Ion Gavrila Ogoranu, Lucia Baki

Brazii se frng, dar nu se ndoiesc

vol. III

Brazii se frng, dar nu se ndoiesc

vol. III
Ion Gavrila Ogoranu, Lucia Baki

EDITURA MARINEASA TIMISOARA

2

Cuvnt nainte La sfarsitul vol. II, al cartii Brazii se frng, dar nu se ndoiesc am promis ca n vol. III voi scrie macar c teva r n!uri !espre fiecare participant la lupta !e re"istenta armata anticomunista !in Tara #a$arasului. %nainte !e a porni eu la trea&a, un $rup !e tineri, nepoti !e'ai oamenilor !e atunci, si'au luat asupra lor aceasta misiune, pe care au facut'o c(iar mai &ine !ec t as fi facut'o eu, ntre ei fiin! coautoarea acestui volum. Eu nu am a!au$at si nu am sters nici macar un r n!. %n partea a II'a a volumului am venit cu c teva amintiri si mai ales cu atitu!ini fata !e realitatile actuale !in Rom nia, pornin! !e la trista constatare ca nu pentru o astfel !e tara am luptat si am murit at tia !intre noi atunci. Am a!au$at la urma un )omelnic al celor care au fost implicati n Re"istenta anticomunista fa$arasana. Am completat cartea si cu c teva foto$rafii, pe care le'am putut o&tine. Sper ca acest volum sa fie nca un pas, pentru cunoasterea celor petrecute atunci. Ion *avrila'O$oranu

Cuprins
Cuvnt nainte Cuvnt catre cititori Introducere Capitolul I Olimpiu Borzea din Vistea de Jos Capitolul II Sinuciderea lui Remus Sofonea si mpuscarea lui aurian !asu Capitolul III "arturiile "ariei Stanciu# sora luptatorului aurian !asu Capitolul IV "arturiile lui Victor Sandru# sustinator al $rupului de Rezistenta Vistea Capitolul V "arturiile lui Ioan Vulcu Capitolul VI "arturiile sotiei lui $%eor&%e !asu# luptator n rezistenta anticomunista Capitolul VII 'ezvaluirile lui Ioan "etea din Ileni# fratele eroului Victor "etea mpuscat de re&imul comunist Capitolul VIII "arturiile sotiei lui Jan (op luptator n Rezistenta )nticomunista din "untii *a&arasului Capitolul I+ "arturiile familiilor luptatorilor ,elu ,ovac si ,ica C%iu-dea din Berivoi Capitolul + "arturii despre dr. ,icolae Burlacu# luptator n rezistenta
/

anticomunista din "untii *a&arasului Capitolul +I Ion Ilioiu 0 luptator n rezistenta anticomunista din "untii *a&arasului Capitolul +II 'ezvaluirile lui Vir&il Rades din Berivoii "ici# luptator n rezistenta anticomunista din 1ara *a&arasului Capitolul +III "arturiile lui Ioan Barcutean# luptator n rezistenta anticomunista din "untii *a&arasului# fost cole& cu Remus Sofonea Capitolul +IV "arturiile lui Victor $eaman din Rucar Capitolul +V "arturii despre preotul Cornel 'ascal Capitolul +VI Confesiunea lui )urel Banciu din Crtisoara Capitolul +VII

(artenie Cosma# luptator n rezistenta anticomunista Capitolul +VIII "arturiile eroului Ionita $reavu din ,oul Romn Capitolul +I+ enuta *aina 2craiasa muntilor3 0 o fi&ura drza n lupta de rezistenta armata anticomunista Capitolul ++ "arturiile "ariei Cornea din Ileni Capitolul ++I "arturiile parintelui Ioan $la-ar din 4cea de Jos Capitolul ++II "arturiile lui Ioan Buta din (arau Capitolul ++III Vir&il "ateias# erou le&ionar Capitolul ++IV "arturiile lui Ioan (etrisor din Recea
5

Capitolul ++V "arturiile )nei# sotia lui Olimpiu Borzea Capitolul ++VI "arturiile lui Ioan $recu din Soars "arturiile profesorului Corneliu "ircea 4rsu despre &rupul de rezistenta cndus de Raul Volcinsc%i# professor universitar la Clu)restarile din anul 67/5 Oameni implicati n Rezistenta armata anticomunista fa&arasana $R4(4 '8 R89IS18,1) ()R)S41)1: S)( )C), lansat n zona Sarata in 67/6 ) 18 ")R14RII SI C;18V) CO,SI'8R)1II 1ot am facut si eu ceva <un pe lumea asta =n Iordan# <otezndu0te 1u# 'oamne Crucea de la Sm<ata "iros de tamie amara )ti luptat pentru democratie> "ormntlu lu popa (artenie Cosma Suflet de copil ?I@ Suflet de copil 0 )u&ustina (avel ?II@ Ion Cndea si doctorul Constantin Cismas $rupul Saplacan ABB de ani de atestare documentara a orasului *a&aras 4neori primesc si astfel de scrisori ,0am fost numai <rate narmate Bine ca nu am fost ales deputat 1erorismul de stat atina spurcata =n satul lui Badea Crtan Suflete de io<a&i Vorvecel 1ara si 1aran
A

Informatori si 3informatoriC Octavian )leDi Citind cartea lui ,icolae Ciolacu 1ineretea Oastei 'omnului

=mprumuturile eDterne Statul 0 cel mai prost &ospodar> 'aca ai o casa vec%e "etoda C%icea O<iceiul pamntului Sa cumparam tot ce0i mai ieftin din strainatate O poveste cu ciori Citind cartea: 3 uptatorii din munti: 1oma )rnautoiu. 'ocumente provenite de la SecuritateC de Raluca Voicu )rnautoiu "arius ,ea&oe si )leDandru Viciu C4" 'IS()R8) 4, 4(1)1OR Sacul cu dolari ?prostia romneasca@ 'e ce n0a ramas la cratita 'oina Cornea )vem conducatorii pe care0i meritam O poveste cu furnici )-uta0ma nevoie Restructurare0privatizare E lic%idare si vnzare Bucurati0va ca s0a &asit cine sa va cumpere Cele /B de %ectare Catedrala "ntuirii ,eamului Cum a actionat Securitatea n intentia lic%idarii &rupurilor de rezistenta Cuvntare rostita la memorialul Si&%et 677 a /B de ani de la &reva studenteasca din 6745 Cuvntare rostita la memorialul Si&%et# iunie 6775 674A 0 an de pre&atire pentru Rezistenta )rmata )ntico0munista Cuvntare ce tre<uia citita la "emorialul Si&%et# iunie 677A 22 a nceput a fost Inocentiu Cu ocazia aducerii la Bla- de la Roma a osemintelor episcopului Inocentiu "icu
F

22 mai 6774# (aris Ion $avrila O&oranu la un dialo& ntre 8Dil si 1ara "esa- adresat (resedintelui# 8mil Constantinescu# la adunarea &enerala a *undatiei uptatorii din Rezistenta )rmata )nticomunista din Romnia din 5 decem<rie 677A Supravietuitorii Rezistentei )rmate )nticomuniste nu vor sa serveasca interese politicianiste Statutul Rezistentei )rmate )nticomuniste din Romnia Cuvntare tinuta la Romfest# la Bucuresti# septem<rie 677F Ilustratii

Cuvnt catre cititori 2Cnd natiunea e0n ntuneric# ea doarme0n adncimile &eniului si0n puterile sale nestiute si tace# iar cnd li<ertatea# civilizatiunea plutesc asupra0i 0 oameni superiori se ridica spre a0l reflecta n fruntile lor si a0l arunca apoi n raze lun&i adncimilor poporului 0 astfel nct n snul marei ntre&i se face o zi senina# ce rasfrn&e n adncimile ei cerul3# spunea marele poet al neamului# "i%ai 8minescu. Orice natiune are dreptul sa -udece# sa iu<easca sau sa condamne sufleteste pe toti aceia care au -ucat un rol n istoria ei. (entru a se cunoaste adevarul istoric al acelei natiuni tre<uie sa se &aseasca eDponentii care sa0l puna n evidenta. (entru poporul romn perioada 674A06754 este nvaluita de perdele ne&re# care nu pot fi nlaturate dect prin marturiile acelora care au trait evenimentele acelei vremi. 'e ei depinde ntre&irea firului istoriei acelei perioade. 1ara *a&arasului a fost zona Romniei n care re&imul comunist a fost respins nca din fasa atra&nd dupa sine ani multi de c%in# perc%ezitii# anc%ete# teroare si moarte. "a-oritatea satenilor a spri-init fara conditii lupta anticomunista pentru ca viata lor se &%ida dupa niste principii simple si reale. (entru ei dreptatea# adevarul si cinstea
6B

nsemna totul. )u preferat sa lupte cu tot sufletul lor mpotriva minciunii si a le&iuitorilor nedrepti. )stfel# s0au creat &rupurile de rezistenta din fiecare sat fa&arasan. Re&imul comunist constientiznd rolul si amploarea miscarii din aceasta zona au concentrat de multe ori aici toata securitatea si multa armata pentru a ani%ila actiunile luptatorilor. Cunosteam de la <unicii si parintii mei ca re&imul comunist a actionat ntotdeauna n defavoarea omului de rnd# iar reprezentantii acestuia au aplicat si respectat litera de le&e indicatiile sefilor# de multe ori facnd eDces de zel pentru a o<tine foloase si laudele superiorilor. 2Su<-u&atii re&imului erau toate -i&odiile satelor# niste oameni de nimic3# spun multe voci ale satelor fa&arasene.

ucrnd n presa m0a acaparat acest su<iect# iar n urma cu trei ani am nceput sa0l eDploatez. Ceea ce am aflat m0a determinat sa0mi continui cautarile pentru ca n fiecare sat numarul persoanelor care tre<uia intervievate era din ce n ce mai mare. C%iar daca s0a scris despre Rezistenta )nticomunista din 1ara *a&arasului totusi au ramas neamintite zeci de nume. =ncerc sa redau n volumul de fata si n altele care vor urma aceste suferinte# pna cnd fiecare persoana din zona noastra care a suferit va avea rezervata o fila n istoria neamului. )m &asit astfel prile-ul sa0mi eDprim re&retul si ura fata de un re&im nemilos si dur# care a urmarit n&radirea si uciderea tuturor sentimentelor umane# asuprind sute si mii de persoane indiferent de vrsta# profesie# seD sau conditie. )m un eDemplu personal de sc%in&iuire a sentimentelor de catre comunisti. *amilia mea# ,icoara# detinea o frumoasa &radina de pomi fructiferi# vita de vie# casa la mar&inea satului Rucar. )colo mi &aseam ntotdeauna locul de refu&iu si de liniste# n mi-locul ier<ii sau n acea casa. 1ot acolo mi re&aseam si starea necesara pentru a nvata# att pentru liceu# ct si pentru facultate. =n luna mai67FA# cnd toti pomii erau nfloriti si &radina era o splendoare# reprezntantilor re&imului din acel mic sat le0a casunat pe acel colt minunat al satului si al visurilor mele. )u intrat cu <uldozerele si n mai putin de 3B de minute au devastat totul. "inunata &radina a devenit un morman de caramizi# radacini# lemne# pietre# iar coroanele pomilor nfloriti facute una cu pamntul. Su<
66

privirile stupefiate ale ntre&ului sat s0a distrus totul# dar nimeni n0a ripostat. 8Dista o teroare ascunsa# mai vec%e# de care eu atunci nu stiam nimic. )u facut rau# mult rau de care nici nu se sinc%iseau. ,u vroiau sa constientizeze ca distru& sentimente# <unurile si munca de zeci de ani a semenilor lor. ) fost cumplit. ,u pot sa nu0i numesc pe acei raufacatori: $eaman $%eor&%e# <ri&adier# 8u&enia Stanislav# primar# )urel Stanislav# presedinte C)(# ,ea&a Octavian# conta<il# $%eor&%e o&rea# Balut Victor# Balut $%eor&%e# Capra $%eor&%e# $eo&ea Ion au fost cei care au dat ordinul si l0au aplicat. 8rau oameni de nimic n comuna# fara caracter# motiv pentru care se si aflau n slu-<a comunistilor. 'upa attia ani de la fapta lor toti au raspuns n fata lui 'umnezeu si a dreptei credinte. Credeam atunci ca este cel mai mare rau facut de un om semenului lui. 'ar n0a fost asa. =ntlnirea cu reprezentantii luptei anticomuniste m0a ndurerat si mai mult. Cititorule din *a&aras si de aiurea ti revine si tie rolul sa -udeci faptele acestor semeni ai tai. (oetul )l. (%ilippide surprinde att de <ine n versurile sale urtenia omului care nu se sfieste nicicnd sa0si domine semenul prin fatarnicie si prin cele mai -osnice metode. 24rtul eG 0 Cu lacrimi n sila revarsate# Viseaza esafoduri fumnd nepasator. (e monstru0acesta &in&as tu0l stii# oG cititor# 0 OG cititor fatarnic# 0 tu# semenul meu# 0 frateG 3 'oresc sa multumesc domnului Ion $avrila O&oranu ca a avut ncredere n munca mea si ca m0a ncura-at n initiativa pe care eu am luat0o. ,u pot uita nici ndrumarile domnului Olimpiu Borzea din Vistea de Jos# care mi0au fost de un real folos n cautarile mele. )duc multumiri unor# persoane cu sufletul alaturi de 1ara *a&arasului# care m0au a-utat la documentarea materialului cuprins n acest volum# doamnei ucia "arcu ?mana&er &eneral Cetate Olt S) *a&aras@# domnului Sorin Ioan "iloiu ?mana&er &eneral "is "ad H7/ SR *a&aras@# ,icolae Sofariu ?director S'$, *a&aras@# Constantin Suciu ?patronul !otelului *lora din *a&aras@# "ariana Stanila ?mana&er SC

"ercur S) *a&aras@.
62

ucia BaIi ,icoara

63

64

Introducere "otto: 'a0ne 'oamne# mntuirea pentru -ertfa ce0am adus si ne curma sn&iuirea... 'a0ne pacea ta de sus. si ca semn de mpacare# odi%neste mortii lin. 'e ve&%e la fiecare# da0le 'oamne cte0un crin. Radu $Jr =n rezistenta anticomunista au fost implicate 54 de localitati din 1ara *a&arasului. "ii de oameni au fost persecutati# arestati si aruncati n <eciurile securitatii si n nc%isori. Re&imul comunist a aplicat cele mai crunte metode pentru a0si nmulti numarul de adepti. )u fost locuitori care s0au alaturat lor# fiind ncntati de oferta comunistilor# locuri de munca# functii# locuinte si astfel a-un&nd pna la tradarea sau persecutarea consatenilor. )ltii s0au opus cu nversunare# ceea ce a dus la <atai# sc%in&iuiri# tortura fizica si psi%ica si c%iar eDecutii. Rezistenta activa din "untii *a&arasului# sustinuta de rezistenta pasiva din sate# a reusit sa atra&a atentia. =n 1ara *a&arasului au fost concentrate trupele armatei si ale securitatii pentru a nlatura si ani%ila opozitia locuitorilor. Oamenii zonei urau minciuna# lasitatea si asuprirea. Bazndu0se pe credinta n 'umnezeu# pe adevar si cinste# au reusit sa ntrzie cu ctiva ani <uni instaurarea ideilor <olsevice n zona. 8levi# studenti# sustinuti att de reprezentanti ai intelecutalitartii zonei# dar si de tarani s0au opus or<este ororilor comunismului. upta lor a durat
6/

mai multi ani. (edepsele aplicate de comunisti i0au dus pe toti acestia n fata unei pseudo-ustitii. (e acesti tineri i0a putut nvin&e doar tradarea. 67/A a fost anul n care trei loturi de partizani au fost arestate#

-udecate si ntemnitate. Sase persoane au fost eDecutate prin mpuscare# iar alte sute condamnate de la 6B ani pna la munca silnica pe viata. Sentintele asa0ziselor complete de -udecata stipulau n ma-oritatea cazurilor 2crima de acte de teroare si constituire n <anda n scop terorist3 sau 2crima de uneltire mpotriva securitatii interne si eDterne a R(R3# c%iar daca 2ncriminatii3 au oferit doar alimente sau %aine luptatorilor din munti. 1rei loturi de partizani au fost arestate n 67/A n lunile iulie# au&ust si septem<rie. otul I# arestati n iulie 67/A C%iu-dea Ioan# !asu aurian# ,ovac Ioan# "etea Victor# !asu $%eor&%e# (op Jean# Ilioiu Ioan# Burlacu ,icolae# Borzea Olimpiu )cestora li se adau&a Rezistenta de Spri-in Vistea# condusa de Olimpiu Borzea: Borzea ). $%eor&%e# Stanciu ucian# $rovu Ioan# Bucelea Ioan# Bucelea Vasile# Sandru Victor# Cristian Ioan# 'm<oiu Victor. otul II# arestati n au&ust 67/A $eaman Victor# *o&oros iviu# o&rea $%eor&%e# "unteanu Vasile# "unteanu Octavian# (arintele 'ascal Cornel# (opaiov Octavian# (oleDe Ioan# )l<u 8ronim )cestora li s0a adau&at &rupul din localitatea Rusor ce apartinea Rezistentei de Spri-in Vistea. otul III# arestati n septem<rie 67/A Budacu Remus# (reotul ,aftanaila Ioan# Ostacioaia Ioan# Banciu )urel# Vulcu Ioan# Vulcu Constantin# "arin Ioan# Oancea Vir&il
65

(e ln&a acestia au mai fost arestati fratii Ion si ,icolae $recu si un &rup din satul Oltet condus de Surdu Vasile. (e ln&a aceste trei loturi au mai fost condamnate si alte &rupuri nainte si !upa +,-A. Ioan .(iu/!ea, Laurian 0asu, 1ictor Metea, Ioan Novac, *(eor$(e 0asu, 2an )op, Ion Ilioiu, care au luptat cu arma n m na n munti au fost sustinuti !e re"istenta or$ani"ata n satele !in Tara #a$arasului 3re"istenta pasiva4 !in care au facut parte5 Olimpiu 6or"ea, Nicolae 6urlacu, *(eor$(e 6or"ea, Lucian *. Stanciu,. Ioan *. 6ucelea, Ionel .ristian, 1ictor San!ru, 1asile D. 6ucelea, 1ictor Dm&oi. %ncep n! !in +,-7 li&ertatea !e actiune a tinerilor luptatori a fost estompata prin viclesu$urile comunistilor. Acestia au recurs la infiltrarea n r n!urile re"istentei a unor persoane care au ncercat sa le sc(im&e orientarea. De multe ori, aceste tactici perverse coro&orate cu puterea lor armata au reusit. .omunistii, &a" n!u'se pe i!eea ca luptatorii asteapta spri/in !in alte tari, s'au oferit sa'i a/ute. Astfel, prin interme!iul lui .ostica Nicolescu, omul care a promis luptatorilor ca'i va !uce n *recia, au fost arestati5 Ion .(iu/!ea, 1ictor Metea, *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu, Ion Novac, 2an )op, Olimpiu 6or"ea. .eilalti componenti ai lotului I au fost prinsi p na n aprilie +,-8 si retinuti n anc(ete continue n &eciurile securitatii !in 6rasov. )entru a o&tine informatiile !orite luptatorii au fost terori"ati n5 9Trei morminte: si 9Talpa Ia!ului:, celule repre"entative pentru ororile comunistilor !in Si&iu. A urmat procesul !e la Si&iu n care Tri&unalul Militar al Re$iunii a III'a .lu/ a con!amnat +8 tineri

cura/osi cu pe!epse !ure care ntreceau orice limita a $ n!irii umane. Astfel, au fost con!amnati la moarte prin mpuscare5 Ion .(iu/!ea, Laurian 0asu, 1ictor Metea, Ion Novac, *(eor$(e 0asu, Olimpiu 6or"ea si Nicolae 6urlacu. O alta pe!eapsa, !ata cu aceeasi usurinta a fost munca silnica pe viata la care au fost nca!rati5 *(eor$(e 6or"ea, Ion 6ucelea, Ionel .ristian si Ion Ilioiu. ;- !e ani munca silnica au primit5 1ictor Sur!u si 1asile 6ucelea, iar +< ani !e nc(isoare preotul 1ictor Dm&oi. %n a/unul procesului pentru lotul I, !octorul
6A

Lucian Stanciu !in 1istea !e 2os a fost $asit n celula cu venele !e la $ t taiate, ca" neeluci!at nici p na n pre"ent. Din lotul I a scapat necon!amnat !oar Ioan *rovu care ulterior a !evenit si !irector !e scoala. %n procesul !e la Si&iu, procurorul si avea ple!oaria nuantata cu tot felul !e citate precum5 9Asa cum cocosatul nu scapa !e cocoasa !ec t c n! i creste iar&a ver!e pe piept, tot asa scumpa noastra repu&lica, iu&itul nostru parti! nu va scapa !e acesti pistolari cu fruntile n$uste !ec t atunci c n! la va creste iar&a ver!e pe piept:. Dupa sentinta incriminatii au fost le$ati cu lanturi la m ini si la picioare, suprave$(eati fiecare !e c te patru 9c ini lin$usitori: si transferati la 6ucuresti. Toti au cerut recurs. Acesta s'a /u!ecat n lipsa lor si a fost respins. Nefiin! vinovati si mai cre" n! n le$ile statului rom n, !etinutii si'au ncercat ultima sansa. Au cerut $ratierea la Marea A!unare Nationala. La nceputul lunii !ecem&rie +,-8 li s'a comunicat ca aceste cereri au fost respinse, pentru luptatorii !in munti ram n n! !efinitiva con!amnarea la moarte. Totusi o sc(im&are a survenit pentru Olimpiu 6or"ea si !r. Nicolae 6urlacu, carora le'a fost comutata pe!eapsa cu moartea n munca silnica pe viata. De la nc(isoarea Uranus, con!amnatii au fost transferati la 2ilava. %n cursul lunilor !ecem&rie si ianuarie au urmat e=ecutiile pentru cei con!amnati la moarte. Nici n "iua !e asta"i nu se cunosc locurile n care au fost aruncate trupurile nensufletite ale celor mpuscati. .ei care aveau !e ispasit pe!epse !e ;- !e ani sau munca silnica pe viata au fost mutati ulterior, n loturi si la !ate !iferite, la Aiu! si la *(erla. Olimpiu 6or"ea, !r. Nicolae 6urlacu, Ionel .ristian si *(eor$(e 6or"ea au a/uns n celulele !e la Aiu! un!e 9nu au va"ut lumina "ilei: p na la eli&erare. )rofesorul Ioan 6ucelea, 1asile 6ucelea, 1ictor Dm&oi si 1ictor San!ru au fost !usi la *(erla si folositi la !iferite munci. %n aprilie +,>7 prin !ecretul +8> au fost pusi n li&ertate toti !etinutii politici. 1asile 6ucelea !in 1istea !e Sus a a/uns acasa &olnav, incapa&il !e munca. Autoritatile !e atunci nu au permis acor!area !e asistenta me!icala si un loc !e munca pentru el. 1ictor Stanciu !in 1istea !e 2os s'a ntors !e la *(erla $rav
6F

&olnav si fara un oc(i. A murit &olnav !e pneumonie. Nu a avut copii. *(eor$(e 6or"ea !in 1istea !e 2os, ncarcerat la Aiu! si trimis la munci la .anal, s'a ntors acasa foarte &olnav. Toata averea i'a fost confiscata. A fost an$a/at o perioa!a la U)RU. !in #a$aras. A murit n +,?; n a/unul .raciunului !e penumonie. Ionel .ristian !in 1istea !e Sus s'a ntors !in Aiu! n ; au$ust +,>7. Nu a avut familie si a fost a/utat !e familia *o!an care i'a oferit locuinta, masa si o masina !e cusut cu care si'a csti$at e=istenta. A murit n 1ictoria &olnav !e pneumonie. )rof. Ioan 6ucelea !in 1istea !e Sus, nu a mai putut profesa !upa eli&erare. S'a mutat cu sotia la 0omoro!. A avut !oua operatii la

rinic(i. )reotul 1ictor Dm&oi s'a ntors acasa n au$ust +,>7. Traieste n Rusor alaturi !e familia sa. Dr. Nicolae 6urlacu a fost eli&erat n ; au$ust +,>7 cu mari pro&leme !e sanatate. A profesat ca me!ic ORL n #a$aras si 6rasov. S'a mutat !efinitiv cu sotia la 6rasov. Ion Ilioiu a fost eli&erat n au$ust +,>7 foarte &olnav. La revenirea !in nc(isoare familia i era !e"or$ani"ata. La o v rsta naintata s'a recasatorit. A plecat !e la S m&ata !e 2os si s'a sta&ilit n #a$aras cu sotia sa. Sufera !e o &oala $rava !e oc(i. Olimpiu 6or"ea s'a ntors !e la Aiu! n ; au$ust +,>7 &olnav !e T6.. . n! a fost arestat avea ,@ !e A$., iar la eli&erare c ntarea !oar 7; !e A$. Nu a mai putut profesa ca nvatator. .u $reu si'a $asit un loc !e munca, !ar ca muncitor necalificat. Traieste alaturi !e familie n 1istea !e 2os.

