Prezentare a unei cărți la

limba și literatura română

realizată de elevul clasei a
VIII-a “A”

Gândea Daniel
Mihail Sadoveanu
S-a născut la data de 5 noiembrie 1880 la satul Pașcani, în estul
Moldovei și a decedat la 19 octombrie 1961. Începând cu anul
1887, Sadoveanu face școala primară la Pașcani. Profesorul său
preferat, Dl. Busuioc, a fost cel care l-a inspirat să scrie colecția
de povești “Domnu Trandafir”. A fost scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician și om politic. Este cunoscut pentru
romanele sale istorice. A fost unul din cei mai importanți
prozatori ai secolului XX,
Având o carieră de 50 de ani. Ca om politic, a fost adept al
naționalismului și umanismului. A făcut parte mai întâi din
Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și
Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de
Președinte al Senatului. Scriitorul era gospodar, vânător înrăit,
pescar și amator de șah. Colegul său, epigramistul Păstorel
Teodoreanu, spunea despre el că este un om cu gusturi culinare
rafinate, care ținea la bucătăria românească și vinul românesc.
Baltagul este un roman social scris de Mihail
Sadoveanu și publicat pentru prima oară în volum în
noiembrie 1930 de către “Editura Cartea Românească” din
București. Romanul prezintă călătoria Vitoriei Lipan pe
urmele soțului ei, oierul Nechifor Lipan, fiind îndrumată de o
mulțime de semne și de Sfânta Ana, pentru a afla ce s-a
întâmplat cu acesta și pentru a-i pedepsi după o lege nescrisă
pe cei doi tovarăși ce l-au ucis și l-au jefuit. Aceasta operă se
aseamănă cu balada populară “Miorița” , ea fiind și
principala sursă de inspirație a autorului. Alte surse de
inspirație sunt baladele : “Șalga”, ”Dolca”.

Această operă prezintă aspecte ale firii omului de la sat,

tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și
înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor
pentru a zugrăvi atmosfera epocii și tradițiile populare
românești.
Rezumat
În preajma sărbătorii Sfântului Dumitru, Nechifor Lipan, soțul Vitoriei a plecat la Dorna pentru a cumpăra niște oi. El
nu s-a mai întors acasă și nu a mai dat vreun semn de viață. Soția sa a început să se îngrijoreze pentru că, timp de 20
de ani, așa ceva nu i se mai întâmplase. Fiul, Gheorghiță, era plecat cu turmele. Fiica lor, Minodora, avea o relație de
dragoste cu fiul dascălului din sat. Vitoria a avut un vis cu un semn rău despre soarta lui Nechifor. A fost la preotul
Dănilă și la baba Maranda, după care a decis să se roage și să țină post negru 12 vineri, sperând că Nechifor se va
întoarce. Ea s-a dus la mănăstirea Bistrița și s-a rugat Sfintei Ana. Rugându-se ea cerut niște semne. După aceea s-a
deplasat la Piatra Neamț pentru a anunța conducerea de dispariția lui Nechifor. Vitoria a hotărât să-l caute ea singură
pe soț împreună cu fiul ei Gheroghiță. A vândut marfă negustorului evreu David, și a pornit spre Dorna. Ei au trecut pe
la multe crâșme și au întrebat dacă nu a trecut Nechifor pe acolo. La Vatra Dornei a aflat că el a procurat 300 de oi,
după care a vândut 100 de oi la alți doi gospodari. După ce au făcut popas la crâșma domnului Vasiliu, au aflat de la
soția lui faptul că, pe cei doi îi numeau Calistrat Bogza și Ilie Cutui. Vitoria a dicutat cu cei doi care au afirmat că nu
sunt vinovați. La crâșma domnului Toma au recunoscut câinele lui Nechifor, “Lupu”. Vitoria a plătit o recompensă
gospodarului care a avut grijă de cățel și la luat. Mergând pe drum câinele a dat alt semn Vitoriei, arătându-i locul
unde se afla Nechifor. El era mort și se afla într-o râpă. Au rămas doar oasele lui și ale calului. A fost chemat domnul
subprefect pentru a cerceta pe Cutui și pe Bogza. Vitoria a organizat un praznic la care i-a invitat pe cei 2 gospodari și
pe subprefect. Ea îl acuza pe Bogza de moartea soțului ei. Enervat fiind, Bogza a plecat de la masă, iar Gheorghiță s-a
dus după el și l-a lovit cu baltagul în frunte. Câinele a fugit și l-a mușcat de gât pe Bogza. Fiind pe moarte, el
recunoscut crima comisă de el și de Cutui.
 Personajele
Principale:
Vitoria Lipan-(soția lui Nechifor Lipan), Gheorghiță și Minodora Lipan-(copii Vitoriei).

Secundare:
Nechifor Lipan, argatul Mitrea, părintele Milieș Dănilă, domnul Iorgu și Maria Vasiliu,
baba Maranda, Calistrat Bogza, Ilie Cutui, negustorul evreu David.

Episodice:
crâșmarul Iordan, moș Alexa, arhimandritul Visarion, hangiul Donea, subprefectul
Anastase Balmez, Spiriu Gheorghiu și Iancu Neculai, moș Pricop, hangiul Toma,
Ileana, Gafița, Dumitru Macovei.
Tema operei:
Puterea dragostei nu are nici margini, nici hotare.

Mesajul operei:
Atunci când iubești cu adevărat o persoană, ești gata să faci totul
pentru a o ajuta, pentru a o găsi, pentru a fi împreună cu ea. La fel ca și
Vitoria. Ea l-a căutat pe Nechifor până l-a găsit, trecând prin o mulțime
de încercări ale vieții. Dragostea nu are limite.
Impresii și recomandări
Această operă transmite un sentiment profund al tristeții, dar reflectă iubirea puternică a Vitoriei și a
lui Nechifor Lipan, doi munteni gospodari care trăiau împreună de peste 20 de ani. Vitoria este o
femeie iubitoare, frumoasă, înțeleaptă și neînfricată care reprezintă un exemplu demn de urmat, în
special pentru noile generații. Prin acțiunile ei, demonstrează fiecăruia, faptul că îl iubește cu adevărat
pe soțul ei.

Aș putea recomanda următoarele opere scrise la fel de Mihail Sadoveanu:

• Neamul Șoimăreștilor
• Frații Jderi
• Hanu-Ancuței
• Șoimii

Mulțumim pentru atenție și vă urăm lectură plăcută !