Conceptul de nostalgie

Text suport: The Future of

Nostalgia, Svetlana Boym

Prezentare realizată de Costin Andreea

Master Literatură română și hermeneutică literară,
Anul I
 „Am început să dezvolt ideea de a scrie
despre nostalgie în timp ce aveam o
„I long therefore I am” bursă Bunting [în cadrul Universității
(motto-ul romantic privitor la Harvard] din 1995 până în 1996”
 Svetlana Boym
۞n. 26 aprilie 1966, Sankt Petersburg,
Rusia - d. 5 august 2015, Boston,
Massachusetts, SUA
۞profesor universitar de literaturi
slave și comparate la Universitatea
Harvard
۞artist media, romancier
۞a publicat volumul The Future of
Nostalgia în 2001

۞Alte volume publicate: Death in

Quatation Marks: Cultural Myths
of the Modern Poet (1991),
Common Places: Mythologies of
Everyday Life in Russia (1994),
Kosmos: Remembrances of the
Future (2001), Ninotchka: A Novel
(2003), Another Freedom: The
Alternative History of an Idea
(2010)
 Aspecte importante asupra cărora insistă autoarea:

nostalgia - subiect tabu?

istoricul nostalgiei (nostalgie VS progres,
nostalgie&istorie, nostalgie&modernitate etc)
nostalgia&cultura populară
nostalgia restaurativă (conspirații, întoarcere la
origini)
nostalgia reflexivă (realitate virtuală, memorie
colectivă)
nostalgia&memoria post-comunistă
nostalgia în câteva metropole europene (Svetlana
Boym a locuit, în perioada documentării, în fiecare
dintre orașele discutate - experiență nemijlocită)
 Tabu despre nostalgie?
Informații introductive

Nostalgia - „dor de o casă care nu mai

există sau care nu a existat niciodată”
-„un sentiment de pierdere și deplasare”+
„un romantism cu propria fantezie”

Nostalgie VS Dor
dorul este universal, nostalgia poate fi
divizată
Secolul al XVII-lea - nostalgia  boală
vindecabilă, asemănătoare cu răceala
comună
Secolul al XXI-lea - nostalgia  de la
concepția de boală trecătoare s-a ajuns
la impresia că este „starea modernă
incurabilă”
Obs.: „Nostalgia în sine are o dimensiune utopică,
doar că nu mai este îndreptată spre viitor. Uneori,
nostalgia nu este îndreptată nici spre trecut”
 cu cât există mai multă nostalgie, cu atât mai
aprins este refuzată
termenul nostalgie - folosit adesea în mod
respingător  contribuie la dezvoltarea unui
tabu al nostalgiei  pentru unii, nostalgia era „o
teamă că privirea înapoi te-ar putea paraliza
pentru totdeauna”
Observații în urma discuțiilor cu imigranții: cei
din primul val - „adesea notoriu nesentimentali,
lăsând căutarea rădăcinilor în seama copiilor și
nepoților lor neîmpovărați de problemele de
viză”  generalizare: „Cu cât pierderea este mai
profundă, cu atât era mai greu să te angajezi în
doliul public”
 nostalgia  dincolo de granițele
psihologiei individuale
nu (doar) dor de un loc, ci „dor de un
timp diferit - timpul copilăriei nostre,
ritmurile mai lente ale viselor noastre”

(În sens larg) Nostalgia - „rebeliunea

împotriva ideii moderne de timp, timpul
istoriei și progresului”

Paradoxul nostalgiei - dorul ne (poate)

face mai empatici față de semenii noștri
 Pericolul nostalgiei - „tinde să confunde
locuința reală cu cea imaginară. În cazuri
extreme, poate crea o patrie fantomă, de dragul
căreia cineva este gata să moară sau să omoare.”

Nostalgia - „nu doar o expresie a dorului local,

ci un rezultat al unei noi înțelegeri a timpului și
spațiului care a făcut posibilă împărțirea între
local și universal”

„Izbucnirile de nostalgie urmează adesea

revoluțiilor”
 Nostalgie VS Melancolie

Melancolia - limitată la planurile conștiinței

individuale
Nostalgia - „se referă la relația dintre biografia
individuală și biografia grupurilor sau națiunilor,
între memoria personală și cea colectivă”

Rolul nostalgiei - pentru unii moderniști din

secolul al XX-lea, dar și pentru mulți imigranți,
„regândirea creativă a nostalgiei”  „nu doar un
dispozitiv artistic, ci și o strategie de
supraviețuire, un mod de a înțelege
imposibilitatea revenirii acasă”
 Medicii din secolul al XVIII-lea, nereușind să
descopere locația exactă a nostalgiei, au căutat
ajutor din partea poeților și filozofilor (însă nici
aceștia nu vor ajunge la rezultatul dorit) 
„Studiul nostalgiei nu aparține niciunei discipline
specifice”

Apar în cantități supraabundente artefacte

nostalgice comercializate de industria de
divertisment, multe dintre ele gata preparate 
acest fapt „reflectă o teamă de dor nestăpânit și
de timp nemodificat”
Fascinația, ispita nostalgiei  „Nostalgia ne
ademenește cu ambivalența sa
fundamentală; este vorba despre repetarea
irepetabilului, materializarea imaterialului”
 Nostalgia restaurativă Nostalgia reflexivă
încearcă o reconstrucție transistorică a preocupată mai degrabă de dorul în sine;
căminului pierdut întârzie revenirea acasă cu râs, cu ironie, cu
disperare

„nu se gândește la sine ca nostalgie, ci mai „se bazează pe ambivalențele dorinței și

degrabă ca adevăr și tradiție” apartenenței umane și nu se îndepărtează de
contradicțiile modernității”

„protejează adevărul absolut” „pune la îndoială” adevărul absolut

„se află în centrul revigorărilor recente „explorează moduri de a locui simultan în

naționale și religioase”; cunoaște 2 planuri multe locuri și de a imagina diverse fusuri
principale: întoarcerea la origini și conspirația orare”
 Dinozaurul: nostalgia și cultura
populară

Cultura populară realizată la Hollywood, vasul

miturilor naționale pe care America le exportă în
străinătate, induce atât nostalgie, cât și un calmant

De ce dinozaurul? Svetlana Boym consideră că

„dinozaurii sunt animale ideale pentru industria
nostalgiei, deoarece nimeni nu-și amintește de ele.
Dispariția lor este o garanție a succesului comercial;
permit restaurarea totală și exportabilitatea globală.
Nimeni nu va fi jignit de portretizarea
necorespunzătoare a dinozaurului, nici măcar activiștii
 Observație importantă: „În timp ce Renașterea din
Europa s-a ocupat cu dezgroparea moștenirii sale
clasice, renașterea Americii de la sfârșitul secolului al
XIX-lea (și astfel începutul proeminenței globale
americane) avea nevoie de o moștenire preistorică -
pentru a depăși Europa ca scară și vârstă”

Exemplu: filmul Jurassic Park

caracterul nostalgic al filmului nu este evident
filmul este orientat în mare parte către copii, care nu
sunt cunoscuți ca nostalgici
nu sunt prezente momente de dor individual de un loc
și timp pierdut
filmul exemplifică un alt tip de nostalgie, nu
psihologică, ci mitică, care are legătură cu o identitate
eroică americană
Vă mulțumesc pentru atenția
acordată!

Recomandări de lectură (teme conexe):

-Robert Burton, Anatomia melancoliei
-Roxana Patraș, „Viitorul nostalgiei: de la limbaj literar la limbaj