67

Capitolul I Olimpiu Borzea din Vistea de Jos Despre luptatorii !in Muntii #a$arasului a nceput sa se vor&easca !in +,-< n toata Tara #a$arasului. Se stia !e luptele acestora cu securitatea si !e arestarea celor care le ofereau spri/in. )unctul culminant al e=istentei luptatorilor n munti a fost n au$ust +,-; c n! si'au facut aparitia la .a&ana 6 lea. %n acea perioa!a oamenii vor&eau cu multa simpatie !espre faptele si atitu!inea tinerilor luptatori mpotriva comunistilor. Le$atura lui Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os cu luptatorii !in munti con!usi !e *avrila O$oranu a nceput la sf rsitul lunii au$ust +,-; cu toate ca lupta mpotriva comunismului a nceput pentru Olimpiu 6or"ea nca !in anii !e liceu. 9)rin ;-';> au$ust +,-; cumnatul meu, stu!entul Ioan 1. 6ucelea !in 1istea !e Sus mi/loceste nt lnirea mea cu Remus Sofonea si Ion Ilioiu. Am fi=at ca "i !e nt lnire @+ au$ust !upa ora ;;.<< n locul numit 9La"uletul: !e la li"iera $ra!inii noastre !in 1istisoara. La !ata si ora fi=ata am fost pre"enti la locul respectiv Remus Sofonea, Ion Ilioiu, Ioan 6ucelea si eu. Toti eram narmati. .u Remus Sofonea ma cunosteam nca !in +,78 si eram informat !e preotul Dumitru *(in!ea !e re"istenta or$ani"ata !in Tara #a$arasului. 6aietii ne'au pre"entat situatia lor !upa aparitia !e la .a&ana 6 lea si ne'au cerut sa'i a/utam. Am acceptat sa le oferim spri/in si prin urmare am sta&ilit n amanunt ceea ce tre&uia sa facem. .a prima ur$enta era aprovi"ionare a si pre$atirea pentru iarna. Ne'au !at si ei niste &ani pentru a cumpara porum& si $r u. De la nceput le'am cerut ca numele nostru sa nu fie cunoscut !e nici unul !in $rupul lor, iar la nt lnirile cu noi sa nu vina !ec t ei !oi sau c te unul

2B

!in ei. Au fost !e acor!. )rimul transport cu alimente l'am facut cu varul meu 1asile D. . r/e !in 1istea !e 2os la nceputul lui octom&rie. %n acea perioa!a s'a !esfasurat la #a$aras .onsfatuirea .a!relor Di!actice !in raionul #a$aras, prile/ cu care am avut oca"ia sa ma informe" !espre ima$inea luptatorilor n "ona, !upa episo!ul .a&ana 6 lea. Atunci profesorul Remus 6u!ac mi'a povestit amanuntit ce s'a nt mplat la .a&ana 6 lea. %n !ata !e ;> octom&rie +,-;, !e sar&atoarea Sf ntului Dumitru, am avut o noua nt lnire la 1istisoara, la $ra!ina. .u mine era si varul meu *(eor$(e Anton 6or"ea care ulterior m'a nsotit aproape la toate ntreve!erile cu Remus Sofonea si Ion Ilioiu. Atunci le'am !at5 me!icamente, ciorapi, carti si o &usola. %n !ata !e ? noime&rie ne'am nt lnit !in nou, c n!e le'am !us me!icamente si alimente si am fi=at un loc pentru corespon!enta 9la"ulet:, l n$a un &ra! la 1istisoara. %n !ata !e > !ecem&rie ma asteptam ca n cutiuta metalica sa $asesc un &ilet !e la ei pentru ca i informasem !e pre"enta n numar mare a militienilor si a securistilor care patrulau "ilnic n "ona, mai ales n S m&ata !e Sus, 1alea S m&etei si la li"iera pa!urii 1istisoara ' 1istea Mare. La ultima nt lnire i'am ru$at sa'i spuna lui 1asile Sofonea !in Dra$us 3al Lascului4 toate noutatile ntruc t cu acesta ma nt lneam "ilnic. %n vacanta !e .raciun si n cursul lunii ianuarie +,-@ am or$ani"at Reteaua !e Spri/in 1istea. La nceput am fost eu, !octor Lucian Stanciu, fratii Ion si 1asile 6ucelea si *(eor$(e Anton 6or"ea. %n luna mai +,-@ a fost o noua nt lnire la 1istisoara c n! am fi=at noi locuri pentru corespon!enta precum5 !rumurile 1istea !e 2os ' Dra$us, Dra$us ' 1istea !e Sus, 1istea !e Sus ' 1istisoara si pe soseaua spre Oltet. )entru corespon!enta am folosit tot cutii metalice. Eu mer$eam aproape n fiecare "i cu &icicleta pe ruta5 1istea !e 2os ' Dra$us ' 1istea !e Sus ' 1istea !e 2os. .autam semnele !e avi"are 3o cioplitura pe un st lp, pe o pluta sau pe &ara po!ului !in 1alea 0otarului4. Daca era un semn cautam cutiuta metalica la locul sta&ilit, !aca nu plecam mai !eparte. %n luna iunie +,-@ m'am nt lnit nt mplator la #a$aras cu profesorul Ioan *rovu, !irectorul scolii !in
26

S m&ata !e Sus. Mi'a spus ca a avut le$aturi cu cei !in munti prin Ilioiu si Sofonea si ca are sa le spuna ceva foarte important. I'am anuntat pe Remus si pe Ilioiu si am fi=at o nt lnire cu ei pe !rumul Dra$usului la ora ;;.<<. I'am comunicat profesorului *rovu si acesta a venit la 1istea cu caruta lui si cu un sac !e $r u. La ora fi=ata am plecat mpreuna la locul nt lnirii. Remus si Ilioiu au plecat sa !iscute cu *rovu pro&lemele lor, iar eu cu ceilalti !oi camara"i care au venit la nt lnire am ramas la caruta si le'am !at sacul !e $r u. La aceasta nt lnire a venit si *avrila care !orea o ntreve!ere cu Ionel .ristian. Atunci s'a fi=at si locul respectivei nt lniri. %n aceeasi perioa!a m'am mai nt lnit o!ata cu ei nsotit fiin! !e *(eor$(e Anton 6or"ea cn! i'am anuntat !espre $rupul !e parasutati n nor!ul Ar!ealului. %n octom&rie +,-@ profesorul *rovu m'a cautat la scoala la Dra$us. Acesta mi'a e=plicat !e le$atura lui si a !octorului Nicolae 6urlacu cu parasutistii con!usi !e Mare Sa&in. %n luna noiem&rie +,-@ le'a comunicat celor !in munti cele spuse !e *rovu si le'am !at "iarul cu stirea !espre parasutisti. %ncep n! cu +,-7 am avut un mi/loc si$ur !e !eplasare si anume un cal si o caruta care mi'a usurat n!eplinirea misiunilor pe care le aveam. %n septem&rie +,-7 Remus Sofonea a

venit sin$ur la nt lnirea cu mine. Ion Ilioiu ca"use n lupta si era ranit. Ioan *rovu si !r. Nicolae 6urlacu urmau sa se interese"e !espre posi&ilitatile !e a pleca !in tara pentru luptatori. %n #a$aras si S m&ata !e Sus au fost aratate foto$rafii cu Ion Ilioiu la mor$a, un truca/ /osnic al securitatii pentru ca n realitate Ilioiu era !oar ranit. %n octom&rie +,-7 Remus Sofonea a venit la nt lnire cu *(ita 0asu. Au stat la mine, la 1istisoara, !oua "ile *(ita si o saptam na Remus. %n ;- octom&rie Ion *rovu ne'a anuntat ca !r. Nicolae 6urlacu a fost arestat. Tot n luna octom&rie Remus Sofonea si *(ita 0asu au actionat la 1istea cn! se !esfasura nscrierea n ntovarasire. %n noime&rie +,-7 am stat cu Remus la 1istisoara. Era foarte a&atut. Mi'a lasat caietul lui cu nsemnari si mai multe o&iecte !in os facute !e ei n munti. La putin timp Remus avea sa fie ranit la picior si apoi sa se sinuci!a la mine n casa n 1istea !e 2os: povesteste Olimpiu
22

6or"ea. Timp !e @ ani a fost suspectat !e comunisti, !ar nicio!ata nu s'a putut !ove!i ca lucrea"a pentru luptatorii !in munti. %n luna martie +,-- Olimpiu 6or"ea a fost pentru prima oara arestat. #iin! inspector scolar, a fost trimis n inspectie la T ntari. %n !rum spre aceasta localitate, n !ealul )ersanilor, a fost rapit si !us la securitatea !in 6rasov. A fost anc(etat !e colonelul *(eor$(e .raciun. Aici a stat n celula cu Mircea .raciunescu. Dupa !oua "ile !e anc(eta a fost lasat sa mear$a sa'si continue anc(eta. %ntors acasa l'a anuntat pe profesorul Remus 6u!ac !in . rta !e cele nt mplate, ru$ n!u'l sa comunice lui Ioan *avrila ca 91istea a ca"ut:. Toto!ata, luptatorii !in munti au fost atentionati sa fie pru!enti si sa evite pe c t posi&il "ona 1istea. La ? octom&rie +,-- a fost arestat pentru a !oua oara. Era perioa!a n care se punea n aplicare plecarea n *recia a luptatorilor. Olimpiu 6or"ea se afla pe !rumul !intre 6ucuresti si *iur$iu n momentul n care a fost arestat. Timp !e !oua saptam ni a fost anc(etat la Ministerul !e Interne !upa care a fost transferat la Securitatea !in 6rasov. Aici capitanul Deitel, colonelul Mois, capitanul Ale=an!rescu, capitanul Ivan si seful !e arest IosAa Tot( l'au terori"at psi(ic timp !e + an si "ece luni n anc(ete continue. %n perioa!a +- ' ;< iulie +,-8, alaturi !e ceilalti componenti ai lotului I, a fost /u!ecat la Si&iu !e catre Tri&unalul Militar .lu/. Olimpiu 6or"ea a fost con!amnat la moarte pentru5 complicitate la crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R, complicitate la crima !e acte !e teroare si constituire !e &an!e n scop terorist si !elictul !e !etinere ile$ala !e arme. %n sentinta nr. +@>B+iulie +,-8 repre"entantii tri&unalului l'au caracteri"at ca fiin! un element pervers si !usman !e moarte al re$imului. %ncarcerat la nc(isoarea Uranus !in 6ucuresti, Olimpiu 6or"ea a facut recurs, care a fost nsa respins, !upa care a cerut $ratierea. Timp !e sase luni a fost tinut cu lanturi la m ini si la picioare si anc(etat. La sf rsitul lunii noiem&rie Olimpiu 6or"ea a trait cele mai cumplite momente !in viata lui. Urma e=ecutarea sentintei, a!ica mpuscarea. 9M'au &a$at ntr'o celula n$usta, c t o ca&ina !e telefon, n care
23

era !oar un scaun. )eretii erau stropiti cu s n$e si aveau urme !e $loante. %n fata n !reptul capului era un suport cu un pistol. %n c teva secun!e, care mi s'au parut ore, prin fata oc(ilor mi s'a !erulat ntrea$a viata, cu toate &ucuriile ei, cu toate tristetile ei si mi'am !at seama ce va urma. 1oi fi mpuscat. Au"eam n continuu vocile !ra$i

ale familiei, care parca mi spuneau5 stai linistit, totul va fi &ine. Stiam ca familia este alaturi !e mine si acest lucru mi !a speranta ca voi trai. Ima$inea pre"enta si ima$inea !in su&constientul meu se contra"iceau. Era o lupta continua. Si eu la r n!u'mi eram curios cine va c sti$a lupta. Asa cum cre!inta m'a a/utat sa re"ist terorii !in anc(eta eram si$ur ca si acum Dumne"eu ma va salva. Secun!ele se scur$eau si eu asteptam. #iecare "$omot amplifica starea mea !e $roa"a. De la un timp m'am linistit. M'a nvaluit o putere venita !e un!eva care mi'a impus un sentimet !e tarie si si$uranta. )arca vor&eam cu acel pistol care ma ameninta5 ' Te mpusc, spunea elC ' Nicio!ata nu vei reusi. .re!inta mea ma va salva !e la moarte, am spus eu. ' Nu ve"i ca nu mai ai nici o sansa sa scapiD ' .opiii si sotia ma asteapta !e ani !e "ile. Le sunt sin$urul spri/in si tre&uie sa'mi n!eplinesc atri&utiile !e sot si tata. Nu am facut nimic rau pentru care sa platesc cu pretul vietii. ' Mai ai - secun!e ' 1oi scapaC ' Mai ai o secun!a si...)O.CC ' ............................... Mi'a ntrerupt !ialo$ul o !iscutie telefonica a coman!antului nc(isorii, a carui voce ra"&atea p na n celula n care ma aflam eu5 ' Da, este Olimpiu 6or"ea. E=ecutam or!inul acum. Nu puteam !ec t sa'i !au !reptate pistolului ca clipele mele !e viata s'au sf rsit. %n acel moment cineva a si re$lat pistolul n !reptul capului meu. Am simtit atunci cum peretii ncaperii s'au apropiat unul !e celalalt, iar !enivelarea !in usa, care a/un$ea p na la pieptul meu m'a imo&ili"at. Au urmat c teva minute !e asteptare, minute pline !e
24

tensiune. .u putinele puteri pe care le mai aveam ncercam sa ma recule$ pentru a putea muri cu !emnitate n fata lor. Am au"it miscare si usa camerei !e e=ecutie s'a !esc(is. ' Iesi afara, &an!ituleC Era coman!antul nc(isorii care cu $esturi !ure si foarte nervos m'a mpins n ncaperea !e vis'E'vis. Ma aflam ntr'o alta sala !e e=ecutie. %n fata mea erau !oua $rupuri !e sol!ati cu &aionete la arma care asteptau !oar un semn !e la coman!antul lor pentru a'si face !atoria. ' Treci n fata plutonului !e e=ecutie, &an!itule a racnit coman!antul. A&ia t r n!u'mi picioarele le$ate n lanturi, am ncercat sa a/un$ la locul in!icat. ' Ia po"itia !e !repti, &an!ituleC M'am conformat. %i citeam pe fata !esfi$urata !e ura ca a&ia astepta sa ma e=ecute. Nu mi'a ramas !ec t sa ma $ n!esc la familia mea si sa l ro$ pe Dumne"eu sa ma ntareasca. Am apucat !oar sa "ic n $ n! 9Doamne a/uta'ma: si am au"it aceeasi voce5 ' Se comuta pe!eapsa cu moartea la munca silnica pe viata. Era ora +@.;-. O liniste a! nca m'a cuprins si am simtit l n$a mine pe toti cei !ra$i !e acasa. )uteam sa i atin$, erau toti pre"enti5 parinti, copii si sotie. Nu'mi venea sa cre! ca Dumne"eu mi'a oferit aceasta sansa. Dupa at tia ani era prima !ata c n! mi ve!eam ntrea$a familie. A fost ine=plica&il. Acum, !upa at tia ani 3n.a. +,,84 sunt convins ca totul a fost real. Dumne"eu mi i'a a!us l n$a mine, sa'i va!, sa'i atin$ si sa ma a/ute.: Olimpiu 6or"ea a fost transferat apoi la 2ilava un!e a ramas timp

!e 8 luni. %nc(isoarea era renumita pentru cru"imea $ar!ienilor si con!itiile ncarcerarii. Aici eroul a trait alte clipe !e cosmar. Semnificativ pentru ceea ce a suportat la 2ilava Olimpiu 6or"ea, este urmatorul !ialo$5 9' %ntoarce'te cu fata la perete, &an!itule, nu ve"i ca a intrat o femeie n ncapereD a urlat locotenentul. ' Nu a intrat o femeie, a intrat un ser$ent ma/or ' am replicat eu
2/

linistit. La raspunsul meu femeia $ar!ian mi'a "is5 ' Esti fericit ca ai scapat !e con!amnarea la moarte, !ar tot n puscarie vei muri. Te vom trimite ntr'o "i, n plic, acasa la ai tai. Acum ai fi scapat usor, #O. si $ataC Nu am comentat nimic. Locotenentul a continuat5 ' .e ai vrut sa te faci, &an!itule, ministruD ' Nu, n'am vrut sa ma fac ministru. Am fost mai mult !ec t at t. Eu am fost OM. Locotenentul nervos mi'a raspuns5 ' .umD A fi om e mai mult !ec t a fi ministruD ' Da, !omnule locotenent. Ministru poate fi oricine, nsa om a!evarat, nu. Acest !ialo$ a !eterminat, alaturi !e con!amnarea mea, tot tratamentul pe care l'am primit n nc(isoarea 2ilava. A !urat 8 luni:. %n iulie +,-? Olimpiu 6or"ea a fost mutat n lanturi si cu pa"a !u&la la Aiu!. .oman!antul acestei nc(isori era atunci un evreu numit .oler. %n temnita !in Aiu!, Olimpiu 6or"ea s'a m&olnavit !e T6.. 9Am fost &a$at ntr'o celula alaturi !e toti !etinutii &olnavi !e tu&erculo"a. Aici toate saltelele si paturile erau pline !e s n$e si m& csite !e mi"erie. .amerele !e !etentie nu au fost !epara"itate sau curatate nainte !e a a/un$e noi aici:. Din "i n "i starea sanatatii lui se a$rava. Tusea ncontinu si scuipa s n$e. Dupa "ile !e suferinta a fost !us la spitalul nc(isorii. .(iar !aca nu primea tratamentul necesar, era mai &ine !ec t n celula. Aceasta situatie a !urat p na c n! coman!ant al nc(isorii a fost numit colonelul .raciun. Era persoana care l'a rapit si anc(etat pe Olimpiu 6or"ea la 6rasov. )rima masura pe care .raciun a luat'o a fost sa transforme capela reli$ioasa !in incinta nc(isorii n celula, pentru i"olarea !etinutilor. 9Era luna noiem&rie. Afara era !e/a foarte fri$. M'a aruncat ntr'o celula !e @F+,- metri. )e /os era apa amestecata cu motorina. %ncaperea avea un $eam mare fara sticla, o so&a ca !ecor si o tineta
25

fara capac. Am primit o patura a&ia la mie"ul noptii. Simteam cum mi intra fri$ul n oase. Din cau"a apei stateam numai n picioare. A !oua "i !imineata patura mi'a fost luata. %n acest re$im m'au tinut saptam ni n sir:. Re$imul sever !e la Aiu!, !ar si !in celelalte nc(isori i'au !istrus sanatatea lui Olimpiu 6or"ea. T6. pulmonar, T6. osos, T6. $an$lionar, Gona Goster, (epatita, afectiuni renale au fost &olile pe care le'a contactat n nc(isoare si care l urmaresc toata viata pe Olimpiu 6or"ea. 9. n! am avut Gona Goster nu m'am putut m&raca timp !e > saptam ni. A fost cumplit. Deasupra sternului s'a colectat o pun$a !e puroi c t un cap !e copil. Dupa mai mult timp am fost operat si au fost e=trase !e acolo +,- A$. !e puroi. .re!eam ca nu mai scap cu

viata:. Tot ceea ce a n!urat n nc(isoare, psi(ic si fi"ic, s'au sters n momentul n care l'au anuntat ca va fi eli&erat. 9Era n au$ust +,>7. Detinutii !iscutau ca s'a !at un !ecret prin care vom fi eli&erati. .u totii asteptam sa fim anuntati ca putem pleca acasa. De c te ori aparea un $ar!ian printre noi i urmarea fiecare $est, fiecare cuv nt. %ntr'o "i mi'am au"it numele stri$at. Eram n sf rsit pe lista celor care plecau acasa. Traiam si puteam fi li&er. A fost ceea mai frumoasa "i !in ultimii , ani. Am plecat spre 1istea. %n $ara m'a asteptat tot satul. Am trait alte emotii, !ar !e !ata aceasta, lacrimile erau !e fericire. Erau acolo parintii, sotia, copii, vecinii si toti apropiatii mei. Toti erau curiosi sa afle prin ce am trecut si c te am suferit. Dupa ce am co&or t !in tren toata lumea vor&ea, ntre&a si asteptau raspunsuri. Ne'am m&ratisat si am pl ns mpreuna. Si eu eram curios sa aflu ce se nt mplase cu familia mea, cu prietenii mei, n cei , ani c t am lipsit. De mine s'a apropiat o fetita, care m'a privit n!elun$ ne!umerita. Apoi s'a ntors catre sotia mea si a ntre&at'o5 ' Acesta este taticul meuD A&ia atunci mi'am !at seama ca fetita era fiica mea. Lacrimile mi'au inun!at o&ra"ul. Am ncercat sa o iau n &rate, !ar puterile mi erau epui"ate. Eram multumit ca sunt n viata si ca mi reva! copiii.
2A

Am plecat spre casa si au urmat "ile ntre$i n care casa mea era plina cu oameni care voiau sa stie totul !espre !etentia mea. Am povestit cu lu= !e amanunte cru"imile la care s'au !e!at comunistii si securistii. Sotia mi'a relatat tot ceea ce a n!urat n lipsa mea, cum a crescut copii si a ntretinut $ospo!aria. Am reali"at ca cei ramasi acasa au avut !e n!urat orori la fel !e mari, !aca nu mai mari !ec t noi cei care am fost nc(isi:. Olimpiu 6or"ea a fost internat timp !e ; ani n sanatoriile !e la Timisul !e Sus, Avri$ si la Spitalul M r"escu pentru tratament T6.. A ncercat sa'si $aseasca un loc !e munca n nvatam nt, !ar !e fiecare !ata a fost refu"at. )ri$oana comunista continua si n asa'"isa li&ertate. S'a an$a/at ca muncitor necalificat. La nceput ca preparator fito un!e lucra cu su&stante to=ice, me!iu care i'a reactivat &oala !e plam ni. %n timp a reusit sa ocupe un loc !e munca apropiat stu!iilor, !ar !upa nici !oua luni un anume )an!rea, comunist, l'a ntre&at5 9' .e cauti, &an!itule, aiciD: A fost !at afara si la putin timp, n +,>8 s'a pensionat !e &oala. %n pensie fiin! nu a fost scutit !e un re$im cu anc(ete, confiscari si urmariri permanente !in partea securitatii. Ultima !escin!ere a securitatii la !omiciliul lui Olimpiu 6or"ea a vut loc n toamna anului +,?,. 9Evenimentele !in !ecem&rie +,?, mi'au !at speranta. Dar au trecut 8 ani fara sc(im&ari. %n +,,> !upa ale$eri, am prins !in nou ncre!ere n viata, n a!evar si !reptate. Nu as vrea sa ma nsel !in nou. La cei 8> !e ani ai mei, !oresc ca neamul rom nesc sa a/un$a acolo un!e i este locul, iar &inele sa nvin$a raul pentru tot!eauna. Sper ca nici o $eneratie !e acum ncolo sa nu mai sufere c t noi. Mi'as !ori ca tinerii !e asta"i sa ntelea$a efortul si lupta noastra pentru a!evar si cre!inta. Nu am foast niste &an!iti asa cum ne'au etic(etat comunistii. Am vrut !oar sa traim li&eri si sa st rpim minciuna. Daca lupta noastra nu si'a atins scopul mi'as !ori ca voi cei care ati luptat n H?, sa reali"ati acest lucru:.

2F

Capitolul II Sinuciderea lui Remus Sofonea si mpuscarea lui aurian !asu "otto: Cel care transforma n proprietate personala Adevarul si Dreptatea le pierde si-si merita soarta cu vrf si ndesat Osten S/ostran! 3poet si fi"ician sue!e"4 Laurian 0asu si Remus Sofonea au petrecut cea mai mare parte a timpului mpreuna n timpul re"istentei anticomuniste. %n !ata !e , iunie +,--, Remus Sofonea a fost mpuscat n picior !e securisti pe ra"a satului 1istea !e 2os un!e acestia patrulau n acea perioa!a. Alaturi !e Remus era Laurian 0asu. Ei se ascun!eau ntr'un lan !e $r u c n! au fost !escoperiti !e sotii San!ru !in 1istea !e 2os. 1a" n!u'l ranit pe Remus, 1ictor San!ru si sotia sa le'au a!us celor !oi tineri alimente si o perec(e !e pantaloni. Toto!ata l'au informat pe Olimpiu 6or"ea, or$ani"atorul retelei !e spri/in 1istea ca cei !oi parti"ani se aflau pe ra"a satului. Olimpiu 6or"ea si aminteste5 91ictor San!ru mi'a !at un &ilet semnat !e Remus pe care i l'a nm nat Laurian 0asu. 6iletul continea59#ratilor sunt ranit. Implor mila lui Dumne"eu si a/utorul vostru. 1a ro$ a/utati'maC: 1ictor mi'a spus ca Laurian ma asteapta. Era ora ;+.@<. M'am !us la ei n lanul !e $r u. Mi'a !at parola 9An!rei:, i'am raspuns 9Sa$una:. Am stat putin !e vor&a cu ei si am constatat ca aveau nevoie !e n$ri/iri me!icale. Tre&uia sa'i a/ut. Am convenit ca 1ictor sa'i ia la ora 7 !imineata cu caruta si sa'i a!uca la mine acasa. 1ictor a venit la mine acasa pe la ora @ noaptea sa'mi spuna ca nu poate sa ne a/ute, !eoarece i s'a m&olnavit sotia. M'am !us la Remus, atunci, si i'am "is59Dra$ii mei, securitatea stie !e noi. Aveti ncre!ere n mine:. Remus m'a luat !e
27

m na mi'a !us'o la piept si a "is5 9Daca n !umneavoastra nu am ncre!ere n cine sa amD: Doi parti"ani acoperiti cu iar&a au fost a!usi n carul cu &ivoli n sat su& oc(ii politistilor care patrulau prin sat. Am &a$at carul n curte. )e Remus l'am pus n pat. )ier!use mult s n$e. I'am acor!at n$ri/irile necesare. Aveam me!icamente suficiente pentru a'l n$ri/i. Remus avea !ureri foarte mari, iar pentru a'l a/uta tre&uia sa'i a!ministre" morfina. %n trusa mea me!icala nu aveam atunci acest me!icament. Atunci aveam n $ri/a mea aprovi"ionarea cu me!icamente a satului. Am plecat sa procur morfina pentru Remus, n 1istea !e Sus. . n! m'am ntors si am intrat n casa am simtit un miros suspect. Ima$inea care ma astepta era una !e cosmar. Remus era ntins pe po!ea cu pistolul pe piept, mort, iar Laurian 0asu era ntr'o &alta !e s n$e cu capul nspre fereastra si picioarele spre usa cu un $lonte care a intrat prin t mpla !reapta si a iesit prin partea st n$a. Laurian era ntr'o stare $rava. Nu mai vor&ea si nu mai avea control asupra capului. %n acele momente, mi'am tinut calmul c t !e c t, am aprins prima !ata o can!ela si apoi am citit &iletul pe care mi'l lasasera ei. 9#ratilor, noi am murit. Am socotit ca este mai &ine pentru noi, pentru voi si pentru acesti oameni care au facut at tea sacrificii:. Semnau Leu si 6r ncoveanu. Remus mi'a spus

c n! l'am a!us la mine5 9Daca mor cumva, sa ma n$ropi (ai!uceste n co/oc, su& &olta !e vita: Dorinta lui Remus a fost n!eplinita. Era o "i frumoasa !e iunie. Mireasma pomilor si a vitei !e vie impuneau o atmosfera !eose&ita curtii si parca ntre$ii vieti. Dar Laurian si Remus s'au mpuscat. Remus murise, iar Laurian a reusit sa scape. Totul s'a petrecut fara ca securitatea sa &anuiasca ceva. .umnatul meu, 1asile 6ucelea, mpreuna cu *(eor$(e 6or"ea i'au sapat $roapa lui Remus su& &olta !e vita !in curtea mea. %nainte !e a'l nmorm nta l'am a/utat pe Laurian sa'si ia ramas &un !e la Remus. L'a m&ratisat. Nu stiu !aca era constient !ar i'au curs lacrimile. Remus a fost n$ropat n co/oc si nvelit ntr'un cearceaf pe care l'a !at prim'pretorul Ion San!ru. Toti trei l'am scos !in casa pe $eamul camerei !inspre curte. L'am ase"at n $roapa, i'am pus o cruce la @< centimetri su& pam nt
3B

pentru a nu fi !escoperit morm ntul !e securisti si l'am acoperit cu pam nt. I'am plantat trei smoc(ini si flori pe morm nt. Deoarece nu mai a/un$ea n *recia sa va!a smoc(inii, am a!us smoc(inii la el. %n timpul n care noi l nmorm ntam pe Remus, eu mi'am trimis sotia si copiii !e acasa la #a$aras, iar pe c(iriasa pe care o aveam n curte n 6ruiu cu un oarecare prete=t. Motivul a fost sa nu stie nici unul !intre ei ceea ce se petrecea la noi ca n ca"ul n care eram !escoperiti !e securitate ei sa nu spuna nimic !espre Remus c(iar !aca ar fi fost torturati. %n fiecare seara aprin!eam o lum nare si spuneam o ru$aciune la morm nt. Laurian a fost n coma +< "ile. L'am n$ri/it eu si sotia mea. Tot timpul tre&uia sa fim atenti sa nu fim !escoperiti !e securitate. Dupa ce si'a revenit nu mai era vec(iul Laurian, ca !e altfel nici c n! l'am reva"ut la proces. Nu am !esc(is nicio!ata !iscutia !espre ce s'a nt mplat ntre ei !oi, atunci la mine n casa. El parca mereu se ntre&a5 9De ce am scapat euD: Laurian a ramas la mine timp !e o luna, !upa care a plecat la fratii !in munti.El urma sa plece mpreuna cu Nelu Novac n @+ iulie +,--, n *recia cu a/utorul lui .ostica Niculescu, !in $ara 1istea. I'am con!us, atunci, p na n )o!ul Olt. Dupa ei urmau 1ictor Metea, Nica .(iu/!ea si *(eor$(e 0asu, n +au$ust, !upa care urma sa plec eu. Din pacate au fost arestati toti miseleste prin trucurile securitatii. Din @+ iulie +,-- p na la procesul !e la Si&iu !in +- iulie +,-8 Laurian 0asu a suferit anc(etele si re$imul !ur al securistilor: marturiseste nvatatorul Olimpiu 6or"ea. Laurian 0asu a fost /u!ecat ntr'un pseu!oproces a carui sentinta era5 9.u unanimitate !e voturi, fac n! aplicatiunea art. +, lit. . !in Decretul +,,!in+,-< l con!amna la moarte prin mpuscare pe Laurian 0asu, pentru crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R:. Sentinta cuprin!ea aceeasi pe!eapsa pentru crima !e acte !e teroare si constituire n &an!e n scop terorist, confiscarea averii personale si plata sumei !e +<<< !e lei c(eltuieli !e /u!ecata. Sentinta a fost citita n ; au$ust +,-8 la Si&iu. )rocesul a fost o farsa ca !e altfel toate procesele intentate luptatorilor !in munti. Sentintele au fost !ate cu usurinta n &a"a unor
36

conclu"ii sta&ilite fara o &a"a reala.

