Zamfirescu, Duiliu, Viața la țară. Tănase Scatiu.

În război, Prefață de Mihai Gafița, Editura

pentru Literatură, București, 1965.

 Viața la țară (pp. 27-195)

-Locul desfășurării acțiunii: Ciulnița (sat din județul Ialomița; Muntenia) (p. 29)

-Listă de personaje:

 boierul Dinu Murguleț (p. 29); porecla lui era „<<fodulul>>” (p. 103);
 Sofița Murguleț - soția lui Dinu Murguleț (p. 29);
 Tănase Scatiu (p. 30) / Tănase Sotirescu (p. 94); „mare proprietar, mîine-poimîine
deputat...” (p. 36);
 coana Prohira - mama lui Tănase Scatiu (p. 30);
 căminarul Tănase Murgu (p. 30);
 Tinca/Tincuța - fiica soților Murguleț (p. 31);
 Matei Damian - nepotul lui Dinu Murguleț (p. 34); a studiat Medicina în Napoli,
Italia (p. 37);
 Diamandula - sora lui Dinu Murguleț și mama lui Matei Damian; „trăia numai prin
puterea imaginei fiului său” (p. 34);
 Sașa Comăneșteanu (p. 35);
 subprefectul Mihai - fratele Sașei, „un băiețandru de vro 20 de ani” (p. 37);
 Elena - sora coanei Sofița (p. 37);
 Berlă, „jidanul de la han” (p. 41);
 Victoria și Mary - cele două surori mai mici ale Sașei și ale lui Mihai (p. 53);
 Mama Manda - fosta doică a lui Mihai (p. 53);
 Ion, „vătaful de la arman” (p. 53);
 Stoica fochistul, „un țigan din sat” (p. 54);
 badea Lungu, țăran din sat (p. 54);
 Miss Sharp - (p. 54), englezoaica ce se ocupa de Victoria și de Mary;
 Herman mașinistul (p. 55);
 conul Costică - tatăl Sașei (doar menționat, nu se mai afla în viață; p.55);
 Iancu și Neculai - frați ai conului Costică (p. 55);
 Paraschiva, nea Pîrvu - oameni din sat (p. 62);
 Nae Eftimiu - „o rudă a coanei Sofițe” (p. 65);
 Aglaia - soția lui Nae Eftimiu (p. 66);
 văcărița Floarea (p. 66);
 baciul Micu (p. 66);
 Stîngă - „bărbatul Floarei” (p. 66);
 Turică - servitorul Sașei (p. 68);

1
  Ilie, Pascu - doi dintre copiii lui Turică (p. 68);
 Corcoduș - câinele baciului Micu (p. 82);
 badea Lefter (p. 101);
 jupîneasa Lița (p. 104);
 popa (Vasile) Buză-Tăiată (p. 112);
 Vîlsan, primarul (p. 113);
 părintele Opreo și părintele Ioan (p. 117);
 doi țigani: Dumitrache Brabovete fierarul și fiul său, Stoica - bătuți de baciul Micu
(p. 157);
 primarul Aronovici (p. 170);
 cârciumarul Chiru (p. 171).

Succinte însemnări

 Viziunea coanei Profira cu privire la învățătură: „Ce-a mai ieșit și moda asta cu
învățătura pînă la adînci bătrînețe!...Uite, eu, pe Tănase al meu l-am pus la treabă de
mic copil, și, slavă lui Dumnezeu, băiatul a ieșit bun, treaba treabă, plimbarea
plimbare. Acu să-i găsesc nevastă cumsecade, și m-am liniștit. Anul ăsta trebuie să-l
însor, că mi-e c-oi închide ochii fără să apuc să-mi văd nepoțiii...” (p. 33) + modul în
care înțelege căsătoria
 „Deschideți ușile, să iasă mirosul de mitocani!” (p. 33)
 Dinu Murguleț nu poate concepe viața în absența căsătoriei (pp. 35-36)
 Venirea lui Matei constituia un eveniment remarcabil întrucât era un element ce
alungă monotonia cotidiană; el era „străinul”
 (În momentul în care Matei sosește la gară și își întâlnește rudele) „Matei urmează a
îmbrățisa pojidicul, oprindu-se la fiecare și întrebând: <<dar tu cine ești, bre?>> (...)
-Mai sunt, frate? întrebă el, gata să îmbrățișeze toată suflarea.” (pp. 41-42) 
penibilul situației
 „- Uite pămîntul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viața pentru el, de cele mai
multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat și l-am blestemat, dar nu m-aș duce de
pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc că tot așa o să faci și tu și că n-o să mai pleci.
Aci suntem născuți și eu, și maică-ta, și părinții noștri, și părinții părinților noștri...” (p.
42)  atașamentul lui Dinu Murguleț față de meleagurile natale; „Să rămîi aici, pe
pămîntul ăsta, să nu te miști și să nu-l dai nimănui să ți-l îngrijească, să nu-l arendezi,
că arendașii sunt molii - m-ai înțeles? / -Da, nene. / -Și ai să fii fericit, pe răspunderea
mea.” (p. 43)  Dinu Murguleț crede în existența unei formule a fericirii și încearcă
să-și convingă nepotul, pe Matei, să adere la ea
 Dinu Murguleț era contra socialiștilor, „vagabonzi, care vin să le umple capul
[oamenilor din sat] cu nerozii” (p. 44)
 Dinu Murguleț, despre Sașa Comăneșteanu - „Asta e înger, nu femeie.” (p. 49)

2
 Matei Damian, „rămas în fața bătrînei adormite, i se păru că-nțelege, în toată
adîncimea sa, puterea de statornicie a acelor naturi simple, vesele, ce trăiau numai din
devotament, lipite de pămîntul ce le văzuse născîndu-se.” (p. 51)
 „Ion ieși, blestemînd pe nemți și pe toate liftele străine.” (p. 54)  atitudine xenofobă
 „Comăneștenii jucaseră un rol însemnat în toate mișcările naționale. Conu Costică,
tată-său, fusese exilat la 48. Doi frați ai lui mai mari, Iancu și Neculai, trăiseră mult
timp în surghiun.” (p. 55)
 Diamandula, vorbindu-i fiului ei, Matei: „-Nu, băiete. Trebuie să te însori. Așa e șartul
vieții...Caută împrejurul tău fericirea. (...) Însoară-te cu cine vrei, numai însoară-te.”
(p. 60)
 Moartea (Diamandulei) nu este prezentată dizgrațios (se petrece în somn) (p. 61)
 Consecințele actului de a bârfi în satexagerarea realității și chiar răspândirea de
informații false, inventate
 (Gândurile lui Matei) „Înainte de ce-i zisese bătrîna, nici prin minte nu-i trecea de
însurătoare. Și chiar acum se simțea foarte departe de un asemenea proiect. Dorea să
trăiască liber, să alcătuiască averea la loc, să ajute pe țărani a ieși din mizerie, se
gîndea să le facă școală și să-i vadă înflorind; apoi, iarna, ar fi mers s-o petreacă în
străinătate.” (p. 67)
 „Fără table, viața la țară duce la suicid.” (p. 69)
 „străinătatea și depărtarea sunt dușmanii jurămintelor de dragoste” (p. 129)
 Tincuța și Mihai - „iubire copilărească” (p. 144)
 Modul în care înțelege coana Sofița căsătoria: „<<parcă ce, numai din iubire se iau
oamenii?>>” (p. 146)
 Sașa crede că familia ei este „atinsă de o infirmitate ciudată, aceea a statorniciei
sentimentale” (p. 155).

3
 Tănase Scatiu (pp. 199-290)