafata in unitatea de timp).

30
Datorita interactiei cu substanta, dupa parcurgerea unui
strat dx din grosimea mediului absorbant, intensitatea fluxului
scade proportional cu intensitatea fluxului incident Iv si distanta
dx parcursa prin substanta.

31

32
Figura 1.7. Absorbtia luminii intr-un volum unitar de substanta
ELECTROMAGNETICE PRIN
SUBSTANTA
• Atenuarea fluxului radiant este:

• Coeficientul de proportionalitate μ se numeste
coeficient de absorbtie si este deci egal cu
atenuarea relativa dlv I Iv a fluxului radiant
incident pe unitatea de lungime. Suprafata de

incidenta considerata fiind egala cu unitatea, la
parcurgerea unei unitati de lungime prin
substanta, fluxul radiant incident este atenuat
datorita interactiunii cu o unitate de volum din
substanta.
34
• Ca atare, coeficientul de absorbtie mai poate fi definit ca fiind
fractiunea de energie absorbita de unitatea de volum de
substanta in unitatea de timp. Unitatea de masura a
coeficientului de absorbtie este cm-1

35
• Pentru definirea coeficientului de absorbtie am ales
arbitrar directia de orientare a fluxului luminos. Se pune
intrebarea fireasca daca valoarea coeficientului de
absorbtie are aceeasi valoare atunci cand acelasi flux
incident normal interactioneaza cu aceeasi substanta,

dar se iradiaza substanta din directii diferite.
Experimental se poate evidentia ca, atunci cand
substanta este izotropa, valoarea coeficientului de
absorbtie a fluxului incident normal este independenta
de directia de iradiere.
36
• Coeficientul de absorbtie al unei substante este o
constanta de material, adica depinde de natura mediului
absorbant. Radiatia incidenta este atenuata de substanta
datorita faptului ca fluxul radiant cedeaza energie
substantei in timpul traversarii acesteia. Aceasta energie

este folosita de catre substanta pentru a efectua tranzitii
de absorbtie. Energia absorbita este cu atat mai mare cu
cat tranzitiile generate de fluxul incident au o
probabilitate de producere mai mare.
37
• Diferitele tranzitii permise ale unei substante
date se produc cu probabilitati diferite, ca atare
substanta atenueaza (absoarbe) diferit radiatii
incidente de frecvente diferite. Acest lucru ne

indica faptul ca la interactiunea dintre aceeasi
substanta cu un flux orientat policromatic,
diferitele fluxuri monocromatice componente vor
fi atenuate diferit, functie de frecventa lor si de
intensitatea lor initiala.
38
• Radiatiile incidente cu o energie a fotonilor hv
diferita de orice diferenta dintre nivelele
energetice specifice structurii (naturii) substantei
nu pot fi absorbite de catre substanta si in acest

caz, coeficientul de absorbtie al substantei
respective, la frecventa v data, este nul. Se spune
ca substanta respectiva este transparenta pentru
radiatia electromagnetica data.
39
• Consideratiile de mai sus pot fi demonstrate folosind faptul ca
puterea de absorbtie de volum raportata la intervalul unitate de
frecvente este:
unde ni este numarul de microparticule aflate in starea

dP k ,i
energetica dN i substanta (concentratia).
Ei in unitatea de volum de
 A k ,i h k ,i  A k ,i h k ,i n i
d  dV dV
Conf.dr. Mirela PRAISLER 40

• Pe de alta parte, puterea de absorbtie de volum poate fi
exprimata ca fiind produsul dintre coeficientul de absorbtie si
viteza luminii
• 
dPk ,i
 c
d  dV
A k , i h k , i n i
 
c
• Daca se considera si emisia indusa, se obtine expresia
coeficientului de absorbtie redus :
' h k ,i (A k ,i n i  A i, k n k )
 
c

• Pe langa fenomenul de absorbtie, poate avea loc si imprastierea
luminii. In acest caz, atenuarea totala a fluxului radiant, de catre
substanta este:
abs imp
 dI   dI   dI     I  dx    I  dx
 dI          I  dx  I  dx

 dI         I  dx  I  dx
imp
dI  1
   
imp dx

I
      
44
      
unde
• βν este coeficientul de impastiere ,
•  este coeficientul total de atenuare
Ambii depind si ei de natura substantei si de frecventa radiatiei

incidente

• Sa consideram ca la suprafata de intrare in substanta (x =0),
fluxul incident are intensitatea I0 , iar dupa parcurgerea unei
grosimi x din stratul de substanta, radiatia este atenuata la
valoarea I < I0.
• Separand variabilele in expresia coeficientului de absorbtie si
integrand se deduce legea atenuarii radiatiei electromagnetice
prin substanta prin absorbtie:

dI 
   dx

I
I  x
 ln I  dI       xdx
I 0 0
  x
I  I 0e
  x
I   I 0e
• Legea atenuarii ne arata ca o radiatie monocromatica este
atenuata exponential la trecerea printr-o substanta.