Capitolul III

"arturiile "ariei Stanciu# sora luptatorului aurian !asu "otto: O ndatorire morala este alcatuirea unei istorii adevarate si cat mai complete a rezistentei la agresiunea comunista. ste o ndatorire urgenta, impusa de o!ligatia de gratitudine fata de cei care au platit cu viata, cu sngele si cu sanatatea,. cura"ul de a fi nfruntat !ar!ateste mpilarea comunista. .um s'au a!unatD .ine le'a !at cura/D .are era numele lor, cum aratau c(ipurile lor, cum au trait, cum au luptat, cum au muritD Sunt ntre&ari pe care si le'au pus multi. Raspunsurile nu au fost !ate !ec t n parte. S'a ncercat sa se reconstituie a!evarul, !ar portiuni !in cronolo$ia acelor evenimente au ramas eni$me. Este necesar ca asta"i sa'i c(emam printre noi pe acesti eroi, sa le oma$iem faptele si sacrificile supreme. .elor morti n munti, celor prinsi si torturati n nc(isori le suntem !atori cu un morm nt, o cruce si cu !e"valuirea a!evarului. %ntre&arile si raspunsurile reale vin tot !in munti, faptele eronate si rastalmacirile vin n sc(im& !e la oameni. Sacrificiul si lupta nu suporta minciuna, asa cum onoarea si munca cinstita a rom nului n'au suportat uneltirea si punerea tarii n slu/&a secerii si a ciocanului comunist. )entru toti luptatorii !in re"istenta re!resarea morala se facea simtita si !orita. )arti"anii au cautat sa faca o curatenie, averti" n!u'i
32

pe 9intrusi: sa le respecte munca s i a$oniseala, !emonstr n!u'le apoi ca e=ista o le$e mai presus !e fara!ele$ile lor. )entru a !escrie activitatea luptatorului Laurian 0asu n ca!rul re"istentei anticomuniste mi'au fost !e a/utor marturiile Mariei Stanciu, sora lui, care a suferit la r n!u'i teroarea $ula$ului comunist. Laurian 0asu s'a nascut n ;@ octom&rie +,;+ n comuna 6rea"a, raionul #a$aras. %nca !in anul +,7< s'a nca!rat n #D. la Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras, iar n anul +,7+ a suferit o con!amnare !e temnita $rea pentru activitate le$ionara. Dupa ispasirea pe!epsei, n +,78 si'a reluat activitatea le$ionara n ca!rul #acultatii !e A$ronomie !in .lu/, fiin! sef !e or$ani"atie. %n +,7?, c n! a fost !escoperita or$ani"atia pe care o con!ucea, el s'a refu$iat n satul natal un!e a stat ascuns pe la !iferite ru!e si cunoscuti. %n +,-< si'a procurat arme si s'a alaturat $rupului !e luptatori !in Muntii #a$arasului. Atunci a nceput si calvarul pentru familia lui Laurian 0asu. Du&a nea$ra, arestarile, anc(etele care speriau satul 6rea"a au terori"at ntrea$a familie 0asu. Maria 0asu, casatorita ulterior Stanciu n 1istea !e 2os, sora luptatorului, a fost arestata si !usa perio!ic la securitate n #a$aras. %nca !in +,7? i se cereau informatii !espre fratele ei. In!iferenta si refu"ul !e care se loveau securistii !in partea Mariei, au !us la teroare. Era &atuta cu palmele si cu o&iecte !ure peste tot corpul. 6rutalitatea lor a e=celat cu &ataia la talpi.cu &astonul. 9Ma loveau la talpi pentru a nu lasa urme. . n! mi era aplicat acest 9tratament: nu puteam mer$e !oua saptam ni. Erau cru"i si mi se a!resau foarte ur t. Nu ma scoteau !in &estie si &an!ita. Dupa at tia ani mai retin c teva nume precum5 ofiterul Stoica ce nu avea o m na 3fost cole$ !e scoala cu Olimpiu 6or"ea la Si&iu4 care ma &atea $roa"nic, un ti$an Stoica la fel !e !ur, coman!antul securitatii !in

#a$aras, caruia nu'i mai retin numele un om rau si nemilos, un un$ur mic !e statura numit Loti, unul 6arcutean, pus !e asemenea n slu/&a securitatii. %n anc(ete era specialist unul Ga$an: si aminteste Maria. Maria 0asu era !usa perio!ic la casa lui *iurca !in #a$aras pentru anc(ete care erau ntot!eauna nsotite !e tortura. Acestea au !urat pentru Maria !in +,7? p na n +,-@, c n! a fost arestata si
33

ntemnitata n penitenciarul !e la . o!lea. Maria nu a fost sin$ura !in familie care a suferit. Au fost sc(in$iuiti fratele ei, 1ir$il si sotia sa, Sorita si tatal ei, Ale=an!ru 0asu. 9)e fratele meu, 1ir$il, l'au torturat $roa"nic. O!ata a fost !us la casa surorii noastre mai mari un!e l'au le$at cu m inile !e tavan si l'au &atut p na a lesinat. )entru a'si reveni au aruncat apa cu $aleata pe el. .eea ce !oreau sa o&tina comunistii nu au aflat !e la noi. #ratele meu a fost ntemnitat apoi timp !e , luni n perioa!a +,-7'+,--, un!e a suportat alte suferinte. Nici cumnata mea, care avea copil mic nu a fost scutita !e &atai. De multe ori a fost lovita c n! avea copilul n &rate. Tatal meu care avea 8< !e ani a fost !e asemenea &atut cu &estialitate si torturat: povesteste sora lui Laurian. %n +,-@, Maria 0asu era nvatatoare n #elmer. Dupa se!inta !e nc(eiere a acelui an scolar a fost arestata. A fost !usa !e un securist Ale=an!rescu, ce avea fata ciupita !e v nt la securitatea !in #a$aras un!e a fost anc(etata timp !e 7 "ile. A fost apoi transferata la 6rasov, un!e anc(etele si &ataile au !urat o luna. A urmat pentru Maria penitenciarul .o!lea timp n care a avut loc un proces n care a fost con!amnata la @ ani nc(isoare. Alaturi !e ea au mai fost ntemnitate *ema Novac, mama lui *(eor$(e 0asu si un anume Nistor !in De/ani. Maria a facut recurs, n urma caruia pe!eapsa i'a fost re!usa la un an !e nc(isoare. Ea tre&uia sa fie eli&erata n iulie +,-7 c n! si ispasise pe!eapsa, !ar a fost retinuta p na n octom&rie la securitate n 6rasov. Aici securistii au intentionat sa o transforme n informatoare si s'o puna n slu/&a lor. Ei s'au lovit nsa !e refu"ul cate$oric al Mariei. A revenit acasa n octom&rie +,-7. )erc(e"itiile si anc(etele au continuat p na la arestarea lui Laurian 0asu, n +,-8. Maria s'a casatorit n +,-> cu )ompiliu Stanciu !in 1istea !e 2os, fost !etinut politic. Ei !oi si'au m&inat suferintele !e p na atunci si si'au unit fortele sa faca fata la altele care veneau asupra lor. Maria nu a mai fost primita n nvatam nt nicio!ata. Am n!oi au mai fost nca!rati n munca !oar ca muncitori necalificati pe santierele !e la Savinesti si .raiova. Au revenit n 1istea a&ia n +,8-, c n! s'au pensionat. %n anul +,88 a avut loc ultima perc(e"itie la !omiciliu lor !in partea
34

militiei. %n pre"ent Maria este va !uava si traieste !intr'o pensie sociala, o pensie !e privare !e li&ertate si o pensie !e sotie !e !etinut politic.

Capitolul IV "arturiile lui Victor Sandru# sustinator al $rupului de Rezistenta Vistea "otto: Comunismul a fost mosit n #ru!e ascunse, de minti scelerate, alaptat de forte oculte, a crescut si-a formulat si si-a pus n practica

programul, netul!urat de nimeni, a guvernat si poruncit cum a vrut si-a impus legile ce le-a voit, a mutat popoare pe alte locuri, a distrus nationalitati, destine, culturi si vieti, a umplut "umatate din omenire cu lagare, temnite, crime si gropi comune, cu snge si lacrimi. Ion *avrila O$oranu .(iar !aca nu s'a !ove!it la momentul respectiv a fi o reusita !eplina, lupta parti"anilor mpotriva instaurarii comunismului a repre"entat un succes. Timp !e "ece ani, su& pava"a muntilor, a cre!intei si a ncre!erii n a!evar s'a nt r"iat instaurarea pecetii purpurei rosii. %n Tara #a$arasului, su& im&ol!ul !reptatii si unitatii, oameni cura/osi au a/uns p na la sacrificiul suprem. Respect n! o vec(e tra!itie, cea !e mpotrivire la tiranie si mpilare, locuitorii !in "ona s'au or$ani"at n $rupuri !e re"istenta. Acestea erau constituite, instruite si coman!ate asemenea unor unitati !e armata, care respectau o ri$uroasa !isciplina militara. Aveau n !otare armament puternic si
3/

!iversificat. Actiunile lor stateau su& semnul unui consemn &ine !efinit59 Doua persoane fata n fata pot !iscuta orice, iar c n! apare o a treia se ncetea"a orice comunicare:. .u acelasi cura/ cu care au pornit lupta, eroii au suportat si ororile securitatii !in timpul anc(etelor si !in nc(isori. 1ictor San!ru a facut parte !in Reteaua !e spri/in 1istea. Activitatea lui n ca!rul re"istentei anticomuniste a fost aceea !e a'i a/uta pe Laurian 0asu si pe Remus Sofonea. 1ictor San!ru s'a nascut n +7 martie+,<< n 1istea !e 2os. Era !e profesie a$ricultor. El s'a implicat cu ntrea$a familie, ca !e altfel ntre$ neamul 6or"ea, n re"istenta anticomunista a/ut n!u'i si spri/inin!u'i pe toti cei care luptau mpotriva comunistilor. %n luna iunie +,-- 1ictor San!ru mer$ n! la plivit !e $r u n (ol!a !e la mar$inea satului, i'a !escoperit n lan pe tinerii Laurian 0asu si Remus Sofonea. Acestia se ascun!eau !e trupele !e securitate care patrulau n acea perioa!a pe teritoriul satului 1istea !e 2os. Remus Sofonea era ranit la picior, iar Laurian l suprave$(ea. 1ictor San!ru mpreuna cu sotia sa le'a oferit celor !oi m ncare si o perec(e !e pantaloni. Tot el a interme!iat n acea "i le$atura celor !oi cu nvatatorul Olimpiu 6or"ea, or$ani"atorul Retelei !e Spri/in 1istea. 1ictor l'a anuntat pe Olimpiu 6or"ea ca cei !oi tineri l asteapta n $ra!ina casei sale si apoi mpreuna cu *(eor$(e 6or"ea si Olimpiu i'au transportat cu carul, su& oc(ii securistilor acasa la nvatator. )entru aceasta implicare, 1ictor San!ru a fost arestat n +; !ecem&rie +,->. )rocesul n care a fost /u!ecat s'a !esfasurat n +iulie +,-8 si a avut ca acu"e sustinerea cu (rana si perec(ea !e pantaloni a parti"anilor. 1ictor San!ru a fost con!amnat !e Tri&unalul Militar .lu/ la ;- ani !e munca silnica pentru59crima !e uneltire contra securitatii interne si e=terne a R)R si acte !e teroare si constituire n &an!e n scop terorist:. Sentinta cu numarul +@>, a fost citita n !ata !e ; au$ust +,-8. A fost eli&erat prin !ecretul !e $ratiere n +,>7 !upa ce e=ecutase ? ani !e nc(isoare. S'a ntors acasa $rav &olnav si cu un oc(i afectat. A $asit curtea mpartita !e sora lui, iar sotia sa alun$ata !in casa parinteasca. 1ictor San!ru este !ece!at.
35

Capitolul V "arturiile lui Ioan Vulcu "otto: $orti sfinti n temniti si prigoane, morti sfinti n lupte si furtuni, noi ne-am facut din voi icoane si va purtam pe frunti cununi. %u plngem lacrima de snge, ci ne mndrim cu-atti eroi. %u, neamul nostru nu va plnge, ci se cumineca prin voi. Imn mortilor'Ra!u *Ir Neamul rom nesc este pre!estinat parca sa sufere. .alvarul sau a nceput !upa 9maretul: act istoric !e la ;@ au$ust +,77. De atunci !reptatea si a!evarul pentru care s'a luptat au fost ecranate !e asa'"isii oameni politici si !iplomati care n'au facut altceva !ec t sa'si v n!a tara si sa !omine su& imperiul raului. .omunismul instalat a aruncat oamenii !e &una cre!inta n la$are si nc(isori pentru a'si fi=a ra!acinile mai &ine n neamul rom nesc. Meto!a comunista &a"ata pe ura, minciuna, e$oism, ipocri"ie si fara!ele$i a c sti$at a!epti !in r n!urile celor lasi si lipsiti !e personalitate. %n !ecursul anilor, &olsevismul a !evenit morm ntul a!evarului si al !reptatii umane. Mlastina !esna!e/!ii a acoperit $ n!ul si speranta rom nului care visa la eli&erarea !in ro&ia comunista. Tra!atorii care s'au pus n slu/&a ocupantilor au lovit mortal rom nul a!evarat n numele principiilor asasine. Toate localitatile !in Tara #a$arasului au fost supuse celui mai crunt re$im !e suprave$(ere si tortura timp !e "ece ani, !upa care au urmat altii 7<. 6rea"a, satul !e la poalele Muntilor #a$aras a avut un re$im
3A

special. Gilnic 9masina comunista: marsaluia pe stra"ile 6re"ei, cetatenilor fiin!u'le inter"is sa'si re"olve tre&urile c mpului ntre anumite ore !in "i. Multa suferinta a e=istat pentru acesti sateni, !ar nu numai. Marturiile lui Ioan 1ulcu !in 6rea"a confirma tirania comunistilor. Ioan 1ulcu a spri/init $rupul !e luptatori !in Muntii #a$arasului. )rimul lui contact cu acestia a fost n mai +,-< pe 1alea )o/ortei. 9Eram la pescuit pe 1alea )o/ortei. Am va"ut la un moment !at trei insi care veneau !e la !eal spre vale. )urtau niste &ocanci le$ati cu s rma si aveau arme. Erau *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu si Ioan .(iu/!ea. Atunci am !iscutat cu ei. Laurian 0asu m'a ru$at sa'i a/ut cu (aine si m ncare. M'am nteles cu el sa vina p na la mar$inea satului un!e sa'i !au provi"ile cerute. La nt lnirea fi=ata a venit si varul meu .onstantin 1ulcu. Am fost am n!oi impresionati !e starea acelor tineri si ne'am (otar t sa'i a/utam n continuare. Astfel am fi=at noi nt lniri si am procurat cele necesare traiului aspru !in munti pentru $rupul fu$ar precum si armament. Dupa o luna ne'am nt lnit !in nou n locul sta&ilit. Era vor&a !e 90o!omoaca:, un!e era un maracine la locul numit 9La tarina:. A venit Laurian 0asu care ne'a cerut m ncare si $r u pentru iarna. 1arul, .onstantin 1ulcu, a cumparat un sac !e porum& !e la #a$aras. Am pus &oa&ele n trei ranite pe care le'am !at apoi lui Laurian. Le'am furni"at si informatii !espre armata si securitatea care i cautau. %n ca"ul n care fi=am o

nt lnire si nu reuseam sa ne ve!em pentru ca eram urmariti, aveam un consemn. Laurian ne lasa un &ilet n care trecea !ata urmatoarei mt lniri si pe care'l punea ntr'o cutie !e c(i&rite la maracinele amintit. )entru armament si munitie ne a/uta un prieten !e'al meu *(eor$(e Ostacioaie, care era seful ma$a"iilor !e la fosta Militie 6ucuresti. Ostacioaie ne'a procurat pantaloni !e militie, munitie, ranite si cartuse pentru pistol. Eu aveam un pistol 6roJnin$ 8>- pe care'l tineam ascuns n "i!ul !e la f nt na si pe care l'am !at luptatorilor:relatea"a Ioan 1ulcu. *rupul fu$arilor fiin! urmarit pas cu pas !e securitate care a antrenat !ivi"ii ntre$i !e armata era e=pus prime/!iei arestarii. 9%n toamna anului +,-@ *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu si Ioan .(iu/!ea
3F

au co&or t n sat si s'au ascuns n sura la .onstantin 1ulcu. Securitatea a aflat ca niste fu$ari ar fi n sat si a ncercuit tot satul sa'i caute. Era noapte. Au sculat !in somn multe familii sa verifice !aca parti"anii s'au ascuns la unele !intre ele. Au amplasat posturi !e p n!a n tot satul. M'am !us la cartofi n c mp cu scopul !e a afla mo!ul !e actiune al securistilor si toto!ata o solutie care sa'i salve"e pe prote/atii mei !in $(earele comunistilor. )atrulele !e securitate nsotite !e c ini marsaluiau prin tot satul. M'am speriat pentru ca nu ntre"aream nici o sansa pentru cei trei. Atunci *(eor$(e 0asu mi'a "is ca ei sunt pre$atiti pentru orice. Stateau n $ar!a cu armele $ata oric n! sa se apere. )entru a nu !a !e &anuit securistilor varul meu s'a !us n acea "i la pa!ure. . n! s'a ntors seara acasa cu carul cu lemne a venit la el seful !e post. %n acel moment cei trei fu$ari se aflau n $ra/! si m ncau. %n c teva secun!e i'am anuntat ca sunt n pericol si s'au retras ime!iat n sura. Seful !e post l urmarise pe .onstantin pentru ca si a!usese lemne !in pa!ure fara sa ai&a &on. Tin n! cont !e informatia pe care le'am !at'o, fu$arii s'au strecurat cu mult cura/ printre posturile securistilor, prin apa si au parasit satul. Am stat cu frica pentru ei. M'am linistit pentru ca nu am au"it mpuscaturi, motiv care mi'a !at !e nteles ca au scapat si !e aceasta !ata:. .onstantin 1ulcu l'a a/utat si pe An!rei 0asu. %n iarna anului +,-; An!rei 0asu s'a m&olnavit si necesita tratament. A co&or t n sat. .ineva 9&inevoitor: l'a !enuntat la securitate. A stat un timp ascuns n scoala !e un!e cu spri/inul lui .onstantin 1ulcu a plecat n )o/orta si apoi n 1oivo!eni un!e a fost a/utat !e un anume .a&u". A fost !escoperit nsa !e comunisti si a fost mpuscat. An!rei a fost tra!at !e *al&incea !in S m&ata !e 2os. Dupa ce a fost ucis, An!rei a fost le$at pe o scara si !epus pe treptele scolii !in 1oivo!eni pentru a'l ve!ea ntre$ satul si astfel lumea sa se intimi!e"e si sa nu'i mai apere pe parti"ani. Nici la ora actuala nu se stie un!e a fost !us ca!avrul lui An!rei 0asu. %nt lnirile lui Ioan 1ulcu cu $rupul !in munti au continuat. 9%n toamna anului +,-7 m'am rent lnit cu ei. Erau sleiti !e puteri. Mi'au spus ca nu mai re"ista si ca se pre$atesc sa plece n *recia. %mi "iceau
37

atunci ca !aca vor fi prins i cumva, ultimul cartus va fi al lor si tot nu vor !ivul$a nimic. Anul urmator au fost prinsi. Din acel moment si eu am fost urmarit c(iar !aca nicio!ata nu am !at !e &anuit securitatii ca as avea le$aturi cu luptatorii. Simteam ca oriun!e mer$ eram urmarit. %n +,-8 am primit o scrisoare !e la sotia lui Ostacioae, !e la 6ucuresti, n care ma anunta ca sotul ei a fost arestat. Am plecat la 6ucuresti sa va! e=act ce s'a nt mplat. A/uns acolo, primul lucru pe care l'am facut a fost sa iau pistolul pe care'l ascunsese *(eor$(e

Ostacioae n casa si sa'l arunc n D m&ovita pentru a nu'i n$reuna situatia sotiei prietenului meu: .onstantin 1ulcu a fost arestat la + mai +,-8. Tot atunci a fost cautat si Ioan 1ulcu, !ar fiin! plecat cu cartofi n Re$at sa'i v n!a i'a fost am nata arestarea. 9%n ? mai +,-8 un maior si !oi ofiteri !e la securitatea !in #a$aras m'au ri!icat !e acasa si m'au !us la se!iul lor !in stra!a Inului. Aici m'au lasat sa astept !oua ore !upa care m'au m&arcat ntr'o !u&ita si m'au !us la Securitatea !in 6rasov. Aici m'au !e"&racat complet pentru perc(e"itie si m'au trecut la un re$im !e anc(ete. Mi'au pus oc(elarii ne$ri la oc(i si mi'au spus sa co&or ++ scari. M'au &a$at ntr'un &irou si m'au ase"at pe un scaun care era cuit. Au urmat "ile multe !e anc(eta si tortura. Tot aici au fost a!usi si cei trei luptatori !in munti cu care eu am cola&orat si care vroiau sa a/un$a n *recia !ar au fost tra!ati. La una !in anc(ete l'au a!us pe Laurian 0asu pe care l'au ntre&at !aca ma cunoaste. Acesta a raspuns59Este 1ulcu !in 6rea"a:. M'au nc(is sin$ur n celula ;?. Dupa un timp mi'au &a$at n celula pe unul Seremet Stanislav !in comuna 1a!u Rosca !in 6asara&ia. Acesta fiin! turnator, ncerca sa ma convin$a sa scriu pe ( rtie !aca am !e comunicat ceva fu$arilor ca el poate sa trimita &iletul afara !in nc(isoare. )e acest &asara&ean nu'l mai puteam suporta. .omportamentul si caracterul lui completat !e re$imul !ur practicat !e securisti, m'au !eterminat sa'i spun coman!antului nc(isorii, un anume Tot(, sa'l scoata !in celula mea ca !aca nu l omor. M'a mutat pe mine nsa n celula ;> un!e era nc(is unul 6elau 0oria !in Al&a, caruia fratele i era fu$it n #ranta, povesteste Ioan 1ulcu. Re$imul !ur !e la Securitatea !in 6rasov a
4B

continuat la penitenciarul !in Si&iu un!e a fost mutat Ioan 1ulcu n @< iulie +,-8 9Le$ati n catuse am fost transferati la nc(isoarea !in Si&iu. %mpreuna cu mine au avut aceiasi soarta .onstantin 1ulcu, Ioan )etrisor !in Recea si *(eor$(e Ostacioae. M'au aruncat la su&sol, n celula @. Era o camera !e +,- metri pe @ metri, cu ciment pe /os !e care erau fi=ate &elciu$e. )eretii erau stropiti cu s n$e, iar ca mo&ilier e=ista un sin$ur pat. .elula era luminata artificial ntruc t avea un sin$ur $emulet cu $ratii. Acolo am stat @'7 "ile !upa care am fost mutat la eta/, sin$ur, n celula +>. Tot aici am avut parte !e mai multe "ile !e i"olator un!e con!itiile au fost inumane si mult mai !ure !ec t n celula:. %n +< au$ust +,-8 a urmat procesul care a fost /u!ecat !e Tri&unalul Militar III .lu/ n !eplasare la Si&iu. %n acel lot au fost /u!ecati Ioan 1ulcu, .onstantin 1ulcu, *(eor$(e Ostacioae, 1ir$il Oancea si Ioan Mutiu, colonel !octor militar !in Si&iu. 9Ne'au m&racat n (aine var$ate si ne'au !us n &o=a. Mie mi'au !at ca avocat pe unul *avo"nea. A fost un ma$ar. El n'a facut aparare, a "is !oar5 sunt !e acor! cu instanta. N'am nimic !e a!au$at. 2u!ecator era #inic(i )aul, iar acu"ator pu&lic un evreu Tiron. Acesta a ple!at n felul urmator5 sunt !e acor! cu nca!rarea facuta, iar fapta este proportionala cu nca!rarea. Sunt multumit ca ultimele ramasite au fost prinse:, povesteste Ioan 1ulcu. La acel pseu!oproces sentintele au fost urmatoarele5 Ioan 1ulcu si *(eor$(e Ostacioae munca silnica pe viataK .onstantin 1ulcu';ani !e nc(isoareK Ioan Mutiu';< !e ani !e nc(isoare, iar 1ir$il Oancea'+< ani !e !etentie. Elena 1ulcu, sotia lui Ioan 1ulcu, care a fost la proces la Si&iu si aminteste5 9Era foarte sla&. Am fost averti"ata sa nu vor&esc nimic cu sotul meu. Nici nu mi'au !at voie sa'i !au pac(etul cu m ncare pe care i l'am pre$atit: Si pentru acest lot pe!eapsa a fost pentru5 9crima !e uneltire a securitatii interne si

e=terne a statului si constituire n &an!e n scop terorist:. Ioan 1ulcu a cerut recurs, !ar raspunsul l'a primit a&ia !upa o luna si acesta era respins, ram n n! vala&ila pe!eapsa !ata anterior. 9Am fost ntemnitat n penitenciarul Si&iu n camera +,. Era o ncapere !e >B46

m n care eram @< !e pers oane. Dormeam !oi ntr'un pat. M ncarea era o cior&a, apa c(ioara, mamali$a muce!a, iar !imineata o cafea si o &ucata !e p ine. De Sf. Ioan am fost mutat la nc(isoarea *(erla, ne'au !us noaptea cu lanturi la picioare. %mpreuna cu mine mai erau Ostacioaie, .onstantin 1ulcu, )etrisor, Moanta Stefan si Ioan Marin !in 6rea"a. La *(erla ne'au !espartit. )e mine m'au nc(is n celula +<8 cu alte @< !e persoane. M'am nimerit sa !orm n pat cu Davi! *reavu !in Lisa. Am fost (raniti insuficient si sufeream foarte mult !e fri$. Datorita con!itiilor m'am m&olnavit. L n$a coloana am avut un a&ces !e natura T6.. Am fost mutat ntr'o camera !e spital a nc(isorii un!e me!icii Dumitru Stere si *(eor$(e .ornea !in #a$aras mi'au facut tratament si punctii. M'am vin!ecat a&ia !upa un an si trei luni. A&cesul s'a !atorat &ataii pe care o primeam. %n fiecare "i !e miercuri eram scosi la &ataie. )e mine ma le$au pe o &anca si cu ciome$ele ma loveau peste spate si n palme. Apoi ma nveleau ntr'un cearceaf cu apa rece. A fost crunt. Acelasi re$im l'au suportat Mi(ai 1oicu $eneral !e ra"&oi si *(eor$(e .ristescu procuror $eneral. Meto!ele !e tortura ale comunistilor au revoltat n iarna +,-?'+,-, !etinutii !in mai multe celule. Acestia au recurs si ei la violenta. .ei !in celula ?> si'au &locat usa au rasturnat (ornurile si o&loanele. Alaturi !e ei au intrat n $reva si alte celule. )e noi cei !in ?- ne'au amenintat cu arma cu care au tras pe vi"orul usii ranin!u'ne. %n timpul acelei revolte ne'au tinut cu fata la pam nt n celula. A fost c(emata )rocuratura si repre"entanti !e la 6ucuresti care i'a &atut si torturat pe !etinutii $revisti. A curs mult s n$e atunci. #ara motiv eram &a$ati si la i"olator. Era o camera foarte mica cu un pat !e $ratii. )rimeam m ncare la @ "ile, n rest !oar apa cal!a, seara. Aveam voie !oar noaptea sa ne ntin!em pe pat care nu avea saltea si patura. Eu am stat sapte "ile la i"olator n !ecem&rie. Eram !oar n pantaloni scurti. La *(erla cei mai !uri $ar!ieni au fost fratii Somlea si coman!antul *oiciu. Nu stiu !e un!e aveau acumulata at ta ura. %mi amintesc ca o!ata !e )asti n +,-, am primit !rept (rana cior&a cu +> &oa&e !e arpacas, turtoi iar !imineata ?< $r !e p ine. %n +,>; ne'au
42

mai fost ameliorate con!iti ile !e !etentie. Ne'a a!unat coman!antul ntr'o "i n clu& si ne'a "is5 :Depin!e !e voi eli&erareaL. Nu l'am cre"ut. Din capre r ioase nu ne'au scos nicio!ata. Unii !intre noi au ce!at presiunilor. %n +,>7 prin martie, a venit unul !e la 6ucuresti si ne'a spus5 :.el care'si au!e numele sa'si faca &a$a/eleL. Din +<< !e persoane c te eram n camera au ramas +< printre care si eu5 Nicolae Ale=an!rescu, avocat !in 6ucurresti, Ion 1ulcanescu !in 6ucuresti, Ion Rosianu, )etru Novac !in 6erivoi, )etru . rstea !in #a$aras. ) na n ;7 iunie +,>7 am lucrat la fa&rica !e mo&ila !in *(erla !upa care m'am eli&erat. Am fost asteptat !e familie n $ara: povesteste cu lacrimi n oc(i Ioan 1ulcu. Acasa i'a fost confiscata toata averea5 pam ntul, carul, animalele, (ainele, lemne si toate &unurile. Sotia lui Ioan 1ulcu, Elena, a recuperat o parte !in &unuri platin!u'le n urma unui proces care a avut loc n +,-8 la #a$aras. 1enin! acasa Ioan 1ulcu si'a !esc(is un atelier !e t mplarie n care confectiona am&ala/e pentru

U"ina nr.; 6rasov. A ncercat sa'si recupere"e pam ntul confiscat, !ar nu a reusit nici macar !upa revolutie. Dupa +,>- Securitatea a revenit acasa la Ioan 1ulcu pentru a'l !etermina sa !evina informator. .u toate insistentele comunistilor a refu"at. Nu !upa mult timp a fost c(emat la Securitatea !in #a$aras !e catre maiorul Gilcea$ pentru acelasi motiv. A refu"at !in nou, motiv pentru care a fost suprave$(eat !e militie. %n +,?- a fost rec(emat la Securitate n #a$aras. 9Era acolo un civil si maiorul Gilcea$. Mi'au promis &ilete la &ai !aca accept sa fiu informatorul lor. )entru ca am refu"at !in nou au nceput sa ma n/ure si sa ma ameninte. .e mi'a atras atentia n acea camera era un ta&lou mare cu fata spre perete. M'au lasat sin$ur acolo timp !e !oua ore !upa care mi'au !at !rumul acasa: povesteste Ioan 1ulcu. %n continuare familia 1ulcu a fost persecutata !e comunisti. #iica acestuia relatea"a5 9Date fiin! evenimetele !in acea perioa!a am suferit alaturi !e parintii mei. Am ramas !e mica !oar cu mama. .opilaria mi'a fost un calvar, !e fapt nici n'am stiut ce este copilaria. Am muncit si suferit alaturi !e mama c n! tata nu stiam un!e era si
43

!aca'l vom mai ve!ea vreo !ata. Nu !oresc la nimeni raul pe care ni l'au facut noua comunistii:.' De la ultima nt lnire cu securitatea la se!iul !in stra!a Inului, Ioan 1ulcu s'a m&olnavit. Timp !e > ani a stat prin spitale si la Institutul National !e $eriatrie !in 6ucuresti !upa care s'a pensionat. Este &olnav !e parAinson. )rimeste pensie !e fost !etinut politic si pensie sociala pentru cei ++ ani !e vec(ime n munca. Traieste n 6rea"a alaturi !e sotie si !e familia fiicei sale care este nvatatoare n sat.

Capitolul VI "arturiile sotiei lui $%eor&%e !asu# luptator n rezistenta anticomunista "otto: &amntul este o scena pe care omul apare, si "oaca rolul vietii si apoi dispare *(eor$(e 0asu Instaurarea comunismului tre&uia sa ai&a sorti !e i"& n!a si !e aceea a!eptii ciumei rosii aplicau meto!e !ure, inumane care ntreceau limitele $ n!irii omenesti. .omunistii aveau !evi"a59Nu tre&uie permis nici unui reactionar sa nc(i!a calea ).R. Tre&uie sa luati masurile necesare pentru e=tin!erea propa$an!ei, asa cum a fost !ecisa !e ).R:. Astfel, ei su&/u$au si terori"au locuitorii !in toata tara si mai ales pe cei care traiau n "onele un!e au fost or$ani"ate $rupari anticomuniste. Localitatile !in apropierea Muntilor #a$aras au fost suprave$(eate si controlate "i si noapte !e or$anele securitatii ntre anii +,7?'+,->, pentru a 9st rpi cui&ul !e &an!iti:, cum !enumeau ei $rupul !e re"istenta ascuns n munti. )arti"anii aveau misiunea !e a
44

salva tara rom neasca !e nro&ire si !e veninul Mremlinului, acel &astion al crimei !iri/ate. Multi !intre luptatori au fost !o&or ti !e

$loantele tra!atorilor a/unsi n slu/&a secerii si a ciocanului. *(eor$(e 0asu 3n unele acte apare 0asiu4 !in )o/orta, poreclit *(ita Rucareanului, provenea !intr'o familie cu - copii. El a ramas la casa parinteasca pentru a lucra pam ntul, fiin! priceput si la construirea !e acoperise !e case si suri. S'a alaturat luptatorilor !in munti n +,7,, !ar le$aturi cu ei a avut cu c tiva ani nainte. %n +,-7, c n! comunistii fortau taranii sa se nscrie n .A), *(eor$(e 0asu si 6r ncoveanu s'au pre"entat n 1istea !e 2os e=prim n!u'si !orinta !e a se nscrie si ei. %n loc sa iscaleasca re$istrele trepa!usilor, ei au scos pistoalele si le'au luat re$istrele, pelerinele si armele. *estul celor !oi a impresionat satenii !in 1istea !e 2os si n acelasi timp i'au !eterminat pe activisti sa renunte o &una perioa!a !e timp la actul !e ntovarasire. *(eor$(e 0asu a luptat si n al !oilea ra"&oi mon!ial, n ;> aprilie +,7@ fiin! mpuscat n umar. A fost !ecorat atunci !e Ministerul Apararii Nationale cu me!alia 96ar&atie si .re!inta cu spa!e clasa a II'a:. Distinctia primita nu i'a folosit n viitor nici lui si nici familiei sale.%n +,78 *(eor$(e 0asu s'a casatorit cu Eu$enia .omaniciu !in Lu!isor, care avea mai putin !e +? ani.. %n urma casatoriei lor au re"ultat !oi copii5 1ioleta, nascuta n +,7? si Ioan nascut !oi ani mai t r"iu. De la plecarea n munti si p na la arestarea sa *(eor$(e 0asu venea spora!ic la familia sa pentru a'si ve!ea t nara sotie si pe cei !oi copii.9. n! s'a nascut Ionut, *(ita a venit acasa. Era !uminica !imineata, eu alaptam copilul, iar fetita !ormea. 1ioleta s'a tre"it si i'a "is59.unca'te, tata cunca'te:, Au venit securistii cu o !u&a nea$ra. Mama a nt r"iat intrarea lor n casa, spun n!u'le ca *(ita este n sura. Securistii au nceput sa tra$a cu mitralierele nspre sura, timp n care *(ita si'a str ns ceva (aine, ranita si pusca si a fu$it prin $ra!ina. S'a ascuns la familia )eptea !in Iasi3 familia n care a intrat 1ioleta prin casatorie4. Nu l'au prins. )entru a se ra"&una, securistii mi'au smuls mie copilul !e la piept si m'au lovit, spun n!5 un!e ai ascuns &an!itul, cateaD %mpreuna cu
4/

parintii si cu fratele meu am fost !usi la Securitate n #a$aras, la casa lui *iurca, un!e am fost &atuti $roa"nic. Ne'au !at !rumul a&ia peste c teva "ile. Ma ru$am !e ei59Lasati'ma sa ma !uc la copil, cre!eti'ma nu stiu un!e poate fi sotul meu, sau a!uceti'mi copilul aici sa'l alapte" ca altfel mi moare. %mi spuneau5 9un pui !e &an!it poate sa si moara:. Le spuneam59 Omor ti'ma si pe mine ca sa se termine o!ata: povesteste sotia lui *(eor$(e 0asu. %ntre$ satul )o/orta traia su& teroare. Du&a nea$ra si masini ale armatei ncon/urau localitatea "i si noapte pentru a'i prin!e pe parti"anii !in munti. #amilile lor erau suprave$(eate si &atute. 9Ne urmareau peste tot, se instalau !eseori n casa pentru a'l prin!e pe *(ita. Am suportat multa &ataie, ma loveau cu palmele, pumnii si picioarele, fara mila: spun satenii. )entru Eu$enia 0asu c(inurile au luat amploare n +,-<. %n luna mai Securitatea a fortat'o sa !ivorte"e !e sotul ei. I'au !eclansat procesul !e !ivort n speranta ca *(eor$(e 0asu se va pre"enta la tri&unal si va putea fi arestat. Toto!ata au silit'o pe t nara sotie sa anunte n "iarul local procesul !e !ivort. 9A fost crunt. %mi spuneau5 De ce nu vrei sa !ivorte"iD Mai speri sa vina acasaD N'o sa mai fi nicio!ata cu el. M'am tre"it !ivortata, iar n ;? octom&rie +,-< am primit sentinta 2u!ecatoriei Mi=te #a$aras, se!iul 1oila, prin care *(ita nu mai era sotul meu, iar eu ma numeam !in nou .omaniciu:, a spus cu amaraciune Eu$enia . De atunci Eu$enia si cei !oi copii ai ei s'au mutat la parintii ei n Lu!isor. ) na la arestarea lui *(eor$(e

0asu ntrea$a familie a fost tracasata si &atuta. 9Stam i"olati n curte "ile n sir pentru ca nu ne permiteau sa iesim !in sat. .omunicam !oar cu o vecina prin semne. Aceasta mer$ea la preotul satului sa tra$a clopotele si sa faca slu/&e pentru noi. De atunci mi s'a mpietrit sufletul si mi'am ncr ncenat trupul, astfel nc t nici o suferinta nu se mai lea$a !e mine, !ar si nici o &ucurie: a a!au$at Eu$enia. %n sate e=istau informatori care !enuntau miscarile luptatorilor si le$aturile lor cu familile sau satenii care i spri/ineau. Astfel au fost arestate familile si ru!ele celor !in munti. 9M'am !us ntr'o !imineata sa !au m ncare la animale. Usa
45

$ra/!iului era ntre!esc(isa. Mi'am !at seama ca era cineva nauntru. Un &ar&at mi'a "is5 Nu tipa, sunt un om &un. Sunt *rovu. Sa nu spui la nimeni ca sunt aici, ca !aca vei "ice, e !e rau. Eu plec acum prin $ra!ina. At t mi'a vor&it. Nu stiam cine este, nu era !in sat !ar s'a recoman!at !rept *rovu. Mi'a fost clar ca respectivul nu era pentru prima !ata n curtea noastra sa ne urmareasca: a mai spus femeia. %n +,-8 a avut loc procesul !e la Si&iu pentru parti"anii !in munti. *(eor$(e 0asu a fost con!amnat la moarte, prin mpuscare, pentru crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R. Eu$enia a mers !e c teva ori la Si&iu cu speranta ca va reusi sa'si va!a sotul. Dar nu a fost asa. A trait !e atunci cu na!e/!ea ca va veni o!ata "iua c n! se vor rent lni. Nu s'a mai recasatorit nicio!ata si si'a crescut sin$ura copiii. %n +,>7 parintii luptatorului au primit un pac(et care continea lucrurile lui *(eor$(e 0asu. Era o noua nscenare. 9Era o traistuta !in matase !e culoare ver!e si un pantalon AaAi: si aminteste 1ioleta, fiica luptatorului. )ersoana care le'a !at pac(etul a spus59Acestea sunt lucrurile lui, el a murit:. Dar n continuare familia lui *(eor$(e 0asu tre&uia sa'si ascun!a apartenenta. Eu$enia .omaniciu a lucrat n .A), un!e era suprave$(eata n mo! special. La #a$aras nu a reusit sa'si $aseasca un loc !e munca, pentru ca era fosta sotie a 9&an!itului:. A lucrat c tva timp la 6rasov ca servitoare, un!e a reusit sa o&tina o vi"a !e flotant cu scopul !e a i se pier!e urma. .u $reu a revenit la #a$aras, un!e a lucrat ca factor postal. )este tot era sfatuita sa nu spuna cine este pentru a nu avea pro&leme cu Securitatea. Aceeasi situatie au nt mpinat'o si cei !oi copii. A&ia !upa evenimentele !in !ecem&rie +,?, familia a intrat n posesia !ocumentelor care certificau situatia lui *(eor$(e 0asu. )rimaria comunei Lisa a eli&erat n ;? ianuarie +,,+ o a!everinta pe numele *(eor$(e 0asu care stipula5 9!ece!at, act !e !eces nr. @> !in ;@ !ecem&rie +,>7, nre$istrat la Sfatul )opular al comunei 2ilava si comunicat cu a!resa nr. @-@ !in ;> !ecem&rie +,>-:. Sentinta procesului !e la Si&iu, n urma caruia a fost mpuscat *(eor$(e 0asu, a fost primita !upa multe interventii, tot !upa !ecem&rie +,?,. %n perioa!a +,,< ' +,,- Eu$enia .omaniciu
4A

a ncercat sa'si o&tina !rep turile ce'i reveneau !upa at tia ani !e suferinta, !ar a nt mpinat numai refu"uri. 9nu m'a a/utat nimeni, nici macar cei care ar fi putut sa o faca. M'am convins ca cei ce au ramas n viata si &at /oc !e cei care au murit. Drumuri, &ani, stres pentru apro&area !osarelor. Nu cer mila, ci o rea&ilitare morala pentru noi cei care am suferit. Nu este cinstit n fata lui Dumne"eu sa culea$a laurii persoane care nu merita:, a afirmat femeia. .(iar !aca Eu$enia .omaniciu este n!reptatita sa primeasca pensie ca va!uva !e veteran !e ra"&oi si pensie !e !etinut politic, cererea i'a fost apro&ata !upa multe interventii c n! a o&tinut !oar o in!emni"atie luanra !e +<.<<<

lei ncep n! cu anul +,,-. )rocesele prin care a trecut timp !e - ani respectiv ntre +,,< si +,,- i'au conferit !reptul !e persecutat politic, lucru ce nu a fost luat n seama !e Directia Muncii si )rotectiei Sociale, !e Asociatia #ostilor Detinuti )olitici si !e Asociatia 1eteranilor !e Ra"&oi. .(iar si n reporta/ul 9Memorialul Durerii:, Eu$enia .omaniciu a fost mar$inali"ata n favoarea unor persoane care nu meritau mentionate. )rivin! acest serial Eu$enia .omaniciu se ntre&a cu amaraciune 59Oare pe cine !eran/a !eclaratia unei femei care a suferitD Au fost mai importante afirmatiile unor persoane care au avut partial tan$enta cu aceste evenimente !ec t cele ale unei va!uve c(inuiteD Totul mi'a lasat un $ust amar:. Capitolul VII 'ezvaluirile lui Ioan "etea din Ileni# fratele eroului Victor "etea mpuscat de re&imul comunist "otto: 'uferinta si "ertfa, neavnd consitenta materiala, nu pot fi "udecate nici rational, nici pretuite economic, ntocmai ca A!solutul din care s-au desprins si n care s-au ntors. le se simt cu ratiunea inimii, se
4F

cnta n psalmi si trec n eternitate. 1ir$il Mateias Anii premer$atori instaurarii comunismului au nsemnat suferinta, /ertfa si lupta. I!eea nfiripata !e le$ionari, o mare cre!inta si !reptate, s'a ntiparit si s'a se!imentat cu putere la $eneratii ntre$i care au pre"entat o a!versitate fata !e opresiune si ne!reptate. .u aceasta "estre oamenii nu cereau !ec t le$i !repte, li&ertate, ri!ic n!u'se mpotriva sal&aticei pri$oane a unor asa'"isi con!ucatori, care nu !oreau !ec t sa'si apere averile, po"itiile si puterea prin orice mi/loace. )entru nlaturarea minciunii si a oprimarii era necesara lupta !usa p na la moarte. Suferinta si !urerea au a!us mari !e lacrimi. Tara #a$arasului a reusit sa semene teama si nencre!ere n r n!urile comunistilor. 9Deseori veneau n sat si c te ;-< !e persoane sa urmareasca sau sa suprave$(e"e. Erau ca ciupercile !upa ploaie. Rareori nt lneai ntre ei un om cu suflet:, spun satenii !in Ileni. Ioan Metea, !in Ileni, acum pensionar si aminteste cu amaraciune !e perioa!a pri$oanei comuniste. %ntrea$a sa familie a trait un cosmar. Tatal sau, 1ictor S. Metea si fratele sau, 1ictor Metea, au luptat p na la sacrificiul suprem mpotriva minciunii si a ne!reptatii. #iin! o familie !e oameni cinstiti, $ospo!ari si nstariti au suportat cu $reu perioa!a cotelor catre stat fiin! consi!erati c(ia&uri. %n +< mai +,7? Securitatea a venit sa'i areste"e pe 1ictor si pe tatal sau. 1ictor Metea era stu!ent n anul I la Si&iu. Atunci a fost primul esec al Securitatii n Ileni pentru ca cei !oi au fu$it. Timp !e !oi ani tatal a stat ascuns n sat, iar stu!entul a fu$it n munti alatur n!u'se $rupului !e/a format. De atunci a nceput teroarea pentru restul familiei Metea. )e Ioan l'au !us n repetate r n!uri la Securitate n #a$aras si n Si&iu un!e era supus la anc(ete nsotite !e tortura c te o saptam na, !oua, o luna sau c(iar sase luni. Acest re$im !ur l'a !eterminat pe 1ictor Metea, tatal, sa se pre!ea comunistilor. El a fost aspru pe!epsit, fiin! trimis si la .anal un!e a stat !oi ani p na n

+,-;. %n acest rastimp sotia sa, 1ir$inia Metea a fost arestata. 9Era &atuta cu &estialitate. O fortau sa stea cu capul pe masa si o &ateau cu
47

coa!a maturii pe tot corpul: , relatea"a Doina, sotia lui Ioan Metea. Timp !e !oua saptam ni, n +,7,, Ioan Metea si mama sa nu au avut voie sa paraseasca nici curtea, nici casa si erau pa"itii "i si noapte !e Securitate. 9Aveam la poarta !oi castani. Noaptea eram urmariti !in acei castani !e catre securisti, iar n timpul "ilei acestia ne urmareau !in casele vecinilor:, si aminteste Ioan Metea. .u toata suprave$(erea, familia Metea a pastrat le$aturile cu 1ictor. .omunicau prin &ilete pe care le lasau n locuri sta&ilite !e comun acor!. 1ir$inia mama lor, era cea care !ucea corespon!enta si cele necesare lui 1ictor n munti. )entru faptul ca si'a a/utat fiul a fost &atuta. Ioan Metea a fost arestat !e +? ori. Nicio!ata nu a avut loc vreun proces sau vreo con!amnare. La Si&iu a fost retinut !in septemr&ie +,-+ p na n martie +,-;. 9Eram nc(is ntr'o celula mica fara lumina. Mai era cu mine un cio&an, Dumitru Oprean. N'am reusit nicio!ata sa'i va! fata. L'am va"ut cum arata a&ia la nunta mea n +,->. %n celula aveam c te un prici !in sc n!ura si at t. Era fri$ si ume"eala. . n! ne !escaltam, so&olanii ne ro!eau &ocancii. A fost cumplit n celula !e la Si&iu. Nu au $asit motiv sa ma /u!ece. La anc(ete mi cereau sa le spun un!e este 1ictor. Am fost anc(etat acolo !e capitanul Me"ei. .u mine acesta s'a !ove!it a fi totusi corect. Mi'a promis ca ma !uce sa'l va! pe tatal meu pe care'l a!usese !e cur n! !e la .anal. N'a reusit sa ne aran/e"e nt lnirea pentru ca n aceea seara tatal meu a fost eli&erat, iar n "iua urmatoare mi'au !at si mie !rumul acasa:, povesteste Ioan Metea. Tot !in celula !in Si&iu Ioan Metea si a!uce aminte !espre comportamentul unui colonel foarte !ur al carui nume nu l'a retinut nsa5 9Se m&raca n (alat al&, ca un me!ic si la anc(ete avea un &isturiu cu care ma ameninta ca ma castrea"a !aca nu'i !au informatii !espre fratele meu:. .runte pentru Ioan Metea au fost si anc(etele la care a fost supus la Securitatea !in #a$aras. Era !us la casa lui *iurca !e cele mai multe ori !e un anume Ga$an, care raspun!ea !e toate cercetarile si urmaririle !in Tara #a$arasului. 9Ga$an aparea la Ileni si nu numai, ntr'o masina !e tip IMS. Era !e o !uritate si sal&aticie fara limite. La
/B

fel ca si el mai era unul Stoi ca fara o m na. Meto!a lui !e tortura era curentul electric. %mi le$a m inile sau picioarele la firele unui ma$netou electric si rotea !e manivela p na mi epui"a toate puterile. )e l n$a acest sistem !e tortura mai folosea &ataia la talpi, !upa ce mi le$a m inile si picioarele peste un lemn sau ma acoperea cu &lana si ma lovea cu &arosul. %n!uram toate acestea cu speranta ca !reptatea va triumfa ntr'un final:, a mai a!au$at Ioan Metea. Metea si mai minteste numele altor anc(etatori !e la #a$aras5 Stoica 3ti$anul4, *(etea, 1oinicescu, 1oinea, un ti$an poreclit Ursarul, Oncescu, 6alea si 6unica. %ntre anii +,-@ ' +,-> Ioan Metea a fost luat n armata. )entru ca provenea !intr'o familie !e parti"ani i'a fost inter"is sa paraseasca $arni"oana. Sase luni a facut armata la T$. Mures, !ar si acolo a fost supus anc(etelor, apoi alte sase luni la Malnas 3Tusna! 6ai4 si nca !oi ani la 6rasov. ) na la arestarea fratelui sau el a fost persecutat ncontinuu. Ioan Metea a a&an!onat liceul n anul II tot !in cau"a Securitatii. Tatal sau, 1ictor Metea, !in +,-; si p na n +,-? a fost anc(etat si torturat. %n au$ust +,-?, Tri&unalul Militar .lu/ n !eplasare la 6rasov i'a nscenat un proces

cu martori falsi n urma caruia a fost con!amnat la ;- !e ani nc(isoare. O!ata cu el au mai fost /u!ecati si cumnatii sai !in Sinca 1ec(e, Traian si *(eor$(e )opione. 9Nici nu stim un!e a fost nc(is. %n ;< fe&ruarie +,>; mama, mea 1ir$inia Metea, a primit !e la penitenciarul !in 6otosani o a!resa cu urmatorul continut5 1a trimitem urmatoarele efecte ramase n unitatea noastra !e la !etinutul Mitiea S. 1ictor5 una scurta stofa nea$ra, una pantalon AaAi I1. Terminat: spune Ioan Metea. .ertificatul !e !eces l'au scos a&ia n iunie +,?> !e la 6otosani. %n acest act era stipulat ca 1ictor S. Metea a !ece!at n - ianuarie +,>;. 1ictor Metea fiul, a fost arestat n urma unei nsecenari facute !e Securitate cu a/utorul lui Nicolescu, omul !e le$atura al refu$iatiilor !in munti care avea misiunea sa'i scoata !in tara si sa'i !uca n *recia. 1ictor urma sa plece n $rup cu *(eor$(e 0asu si Ioan .(iu/!ea. Ei au fost nsa arestati la 6ucuresti n vara nului +,--. )rocesul lor a avut loc la Si&iu un!e au fost /u!ecati !e Tri&unalul
/6

Militar III .lu/ n !eplasare la Si&iu n +- iulie +,-8. Sentinta a fost con!amnare la moarte prin mpuscare si a fost pusa n practica n noaptea !e +7 spre +- noiem&rie +,-8 !upa cum sustine Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os. Actul !e !eces eli&erat !e .onsiliul )opular 2ilava stipulea"a nsa ca !ata a !ecesului ;+ aprilie +,-?, actul fiin! eli&erat n ;; fe&ruarie +,?>. Dupa e=ecutarea sentintei au ncetat persecutiile, &ataia, anc(etele si tortura pentru familia Metea. %n ? iulie +,->, Ioan Metea se casatoreste cu Doina )op !in R usor. Sotia provenea tot !intr'o familie care a fost supusa ororilor re$imului comunist. Tatal ei, *(eor$(e )op, fiin! timp !e trei luni primar le$ionar, a fost ntemnitat +; ani si a avut !omiciliul fortat fara nsa sa e=iste un proces. .ei !oi si uneau neca"urile si suferintele. %n !ecem&rie +,-?, comunistii au sec(estrat familiei Metea toata averea5 casa, mo&ilierul, caii, porcii, pam ntul, uneltele a$ricole, &ato"a, tractorul, pe care le'au pus n v n"are. .u ntele$erea unor sateni, familia a reusit sa recupere"e o parte a acestor &unuri. .asa lor a fost transformata !e comunisti n locuinta !e oaspeti pentru perioa!a colectivi"arii. A&ia n mai +,8+, familia Metea a reusit sa'si !o& n!easca !in nou casa. O&iectele !in aur mostenirile !e familie, nu le'au mai fost napoiate. %ntre anii +,>; ' +,>8, Ioan Metea s'a an$a/at ca lacatus montor la U"ina 1ulcan 6ucuresti. Din +,>8 el a revenit acasa si a lucrat la .om&inatul !in #a$aras !e un!e s'a pensionat n +,,<. Sotia sa, Doina, l'a urmat peste tot un!e acesta a lucrat. 1ir$inia Metea, mama, a !ece!at n +,?+, !uc n! cu ea n morm nt o serie !e secrete privin! Re"istenta Anticomunista !in Tara #a$arasului. #amilia Ioan si Doina Metea traieste n casa !in Ileni care a!aposteste suferinta anilor !e teroare si pri$oana comunista. )ensionar fiin! si n$ri/esc $ospo!aria facuta !upa $ustului omului cinstit si (arnic.

/2

Capitolul VIII

"arturiile sotiei lui Jan (op luptator n Rezistenta )nticomunista din "untii *a&arasului "otto: $ndria unui neam se apara cu arma n mna. Celor ce s-au nfratit cu stncile muntilor si cu fiarele padurilor, celor ce si-au dat sngele sau au murit n torturile securitatii, celor ce au riscat totul a"utndu-i, un pios gnd de recunostiinta Ion *avrila ' O$oranu Re"istenta armata !in muntii Rom niei, !e !upa ra"&oi, n'a fost o lupta a parti"anilor, nu a avut un caracter partinic sau etnic, ci a pornit !in !isperarea unui popor a carui !emnitate era n pericol, nemaie=ist n! solutia salvarii. La nceputul anilor +,7?, n Tara #a$arasului au e=istat mai multe formatiuni care opuneau re"istenta re$imului comunist5 or$ani"atia politico'militara con!usa !e in$inerul *(eor$(e Toa!er, or$ani"atia ofiterilor activi si !e&locati !in #a$aras con!usa !e Sa&in Mare, or$ani"atia !e e!ucatie si lupta *ratia a elevilor !e la Liceul Ra!u Ne$ru, con!usa !e 1ictor Rosca, or$ani"atia !e lupta a fostilor voluntari !in primul ra"&oi mon!ial, or$ani"atia !e intelectuali si tarani numita Reteaua de Spri-in Vistea , con!usa !e Olimpiu 6or"ea. Toate aceste or$ani"atii aveau le$aturi ntre ele, !ar si cu alte formatiuni !e re"istenta !in alte parti ale tarii. )rin represiune, comunistii si Securitatea au reusit sa areste"e foarte multi luptatori !in aceste or$ani"atii. )e masura ce unii eroi erau ucisi sau arestati, altii le luau locul.
/3

2ean )op, nascut n In!ia 0ar&or, SUA, n +,<?, si'a nsusit misiunea !e salvare a natiunii rom ne !e la !e"astrul care o ameninta prin instaurarea re$imului &olsevic, totalitar. Avea 7@ !e ani. Era casatorit cu Maria Ser&an !in Lisa cu care avea trei copii5 Doina Maria nascuta n +,7<, Ion nascut n +,7> si !ece!at la numai trei luni si .ornelia )etronela nascuta n +,-;. Ioan )op 32ean fiin! numele folosit n SUA4 era a&solvent al Liceului !e 0orticultura. A lucrat patru ani la 6ucuresti ca lito$raf n ca!rul Ministerului Economiei, !upa care a revenit cu familia n Lisa un!e a lucrat ca pa!urar. )rin natura serviciului Ioan )op a avut le$aturi cu or$ani"atiile anticomuniste !in munti nainte !e +,-+. In toamna acelui an, 2ean )op si'a parasit familia alatur n!u'se luptatorilor !in munti. De atunci el nu a mai revenit la sotie si copii. Satele !in Tara #a$arasului erau suprave$(eate si controlate n permanenta !e securitate. Erau trimise companii, apoi re$imente pentru ani(ilarea re"istentei. Neput n! captura luptatorii, fortele securitatii se ra"&unau pe familiile acestora uci$ n!, sc(in$iuin! si terori" n!. )entru Maria )op si copiii ei calvarul a nceput ntr'o noapte !e septem&rie a anului +,-+ 9%n acea noapte a venit foarte multa armata si politie. Au cautat peste tot, n casa, n $ra/!, prin curte, sa'l $aseasca pe sotul meu. #uriosi ca nu au $asit ceea ce cautau am !evenit eu tinta lor. Ma !uceau !e @'7 ori pe saptam na la Militie sa le furni"e" informatii5 Un!e e, cateaD Eram lovita cu &rutalitate fara sa se tina cont ca eram $ravi!a:, a !eclarat sotia. Anc(etele si teroarea au continuat pentru Maria )op, sotia lui 2ean, multi ani !e atunci nainte. 9)entru ca nu aveam ce sa le spun !espre sotul meu ma

ri!icau !e acasa mai rar !ar tot !e !oua ori pe saptam na a/un$eam la Securitate. Ma anc(eta capitanul . rnul, un om voinic si ne$ricios. . n! l ve!eam ma treceau fiorii. Era foarte !ur si ma &atea fara mila. A venit o!ata acasa la mine, foarte furios, a controlat si ravasit totul si mi'a cerut po"ele !e familie pe care le aveam. #oto$rafiile n care era si sotul meu le'a taiat. In primavara anului +,-; am fost o&li$ata sa !ivorte". Securistii mi spuneau5 sa !ivorte"i, ca altfel nu scapi. El n'o sa mai revina la tine. )rocesul !e !ivort s'a nc(eiat la @+ martie +,-;
/4

fara participarea lui 2ean. Mi'a fost eli&erat certificatul !e !espartenie care avea numarul !e nre$istrare <<?+>;. Su& presiune si &ataie mi'am reluat numele !e fata, Ser&an. Ultimul nostru copil, fetita .ornelia )etronela care s'a nascut !upa plecarea lui 2ean, a fost nre$istrata Ser&an si cu scopul !e a fi scutita !e ororile comunistilor. Dupa !ivort, !e frica, m'am mutat la casa parintilor mei. Dar teroarea a continuat si acolo:, spune Maria Ser&an. %n +,-@, Maria era !eseori luata !e !u&a nea$ra care suprave$(ea n permanenta satul si !usa la Milita !in #a$aras. Era tinuta c te o "i ntrea$a, &atuta, cer n!u'i'se informatii !espre sotul ei. %mpreuna cu ea erau !usi fratele, tatal si mama ei. .opii femeii c(iar !aca erau mici ram neau n $ri/a vecinilor si a unui &aiat sarman pe care Maria l'a luat pentru a/utor n $ospo!arie. 9%ntr'o noapte n +,-7 au venit !in nou securistii, !ar foarte furiosi. Au cautat peste tot, au !emontat po!elele si au scormonit curtea. )ro&a&il, nu au $asit ceea ce cautau pentru ca au nceput sa ne ameninte cu armele sa spunem un!e este 2ean. Atunci timp !e !oua saptamni am tinut $eamurile nfun!ate si am fost lasati sa facem foc n casa !oar seara. #etita cea mica, !upa plecarea lor, vor&ea numai n soapta. #ata cea mare am $asit'o c n! m'am ntors o!ata !e la anc(ete, ascunsa n $ra/! pe un scaun cu sora ei n &rate cu oc(ii umflati !e pl ns si !isperata. Nu aveau inima, ne torturau pe toti, copii, femei si &ar&ati:, a afirmat Maria Ser&an. #emeia si'a nt lnit sotul o sin$ura !ata n acea perioa!a 9Era ln$a p r u n apropierea satului.Era sla&, sc(im&at si m&atr nit. Mi'a spus ca !aca nu reuseste sa plece n *recia se va mpusca. Nu mi'a ascultat ru$ile n aceasta privinta. A fost ultima !ata c n! l'am va"ut:. Au urmat pentru Maria Ser&an sase luni !e nc(isoare la .o!lea fara sa e=iste o con!amnare sau vreun proces. O!ata cu ea au mai fost arestati si ntemnitati5 tatal ei,.ornel Ser&an ' timp !e +,- ani si fratele ei *(eor$(e Ser&an ' 7 ani. Dupa eli&erarea ei securitatea a continuat sa vina p na n +,-8 c n! a fost /u!ecat 2ean )op. In iarna anului +,--, 2ean )op a fost ranit la picior, n lupta
//