  x
I   I 0e
• Intensitatea fasciculului dupa parcurgerea
unei lungimi x prin mediul absorbant

creste direct proportional cu intensitatea
fasciculului incident si scade exponential
cu distanta strabatuta prin substanta.
49
  x
I  I0e
• Intensitatea fasciculului depinde de
lungimea de unda a radiatiei prin

intermediul coeficientului de absorbtie:
radiatii incidente de egala intensitate ce
parcurg aceealasi drum, prin aceeasi
substanta, sunt atenuate diferit functie de
lungimea lor de unda.
50
• In cazul in care fenomenul de imprastiere a luminii se manifesta
suficient de puternic, atunci legea atenuarii devine:
      x  x
I   I 0e  I 0e

     x  x
I   I 0e  I 0e
• Se observa ca in acest caz scaderea exponentiala a intensitatii

radiatiei transmise este mai rapida decat atunci cand are loc
numai absorbtia, o parte din radiatia incidenta fiind imprastiata.

Determinarea coeficientului
de absorbtie
• Cunoasterea valorii coeficientului de absorbtie prezinta
importanta atat din punct de vedere aplicativ, cat si din
punctul de vedere al cercetarii fundamentale .

53
de absorbtie
• Din punct de vedere practic, fiind o constanta de material,
determinarea dependentei coeficientului de absorbtie de
frecventa radiatiei incidente μ = μ (٧) este o modalitate foarte
accesibila de a caracteriza si identifica substantele.

54
de absorbtie
• Aceasta dependenta este specifica fiecarei substante in parte,
pentru ca nivelele energetice ale unui sistem de
microparticule sunt o amprenta unica si tipica a naturii
constituentilor sistemului.

55
de absorbtie
• Din punctul de vedere al cercetarii fundamentale, cunoasterea
valorii coeficientului de absorbtie prezinta importanta pentru
ca, pe baza acestuia se pot determina nivelele energetice ale
unui sistem de microparticule, marimi ce nu pot fi masurate
direct.

56
de absorbtie
• Cunoasterea dependentei μ = μ () poate
conduce la determinarea valorilor absolute a
probabilitatilor de tranzitie pentru constituentii
substantei analizate. Dupa cum am aratat, prin

masuratori de intensitate a liniilor spectrale se
poate determina numai raportul (valoarea
relativa) dintre probabilitatile de producere a
doua tranzitii date.
57
de absorbtie
• Pentru determinarea experimentala a coeficientului de
absorbtie a unei substante date, la o frecventa data a radiatiei
incidente, se procedeaza dupa cum urmeaza:

58
Determinarea experimentala
a coeficientului de absorbtie
1. Se masoara intensitatea initiala a fluxului radiativ orientat

(incident) monocromatic I0 cu ajutorul unui detector (o
fotocelula, un fotoelement etc).
59
2. Se prelucreaza substanta de interes sub forma unei probe ce

prezinta doua fete paralele. Se masoara distanta dintre aceste
fete (grosimea d a probei) prin metode mecanice sau optice.
60
3. Se aseaza proba intre sursa de radiatii si detector astfel incat
suprafetele plane sa fie perpendiculare pe axa de orientare a
fluxului radiativ.

4. Se masoara valoarea intensitatii fluxului radiativ transmis de
proba Id.
61
• Valoarea coeficientului de absorbtie se calculeaza cu formula

1  I 0 
   ln 
d  I d  62
• Limitele acestei metode de masura sunt generate de
caracteristicile tehnice ale sursei de radiatii electromagnetice
si ale detectorului.

63
1. Daca grosimea stratului absorbant este prea mica, este
posibil ca fotonii sa parcurga substanta fara a avea timp sa fie
absorbiti de substanta, desi au energia proprie declansarii unei
tranzitii de absorbtie. In acest caz spunem ca nu exista
echilibru intre radiatie si substanta.

64
2. Daca grosimea probei d este prea mare, intensitatea
radiatiei transmise de proba este prea mica. Daca aceasta
scade sub pragul de sensibilitate al detectorului, acesta indica
Ivd = 0 si valoarea coeficientului de detectie nu mai poate fi
determinata.

65
Solutie:
Se mareste intensitatea radiatiei incidente I0. In caz ca
valoarea maxima a I0 nu este suficienta pentru a obtine un
fascicul transmis de intensitate nenula, proba trebuie refacuta

la dimensiuni d mai mici.
66
Filtre optice
• Invers, daca se doreste eliminarea radiatiei de o anumita
frecventa pe o anumita directie, se poate aseza in calea
fasciculului luminos o substanta cunoscuta, care are tranzitii
de absorbtie permise la frecventa data.

67
Filtre optice
• Grosimea stratului de substanta minim necesar
se calculeaza functie de procentul de radiatie Id /
I0 dorit.

• Cu cat probabilitatea tranzitiilor de absorbtie a
substantei date este mai mare, cu atat
coeficientul de absorbtie este mai mare si
grosimea stratului absorbant necesar atenuarii
este mai mic.
68
Filtre optice
Substanta actioneaza ca un filtru optic.
• Am aratat ca aceeasi substanta, prelucrata sub forma unui

strat absorbant de aceeasi grosime, atenueaza radiatii de
diferite frecvente in mod diferit.