!irecta cu securitatea. El urma sa ierne"e, ranit fiin!, ntru'un &or!ei la mar$inea satului .olun. %n primavara anului +,->, Matei .ristea !in )o/orta l'a pus n le$atura cu .ostica Nicolescu pentru ai facilita plecarea n strainatate. S'a nt lnit cu acesta ntr'o $ara l n$a #a$aras !e un!e au plecat mpreuna la 6rasov. %n tren Securitatea i'a pus catusele la m ini si l'a arestat. Anc(etele si c(inurile n$ro"itoare au nceput pentru 2ean )op. El a fost /u!ecat n iulie +,-8 n &a"a !ecretului +,, !in +,-< !e catre Tri&unalul Militar .lu/. Sentinta cu numarul +@>, !in +; iulie +,-8 cuprin!ea5 9%nvinuit pentru crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R si crima !e acte !e teroare si constituirea n &an!a n scop terorist:. A fost con!amnat

la moarte prin mpuscare. Si !upa sentinta si e=ecutarea lui 2ean )op, sotia si copii au fost frustrati !e !repturi. #iica cea mare Maria a fost !ata afara !in serviciu 3avea liceul terminat4 n favoarea fetei sefului !e post care nu avea !ec t patru clase primare. Ea a fost controlata !e securitate si la noul ei loc !e munca !in Si&iu. Drepturile Mariei Ser&an nu au fost recunoscute nicio!ata !e re$imul comunist. Decesul lui 2ean )op a fost nre$istrat n Re$istrul Starii .ivile a&ia n ;@ !ecem&rie +,>7 la 2ilava, iar !ocumentul a fost eli&erat a&ia n +< mai +,8; !e catre .onsiliul )opular 2ilava. %n perioa!a +,7+'+,77, 2ean )op a fost concentrat n 6atalionul 1 natori !e Munte si a participat la ra"&oi. Maria Ser&an este n!reptatita sa primeasca pensie !e privare !e li&ertate, pensie !e va!uva !e veteran !e ra"&oi si ca sotie supravietuitoare a fostului !etinut politic, 2ean )op. Ea nu s'a mai recasatorit nicio!ata. In pre"ent veniturile ei constau !in in!emni"atie !e DL nr. ++? !in +,,< o&tinuta n mai +,,si o pensie foarte mica pentru privare !e li&ertate. Dosarul Mariei Ser&an privin! acor!area pensiei !e va!uva !e veteran !e ra"&oi a fost respins !e comisia specifica pe motive netemeinice. 9Nu vreau ra"&unare ci !oar cei vinovati sa recunoasca ceea ce au facut. Multi !intre cei rau voitori sunt morti. Dumne"eu are $ri/a !e toti si le !a tuturor !upa fapte:, spune Maria Ser&an.
/5

/A

Capitolul I+ "arturiile familiilor luptatorilor ,elu ,ovac si ,ica C%iu-dea din Berivoi "otto: (ezistenta din munti nu a fost pro!lema unei organizatii politice anume. ra a suflarii romnesti care se mpotrivea comunismului si pentru acest lucru au fost oameni care au pus mna pe arma. Oameni care au murit... Ion *avrila O$oranu %n re"istenta anticomunista !in Tara #a$arasului au fost implicati mii !e oameni care au sustinut luptatorii retrasi n munti si care au re"istat eroic atacurilor securitatii si armatei, terorii si meto!elor practicate !e re$imul totalitar. %n aceasta lupta s'au unit tarani, intelectuali, copii, tineri si &atr ni care nu sperau !ec t ntr'o viata !emna si cinstita si care urau minciuna si fara!ele$ea. )rin cei +< ani !e suferinta, natiunea noastra si'a !emonstrat nca o !ata cura/ul, cre!inta si m n!ria. At t $rupul !e parti"ani refu$iat n munti, c t si familiile acestora au nfruntat si suportat masina !e ra"&oi a securitatii cu toate capcanele si (artuielile ei. S'au pier!ut vieti si vise. Nimic nu i'a putut convin$e pe acesti oameni !e toate v rstele si cate$oriile sociale sa renunte. Durerea fi"ica si frica erau controlate si mo!elate !e ei, !evenin! !eseori o arma mpotriva comunistilor. O&stacolul care i'a aruncat n nc(isori, celule si n la$arele !e e=terminare a fost tra!area. >7 !e sate !in Tara #a$arasului au fost martore la actiunea securitatii. #amiliile c(inuite si (artuite recunosc ca au e=istat tra!atori, iar lasitatea si !orinta acestora !e a se capatui au !us la !e"no!am ntul luptei !in perioa!a +,7?'+,-, si la sute !e victime. Si
/F

satul 6erivoi a fost suprave$(eat c ontinu !e securitate. Aici elevi si stu!enti merituosi au refu"at sa accepte i!eile noului re$im, sfi! n!u'le printr'un simplu c ntec5 9Traiasca Re$ele:. Acest $est cura/os i'a costat pe &erivoieni +< ani !e pri$oana care s'au nc(eiat cu !etentie, procese ne!repte si e=ecutii. Este ca"ul t narului Nelu Novac. Era elev n ultima clasa la Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras. %mpreuna cu cole$ii sai, la nc(eierea anului scolar, s'au a!unat pe !ealul *alatului si, n momentul lor !e fericire, ca a&solventi, au c ntat acel c ntec. *(inionul lor a fost ca prietenul unei cole$e a lor era securist. Afl n!u'se !espre a!unarea tinerilor a&solventi, Securitatea a nceput sa'i caute cu scopul !e a'i aresta. )e Nelu Novac, Securitatea l'a cautat acasa ime!iat a !oua "i. Era primul contact al familiei Novac cu re$imul. De atunci s'a aflat ca si alti cole$i ai lui Nelu au fost arestati. De frica, Nelu Novac a fu$it !e acasa. A ratacit o perioa!a prin sat, s'a ascuns, !upa care s'a alipit $rupului !in munti. Avea !oar +? ani. Mino!ora, sora lui, spune ca !e atunci el nu s'a mai ntors acasa. A nceput teroarea pentru familia Novac. 6unicii, parintii si sora lui Nelu au fost persecutati si supusi la

cele mai crunte meto!e !e tortura. La intero$atorii, securistii cereau !etalii !espre Nelu Novac si !espre $rupul !in munti. .(iar !aca au suportat multa &ataie, familia Novac nu si'a !ivul$at copilul. 9Aveam +; ani. Ma nfiora numai "$omotul masinii care aparea la poarta. . n! soseau securistii ma strecuram si fu$eam, nc t n'au reusit sa ma prin!a nicio!ata. Un an ntre$ n'am !ormit acasa. Mer$eam prin sat si un!e ma primeau !ormeam. La un vecin mult timp am !ormit ntr'o la!a si n f n. Satenilor le era frica sa ma mai primeasca:, povesteste Mino!ora, sora cea mica a lui Nelu Novac. Tatal lui Nelu Novac, )etru Novac, a suferit foarte mult. Nemaisupor n! anc(etele, n +,-+ a fu$it n munti la fiul sau. #amilia lui stia ca este arestat. Timp !e un an a nsoti $rupul !e tineri luptatori. %n +,-; se afla la un anume 6aciu, un cio&an !in Savastreni. Nora acestuia era mem&ra !e parti!. )entru a fi cre!incioasa parti!ului ea l'a !enuntat pe )etru Novac. %ntr'o perioa!a foarte
/7

scurta acesta a fost prins si arestat. A urmat un proces, o paro!ie !e proces cum numai comunistii puteau or$ani"a, n urma caruia a fost con!amnat la ;- !e ani munca silnica. #amilia lui spune ca a fost mutat p na la !ecretul !e $ratiere !in +,>7 la nc(isorile !in Aiu!, *(erla, 6aia Sprie si .o!lea. .on!itiile inumane !in celulele temnitelor l'au m&olnavit pe )etru Novac. Efectele acelor ani le'a simtit p na la sf rsitul vietii. Eu$enia Novac, mama luptatorului, a fost &atuta si torturata cu ma$netoul electric n timpul anc(etelor. Meto!ele care provocau !ureri fi"ice foarte mari au a!us'o pe Eu$enia Novac la numai 7+ !e ani la infirmitate. Aceasta nu se mai putea !eplasa !ec t n c r/e. Mai mult, su& oc(ii ei i erau torturati copiii si parintii. 6unicii lui Nelu Novac au fost anc(etati la !omiciliul lor, &atuti cu patul pustii, cu & te si cu orice o&iect pe care l aveau la n!em na. 9.atea &atr na:, 96an!itilor: erau e=presiile cu care li se a!resau securistii. #ratele lui Nelu Novac,Aurel a fost sc(in$iuit peste masura. Din !oua n !oua saptam ni era !us cu !u&a nea$ra la Securitate n #a$aras, iar n restul timpului era anc(etat acasa sau la Militia !in sat. De frica securistilor Aurel Novac ce avea atunci !oar +- ani, nu mai !ormea acasa. El si $asea culcusul pe la prietenii !in sat. 9Un!e ma prin!eau ma &ateau. %mi cereau sa le spun !espre fratele meu. .(iar !aca uneori stiam !espre soarta lui nu le'am spus nimic:, a spus Aurel Novac. Acesta ne povesteste ca cele mai crunte meto!e !e tortura pe care securistii le'au folosit n ca"ul lui au fost &ataia la talpi si ma$netoul electric. 9Ma le$au cu m inile la firele electrice ale unui aparat. Si acum am un semn la unul !intre !e$ete. Alta!ata mi'au le$at m inile !e picioare su& care au trecut un &at si m'au at rnat !e $rin!a. .u mestecatorul !e lemn m'au &atut la talpi !in +< n +< minute, !upa care, !aca lesinam, aruncau apa rece pe mine ca sa'mi revin. Dupa aceste &estialitati nu am putut mer$e si se!ea. Aveam rani p na la s n$e:, si aminteste cu amaraciune Aurel Novac. )rintre anc(etatori au fost5 . rnu, coman!antul securitatii, Ga$an, 1la!, Stoica ' ciun$ul, Sila$(i, 1oinea, *(er$(el, Ale=an!rescu, Luca si Al!ea, militianul !in sat. Aurel Novac si mai a!uce aminte !e o
5B

isprava a militianului lor !in sat, A l!ea caruia i era frica !e tot ceea ce misca. 9La intrarea n sat era o cruce cu Isus rasti$nit. Noapte fiin!, militianul Al!ea a cre"ut ca este un parti"an si a tras cu arma:. %n +- martie +,-;, casa si curtea familiei Novac au fost

ncon/urate !e un &atalion !e sol!ati narmati. Securitatea avea informatia ca Nelu Novac a venit acasa. Noaptea pe la 7 a fost tre"it si !us afara Aurel Novac pe care l'au pus sa cercete"e sura, sopronul si cotetul pentru a'l $asi pe fu$ar. Acesta a fost scos afara n pi/ama, nepermit n!u'i'se sa se m&race.9Eu mer$eam n fata si securistii cu !oi c ini mari !upa mine. Tre&uia sa ntep tot f nul cu furca pentru ca ei ma urmareau. Nu au $asit ceea ce voiau. M'au tinut !upa aceea cel putin !oua ore asa su&tire m&racat, la ciresul !in fun!ul curtii.Simteam ca nu mai suport si nu mi puteam stap ni tremuratul. 9Nu te mpuscam ca un cartus costa , lei si tu nu meriti, &an!itule:. Atunci, Ale=an!rescu a fost tr ntit !e scroafa noastra care era prin curte. Din rautate a vrut sa mpuste animalul !ar si pe mine:, povesteste Aurel Novac. Le$atura cu Nelu Novac o tineau tatal si mama lui. 9. n! l'am va"ut o!ata pe Nelu era c(el. Mi'a spus ca securistii au &oala sa le smul$a parul, asa ca s'a tuns: afirma Aurel. #amilia Novac si mena/a pe c t putea copii fata !e securitate cu speranta ca la anc(ete sa nu fie c(inuiti at t !e mult. 9Am fost la un t r$ n 0ure" sa v n! o m n"a. M'am ntors noaptea pe la ++. Mi'era teama. Tatal meu m'a nsotit p na n Sasciori fara ca eu sa stiu. Am aflat ulterior:, marturiseste Aurel. Din cau"a terorii, acesta a cerut coman!amentului armatei sa fie ncorporat. %n ;< au$ust +,-;, Aurel era !e/a militar. A fost reparti"at la Si&iu cu in!icatia sa lucre"e la ocnele !e sare. Soarta i'a " m&it nsa !e !ata aceasta scutin!u'l !e aceasta munca. Trei luni a ramas pe un santier !upa care alte trei luni a fost mutat n 1ictoria. A a/uns !in nou la #a$aras un!e teroarea a renceput. .oman!antul securitatii, . rnu l'a luat si !e !ata aceasta n 9$ri/a:. Gece "ile a fost purtat pe
56

cararile muntilor sa'l prin!a pe Nelu Novac. Nu s'a reusit. )arti"anii !in munti o&servau fiecare miscare a securitatii si a armatei. Ei se foloseau !e &inocluri, !ar si !e intuitie. 9Ma tineau si c te +< "ile n celula, un!e m ncarea era un terci si linte, iar &ataia !e trei ori pe "i. )entru a o&tine informatii mi &a$au n celula securisti su& prete=tul ca sunt !etinuti.Unul, .omanici !in Lu!isor, a n!eplinit aceasta misiune: a a!au$at Aurel Novac. Mino!ora Novac, n pre"ent 6eleaua, mai relatea"a5 9%n +,-; eram !oar cu &unicii acasa. Mama, tata si fratele meu erau arestati. Au venit securistii foarte nervosi. )entru ca m'am speriat am nceput sa tip p na c n! acestia au plecat. %n acea noapte n'am stat acasa. )l n$eam si aler$am pe stra!a, &at n! !in poarta n poarta sa ma primeasca cineva sa !orm. Nu ma primea nimeni !e frica securistilor. Nu as vrea sa mai a/un$a nimeni sa treaca prin ce am trecut noi. Si n se"atoare militianul Al!ea ma urmarea:. Mama lor a fost arestata si c te cinci saptam ni. La anc(ete n celula ea le'a nt lnit pe Tori 0asu si pe Dora !in )o/orta. 9%n noiem&rie +,-7, pe la ; noaptea, m'au !us mpreuna cu mama la Securitate n #a$aras. De aici ne'au mutat la 6rasov, un!e l'au a!us si pe tata care era !e/a nc(is. . n! l'am va"ut n ce (al a/unsese nu mi'am putut stap ni emotiile si am fu$it la el. Era ca un copil, sla&it, fara vla$a, m inile parca erau ale unui nou'nascut. I'am luat m inile, parca acum s'ar nt mpla, le'am m n$ iat si mi'as fi !orit sa fim toti acasa linistiti. 1isul mi'a fost ntrerupt !e vocea securistului care spunea5 1e!eti n ce (al se afla, sa'i spuneti lui Nelu sa se pre!ea ca

sa scapati toti. Ne'au tinut @ "ile la 6rasov n anc(ete: marturiseste Mino!ora. Aceasta si'a va"ut fratele !oar !e !oua ori. 9O !ata tot $rupul a venit la noi n sura un!e mama le'a !at !e m ncare. Erau toti tineri si frumosi. Ma !uceam cu farfurii si m ncare numai sa'i pot ve!ea. Au stat putin. M ncau cu r n!ul pe la familia fiecaruia. Atunci a fost ultima !ata c n! mi'am va"ut fratele: mai spune Mino!ora. #ratii Aurel si Mino!ora Novac s'au casatorit n acelasi an, n +,--. 9Nuntile noastre parca ar fi fost parastasuri. Totul era trist. Eram toti cu $ n!ul la Nelu. Eu m'am mutat la sotul meu, An!rei 6eleaua, la
52

casa familiei .(iu/!ea, iar Aurel a ra mas pe curte:, spune Mino!ora. #iecare !in cei !oi frati are c te !oi copii. Suferintele, persecutia si privarea lor !e li&ertate nu au fost recunoscute si rasplatite nici n "iua !e asta"i. 9Am vrea sa stim cum a murit Nelu, un!e este nmorm ntat si sa cunoastem !osarul lui. De la el nu mai avem nimic, nici macar po"ele pentru ca ne'au fost luate !e securitate:, mai spun cei !oi frati. Nelu Novac a fost arestat n @+ iulie +,-- mpreuna cu Laurian 0asu. Le'a fost nscenata plecarea n *recia prin interme!iul lui .ostica Nicolescu. Ei au plecat !in $ara 1istea !e 2os !e un!e Olimpiu 6or"ea i'a nsotit p na la )o!ul Olt. ) na la procesul !e la si&iu !in +- iulie +,-8 Nelu Novac a suportat tortura comunistilor. El a fost con!amnat si e=ecutat prin mpuscare. ,ica C%iu-dea# zis 2(rofesorul3# eDecutat prin mpuscare Ioan .(iu/!ea era stu!ent n ultimul an la #acultatea !e Stiinte Naturale !in .lu/. I se spunea Nica, iar $rupul !in munti l'au poreclit )rofesorul. %n anul +,78 a venit !efinitiv acasa !e la .lu/, pro&a&il !atorita persecutilor. a stat asuns p na n +,7, c n! s'a alaturat $rupului !in munti con!us !e *avrila O$oranu. Deci"ia lui Nica !e a pleca n munti a a!us nsa neca"uri familiei .(iu/!ea. )arintii si fratii lui au fost anc(etati si torturati !e securitate. Nepotul luptatorului, An!rei 6eleaua povesteste5 9Tata si mama tineau le$atura cu el. De mine se fereau pentru ca eram !oar un copil. %ntr'o noapte a venit . rnul la noi acasa. M'au scos pe mine si pe tata la poarta si ne'au !us apoi la cineva n sat un!e se presupunea ca ar fi fost ascuns Nica. Tot atunci le'au scos pe mama si pe &unica !in casa. %ntre timp !oi securisti s'au ascuns su& pat cu scopul sa afle !in !iscutia celor !oua care reveneau n casa, !espre Nica. %ntr'un t r"iu ne'am ntors si noi acasa c n! le'am $asit foarte speriate si o&osite. .re! ca le'au &atut. Alta !ata ne'au amenintat cu !eportarea. Eram pre$atiti n orice clipa sa fim !usi !in sat. Dumne"eu ne'a a/utat. De atunci sunt &olnav !e inima si foarte speriat:.
53

%n momentul n care An!rei 6el eaua si amintea prin ceea ce a trecut era foarte emotionat si tremura. %n perc(e"itiile continue la casa lui Nica, securistii i'au scos toate cartile n curte si le'au !at foc. Nepotul lui, An!rei, s'a mpotrivit !ar acestia l'au ani(ilat cu o lovitura !e pat !e pusca n cap.91eneam !e la pa!ure cu tata. Am $asit'o pe &unica n curte cu securistii. O &ateau cu o &ucata !e fier. Era tot corpul &ra"!at !e v natai si !e urmele fierului:, relatea"a An!rei 6eleaua. Alaturi !e &unici, mama lui Nica, Maria 6eleaua, s'a m&olnavit !e inima. )ersecutiile nu s'au oprit aici. An!rei si'a $asit cu $reu un loc !e munca pe motiv ca provenea !in familia 9&an!itului:. A lucrat la

Nitramonia !e un!e n +,,< s'a pensionat. Tatal lui An!rei si fratele lui Nica s'au molnavit tot !e inima !ece! n! nainte !e evenimentele !in !ecem&rie ?,. Sora luptatorului, Elena 6eleaua si sotul ei, Aurel, au fost con!amnati la c te ? ani nc(isoare. Eu$enia .omanici, o alta sora a )rofesorului a fost nc(isa ; ani alaturi !e *ema Novac. Mino!ora Novac s'a casatorit cu An!rei, nepotul lui Nica .(iu/!ea. 9Era A/unul .raciunului. . rnu ne'a anuntat ca ne !eportea"a. Ne'am pre$atit &a$a/ele. Nu si'a !us la n!eplinire !orinta pentru ca a avut un acci!ent !e masina la Ileni. Dumne"eu nu i'a a/utat, ca !e altfel pe toti turnatorii:, a a!au$at Mino!ora. %n vara anului +,-8 au primit !e la )enitenciarul 2ilava o nstiintare prin care li se cerea sa ri!ice efectele !efunctului Nelu Novac. Au mers An!rei 6eleaua si Aurel Novac. Li s'a nm nat un pantalon fara un crac si o $eaca rupta. Au fost o&li$ati sa plateasca si c(eltuielile !e /u!ecata ale procesului. 9.e vreti &an!itilor, astea sunt (ainele lui:, a raspuns seful nc(isorii la ntre&arile celor !oi. Mino!ora a tinut sa mai a!au$e5 9Toti cei care au scris !espre re"istenta nu l'au amintit pe tatal meu, )etru Novac, care a stat un an cu ei n munti. Nu'mi e=plic !e ce. Iar pe noi ne'au mar$inali"at c(iar si n filmul Luciei 0ossu Lon$in. Au fost suferinte care au trecut, !ar care au lasat urme. Dumne"eu ne ve!e pe fiecare:. #amiliile lui Nelu Novac si Nica .(iu/!ea le'au ri!icat c te o
54

cruce n cimitirul !in satul 6erivoi. 9 )rin anii +,?< mai multe surse ne'au informat ca ei traiesc. I'am asteptat si i mai asteptam si asta"i:, au nc(eiat cei ramasi n viata !in cele !oua familii Novac si .(iu/!ea. Capitolul + "arturii despre dr. ,icolae Burlacu# luptator n rezistenta anticomunista din "untii *a&arasului "otto: )oti eram linistiti, resemnati cu soarta, doar stiam cnd am pornit pe acest drum ca nu e*ista ntoarcere, dect daca Dumnezeu ti ia mintea si te face sa-ti terfelesti onoarea. +ersurile lui (adu ,-r, scrise n temnita Aiudului, sunt semnificative. 'i spune mortilor de su! troite sfinte, Ca va veni cndva o dimineata Cnd neamu-ntreg va nalta la viata Cuvinte catre sfintii din morminte Dr. Nicolae 6urlacu 9Eram me!ic n #a$aras n perioa!a ianuarie +,-< p na n +martie +,-@, c n! la scurt timp !upa a/un$erea mea n #a$aras am luat le$atura cu $rupul !e re"istenta !in Muntii #a$arasului, prin prietenul meu !e atunci, Ioan *rovu. Acesta mi'a relatat situatia $rupului, n special n le$atura cu aprovi"ionarea tot mai !ificila, mai ales ca !in cau"a informatorilor atrasi !e securitate prin &ani si santa/ multi !intre cei care'i a/utau pe fu$ari erau con!amnati la ani $rei !e nc(isoare, iar familiile lor

persecutate si tinute su& o teroare continua. Aprovi"ionarea mai era

5/

!ificila si !in cau"a faptului ca trup ele !e securitate suprave$(eau continu toata "ona, ncep n! !e la Ma$ura .o!lei si p na la )o!ul Olt. Activitatea trupelor !e securitate sau ale armatei era ntarita si !e rai!urile avioanelor pe care noi le consi!eram americane pentru ca parasutau la nt mplare alimente. Uneori mai reuseam si noi sa prin!em ceva !in cele parasutate, !ar cel mai a!esea tre&uiau sa paraseasca acea "ona care era ime!iat cercetata !e trupele securitatii. Aceste parasutari ne'au facut mai mult rau !ec t &ine. 1a" n! &unele intentii ale armatei americane care avea un punct !e coman!a la Salonic, cum aflaseram noi, si av n! multa stima pentru aceasta armata, pe care o asteptam ca eli&eratoare, ne'am (otar t sa $asim o le$atura prin care sa'i putem informa !e ceea ce se petrece n "ona si mai ales n munti. Nu stiam la acea !ata ca politicienii an$lo'americani ne v n!usera rusilor la Nalta, ca !e altfel /umatate !in Europa, fiin!ca asa le !ictasera lor fortele !in culise ce le aran/au accesul la putere. %n !esele mele calatorii la 6ucuresti pentru a asista la !iverse meciuri !e fot&al 3ma afirmasem un mare micro&ist4 pentru a nu tre"i suspiciuni am a/uns la un om care facuse stu!ii n strainatate si care avusese functii la Nalta, .urtea !e .asatie n /ustitia 6ucurestiului si pentru care eu aveam mare stima si afectiune. Lui i !estainuisem cele ce ma preocupau pe mine atunci, mi" n! pe o eventuala le$atura cu vreo le$atie straina care sa ne a/ute. %ntr'o !iscutie avuta cu !omnul consilier, n primavara anului +,-@, mi'a spus5 mai &aieti, cautati si va !ati la fun!, nu mai iesiti n primele r n!uri cum !oresc cei !e la putere, ca sa va !escopere si sa va e=termine. 1a veni vremea c n! va fi nevoie !e oameni ca voi, crutati'vaC Nu vor face politicenii americani ra"&oi pentru ca Eisen(oJer este mason si e=ecuta or!inele primite !e la Marea Alianta. Sa stiti ca n primavara aceasta 3+,-@4, la )ra$a s'a nt lnit Ma(alul ' or$ani"atia evreiasca si care nu s'a mai nt lnit !e -< !e ani, cuprin" n! at t pe evreii saraci !in Rusia si rasarit precum si pe cei &o$ati !in America si Occi!ent si s'a (otar t sa nu se faca ra"&oi. Nu am cre"ut ce mi'a spus. Am "is ca &unul !omn, ntelept cum l stiam a
55

m&atr nit. Dupa at tia ani si !upa at tea /ertfe, !upa at ti oameni valorosi sacrificati, am va"ut c ta !reptate a avut. %n cautarea unei le$aturi cu strainatatea am $asit prin avocatul 1i!rascu o relatie la le$atia Elvetiei, care nsa afl n! situatia !e la noi ne'a refu"at. Am cautat alte solutii si prin colonelul !octor Muntiu 2ovu !in Si&iu si prin /u!ecatorul *ri$ore .iolo&oc !in #a$aras mutat la Si&iu, a/un$ n! la Mare Sa&in, fost capitan !e infanterie !in #a$aras care l avea ca ra!io$rafist pe Ra!a Ilie. Ei au fost nsa !escoperiti !e securitate cn! Ra!a Ilie a luat otrava si a murit. Si !upa acest esec am cautat solutii, !ar am fost arestat !e securitatea !in 6rasov prin colonelul Mois si capitanul Ernest Deitler si pus n fata unor pro&e clare ale vinovatiei mele si am acceptat !e forma cola&orarea cu securitatea, !ar scopul meu era sa ur$ente" plecarea !in tara cel putin a mea, a lui Ioan *rovu si a !oi !in munti care sa vina apoi parasutati si sa sta&ilim le$atura cu un avion care sa ateri"e"e l n$a . rtisoara. Am fost eli&erat n c teva ore pentru ca securitatea a cre"ut n aceasta cola&orare. A/uns seara la #a$aras l'am anuntat pe *rovu !e cele nt mplate iar acesta a anuntat $rupul !in

munti. %mpreuna cu el am (otar t sa trimitem si &aietilor un &ilet cum o&isnuiau ei sa lase la st ni si la oamenii !e un!e se aprovi"ionau, !ar care &ilet sa a/un$a la securitate prin oamenii care erau eventuali anc(etati. Astfel, securistii se puteau convin$e prin acest lucru ca eu mi n!eplinesc an$a/amentul !e cola&orare. 6iletele au fost scrise !e Sofonea. .olonelul Mois mi'a a!us o cutie cu vaselina speciala pentru &ocanci pe care o puteau !epista cu usurinta c inii !resati ai securitatii. Eu aveam o&li$atia sa nm ne" vaselina fu$arilor care sa o foloseasca si astfel sa fie prinsi cu c inii !e securitate. %n acest timp !ata fiin! situatia mea, am ca"ut !e acor! cu *rovu sa ncercam sa plecam !in tara prin 6ul$aria n *recia. S'a oferit sa ne a/ute capitanul *(eor$(e Nann, care spunea ca ne trece prin "ona vecina cu 0 rsova, ntruc t el cunostea foarte &ine acea "ona. Nu am reusit sa facem acest lucru pentru ca am fost tra!ati. Era octom&rie +,-7 c n! eu am fost arestat. La c teva "ile !upa arestare mi'am !at seama ca profesorul *rovu nu numai ca a !eclarat tot ceea ce stia n le$atura cu
5A

planul nostru !e plecare n *recia prin 6ul$aria, !ar a trecut total !e partea securitatii, a/ut n!u'i pe comunisti sa'i prin!a pe fu$ari. At t maiorul Me"ei, c t si capitanul E. Deitler mi'au cerut sa scriu scrisori prin care sa afirm ca am a/uns n *recia. )rin a$entii lor ei au mprastiat "vonul ca eu as fi vor&it la ra!io )aris. Am refu"at sa fac acest lucru. A ramas !oar *rovu, cola&orator al securitatii. #u$arii se ntre&au !e ce primesc scrisori !oar !e la el. Le raspun!eau ca eu eram n Spania si !oar el, *rovu a ramas n le$atura cu Muntii #a$arasului. La una !in !urele anc(ete, colonelul Mois mi'a spus5 #aci pe eroul !ar pe morm ntul tau se vor p... c inii, asa cum s'a nt mplat cu altii. El vor&ea !e cei care au fost mpuscati ne/u!ecati. De e=emplu Eu$en )intea, mpuscat !e capitanul Mat(e l n$a 6la/, pe malul T rnavei. Am replicat5 !aca vor face c inii asa ceva pe morm ntul meu nu are nici o importanta, ei fiin! animale nestiutoare, !ar e trist ca pe morm ntul celor care au facut Rom nia Mare, pe care noi nu am fost vre!nici sa o pastram se p... oamenii. .olonelul Mois a tacut si m'a e=pe!iat n arestul !e la su&sol !e un!e apoi m'au !us la 6ucuresti la Malmaison, un!e am fost tinut sin$ur p na n iunie +,-8 c n! am fost rea!us la 6rasov n ve!erea procesului. Atunci a fost /u!ecat si $rupul !in munti cu e=ceptia sefului lor, in$inerul Ioan *avrila capturat prin "elul lui Ioan *rovu. Acesta fusese eli&erat, primise postul !e !irector la un liceu !in orasul 1ictoria. La Malmaison am fost tinut timp !e !oi ani nc(is si nu aveam voie sa vor&esc sau sa mi se vor&easca. #aceam !oar semne, !aca !oream me!ic aratam la cap, !aca !oream raport la coman!ant aratam pe umar epoleti. %n vara anului +,-> capitanul Deitler mi'a spus5 !octore politica e asa si asa. %ti !au un !osar sa'l citesti p na c n! eu lecture" "iarele 3Sc nteia4. 1a! ca te'ai avut &ine cu /i!anii. Nu stiam atunci ca si el era evreu. De la !oi oameni ai referinte proaste, restul sunt &une. Referintele proaste erau !e la un oficiant sanitar 6ir$(isan, fost secretar ).R si !e la #orsea, care !etinea atunci functia !e a!ministrator la spitalul #a$aras. Acesta era o lic(ea, un ticalos si o
5F

lepra or!inara. El facea !iscursurile semi!octilor care con!uceau raionul #a$aras. Aveam si patru referinte foarte &une si anume !e la !oamna Ana )opa ori$inara !in 1oivo!eni si al carei sot era !irector la 6anca !e Investitii. A !oua !e la )etre .orut, secretarul !e &a"a