69
Filtre optice
• Daca fasciculul luminos incident este
policromatic, substanta folosita poate absorbi
complet anumite fascicule monocromatice din
componenta radiatiei policromatice incidente si

concomitent, sa transmita restul de fascicule.
Substantele pot actiona ca filtre optice

selective.
70
Filtre optice
• Atunci cand fenomenul de imprastiere a luminii nu este
neglijabil, aplicand metoda de mai sus se determina de fapt
coeficientul total de atenuare.
Coeficientul total de atenuare poate fi asimilat deci cu un

coeficient de absorbtie aparent.
71
Filtre optice
• Lantul experimental descris mai sus poate sta si la baza unei

metode optice de masura a grosimii unui strat de substanta.

72
Metoda optica de masura a
grosimii unui strat de substanta.
MOD DE LUCRU:
1. Se masoara:
• intensitatea fasciculului incident Iv0 ,

• intensitatea Ivd a fasciculului transmis de o
proba de grosime cunoscuta d, obtinuta din
aceeasi substanta ca si proba a carei grosime
vrem sa determinam
• intensitatea Ivx a fasciculului transmis de catre
proba de analizat.
73
MOD DE LUCRU:
2. Grosimea x a acesteia din urma se calculeaza dupa cum
urmeaza:

  d
I d  I  0 e =>
  x
I x  I  0 e 74

I d   x d 
e

I x 
1 I d
xd ln
  I x 75
.
 ln I d  ln I x 

x  d1  
 ln I 0  ln I d 
76
I.11. PARCURSUL RADIATIEI
PRIN SUBSTANTA.
77
PRIN SUBSTANTA.
• Fie σ distanta la care un flux radiant monocromatic de frecventa v se
atenueaza de e ori datorita absorbtiei radiatiei de catre substanta.
Tinand cont de legea atenuarii,

PRIN SUBSTANTA.
• Distanta σ este denumita parcursul radiatiei prin substanta.

PRIN SUBSTANTA.
• Parcursul radiatiei prin substanta
este o marime fizica analoaga cu
parcursul liber al particulelor dintr-

un gaz si reprezinta valoarea medie a
drumului pe care-l strabat fotonii
prin substanta pana la absorbtia lor.
80
PRIN SUBSTANTA.
• Fractiunea de fotoni absorbita la traversarea stratului de la o grosime x
la x + dx este egala cu probabilitatea de absorbtie a unui singur foton in
intervalul dx:

PRIN SUBSTANTA.
• Valoarea medie a drumului parcurs x
pana la absorbtie este:

PRIN SUBSTANTA.
• Se observa ca valoarea parcursului radiatiei, ca si cea a coeficientului

de absorbtie, depinde de natura substantei si de frecventa radiatiei
cu care aceasta interactioneaza.

PRIN SUBSTANTA.
• Sensul fizic al acestei marimi este urmatorul:
Daca grosimea substantei ce absoarbe fotonii incidenti este
mult mai mare decat parcursul lor prin substanta, atunci in
interiorul volumului de substanta sunt absorbiti toti fotonii si
se stabileste un echilibru total intre radiatie si substanta.

84
PRIN SUBSTANTA.
• Daca insa parcursul radiatiei este mare in raport cu
dimensiunile volumului de substanta, atunci exista o
probabilitate nenula ca fotonii sa traverseze stratul de
substanta fara a fi absorbiti.
absorbiti

85
PRIN SUBSTANTA.
• Datorita dependentei parcursului de frecventa radiatiei
incidente, acelasi volum de substanta poate fi concomitent in
echilibru cu o anumita radiatie si in neechilibru cu o alta de
frecventa diferita.
diferita In acest caz spunem ca avem un echilibru
partial.
partial

86

Prezentare Spectroscopie 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Spectroscopie 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intensitatea liniilor

Conf.dr. Mirela PRAISLER

dE k ,i  h k ,idNi  A k ,i  k ,i  Ni h k ,idt

I k ,i  Pk ,i  dE k ,i /dt

I k ,i  A k,i  k,i  N i h k,i

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Factorul exponential depinde de temperatura

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

In cazul in care nivelele energetice sunt distantate astfel

Conf.dr. Mirela PRAISLER

18 Conf.dr. Mirela PRAISLER

• Pentru a determina expresia raportului intensitatilor a doua

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

33 Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

unde ni este numarul de microparticule aflate in starea

Conf.dr. Mirela PRAISLER 40

Conf.dr. Mirela PRAISLER 42

Conf.dr. Mirela PRAISLER 43

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Ambii depind si ei de natura substantei si de frecventa radiatiei

Conf.dr. Mirela PRAISLER 45

Conf.dr. Mirela PRAISLER 46

Conf.dr. Mirela PRAISLER 48

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER 51

• Se observa ca in acest caz scaderea exponentiala a intensitatii

Conf.dr. Mirela PRAISLER 52

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

1. Se masoara intensitatea initiala a fluxului radiativ orientat

Conf.dr. Mirela PRAISLER

2. Se prelucreaza substanta de interes sub forma unei probe ce

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER

Conf.dr. Mirela PRAISLER