).R !in .om&inatul .(imic. Alta !e la !octor An!rei Neumann, renumit me!ic internist si seful comunitatii evreiesti !in #a$aras si a patra !e la 2osif Gie$ler, tot me!ic. In primavara anului +,-8 la Securitatea !in 6rasov am nt lnit o noua ec(ipa con!usa !e colonelul *(eor$(e .raciun. )rocesul a avut loc la Si&iu, iar !upa ;< iulie +,-8 am mai fost tinuti la Securitate c tva timp. Atunci am aflat ca !octorul Stanciu !in 1istea !e 2os, un foarte &un me!ic internist n 6rasov, s'a sinucis. )rocesul a !urat "ile un!e am fost /u!ecat !e capitanul Dra$os .o/ocaru, !e procurorul Liviu 1ir$il !e la Tri&unalul Militar .lu/. La proces l'am cunoscut pe Ioan .(iu/!ea, pe 1ictor Metea, un t nar sclipitor ca inteli$enta, !e care m'am atasat foarte mult, Nelu Novac, Laurian 0asu, *(eor$(e 0asu si 2ean )op. Am constatat ca !in proces au fost scosi Ion Ilioiu care era foarte &olnav si Ioan *rovu care facuse v n"area. Din lot mai faceau parte Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os si preotul D m&oi !in R usor. Dupa proces am fost !usi la )enitenciarul Si&iu. %n @ au$ust mi s'a comunicat prin $refier pe!eapsa !e con!amnare la moarte prin mpuscare, c n! mi'a fost !ata o cerere prin care sa cer recurs la Tri&unalul Suprem. %n > au$ust !imineata am fost scosi !in celule si !usi la su&solul nc(isorii un!e n pre"enta maiorului 1la! ne'au fost puse lanturi la picioare si catuse la m ini, !upa care am fost m&arcati n !oua masini si trimisi la 6rasov. . t timp voi mai tr i voi tine minte acest transport spre 6rasov al ntre$ului lot !in munti. )entru mine si Olimpiu 6or"ea pe!eapsa a fost comutata n nc(isoare pe viata. 1roiau sa ne !uca la 6ucuresti. #iin! foarte, cal! auto!u&a s'a oprit la intrarea n A"u$a. *ar!ienii ne'au !at niste cani mari cu apa sa &em !e la un i"vor aflat pe mar$inea soselei. Au trecut anii. 6aietii !in munti au fost e=ecutati, iar Olimpiu 6or"ea si eu am fost eli&erati cu toti !etinutii politici n au$ust +,>7. La 6ucuresti am fost !epusi la Uranus, sectia con!amnatilor la moarte. .elulele aveau ca mo&ilier un
57

sac !e paie, o patura ase"ata !irect pe ciment care servea !rept pat. )entru ceai si apa ne'au !at c te o cana !in metal. )entru necesitati o oala !e noapte metalica. .elula era luminata "i si noapte !e la un &ec si !e la o mica fereastra amplasata !easupra usii prin care se facea toto!ata si aerisirea. Lanturile nu ne'au fost scoase !e la picioare. Toti eram linistiti si resemnati cu soarta. %n noaptea !e +< spre ++ octom&rie +,-8 am au"it usile !e la unele celule !esc(i" n!u'se si lanturile "ornain!..ei care erau scosi !in celula erau !usi n alta parte si rea!usi napoi. A !urat aceasta operatiune p na !imineata. Mi'am !at seama !espre ce era vor&a c n! mi'a venit si mie r n!ul. Am fost pusi sa facem cerere !e $ratiere la )re"i!iul Repu&licii. Un $ar!ian cu care eu mai povesteam !in c n! n c n! mi'a spus ca naintea mea a fost !us 1ictor Metea sa faca cerere. Acel $ar!ian mai !iscuta cu mine noaptea pentru ca a aflat ca sunt me!ic si'mi cerea sfaturi pentru copilul sau care avea !oar un an. Acesta mi'a relatat ca nu a vrut sa a/un$a pe postul !e $ar!ian !ar a fost trimis !e UT.. El mi'a mai !estainuit ca urmea"a o scoala !e piloti comerciali si ca n cur n! va pleca !e la nc(isoare. Tot el mi'a povestit ca stia ce au facut tinerii n munti !e la Metea si si'a e=primat re$retul ca acesti &aieti cu carte au a/uns aici. Gilele treceau mai $reu sau mai usor !upa cum aveam preocupari 9mintale:. %n noaptea !e +7 noiem&rie +,-8, !upa sc(im&ul santinelelor !e pa"a, am au"it un "$omot !e lanturi si n !reptul usii mele a tusit .(iu/!ea. Era nceputul sf rsitului. .(iu/!ea, seful lotului nostru, un ar!elean serios, c(i&"uit, so&ru, mer$ea pe !rumul fara ntoarcere. A urmat apoi 1ictor Metea !e care eu ma le$asem sufleteste nca !e la proces !atorita firii lui vesele, !esc(ise,

ncre"atoare, pline !e &unatate si sclipitoare. Au plecat atunci un numar !e sase. A urmat o pau"a lun$a, care nu se mai sf rsea. Ne asteptam si noi r n!ul. 1a" n! ca pau"a se prelun$este prea mult am &atut n usa si am cerut $ar!ianului raport la ofiterul !e serviciu. Acesta mi'a raspuns5 .e ma esti ne&unD %n mie" !e noapte sa a!uc ofiterul !e serviciu la tineD I'am spus n soapta !ar (otar t ca !aca nu vine voi face un scan!al !e ri!ic toata sectia n picioare. Ofiterul a fost anuntat si !upa putin timp am au"it "avorul usii. .onform
AB

re$ulamentului !in nc(isoare m'am !u s n fun!ul celulei cu fata la perete si cu m inile la spate astept n! or!inul. Era un maior care !in pra$ul celulei m'a ntre&at5 .e vrei, maD I'am spus ca vreau sa fiu !us si eu cu cei !in lotul meu. A ramas surprins si mi'a raspuns5 Stai aici ca stai &ine. A mai a!au$at5 Mi se pare ca tu esti me!ic. La voi &oala lun$a, moarte si$ura. Am nteles atunci ca numai $rupul !in munti a fost !us pentru e=ecutie, iar mie si lui Olimpiu 6or"ea ne'a fost comutata pe!eapsa. %n "iua !e ;> !ecem&rie +,-8 am fost !us n &iroul coman!antului care mi'a citit !ecretul prin care prese!intele pre"i!iului mi'a $ratiat pe!eapsa cu moartea si a comutat'o n nc(isoare pe viata. Atunci mi'au fost scoase si lanturile !e la picioare pe care le purtasem !e trei luni. ) na a venit mecanicul sa'mi taie lanturile maiorul m'a provocat la !iscutii. I'am povestit cum ofiteri !in MI au ncercat n timpul !etentiei sa ma !etermine sa !evin informator. De asemenea, i'am spus ca am refu"at. Maiorul parea un om &l n!, mai ales ca i'a spus mecanicului sa fie atent sa nu ma loveasca atunci c n! taie lanturile. Aveam picioarele pline !e rani. . n! am revenit n celula am fost surprins sa $asesc cana plina cu o portie !u&la !e marmela!a. Am !esc(is vi"eta si atunci $ar!ianul mi'a "is5 Este .raciunul, sa'l simti si !umneata. Eli&erarea a venit n au$ust +,>7 n &a"a !ecretului !e $ratiere:. Datele ne'au fost furni"ate !intr'o scrisoare pe care !r. Nicolae 6urlacu a trimis'o si n *ermania.

A6

Capitolul +I Ion Ilioiu 0 luptator n rezistenta anticomunista din "untii *a&arasului "otto: )ara scumpa, te iu!esc si acum ca si atunci, si cu oase frnte si cu amintiri mpovarate de grozavii, facute de semeni de-ai nostri, su! presiunea si influenta celor mai crnceni dusmani ai tai si ai firii omenesti

Dumitru Mol!ovan ' luptator n re"istenta anticomunista Ion Ilioi, s m&etean la ori$ine, a intrat n r n!urile $rupului !e luptatori anticomunisti, 1ulturul .arpatilor, n ultima clasa !e liceu, n +,7?, c n! avea +? ani. 9Aveam cole$i care s'au atasat fara sa c rteasca i!eilor comunismului. Acestia erau elevii cei mai sla&i !in clasa si cu un comportament n!oielnic. Am refu"at sa intru n r n!urile UAER 'or$ani"atia !e tineret comunist. Acest lucru m'a facut sa fiu pus pe lista nea$ra a securitatii, pe care au completat'o toti cole$ii mei !in or$ani"atie. Noi am renuntat la familii, la viata linistita !e acasa, la placerile v rstei a!olescentine pentru a nfrunta cu arma n m na trupele armatei si ale securitatii care voiau sa impuna o !ictatura comunista cu minciuna si asuprire. Situatia s'a nrautatit ncep n! cu +,-<, o!ata cu !eclansarea ra"&oiului !in .oreea. .omunismul si &olsevismul puneau tot mai mult stap nire pe ntrea$a lume. %n mintea cru!a a noastra, a luptatorilor, scaparea o ve!eam !oar !e la americani. Realitatea s'a !ove!it a fi nsa alta. Lupta noastra n'a facut !ec t sa nt r"ie instaurarea comunismului, nici!ecum sa'l opreasca. *rupul 91ulturul .arpatilor: s'a ascuns, !ata fiin! situatia, (aituin! si nne&unin! trupele securitatii. Eu am re"istat n munti p na n au$ust +,-7, c n! ntr'o lupta !esc(isa pe
A2

Muntele Avri$ului, securitat ea m'a ranit $rav. Un $lont mi'a perforat plam nul !rept, ficatul si coloana verte&rala. De atunci soarta mi era pecetluita. Am ca"ut ranit. Un ofiter, care m'a !escoperit a nceput sa ma loveasca si sa ma t rasca pe cararile muntilor prin &olovani, ra"&un n!u'se pentru ceea ce am facut eu intr n! n $rupul !in munti. Nu am fost omor t pentru ca securistii sperau sa o&tina !e la mine informatii !espre luptatori. Am fost !us la Spital n Si&iu un!e am fost operat. La nici !oua "ile !e la interventia c(irur$icala au nceput anc(etele. M'au c(inuit foarte mult. Au folosit (ipno"a la anc(ete, pentru a o&tine ceea ce !oreau. Numai cre!inta n Dumne"eu si iu&irea !e tara m'au tinut n viata. .ru"imile lor inima$ina&ile au fost &iruite !e i!ealul profun! pe care l aveam eu. %n starea !e (ipno"a mi se impuneau stari limita, ca !e pil!a5 Esti la mar$inea unei prapastii a! nci, nu este nici un fir !e iar&a !e care sa te tii si m inile ti sunt le$ateK Esti n v rful unui copac nalt si nu poti co&orK Te mpie!ici si ti rupi piciorul. La toate acele comen"i, fiin! (ipnoti"at, simteam si traiam toate acele stari si !ureri care !e fapt erau ima$inare. Mi'au insuflat stari !e iu&ire sau !e ura profun!a. M'au ne&unit. Nu aveau ce scoate !e la mine pentru ca ei stiau mai multe !ec t mine. .eea ce mi'au facut era !in rautate. A/unsesem sa ma urasc pentru ca traiam. %i ru$am sa ma omoare pentru a'mi opri c(inurile:, povesteste Ion Ilioi. )entru Ion Ilioi c(inul a !urat patru ani. %n +,-? a fost /u!ecat si con!amnat la munca silnica pe viata. )e!eapsa primita !e Ion Ilioi a !epins si !e starea sanatatii lui. Dupa sentinta el a fost ncarcerat la Aiu!. Aici a suportat re$imul !ur !in nc(isoare. Timp !e "ece ani nu a reusit sa comunice !eloc cu familia. %ntre peretii nc(isorii si n timpul anc(etelor si'a pier!ut partial ve!erea. Decretul !e amnistie !in +,>7 i'a re!at si lui Ion Ilioi li&ertatea. Avea @7 !e ani. %ntors acasa si'a $asit parintii &atr ni, &olnavi si fara a/utor. )am ntul le'a fost luat !e .A). 9Nu mai aveam nici o speranta. Ma consi!eram un om fara viitor. Am urmat un tratament la ntoarcerea !in nc(isoare,

!ar nu m'a a/utat sa ma v in!ec. Urmarile vietii !in nc(isoare le

A3

resimt si acum. Mi'am ntem eiat o familie mult mai t r"iu. .u toate acestea nu consi!er un timp pier!ut tot ceea ce am facut. .re! ca am facut ce tre&uia. .(iar !aca nu am &iruit, sunt cu constiinta mpacata si nu ma simt vinovat pentru !e"no!am ntul luptei noastre. Daca ar tre&ui s'o luam !e la capat as proce!a la fel:, mai spune Ion Ilioi.

A4

Capitolul +II 'ezvaluirile lui Vir&il Rades din Berivoii "ici# luptator n rezistenta anticomunista din 1ara *a&arasului "otto: +eacul acesta sta su! semnul !lestemului tagadei )ale, a trufiei luciferice care l-a facut pe om sa se creada stapn siesi si universului, dar neamul nostru si-a ispasit ratacirea n temnite si afara, cruta-i Doamne viata si lumineaza-l, ca )u nu pui pe un ram un fruct mai greu dect stii ca-l poate purta. &e crucea rastignirii strigam ca /iul )au. Dumnezeule, Dumnezeule pentru ce ne-ai parasit01 Dar daca, oameni

fiind, nu ne vei mai gasi01 1ir$il Mateias Miile !e oameni care au suportat umilinta fi"ica au !emonstrat ca suferinta nu este istovitoare. )rin urmare, n nc(isori si n afara lor au e=istat sfinti, !ar si oameni uci$asi. )ovara $rea a fost !usa !e unii s n$er n!, n$enunc(in! p na la capat, unii ca" n! su& apasarea ei, altii s'au sinucis, iar altii au aruncat'o pe umerii altora. Un e=emplu !e suferinta este 1ir$il Ra!es !in 6erivoii Mici. %n +,7? era stu!ent n anul II la #acultatea !e .onstructii !in Timisoara. Era perioa!a can! comunistii arestau stu!entii care a!erau la i!eile le$ionare. Atunci, 1ir$il Ra!es a plecat !in Timisoara si a revenit n satul lui natal. )rietenii si cole$ii lui !in "ona se aflau n aceeasi situatie. De teama securitatii toti evitau contactul !irect cu repre"entantii secerii si ciocanului. 1ir$il Ra!es traia ascuns pe la
A/

vecini, cunostinte sau ru!e. )ri$oan a l'a !eterminat sa se (otarasca sa fu$a la $rupul !in munti, format !in tineri pe care'i cunostea. Era n +,-<. S'a nt lnit cu prietenul lui, Marcel .ornea !in Sinca 1ec(e, care era stu!ent n anul II la #acultatea !e #armacie !in .lu/. Au stat ascunsi n O(a&a !oua saptam ni, la Stefan I!omir, o ru!a a lui .ornea. Urma ca n +- noiem&rie sa se nt lneasca n )arau cu prietenii lor !in munti, *avrila, Socol, Ilioiu, Sovaiala si altii. %nt lnirea tre&uia sa ai&a loc la casa !irectorului !e scoala !in )arau, nvatatorul )ri!on. )arti"anii nu au sosit la nt lnire, pro&a&il au simtit pericolul ce plana n ntrea$a "ona. %n sc(im& cei !oi luptatori s'au ntretinut cu $rupul !e spri/in !in )arau, con!us !e nvatatorul )ri!on. Acest $rup era format !in oameni !in sat care acor!au spri/in luptatorilor !in munti, iar la nevoie se puteau transforma ntr'o re"istenta activa. 9Am !iscutat cu acest $rup al nvatatorului )ri!on p na n /urul orei !oua !in noapte. %mpreuna cu Marcel .ornea am vrut sa !ormim n sura. La insistentele lui )ri!on am acceptat sa ne culcam n casa. Dupa vreo !oua ore am fost tre"iti &rusc. Militienii narmati care au !at &u"na n camera un!e !ormeam ne'au somat5 Sus m inile. Marcel a ncercat sa'si ia mitraliera !e la mar$inea patului. *estul lui l'a surprins pe un militian care era !in 1enetia si care ime!iat a tras mpusc n!u'l mortal pe Marcel. )e mine m'au le$at, iar pe Marcel l'au luat ntr'o patura si ne'au &a$at pe am n!oi ntr'o !u&a. Am fost !usi la !ispensarul !in Sercaia. Nu mai stiu ce s'a nt mplat cu Marcel .ornea. A&ia la proces am aflat ca Marcel .ornea ntr'a!evar murise atunci:, povesteste 1ir$il Ra!es. Eroul a fost !us apoi la se!iul Securitatii !in #a$aras, la casa lui *iurca. Timp !e c teva "ile a fost anc(etat n scopul o&tinerii !e informatii !espre $rupul !in munti. A fost intero$at !e 1la! si !e unul Sic(ea. 9)e 1la! l'am rent lnit !upa +,>7, c n! lucram la Auto&a"a #a$aras. El era cel care facea controlul !in partea forului /u!etean. Reva" n!u'l mi'am !erulat !in nou filmul &ar&ariilor securitatii n care 1la! era un pion principal. Si acum el era la fel !e triumfator si !e &estial:, si aminteste 1ir$il
A5

Ra!es. A fost !us si la securitate n 6rasov un!e anc(etele au fost nsotite !e tortura. 9Ma$netoul electric a fost cea mai $roa"nica suferinta. Ma tineau conectat la curent electric p na ca!eam /os. Simteam ca'mi iese creierul !in cap. Era un c(in e=traor!inar care nu

poate fi !escris n cuvinte. Am ncercat c t am putut sa ocolesc unele !e"valuiri. .(inul a !urat p na n +,-+ c n! a avut loc procesul. %n +> iulie +,-+ am fost /u!ecat !e Tri&unalul Militar Stalin alaturi !e un lot format !in mai multi luptatori5 nvatatorul )ri!on, o parte !in oamenii care au facut parte !in $rupul pasiv !in )arau, Socol, Dumineca si Stanciu. Am fost con!amnat la +- ani munca silnica. Tot atunci Silviu Socol, Dumineca, Stanciu si )ri!on au fost con!amnati la moarte si e=ecutati la 2ilava n +,--:, spune 1ir$il Ra!es. Sentinta lui Ra!es avea stipulata acu"atia ' uneltire contra or!inii sociale. El a fost ntemnitat la nc(isorile !in )itesti, *(erla si Aiu!. 9La )itesti am stat !oar c teva luni. Era la sf rsitul procesului !e ree!ucare ce s'a !esfasurat n acel penitenciar. M'au &a$at ntr'o camera mare mpreuna cu alti @<'7< !e !etinuti. Au ncercat sa ne convin$a sa !evenim turnatori. %n perioa!a +,-;'+,-> am fost la *(erla, iar apoi la Aiu! !e un!e m'am si eli&erat. La nc(isoarea Aiu! stam ntr'o celula !e 7B; metri alaturi !e alti +; !etinuti politici. Dormeam n paturi fara saltele, fara paturi, fara aerisire si n semintuneric. M ncarea pe care o primeam era foarte sla&a5 var"a, $o$onele care alternau cu fasole cu /umari foarte $rase. Erau niste socuri alimentare care aveau scopul !e a ne m&olnavi: mai povesteste Ra!es. La intrarea n re"istenta 1ir$il Ra!es era un t nar soli!, c(ipes, iar la iesirea !in nc(isoare a a/uns la -@ !e A$. Dupa !ecretul !e $ratiere !in +,>7, 1ir$il Ra!es s'a ntors acasa. #amilia i'a marturisit suferintele suportate n timpul pri$oanei comuniste. Mama, tatal si fratele lui au fost si ei persecutati !e securitate. Dupa +,>7 a ncercat sa'si continue stu!iile la #acultatea !in Timisoara !ar o con!itie pentru a fi reprimit era pre"entarea la securitate. Ra!es a facut si acest !emers, !ar securistii i'au impus sa fie cola&orator al lor !aca vrea sa'si complete"e stu!iile. Ra!es a refu"at acest compromis si toto!ata a renuntat si la stu!iu. S'a an$a/at la Auto&a"a !in #a$aras ca
AA

te(nician !e un!e, n +,?>, s'a pens ionat, !upa ;7 !e ani !e vec(ime. %n pre"ent primeste o pensie sociala !upa munca !epusa, o in!emni"atie lunara pentru privare !e li&ertate. La cei 8- !e ani ai sai, 1ir$il Ra!es traieste sin$ur ntr'o $arsoniera !in cartierul +@ Decem&rie. %si petrece timpul n camera sa mo!esta alaturi !e carti si reviste. Nu a fost nicio!ata casatorit. 1ir$il Ra!es vrea sa preci"e"e pentru $eneratiile viitoare ca n lupta cu militienii, Marcel .ornea a fost mpuscat si nu s'a sp n"urat asa cum sustin unele surse. 9Mi'as !ori sa va! !osarele securitatii. Mi'as cunoaste astfel prietenii, !ar si mo!ul n care acestia ne'au a/utat. Recunosc ca au fost turnatori n fiecare sat, care au fost recompensati cu functii si locuri !e munca pentru ei si copiii lor:, mai completea"a 1ir$il Ra!es.

Capitolul +III "arturiile lui Ioan Barcutean# luptator n rezistenta anticomunista din "untii *a&arasului# fost cole& cu Remus Sofonea "otto: De poti sa nu-ti pierzi capul, cnd toti din "urul tau 'i l-au pierdut pe-al lor, gasindu-ti tie vina De poti, atunci cnd toti te cred nedemn si rau

'a nu-ti pierzi nici o clipa ncrederea n tine. 'i daca poti sa umpli minunata trecatoare 'a nu pierzi nici o fila din al vietii tom Al tau va fi pamntul, cu !unurile-i toate 'i, ceea ce-i mai mult c#iar, sa stii, vei fi un Om Ru!Iar! Mipplin$ Daca pri$oana comunista sau (olocaustul rosu s'a sf rsit ram ne
AF

sa !eci!a $eneratia t nara !e asta" i. Ea este sin$ura n masura se !elimite"e acum faptele si intentiile &une !e cele ale asasinilor care nu se sfiesc nici acum sa arate cu !e$etul n c(ip acu"ator. De ce eaD )entru ca nu i'a fost m& csita constiinta !e micro&ul criminal, &olsevic, pentru ca n'a fost utecist si ateu militant care s'a nc(inat o viata ntrea$a la ta&loul lui Mar=. Doar ea poate sa acu"e, sa spuna cine este vinovat sau nevinovat pentru suferinta poporului rom n, pentru tirania s n$eroasa care l'a stap nit "eci !e ani. A!evarul va fi a!us n fata tuturor pentru ca muntii si cimitirele care acopera at tea oseminte, au pl ns si pl n$ pentru cei /ertfiti pe altarul li&ertatii. Ioan 6arcutean !in #elmer a sustinut si activat n re"istenta anticomunista. El a fost cole$ la Liceul Ra!u Ne$ru cu Remus Sofonea. Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras functiona n perioa!a +,7;'+,7? !upa un re$ulament sever care impunea o prestanta si un respect at t pentru elevi c t si pentru colectivul !e ca!re !i!actice. Acest aspect reiesea si !in faptul ca la acest liceu ncepeau seriile !e elevi cu clase a c te @-'7< !e &aieti fiecare si ram nea pe parcurs o sin$ura clasa pentru ca multi elevi nu faceau fata cerintelor. Marturiile lui Ioan 6arcutean ntre$esc ima$inea eroului Remus Sofonea !in Dra$us. 9)rima ima$ine a lui Remus Sofonea o am !e la ser&area !e sf rsit !e an c n! era m&racat n taran cu straie !e sar&atoare5 cioareci al&i, camasa prinsa cu un &r u tricolor si o palarie !in postav cu ciucuri. A luat atunci premiul I pe liceu. %n +,77 am !evenit cole$i !e clasa, eu reusin! sa recupere" un an scolar. %l a!miram tot timpul, avea un fel !e a fi &la/in si pasnic. Nu se enerva nicio!ata, nu ri!ica tonul la nimeni, !a e=plicatii oricui si n orice !omeniu. %si petrecea tot timpul nvat n!, citin! si stu!iin!. #ata !e toti cole$ii !e clasa el avea ceva aparte, ceva !e natura superioara, spun acest lucru fara sa e=a$ere". #elul lui !e a se comporta impunea respect, avea un &un simt nativ, !ar pe nimeni nu trata cu superioritate c(iar !aca uneori era ca"ul. )rofesorii l tratau !iferit comparativ cu cole$ii lui:, povesteste Ioan 6arcutean. La Liceul Ra!u Ne$ru fun ctiona un $rup !e re"istenta anticomunista format !in elevi care se asociase la 9#ratiile !e .ruce:
A7

!in tara. Or$ani"atia !in liceu era coor!onata !e 1ictor Rosca !in R usor, elev si el, si a atras initial cca.;< !e tineri. %n anii +,7;'+,7? 9#ratia !e .ruce: !e la Liceul Ra!u Ne$ru functiona ile$al. )rin activitatea !esfasurata aceasta pre$atea pepiniera or$ani"atiilor nationaliste !in tara. Elevii cuprinsi n #ratie aveau sarcina sa recrute"e noi mem&rii prin relatii !e prietenie. Ei nu faceau altceva !ec t sa propa$e i!eile morale crestine, sa !iscute !espre scoala, nvatatura, corectitu!ine si e!ucatie. Ei se controlau reciproc si "ilnic printr'un lucru minor care le tre"ea sentimentul !e punctualitate, a!evar si ec(ili&ru. #iecare tre&uia sa complete"e 9caseta: cu &ani care constituiau coti"atia lunara. Gilnic ei aveau o&li$atia sa puna n

&u"unarul camasii !e la uniforma o mone!a, suma care crestea la sf rsitul lunii, !ar care nu tre&uia c(eltuita su& nici o forma. Aceasti &ani se pre!au apoi casierului or$ani"atiei. #ratiile !in tara ntretineau le$aturi ntre ele prin li!erii lor. La #a$aras, mentinea aceasta le$atura cu celelalte #ratii !in tara un stu!ent, Mircea Dop. %n perioa!a e=amenului !e &acalaureat, n ;8';? iunie +,7?, securitatea a nceput sa areste"e elevii care activau n #ratia !e .ruce !e la Ra!u Ne$ru. Se pare ca tinerii revolutionari au fost !ivul$ati !e un!eva !e sus !e la or$ani"atiile superioare. )rin urmare, ei au fost cautati acasa si arestati n masa. 9Era n ;, iunie pe la ora 7 !imineata. A venit o masina a securitatii si n #elmer. M'a nstiintat mama ca niste cole$i ai mei au fost arestati si ca o masina este la noi la poarta. I'am "is sa spuna securistilor ca sunt la #a$aras sa va! re"ultatele cole$ilor mei mai mari !upa care am fu$it !e acasa. M'am ascuns la un vecin. Securistii au venit n mai multe r n!uri sa ma areste"e. Am stat la acest vecin o luna !upa care m'am ascuns pe la ru!e prin sat si n pa!ure. Acolo mi'am construit un &or!ei su& pam nt care mi !a si$uranta fata !e securisti. Aici am stat mpreuna cu .ornel . ltea stu!ent la me!icina veterinara care era urmarit si el. Acest refu$iu a re"istat p na n 7 ianuarie +,-+:, povesteste Ioan 6arcutean. %n acelasi timp si ceilalti cole$i ai lui, mem&rii n #ratia !e .ruce, au stat ascunsi n satele lor natale. 9.ole$ii mei au venit la mine, pe Ar!eal, !e @'7 ori. O !ata a venit Ion Ilioiu, Silviu Socol, Ion
FB

*avrila si Marcel .ornea si au ramas cu noi n &or!ei c tva timp. Alta !ata, mai &ine "is n ;> octom&rie +,-<, a fost la noi la &or!eiul construit *elu Novac, Marcel .ornea, Socol si *avrila. Marcel .ornea purta $(ete cu talpa $roasa. I'am "is sa !ea Dumne"eu sa nu um&lam asa p na rupe el acea talpa. Dar, asa a fost. %n +- noiem&rie +,-<, n timpul unei am&usca!e cu securitatea la )arau, n casa nvatatorului )ri!on, el a fost omor t, iar 1ir$il Ra!es care era cu el, arestat. %n aceeasi noapte, n R usor, la casa lui 1aler )ica a fost o actiune a securitatii. Au fost atacati Silviu Socol, *(eor$(e Arsu, *elu Novac si altii, !ar toti au scapat cu viata. Spre !imineata, nsa, Silviu Socol a fost prins ranit n To!erita. Silviu Socol a fost supus anc(etelor si torturii. .omunistii cereau !etalii !espre ascun"atoarea !in #elmer. Su& presiunea securistilor, cole$ul meu Socol, pro&a&il, a ce!at spun n! numele !e 1asile care locuia pe ulita mea. Securitatea a venit la vecinii mei 1asile . ltea si 1asile .alin pentru a afla !espre mine si !espre .ornel . ltea. Notarul . ltea a fost !us la securitate si lamurit !e catre comunisti sa ne convin$a pe mine si pe fiul sau sa ne pre!am. Notarul Moise . ltea a a/utat $rupul !e luptatori !in munti transmit n! un mesa/ al tinerilor catre .onsiliul National al Rom nilor !in #ranta. Luptatorii cereau prietenilor lor !in #ranta a/utoare materiale, arme si me!icamente. Acestea urmau sa fie a!use si parasutate !in avion ntr'o "ona sta&ilita !e luptatori. Dar acest mesa/ a fost a!us la cunostinta securistilor !e catre spionii rusi, astfel ca, la !ata sta&ilita pentru parasutare, muntii erau mp n"iti !e securisti si armata. )rin urmare actiunea nu a mai avut loc. Mesa/ul $rupului a a/uns n #ranta printr'un nepot al notarului . ltea !in Sona care avea cetatenie americana si care urma sa plece n SUA. Notarul a fost !escoperit !e securisti si a fost con!amnat la munca silnica pe viata pentru a/utorul pe care l'a !at luptatorilor. .ornel . ltea s'a pre!at naintea mea cu c teva "ile !upa care l'au eli&erat n scopul !e a ma !etermina si pe mine sa ma pre!au. Securistii ne amenintau ca !aca nu ne pre!am vor fi arestate si torturate familiile si ru!ele noastre. )entru a evita acest !e"no!am nt, n 7 ianuarie +,-+ m'am

pre!at:, relatea"a Ioan 6arcutean.

F6

Dupa pre!area lui Ioan 6arcutean, 1asile . ltea a fost arestat a&ia n +,-? si con!amnat la munca silnica pe viata. Ioan 6arcutean a primit o pe!eapsa !e 7 ani !e nc(isoare. )re!area lui Ioan 6arcutean s'a facut prin interme!iul fratilor Rila !in Soars, ti$ani, slu/itori ai securitatii. .ei sapte frati Rila au ocupat functii nalte n /u!et !atorita serviciilor a!use securitatii. Unul !in ei a fost !irector la .om&inatul !in 1ictoria, apoi promovat n Minister. Notarul . ltea !in sat a sta&ilit le$atura privin! pre!area lui 6arcutean cu Rila si securitatea. 9M'am !us cu tatal meu n Soars la ti$anii Rila un!e m'am pre!at. Securistii au "is5 6a, &ine ai facut ca te'ai pre!at. Americanii sa stiti voi ca nu vin. .ole$ii tai o s'o pateasca rau. Am fost !us la casa lui *iurca n #a$aras un!e am stat !oua saptam ni. M'a intero$at un locotenent Ser&an. Ei stiau foarte multe !espre noi. Am fost mutat apoi la Securitatea !in 6rasov, la vila lui )opovici, un!e am stat trei saptam ni n celula nea$ra cu numarul 8. Tot acel Ser&an m'a anc(etat si &atut. %mi cerea sa le arat "ona noastra !e actiune, pe o (arta si sa le spun !espre cole$ii mei. Am fost transferat la .etatuia n camera +?. Era - martie +,-+. Aici am !at peste lotul !e fa$araseni5 )ri!on, Ra!es, Moraru, Sin, un anume cio&an *(eor$(e !in Muscel. Mai erau 1la!, Dusa !in To!erita, .or&u si ai lui Noara !in )arau, 1aler )ica, Matei Rosca !in R usor, Dumitru .ornea !in Ileni. %n total erau ;<'@< !e persoane arestate. ) na n iulie +,-+ a !urat procesul nostru. Remus Sofonea, Ion Ilioi, Ioan .(iu/!ea, Ion *avrila, An!rei si *(eor$(e 0asu, *elu Novac si Nelu Novac au fost con!amnati. Din cei pre"enti au fost con!amnati la moarte si e=ecutati ulterior Silviu Socol, Dumineca si Stanciu. 1ir$il Ra!es a primit +- ani nc(isoare, iar eu 7 ani pentru !elict !e uneltire contra or n!uirii sociale. La citirea sentintei mele m'am simtit /i$nit pentru pe!eapsa primita comparativ cu cea a cole$ilor mei, !ar con!amnarile facute !e comunisti erau !ate la nt mplare si nu tineau cont !e $ravitatea faptelor sau !e implicarea persoanelor. Ei con!amnau cu usurinta at t la patru ani !e temnita, c t si la moarte. %mi amintesc ple!oaria avocatului meu, un ins cu trup firav cu un $ t su&tire si un cap imens5 :Onorat tri&unal, acesti tineri care au !evenit
F2

co"i !e topor ale imperialistilor a n$lo'americani, merita sa fie pe!epsiti cu pe!epse !ure si e=emplareL. .ei con!amnati la moarte au fost le$ati cu lanturi si ntemnitati c te unul n celula. )e ceilalti ne'au amplasat c te trei n celula. Socol era ntr'o ncapere l n$a cea n care ma aflam eu. %l au"eam cum se ru$a ncontinuu:, spune Ioan 6arcutean. A stat la 6rasov +< "ile !upa care au urmat ani !e .anal, )oarta Al&a, 1alea Nea$ra, n colonia )eninsula l n$a Ovi!iu, Onesti si Aiu!. La ; ianuarie +,-- a fost eli&erat. Si !upa eli&erare a fost urmarit n permanenta !e securitate. 9Era un capitan Gilcea care mi purta s m&etele. Mi s'a su$erat n repetate r n!uri sa !evin informatorul securitatii. Deoarece am refu"at am fost nca!rat foarte $reu n c mpul muncii. . n! se afla ca am fost nc(is ca luptator mpotriva comunismului eram !at afara !in serviciu. ) na n +,>7 am avut cel putin - locuri !e munca la !iverse ntreprin!eri !in #a$aras, !upa care am reusit sa ma pensione" !e la un santier !e constructii in!ustriale, fostul -<7:, mai povesteste Ioan 6arcutean. Acesta spune ca a simtit ticalosiile re$imului comunist si pe alte !irectii. El s'a casatorit n +,><. Timp !e !oi ani nu a primit locuinta, iar cu $reu a

reusit sa'si cumpere o casa n stra!a Nicolae 6alcescu nr.+ !in #a$aras. Dupa ce a amena/at'o, n +,??, comunistii au !emolat'o. A primit n sc(im&ul acelei case un apartament n cartierul +@ Decem&rie &locul +@. Sotia lui nu a suportat psi(ic socul !emolarii si s'a m&olnavit. Timp !e - ani a stat la pat necesit n! o suprave$(ere permanenta, !upa care a !ece!at. )entru apartamentul primit Ioan 6arcutean este n liti$iu cu RAS. #a$aras. 9.onsi!er ca este nca o ticalosie comunista pentru ca re$ia, aplic n! le$i fara noima, vrea sa'mi anule"e contractul !e v n"are'cumparare al apartamentului pe care !e altfel l'am si ac(itat. Aceasta actiune repre"inta o continuare a vec(ilor persecutii comuniste care persista si acum n !emocratie.

F3

Capitolul +IV "arturiile lui Victor $eaman din Rucar "otto: 'i peste cteva zeci de ani Ori poate peste sute, 'e vor opri doi oc#i frumosi &e rani sa ma sarute. ................................................. 2e-am strns n cartea mea frnturi Din care sa-nteleaga, Ca pentru cerul lor ne-am dat +iata noastra ntreaga. ............................................... 'i nimeni nu se va gasi 'a vi le poata spune, Doar sa le cnte Dumnezeu 3ndeva pe strune. 1ir$il Mateias #iecare !in componentii re"istentei active, precum si ai re"istentei pasive !in Tara #a$arasului mpotriva comunismului !oreste resta&ilirea a!evarului si nlaturarea minciunii. La acea vreme, ei n'au fost !ec t niste copii care au ascultat vor&ele parintilor si $lasul stramosilor, convinsi fiin! ca n neamul nostru, nascut crestin, nu ncape fara!ele$ea, coruptia si a&u"ul. Ei au vrut sa cree"e o $eneratie luptatoare, sa creasca omul !e caracter, capa&il !e !aruire si iu&ire. Nu au fost nici misei, nici uci$asi, ei si'au nfruntat !oar !estinul cu &ratele !esc(ise. Suferintele cele mai mari le'au fost provocate !e semenii lor, cei
F4

care s'au v n!ut raului pentru av eri si functii, tavalin!u'si astfel n noroi far mele !e caracter pe care si le'au nsusit. Un rol important n lupta anticomunista l'a avut Reteaua !e Spri/in 1istea con!usa !e Olimpiu 6or"ea. %n aceasta or$ani"atie a fost atras !e catre Olimpiu 6or"ea, nvatatorul !in satul Rucar, 1ictor *eaman. 9Mi'a!uc aminte,

era prin anul +,-<. Olimpiu 6or"ea mai o&isnuia sa a!uca salariile ca!relor !i!actice !in comuna 1istea, care se plateau !e la #a$aras. . n! am luat &anii, Olimpiu mi'a "is5 Ai putea sa faci ceva pentru &aietii acestiaD I'am raspuns5 .e sa facD Sa !ai ceva. Am ntrerupt !ialo$ul cu el pentru a intra n farmacie sa cumpar niste polivitamine sotiei mele. La ntoarcere, Olimpiu care ma astepta mi'a "is5 Stii ca si ei au nevoie !e asa ceva. I'am !at o parte !in me!icamente. De atunci am continuat cola&orarea cu 6or"ea si implicit cu fu$arii !in munti. Era n seara !e Sf nta )arasc(iva, +7 octom&rie +,-;. Am fost anuntat ca vor veni la Rucar. M'am !us la $ra!ina lui *(eor$(e Nicoara, la mar$inea satului, un!e m'am nt lnit cu Remus Sofonea. A fost primul contact cu fu$arii. Am vor&it cu Remus care mi'a cerut informatii !espre securitate. Am toata ncre!erea ca ne a/uti pentru ca ne'ai fost recoman!at !e Olimpiu 6or"ea, mi'a spus Remus Sofonea. Am furni"at perio!ic informatii pentru luptatorii !in munti, ntruc t Rucarul a fost unul !in satele cele mai suprave$(eate !e securitate si !e informatori. Alaturi !e mine fu$arii si'au $asit spri/inul necesar si la *(eor$(e Lo$rea 3a lui Marcuana4, Livia Enac(e, Liviu #o$oros si Eufrosina Nea$os. A !oua nt lnire s'a petrecut ntr'o alta $ra!ina 3a 6urii4. Atunci i'am !at m ncare si informatii !espre posturile !e control ale securitatii. Remus mi'a spus ca n'a venit sin$ur la Rucar, !ar n'a preci"at cine l'a nsotit. Se pare ca au mai venit o !ata n "ona noastra, !ar nu m'am nt lnit cu ei. A continuat aceasta stare p na n !ecem&rie +,--. De la un timp am o&servat ca sunt urmarit !e securitate. Era un anume .urca, un activist, care ma ntre&a !e c te ori ma nt lnea5 Dumneata tre&uie sa sti ceva !espre acesti fu$ari, spune'mi ceea ce sti. La sf rsitul verii, n +,->, am fost anuntat sa ma pre"int n !ealul Oltetului 9la Ierariu:. Ma astepta coman!antul Securitatii 6rasov, .raciun. Mi'a cerut sa spun tot ceea ce stiu. %ti iei
F/

an$a/amentul sa ne spui si sa lucre "i pentru noiD Neaparat tre&uie sa lucre"i cu noi. Lovin!u'se !e refu"ul meu s'a enervat si mi'a "is !oar5 )oti pleca. De la acea nt lnire ma asteptam oric n! sa fiu arestat. %n !imineata !e +< !ecem&rie +,-> au venit la mine acasa, mi'au spus5 %n numele le$ii esti arestat. Te m&raci, ti iei (ainele si vii cu noi. Sotia si cei !oi copii ai nostrii, Mircea !e 8 ani si Ro!ica !e 7 ani, au pl ns, au stri$at, !ar n "a!ar. Mi'am luat n $ra&a o camasa, niste ci"me si o scurta m&lanita si !us am fost. La )rimaria !in Rucar au fost a!usi si *(eor$(e Lo$rea si Liviu #o$oros. %n momentul n care m'au ri!icat !e acasa, curtea si casa erau ncon/urate !e securisti. Ne'au !us la Securitatea !in #a$aras. Aici l'am nt lnit si pe nvatatorul Octavian )apaiov !in S m&ata !e Sus. De aici am fost !usi la Securitatea !in 6rasov, un!e am fost nc(is n celula cu *(eor$(e Lo$rea si *(eor$(e 6or"ea !in 1istea !e 2os 3a lui Irimie4. Ne'au tinut > luni. %n privinta lui 6or"ea, securistii au comis o $reseala, ntruc t ei voiau sa'l areste"e pe *(eor$(e 6or"ea a lui Avel, !ar si'au reparat $reseala n c teva "ile. %n celula n care am fost aruncat mai erau Ion 6oian si Luca .alvarasanu, am&ii !in 6rasov. Aici am fost supus anc(etelor care aveau scopul &ine sta&ilit !e a o&tine informatii !espre :&an!a lui *avrilaL. La una !in anc(ete, c n! raspunsurile mele au fost :nu, nu stiuL, s'a !esc(is usa si a intrat un &ar&at cu oc(elari. Era Olimpiu 6or"ea. L'au scos ime!iat !in camera !e anc(eta, iar maiorul mi'a "is5 Ma, tu esti a "ecea spita !e la roata. De ce nu recunosti ca ai !iscutat cu elD Am recunoscut p na la urma ca am !at acele polivitamine. )rin aceasta s'a nc(eiat anc(eta:, povesteste 1ictor *eaman. A urmat procesul n au$ust la Si&iu, un!e lotul !in care a facut

parte 1ictor *eaman a fost /u!ecat !e Tri&unalul Militar al re$iunii III .lu/ n !eplasare la Si&iu. 9Am fost transportati cu masina cu oc(elari la oc(i p na la Si&iu. Eram ?'+< persoane, printre care !octorul Stanciu !in 1istea si unul .iolo&oc !in Re$(in. 2u!ecator a fost colonelul Dra$os. Avocatul reparti"at pentru mine a fost 6ica !in )orum&acu:. %n privinta avocatului 6ica, sotia lui 1ictor *eaman, nvatatoarea Lavinia *eaman a afirmat ca scopul acestuia nu era sa'i
F5

apere sotul si ca toate insistentele ei s'au !ove!it a fi pier!ere !e vreme ntruc t con!amnarea era sta&ilita naintea procesului. Din lotul /u!ecat atunci a mai facut parte !octorul Munteanu !in Lisa si fratele acestuia Octavian Munteanu, parintele .ornel Dascal !in Arpas, )opaiov !in S m&ata si coman!or Ironim Al&u !in .ri(alma. )e!epsele !ate au fost cuprinse ntre +< si ;< !e ani temnita $rea. #ratii Munteanu au primit c te ;< !e ani munca silnica, iar ceilalti c te +< ani. %nvatatorul *eaman a fost nca!rat la omisiune !e !enunt, pentru care tre&uia sa e=ecute +< ani !e nc(isoare, fara !rept !e pac(et, vi"ite sau scrisori si confiscarea averii. 9Am ramas la Si&iu p na !upa .raciun. %nainte !e 6o&otea"a am facut !in p ine niste piese !e sa( cu care ne mai omoram timpul. La perc(e"itie mi'au fost !escoperite piesele su& perna. Am fost pe!epsit cu 8 "ile !e i"olare, un!e primeam m ncare !in @ n @ "ile si !ormeam pe un $ratar pus /os pe ciment. Am n!urat mult fri$ si foame. Mi'au fost !e folos ci"mele lui *(eor$(e Ram&a !in 1oivo!eni care mi le'a !at c n! am fost trimis la i"olator. %ntre noi !etinutii era un spirit !e soli!aritate n suferinta. Mi s'a nt mplat atunci un eveniment !eose&it. Un $ra!inar mi'a !at o farfurie plina !e arpacas sa man nc ntr'o "i n care nu era preva"uta portie !e (rana:, marturiseste 1ictor *eaman. A urmat *(erla, cu re$imul ei aspru si !ur. 9.oman!antul penitenciarului, *oiciu, &atea rau !e tot. %ntr'o camera un!e erau @< !e persoane, nu aveam voie sa stam pe pat sau sa vor&im ntre noi. %n prea/ma sar&atorilor, !etinutii c ntau si colin!au. )entru a evita astfel !e situatii, autoritatile si luau toate masurile pentru a ne intimi!a. De e=emplu5 intra un $ar!ian si anunta pe unul !intre noi ca este c(emat la parter, noi fiin! la eta/ul III. La fiecare nivel acesta era asteptat !e catre un $ar!ian, care l &atea cu & ta. Detinutul se ntorcea n camera istovit si &olnav !e !urere. A fost ca"ul unuia Du!ur !in 6ucuresti. %n aceiasi perioa!a frontieristii, ntemnitati la acelasi eta/ cu noi, s'au revoltat arunc n! o&loanele !e ste/ar !e la $eamuri. .on!ucerea nc(isorii a aplicat masuri aspre pentru toti !etinutii !in nc(isoare !in cau"a acelei re&eliuni. L'am nt lnit aici pe in$inerul Nicoara !in Rucar, con!amnat la > ani !e temnita. Dupa +,>< am fost scos la
FA

lucru n 6alta 6railei. Ne'au transpo rtat acolo cu trenul. Eram foarte multi si suprave$(eati !e armata. am lucrat la constructii !e !i$uri. %mpreuna cu mine erau !octorul Mi(ai !in #a$aras, parintele Dascal si procurorul Tincu !in Si&iu. Am stat la Stoenesti p na n +,>+, !upa care ne'au !us la )eriprava, la recoltat !e stuf. Atunci m'am !espartit !e Liviu #o$oros. Ne'au transportat cu &acurile. Acolo l'am nt lnit si pe Ion Monea !in Oltet. Am recoltat stuf p na n primavara lui +,>;. Era n plina iarna, $er, v nt si eram o&li$ati sa ne facem norma !e mal!ar !e stuf. Eram &atuti, flam n"i !ar nimeni nu ne lua n seama. Ma/oritatea ne'am m&olnavit. Intram n apa p na n $(enunc(i, prote/ati fiin! !e ciulci, niste sosete cauciucate, si caram mal!arii c te ;'@ Am. Eram suprave$(eati !e un locotenent foarte rau. Aici, )opaiov !in S m&ata !e Sus s'a m&olnavit, iar Tincu n'a re"istat si a

!ece!at. A urmat apoi nc(isoarea !e la Aiu!. Aici am fost reparti"at cu notarul To!ea !in .lu/ si cu trei mace!oneni la sectorul "oote(nic al penitenciarului un!e am n$ri/it peste ;-< !e porci. Din +,>@ m'au mutat la fa&rica n Aiu! un!e am lucrat la strun$ si la o presa p na n +,>7 c n! am fost $ratiat:, marturiseste 1ictor *eaman. %n ;> iunie +,>7 nvatatorul 1ictor *eaman se ntorcea acasa la familie istovit !e c(inurile la care a fost supus pe perioa!a !etentiei. %n cei opt ani, sotia si cei !oi copii au suportat perc(e"itiile securitatii si confiscarea averii. Dupa revenirea !in nc(isorile comuniste, 1ictor *eaman n'a mai profesat n nvatam nt, toate cererile !epuse la inspectorat fiin!u'i respinse. A reusit sa se nca!re"e conta&il la Uniunea #a$aras, la TR.L si apoi n .om&inatul .(imic. Din +,?+ s'a pensionat si s'a ocupat cu munca n $ospo!arie si cu activitatile culturale !in satul Rucar.

FF

Capitolul +V "arturii despre preotul Cornel 'ascal "otto: *ista un raz!oi continuu ntre !ine si rau, ntre dreptate si nedreptate, ntre li!ertate si prizonieratul de idei, ntre puritate si coruptie4 si toate aceste !atalii se dau pe un singur cmp de lupta, care este inima omului. Din cartea 9Sapte cuvinte pentru tineri:, !e preot *(eor$(e .alciu )en!ul n! ntre munte si ses, trec n! iarna pe ascuns Oltul, prin va!uri numai !e ei stiute, catre satele 9!e pe Ar!eal:, luptatorii anticomunisti s'au &ucurat !e simpatia ma/oritatii populatiei si !e ncre!erea unor oameni !e mare cura/ si actiune. Secretul re"istentei fa$arasene armate !in munti a constat tocmai n soli!aritatea !e simtire a acelor sate. %n ultima perioa!a a luptei, actiunea celor ascunsi si urmariti s'a !eplasat n vecinatatea #a$arasului spre vestul Tarii Oltului, catre )o!ra$ul, 1istea Mare, Arpasu Mare, 6 lea, 1alea Doamnei, p na !incolo !e Suru, spre Se&es Olt, "ona muntoasa mai putin accesi&ila si initial mai putin 9pieptanata: !e copoii re$imului, !e trupe si informatori. Din satele 1istea !e 2os, Ucea !e 2os, Arpasu !e 2os, . rtisoara, . rta, .olun si Noul Rom n, parti"anii au primit (rana si informatii !e la oamenii !e ncre!ere care s'au constituit n retele !e spri/in n /urul mem&rilor con!ucerii re"istentei or$ani"ate !in Tara Oltului. Din Reteaua !e Spri/in 1istea con!usa !e Olimpiu 6or"ea au facut parte5 parintele .ornel Dascal 3Arpasu !e 2os4, Remus 6u!ac

F7

3. rta4, economist Ionita *reavu 3 Noul Rom n4 si !octor *(eor$(e Telea 3Si&iu4. La r n!ul lor fiecare !intre acestia !ispunea !e un numar !e oameni !evotati care actionau in!epen!ent, fara sa stie unul !e celalalt. De pil!a, profesorul 6u!ac cola&ora in!epen!ent cu Aurel 6anciu 3. rtisoara4, 1eti Malene 3)orum&ac4, familia 6u!ac *rafi 3Noul Rom n4 si multi altii. Unul !intre acesti cola&oratori a fost si Nicolae Tran!afir, ti$an lautar !in Arpasul !e 2os un om a&il si tenace care !ucea parti"anilor provi"ii si mesa/e pe care le lasa la locul numit 9carami!arie:. )arintele .ornel Dascal 3, ianuarie +,+> ' , au$ust +,,74 l'a cunoscut pe Olimpiu 6or"ea !in timpul stu!entiei. Stu!ent fiin! la #acultatea !e Teolo$ie !in Si&iu lucra si ca econom la Scoala Normala alaturi !e Olimpiu 6or"ea care era secretar. %n +,7@ parintele Dascal a primit o paro(ie la Lepin!ea /u!etul Maramures. O!ata cu nceputul pri$oanei comuniste multi !intre intelectualii !e frunte ai tarii s'au va"ut nevoiti sa se ascun!a !e securitate. Unul !intre acestia a fost Nic(ifor .rainic care a cautat a!apost la fostii sai stu!enti. Asa a a/uns si poetul, filo"oful si teolo$ul Nic(ifor .rainic n casa parintelui Dascal !e la Lepin!ea, un!e a stat ascuns timp !e un an. Dupa arestarea lui .rainic, se!erea familiei Dascal la Lepin!ea !evenise prea riscanta, motiv pentru care preotul s'a transferat la Arpasul !e 2os. Se parea ca i'au pier!ut urma, iar viata se !esfasura aparent ntre amvonul &isericii, familie si $ospo!arie. Numai ca n realitate n tot acest timp parintele Dascal, n!emnat !e !ra$ostea fata !e cre!inta stra&una si !e neam a fost alaturi !e parintele Dumitru *(in!ea !in Dra$us 3ori$inar !in Ucea !e Sus4, !u(ovnicul luptatorilor !in munti. De prin +,--, preotul iu&it !e ntrea$a suflare a satului Arpas a nceput sa fie (artuit !e securitate, care ntre timp a aflat !e episo!ul .rainic. 9De c te ori se !ucea la #a$aras la se!intele protopopiatului era convocat la se!iul securitatii. A!esea !e acasa securistii l !uceau la intero$atoriu pe malul Oltului ca sa'l sperie. %n $eneral, i cereau sa'i !ivul$e ce a aflat la spove!anie !e la oamenii !in sat:, povesteste profesor .ornelia Dascal, una !in fiicele preotului.
7B

%ntre timp, la +< martie +,--, Olimpiu 6or"ea este arestat pentru prima !ata. )us apoi n li&ertate, pro&a&il pentru a i se suprave$(ea miscarile, Olimpiu 6or"ea l'a informat pe Remus 6u!ac ca 9reteaua 1istea a ca"ut: si l'a ru$at sa'l nstiinte"e pe *avrila O$oranu, seful luptatorilor !in munti !espre aceasta ntorsatura a lucrurilor. Apoi l'a vi"itat acasa pe parintele Dascal pe care, ntr'o lun$a convor&ire, l'a pus n tema !espre situatia e=istenta. Tot atunci Olimpiu 6or"ea se spove!este fiin! postul )astilor !in +,--. %n !ecem&rie +,->, un camion militar cu prelata AaAi a stationat cu motorul pornit n fata Militiei !in Arpas o "i ntrea$a. )arintele Dascal nu era acasa. Securistii cu o ec(ipa numeroasa au revenit noaptea la ora @ si l'au arestat, lu n!u'l !e l n$a cele patru fetite si sotia Maria. I'au scos pe toti !in casa si a nceput perc(e"itia. )e preot l tot ntre&au !e arma, !ar el nu a avut si n'a folosit nicio!ata vreo arma n afara !e cea mai puternica !intre toate5 .uv ntul lui Dumne"eu. Timp !e un an parintele Dascal a fost retinut fara /u!ecata si anc(etat prin meto!e sal&atice la Securitatea re$ionala !in 6rasov. %n acelasi lot au fost arestati, anc(etati si /u!ecati5 nvatatorul 1ictor *eaman 3Rucar4, !octorul 1asile Munteanu 3Lisa4, nvatatorul

Octavian )opaiov 3S m&ata !e Sus4, Ion )ole=e 36rea"a4, Eronim Ale=e 3ofiter4, Liviu #o$oros 3Rucar4 si *(eor$(e Lo$rea 3Rucar4. )arintele .ornel Dascal a fost con!amnat la +< ani temnita $rea pentru vina !e a nu fi !ivul$at n anc(ete secretul spove!aniilor, la care s'a a!au$at si tainuirea lui Nic(ifor .rainic. Ga!arnic a invocat parintele constitutia Rom niei comuniste, care $arant n! pe ( rtie li&era e=ercitare a cre!intei, inclu!ea implicit si una !in le$ile cele mai sfinte ale &isericii5 taina spove!aniei. %n +,>7, !upa opt ani !e !etentie la *(erla, a fost eli&erat, !ar suprave$(erea a continuat si !upa aceea. )arintele Dascal a trecut n lumea vesnica n +,,7, la *eoa$iu !e Sus.

76

(rofesorul Remus Budac #iul notarului !in . rta, profesorul Remus 6u!ac, a fost nepotul le$en!arului (ai!uc 6u!ac !in . rtisoara. A a&solvit #acultatea !e Litere si #ilo"ofie !in .lu/ si a luptat ca su&locotenent n armata re$ala a Rom niei pe frontul !e est. Un episo! cutremurator, $raitor pentru caracterul t narului 6u!ac s'a petrecut ime!iat !upa ra"&oi c n! sasii !in . rta au fost ncarcati n trenuri !e vite si !usi n la$arele !e munca !in Rusia. Remus 6u!ac n!ra$ea o t nara sasoaica, !ar e"ita sa o ceara n casatorie. %n trenul cu !estinatia Rusia a fost mpinsa nsa si iu&ita lui pe care !aca ar fi luat'o !e sotie ar fi scapat'o le$al !e !eportare. T narul 6u!ac a plecat cu motocicleta !upa trenul ncarcat cu sasi n!emn n!'o pe fata sa sara !in mers !in va$on. 9SariC Orice s'ar nt mpla, ma nsor cu tine:. #ata a sarit si trenul a prins'o su& roti si i'a rete"at am&ele picioare peste $enunc(i. Remus a !us'o la spital !upa care s'a si casatorit cu ea. .ei !oi au trait mpreuna toata viata, sin$urul lucru care i'a !espartit a fost nc(isoarea. )rofesorul 6u!ac era un pescar iscusit. .a si parintele Dascal era mic !e stat si foarte a$il. .(iar !aca era tacut si linistit era capa&il !e !e"lantuiri surprin"atoare. El a a!us servicii importante re"istentei !in munti, pentru ca, pescar fiin!, urca vaile Arpasului Mare, . rtisoarei si )orum&acului p na la i"voare, ceea ce i'a !at posi&ilitatea sa fie un contact perfect pentru cei !in munti. )entru ceea ce a facut pentru re"istenta, n +,-- a fost arestat. %n lot cu el au mai fost luati 1ir$il Oancea 36rea"a4, Ion Toma3.olun4, Aurel 6anciu 3.olun4, Ion si .onstantin 1ulcu 36re"a4, preot Ion Naftanaila 36rea"a4 si ofiterul Ostacioaie, care au fost /u!ecati n +septem&rie +,-8. %n +,>7 n &a"a !ecretului !e $ratiere profesorul Remus 6u!ac a revenit acasa la . rta. A fost an$a/at conta&il la Ocolul Silvic Arpas. %n +,?, a !ece!at. Informatii culese !e pu&licistul 1iorel )altin.

72

Capitolul +VI Confesiunea lui )urel Banciu din Crtisoara

"otto: +iata are pret sa fie traita numai n masura n care prin ea si n ea putem sa nsufletim un superior, o misiune ideala Dimitrie *usti Aurel 6anciu, pensionar, a nceput sa'si !epene firul nt mplarilor pe care le'a trait n timpul pri$oanei comuniste ntrerupt fiin! !e nemiloase accese !e )arAinson. El a fost pa!urar. 9%n +,7,, c n! am fost an$a/at pa!urar, am nceput sa va! comunismul cu alti oc(i, ntele$ n! ca raul acesta nu va trece usor si !e la sine si ca este un mare pericol pentru tara. )rovin !intr'o familie cu ve!eri si convin$eri politice national'taraniste. Tata a fost seful )NT !in . rtisoara, prieten cu li!erii taranisti fa$araseni Do&rescu, Ga$an si .os$area. Am crescut n !ra$oste fata !e tara, neam si cre!inta n Dumne"eu. La Ocolul Silvic !in 1istea !e 2os !e care am apartinut ca pa!urar, sef era unul *(eor$(e .iolacul care era activist !e parti! aproape analfa&et. Ne tinea se!inte politice. Desi eram pa!urar calificat, scolari"at, m'a an$a/at ca plivitor n plantatia !e &ra! si moli! !in Laita. .iolacul locuia n casa protopopului )avel 6or"ea !in 1istea care a fost arestat. Acolo, el ocupa a&u"iv !oua camere mo&ilate. Acest sef !e ocol nu avea respect pentru &unul altuia, asa ca n scurt timp el si familia lui au !istrus mo&ila scumpa !e furnir pe care o&isnuiau sa taie ceapa, p ine si slanina. Acest .iolacu avea pretentii ca an$a/atii sa'i !uca plocoane si !e asemenea i placea sa man nce si sa &ea pe la unii si altii. Dupa un timp Ocolul Silvic si'a mutat se!iul !in 1istea n Arpasul !e 2os, !ar sef a ramas
73

tot .iolacul:, povesteste Aurel 6an ciu. =ntlnirea cu partizanul Jean (op 9Eram n plantatie pe Laita c n! m'am nt lnit prima si ultima oara cu 2ean )op. Era n +,-@. Gic ultima oara, pentru ca !esi am tinut mai multi ani le$atura cu el nu ne'am nt lnit fata n fata p na atunci. Au"isem !e el, aflasem ca plecase !e acasa n munte sa se alature $rupului !e luptatori anticomunisti, !ar nu'l cunoscusem personal !esi si el era pa!urar. %n acea "i tocmai pornisem la vale spre casa !upa provi"ii.Era pe la +< "iua. Mi'a iesit pe poteca un om cu &ar&a, narmat cu o pusca cu luneta si m'a somat aspru sa pun arma mea !e pa!urar /os. . inele meu a fu$it catre el, fara sa latre si s'a lipit !e picioarele lui ca si cum l'ar fi cunoscut. Mi s'a parut ciu!ata comportarea c inelui. S'a apropiat ncet !e mine si mi'a cerut actele. Mi'a luat carnetul !e #rontul )lu$arilor si mi'a spus rastit sa nu mai tin acest !ocument asupra mea. Eu l'am ru$at sa nu'mi ia arma ca as fi avut !e furca cu securitatea. Din vor&a n vor&a s'a mai !omolit, asa ca la o vreme ne'am ase"at sa m ncam !in merin!ea mea aproape ca !oi prieteni. Am nteles am n!oi !estul !e repe!e ca aveam aceeasi parere !espre comunism. M'am (otar t !intr'o !ata sa'i a/ut pe parti"ani n lupta mpotriva comunismului si a ticalosilor care l spri/ineau. 2ean )op m'a ru$at sa nu spun nimanui !e nt lnirea noastra si asa am facut. Nici sotia mea nu a stiut p na !upa arestarea mea. Am sta&ilit apoi o ascun"atoare n munte, su& )iatra Oii, un!e sa pun &ilete, "iare si o&iecte pentru el si ceilalti. M'a ru$at sa'i informe" !espre miscarile securitatii si !espre starea !e spirit a oamenilor !in sate. Mi'a !at !oua casti pentru ra!io cu $alene sa le repar si sa le

a!uc la locul convenit. Asa am facut. Alta !ata am pus acolo si c teva cartuse !e ,,8; mm pentru pusca G6. Stiam ca si altii i a/uta, ntre acestia fiin! si profesorul Remus 6u!ac !in . rta cu care eu eram n relatii &une. %n . rtisoara oameni !e na!e/!e cu aceleasi ve!eri, pe care ma puteam &a"a la nevoie erau5 Ilie 6ucurenciu, cumnatul meu, *(eor$(e *rovu, *(eor$(e 6u!ac si
74

cio&anul Ion .apat na. %n anii +,-@ '+,-7'+,--, securitatea ma o&li$a sa ma nt lnesc !e !oua ori pe saptam na la ore fi=e, nto!eauna noaptea, 9ntre R uri: sau la postul !e militie. 1enea special capitanul . rnul !e la Securitatea !in #a$aras, c teo!ata nsotit !e !oi locotenenti. Era mai nto!eauna pre"ent si seful !e post, ser$entul ma/or Al&u. De fiecare !ata mi cereau sa le !escriu traseul meu prin munte si sa le spun cu cine m'am nt lnit. Le'am spus mereu acelasi lucru5 nici o persoana suspecta:. (erc%ezitia si arestarea 9Giua !e ;< !ecem&rie +,-> o tin minte toata viata. Am fost luat !e acasa !e capitanul . rnul si nca patru securisti. Nu'mi puteam e=plica cum !e au aflat !e actiunile mele. . rnul m'a !us la consiliul popular un!e mi'a cerut sa plec ime!iat cu el pe munte, n cautarea parti"anilor. I'am spus !e mai multe ori ca nu aveam (a&ar !e parti"ani. %ntre timp, ceilalti securisti mi'au rascolit toata casa su& privirile n$ro"ite ale sotiei si ale fiicei mele !e numai !oi ani, care nu pricepeau nimic, una nefiin! nstiintata, iar cealalta fiin! prea mica sa ntelea$a ce se petrecea. #iul meu avea atunci numai opt luni. %n casa au $asit !oar un ra!io cu $alena confectionat !e varul meu, )etru Sari. Nu m'am ntors acasa !e atunci !ec t !upa sapte ani. M'au !us !irect la se!iul Securitatii !in #a$aras, iar a !oua "i !imineata am fost transportat cu !u&a la 6rasov si !epus la nc(isoarea .etatuie. La nc(isoarea .etatuie am fost luat n primire !e capitanul Tot( 2osAa, care m'a plasat n celula numarul >. A !oua "i, $ar!ianul mi'a pus oc(elari cu sticle ne$re la oc(i si m'a mutat ntr'un &irou !e anc(eta la eta/. Acolo $eamul era lar$ !esc(is si locotenentul care ma anc(eta ma ameninta ca !aca nu spun tot a!evarul ma arunca pe fereastra. O&iceiul $ar!ienilor !e acolo era ca atunci c n! eram mutati cu oc(elari or&i la oc(i sa ne tina numai n lovituri !e ci"me, &ocanci si &astoane !e cauciuc. La 6rasov am fost "ilnic anc(etat, fara a fi nsa /u!ecat vreme !e sase luni. %ntr'un timp, m'am nimerit n aceeasi ncapere cu me!icul Lucian Stanciu !in 1istea !e 2os. Apoi am stat
7/

n celula cu !etinutul Ion 6iris, le $ionar, care m'a averti"at sa nu vor&esc ce nu tre&uie fiin!ca a fost anume pus sa ma tra$a !e lim&a. %n loc sa faca serviciul mur!ar pentru care a fost trimis la mine acest om m'a sfatuit si m'a ncura/at. La 6rasov am avut o confruntare cu 2ean )op, !ar !e o maniera stranie, fara sa fim pusi fata n fata. S'au nt lnit !oar vocile noastre su& suprave$(erea anc(etatorului, noi afl n!u'ne n ncaperi separate. A fost mai !e$ra&a un truc al Securitatii. Dupa sase luni !e !etentie si nesf rsite intero$atorii, am fost mutat cu tot $rupul !in care faceam parte la nc(isoarea !in spatele cla!irii Tri&unalului !in Si&iu. %n !rum spre Si&iu erau n !u&a alaturi !e mine me!icul 1asile Muntean si fratele lui Octavian 3Lisa4, me!icul colonel Ion Muntiu 3Si&iu4, Ion Toa!er 3.olun4 si altii. La Si&iu am stat la nceput n camera +;, iar apoi am fost n$(esuiti circa 7< !e insi n ncaperea cu numarul ;7. I'am nt lnit acolo pe Aurel

Ma=im ' Si&iu, in$iner Liviu )opa ' Si&iu, Nicolae Tran!afir ' Arpasul !e 2os, Ioan 6 rsan si fostul notar . ltea !in Sona. )rocesul s'a !esfasurat peste alte luni. La Si&iu a venit un complet !e /u!ecata al Tri&unalului Militar apartin n! Re$iunii a III'a Militare .lu/. #ara prea multe formalitati cele ++ persoane implicate n acest proces, toti fa$araseni, am fost con!amnati la peste ;< !e ani !e munca silnica. Mie mi'au !at ;< !e ani plus +< ani !e nc(isoare corectionala cu confiscarea averii. .on!amnarea mea a fost cau"ata !e actiunile mele !e spri/inire a luptatorilor !in munti. Sotia mea a naintat recurs la )rocuratura !in .lu/, con!usa atunci !e maiorul )aul .o/ocaru. A urmat /u!ecarea recursului la Tri&unalul Suprem cu sacrificii si c(eltuieli enorme pentru cei !e acasa. O avocata !in .lu/ a cerut sotiei mele sa'i plateasca !rumul cu avionul !us'ntors !e la .lu/ la 6ucuresti. Totul a fost n "a!ar, !esi sotia mea a v n!ut tot avutul nostru, pentru ca recursul a fost respins. %n!ata !upa pronuntarea sentintei, !esi ni se !a!use !rept !e recurs, am fost n$(esuiti ca animalele n !u&a va$on !e cale ferata si timp !e !oua "ile am parcurs !istanta Si&iu'nc(isoarea *(erla. La !estinatie am fost luati n primire !e ec(ipa $roa"ei a coman!antului *oiciu, care ne'a &a$at ntr'o ncapere cu peste o suta !e oameni. Dormeam pe saltele puse
75

!irect pe ciment. Spatiul era foarte mic, aerul era insuficient si nc(is fiin!ca $eamurile o&lonite erau &atute n piroane. Tineta 3ciu&arul pentru necesitati4 era pusa ntr'un colt al camerei si facea o putoare insuporta&ila mai ales ca era vara. Ne faceam v nt cu paturile. Un a!evarat ia! pam ntean facut !e !iavoli cu c(ip !e om. Asa am ramas acolo vreme !e !oua luni, timp n care multi au fost !usi pe sus la infirmerie !e un!e nu s'au mai ntors. Despre soarta lor nu puteam afla nimic. Dupa aceea am fost mutati la eta/, cam +-';< !e !etinuti n fiecare camera si reparti"ati la lucru n fa&rica !e mo&ila a nc(isorii. Eu am lucrat c tiva ani la lustruit mo&ila, n me!iu foarte to=ic, c te +; ore "ilnic, sase "ile pe saptam na. .ea mai mica a&atere era sanctionata cu &ataie. Detinutul Ion . ltea, fostul notar !in Sona, a fost st lcit n &ataie !e $ar!ieni !esi era sef !e ec(ipa. Asa am !us'o timp !e patru ani mii !e !etinuti. %n toamna lui +,>;, c teva sute !e ro&i am fost transportati cu acelasi mi/loc, !u&a va$on, n la$arul !e munca !e la Stoenesti'Salcia, !in Do&ro$ea. Acolo am fost folositi la construirea !i$urilor canalului !e pe Dunare. Mii !e oameni si'au pier!ut viata acolo. .aram "ilnic cu roa&a pam nt, norma o&li$atorie fiin! !e 7 mc. %n toate anotimpurile !ormeam la $rama!a ntr'un saivan !e oi !esc(is, !oar cu acoperisul !easupra capului. Sufeream cumplit !e fri$, foame si sete mai ales iarna si vara c n! clima !o&ro$eana este foarte aspra. Re$imul !e suprave$(ere si !e pe!epse era mai rau !ec t la *(erla. *ar!ienii asmuteau pe noi c inii lup !resati special pentru atac asupra !etinutilor. . inii sareau pe noi la cea mai mica iesire !in r n!. De la Stoenesti'Salcia am fost transportati cu &acul *ironte la )eriprava, pe &ratul Sulina al Dunarii, un!e am fost pusi sa recoltam stuf. Am a/uns acolo iarna. Intram pe $(eata si taiam stuful cu talpanul, o unealta asemanatoare cu secera. Si aici aveam norma si tre&uia sa taiem "ilnic c te ;< !e mal!are !e stuf pe care le le$am si le caram n spinare circa ; Am. #aceam "ilnic n /ur !e 7< Am pa"iti !e am&ele parti ale !rumului !e c ini, $ar!ieni si sol!ati. %ntr'una !in "ile fiin! foarte &olnav, m'am ase"at, sf rsit !e puteri, pe un snop si am a!ormit ime!iat. Am atipit poate ;'@ minute. Somnul si o&oseala au nvins fara sa vreau frica !e pe!eapsa. .oloana
7A

plecase, iar eu m'am tre"it speriat si n!ata am luat mal!arul n spate. Sol!atul !in pa"a m'a va"ut si i'am $(icit intentia !e a ma mpusca, socotin!u'ma !e"ertor. M'a salvat stuful !in spinare fiin!ca nici un !e"ertor nu ia n spate $reutati c n! vrea sa fu$a. %l ve!eam nciu!at ca nu putuse sa ma omoare, &ravura pentru care ar fi primit permisie si alte recompense. Sol!atul, e!ucat !e ei, nu m'a iertat cu totul. M'a scos seara la raport n fata celorlalti !etinuti si a capitanului sef !e coloana. Am fost &atut e=emplar. Din la$arul )eriprava am fost mutat la alt punct !e munca fortata !in Do&ro$ea, la *iur$eni, l n$a 1a!u Oii, un!e am lucrat la construirea caminului cultural. Au trecut peste sapte ani si /umatate !e c n! eram nc(is si c(inuit. A sosit n sf rsit si anul +,>7 pentru oropsitii !in nc(isori. %n iunie +,>7 am fost $ratiat si eli&erat. Ma ntorceam acasa "!ro&it !upa at tia amar !e ani. #iica si &aiatul, acum marisori, nu m'au recunoscut. Dar li&ertatea mea, ca si a altora !in cei eli&erati, a fost tot timpul 3p na n +,?,4 suprave$(eata strict !e securitate. %n aprilie +,87 am fost anc(etat timp !e ;7 !e ore !e maiorul Do$aru !e la Securitatea !in Si&iu, pentru o scrisoare trimisa la Ra!io Europa Li&era, prin care ru$am pe cei !e acolo sa ma a/ute sa'mi procur niste me!icamente !e care aveam ur$enta nevoie si care nu se aflau n farmaciile !in Rom nia:, povesteste Aurel 6anciu. Sotia lui Aurel 6anciu, Leontina, ramasa acasa cu fetita Eufrosina !e !oi ani si &aiatul Aurelian !e opt luni, avea sa n!ure mpreuna cu parintii si ru!ele toate suferintele con!itiei sale !e nevasta a unui !usman !e moarte al comunistilor. 9%n afara !e $reutatile prin care am trecut, procesul si recursul, eram mereu n!emnata !e slu$oii parti!ului sa intru n colectiv. Eu mi'am facut socoteala ca !aca ma &a$ n colectiv nu mai am timp sa'mi va! !e casa si !e copii. M'am $ n!it asa5 !aca ma !uc si fac "ile !e munca, &ucatele mele cresc si poate ca'mi !au ceva. Dar !aca n vreo "i nu pot mer$e la lucru, &ucatele mele nu cresc si nu'mi !au nimic. Daca nu ma nscriu si'mi lucre" eu pam ntul &ucatele mele cresc si c n! mer$ la c mp si c n! am trea&a acasa. .omunistii ma amenintau ntruna5 1rei sa te !ucem un!e'i &ar&atul tauD Am avut noroc cu
7F

parintii mei care erau nca n putere si cu fratele meu care m'a a/utat. Matusa mea, Susana 6u!ac mi'a !at &ani !e multe ori fara sa'i mai !au napoi. Ea avea $ri/a !e copii c n! eu eram la lucru pe c mp. La o vreme a venit alt neca". 1ecinii au stricat sura acoperita cu paie si au $asit ascunsa o pusca pe care au pre!at'o la militie. A urmat cercetari su& &anuiala ca pusca ar fi fost a sotului meu, lucru nea!evarat. Seara !e seara am fost c(emata la sfat un!e m'au anc(etat securisti !e la Si&iu. %n aceasta anc(eta era cercetat si socrul meu. %nainte !e arestarea mea !in ;< !ecem&rie +,-> a fost ri!icat si con!amnat pe motive politice si cumnatul meu Ion Orlan!a, care a tinut le$atura cu luptatoarea anticomunista Lenuta #aina:, si aminteste Leontina 6anciu. Date culese !e 1iorel )altin

77

Capitolul +VII (artenie Cosma# luptator n rezistenta anticomunista "otto : %oi ne-am #ranit din tot ce-am risipit4 Avutul nostru - tot ce-am daruit. %u pregeta sa suferi si sa sngerezi. 5z!nda noastra creste din nfrngeri1 MarsansA, +,78 )artenie .osma s'a nascut n septem&rie +,+? n Sona, raionul #a$aras, ca fiu al lui Ioan si Domnica. A a&solvit liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras. Ultimul sau !omiciliu a fost n #a$aras, stra!a . mpului nr.+ S'a casatorit n +,7; cu 1alerica 2uncu !in satul R usor care avea +? ani, a avut trei copii5 Marcel nascut n +,7?, Elena nascuta n +,78 si #lorica nascuta n +,77. )artenie .osma a participat la ra"&oiul !in Est, plutonier ma/or fiin!, cu o companie anticar a Re$imentului centrului !e instructie #a$aras. El s'a ntors acasa !in ra"&oi nevatamat !ar !ecis sa lupte mpotriva pericolului sovieti"arii tarii care se instalase !e/a n Rom nia. Din primele momente ale constituirii re"istentei armate anticomuniste !in #a$aras si !in munti, )artenie .osma s'a simtit c(emat sa intre n actiune mpotriva celor fara !e neam, fara tara si fara cre!inta. Era an$a/at la centrul !e instructie al infanteriei #a$aras cu $ra!ul !e plutonier ma/or si functia !e sef al ma$a"iei !e armamanet si munitie. %n $ri/a sa se aflau importante cantitati !e arme si munitie, captura !e ra"&oi, parte nenre$istrate n acte. )artenie .osma, a/utat !e alti luptatori, le'a scos !in unitate si le'a !iri/at catre punctele !in munti ale re"istentei anticomuniste. .ei care l'au
6BB

cunoscut l !escriu pe )artenie ca pe un om care nu cunostea frica, $ata n orice moment sa mear$a p na la capat. Se potrivea la fire, i!ealuri si caracter cu socrul sau, Iaco& 2uncu, fost comisar !e politie n #a$aras. Un a/utor !e ncre!ere i'a fost caporalul *(eor$(e Taulea, finul lui. %n noptile pe care le consi!era potrivite, .osma, a/utat !e socrul si !e finul lui scotea !in ca"arma cu un car tras !e cai cantitati mari !e armament, $rena!e si munitie. De mare folos i'a fost si sotia

lui, 1alerica. Aceasta participa la fiecare transport !e armamanet, av n! $ri/a !e cai p na se sustra$eau armele !in !epo"it si se ncarcau n car. Ei !uceau armele n R usor la socrul sau si la familia Aron .omsulea. De aici, acestea erau transportate la locul numit 9.repele To!eritii:, un loc ntre R usor si To!erita, !e un!e erau preluate !e luptatorii !in munti. )artenie .osma si 2uncul, socrul sau, aveau le$aturi cu Ion *avrila al O$oranului, seful luptatorilor !in munti si cu ceilalti mem&ri ai re"istentei5 Arsu, Mo$os, Ma"ilu, .(iu/!ea, Socol, Dumineca, Marcel .ornea ' fiul farmacistului !in Sinca si cu nvatatorul )ri!on !in )arau. )artenie .osma le !ucea parti"anilor nu numai material !e lupta, ci i a/uta cu (rana, rufe curate, me!icamente, etc. Ori !e c te ori era solicitat !e luptatori, el urca la ascun"atorile !in munti ale fu$arilor cu motocicleta sa cu atas. #olosea ca prete=t !e a pleca !e acasa si !e a urca muntele v natoarea. El si umplea atasul motocicletei cu (rana si arme pe care le !ucea luptatorilor. O parte !in armamentul procurat !e )artenie .osma si oamenii sai a a/uns prin Ionita *reavu !in Noul Rom n si la alte $rupuri, ca !e pli!a cel al lui Lenuta #aina si Dumitriu. Activitatea lui .osma si a oamenilor lui n'a fost suspectata si !escoperita !ec t n +,-<. Dar o !ata &anuiti sau tra!ati, cercul suspiciunilor ncepea sa se nc(i!a tot mai mult n /urul casei !in R usor a socrului sau. %n noatea !e +7 octom&rie a acelui an, !upa o p n!a !e !urata, securistii au ncercuit $ospo!aria lui 2uncu si au incen!iat sura. Au spart "i!urile, caut n! arme ascunse. La un moment !at si'au facut aparitia pompierii, !ar cu cisternele $oale. )ompierii au plecat asa cum venisera n urma or!inului !at !e seful
6B6

securistilor. Se urmarea, evi!ent, capturarea ' vii sau morti ' a luptatorilor care s'ar fi aflat acolo pentru o!i(na, provi"ii, m&racaminte sau completarea armamentului. %n R usor a ca"ut parti"anul Arsu. %n aceeasi noapte a fost prins !e securisti n satul To!erita, Silviu Socol. .osma si instruise sotia pentru mpre/urari !eose&ite, ca la nevoie sa poata sa !evina o a!evarata luptatoare, sa tra$a cu tot felul !e arme usoare, sa arunce $rena!a, sa se a!aposteasca. %n "ilele urmatoare o m na criminala a otravit !oi &ivoli apartin n! familiei lui 2uncu. #aptul a iesit la iveala la a&ator c n! familia a ncercat sa'i v n!a pentru taiere. La&oratorul a sta&ilit ca animalele au fost otravite si !eci carnea nu putea fi !ata n consum. %n lipsa lui )artenie, plecat !evreme la ca"arma, n !imineata !e +- noiem&rie +,-<, un $rup !e ofiteri !e securitate a patruns n locuinta lui !in stra!a . mpului nr.+, un!e a efectuat o minutioasa perc(e"itie. Sotia 1alerica se afla acasa, !ar nu i s'a pre"entat vreo autori"atie !e perc(e"itie. Nu s'a $asit nici un corp !elict si nimic compromitator. Ea a stat foarte atenta atunci ca nu cumva sa i se instale"e n casa vreun o&iect care sa constituie ulterior prete=t pentru acu"atii. Nu a fost nc(eiat nici un proces ver&al. 1alerica, alarmata !e perc(e"itie, a plecat n $ra&a spre ca"arma sa'si anunte sotul, !ar era prea t r"iu. Securistii a/unsera naintea ei. Ea l'a ru$at pe su&ofiterul )etrescu, prieten al sotului ei, sa'i c(eme &ar&atul la poarta unitatii. Acesta s'a ntors cu stirea ca )artenie se afla su& arest n &iroul ofiterului politic, ncon/urat !e securisti. Epoletii i'au fost rupti si aruncati iar parul i era ravasit. Nu i s'a permis sa vina la poarta. %n aceeasi luna securistii continuau perc(e"itiile la !iverse familii n R usor. %ntre sura familiei 2uncu si a lui 1aleriu )ica, 1alerica, sotia lui )artenie, a $asit -< !e sticle incen!iare si un pistol

!epo"itate n niste la"i. De frica securistilor le'a n$ropat n $ra!ina. %n casa !in R usor familia mai !etinea un pistol nemtesc pe care femeia l'a ascuns n O.. 9Mama a povestit !espre aceste lucruri !oar vecinei ei !in R usor, sotia lui )ica. Sora lui Arsu a prevenit'o pe mama ca va fi p r ta !e acea vecina la securisti. Asa s'a si nt mplat.
6B2

)rimavara c n! am lucrat $ra!ina nu am mai $asit sticlele incen!iare si pistolul n$ropate aici. %n plus, securistii au venit la R usor si au pus'o pe mama sa scoata tot O.'ul pentru a $asi celalalt pistol, care nu a fost $asit. Totusi au &atut'o foarte rau pe mama:, povesteste fiul lui )artenie .osma, Marcel. Tot n +- noiem&rie +,-< securistii au !escins la casa !in R usor a familiei 2uncu, socrul lui )artenie. Au fost arestati Iaco& 2uncu si sotia lui. .opiii care se aflau la R usor n $ri/a &unicilor au fost ncuiati !e securisti n casa, !ar !e frica au sarit pe $eam si au fu$it spre #a$aras. Ei s'au ntlnit n !rum cu mama lor si i'au povestit cele nt mplate. Elena 2uncu, soacra lui )artenie, a stat !oua saptam ni nc(isa la Securitatea !in #a$aras, fiin! anc(etata si &atuta. Ea a fost /u!ecata ntr'un proces care a avut loc la Si&iu si con!amnata la + an !e nc(isoare. A fost eli&erata n +,-+. Iaco& 2uncu, socrul lui )artenie a fost !us la Securitatea !in #a$aras, la .asa *iurca. De aici a fost transferat la 6rasov, un!e a fost /u!ecat ntr'un proces !esfasurat n lunile iulie'au$ust +,-+. Tri&unalul Militar !in 6rasov l'a con!amnat la > ani !e nc(isoare. .u !oua saptam ni nainte !e a se eli&era a !ece!at 3+; octom&rie +,--4 n nc(isoarea !in .aranse&es. )rocesul lui .osma a nceput tot n iulie +,-+ la 6rasov. %n sarcina lui .osma s'a retinut si episo!ul atacarii si /efuirii !epo"itului !e munitii !e la M n!ra n complicitate cu )ri!on, Arsu, .(iu/!ea si altii. #amilia lui nu a fost nstiintata !e momentul nceperii procesului. Tri&unalul l'a con!amnat pe )artenie .osma la moarte prin mpuscare. Recursul la Tri&unalul Suprem n fruntea caruia se afla pe atunci $eneralul )etrescu a fost respins. O !ata cu .osma au fost /u!ecati si con!amnati la moarte prin mpuscare alti +? luptatori ai re"istentei. Locul e=ecutiei a ramas p na a"i necunoscut. )otrivit certificatului !e moarte, eli&erat !e Sfatul )opular 6rasov, e=ecutia ar fi avut loc n 6rasov, !ar alte surse spun ca la 2ilava. )artenie .osma avea atunci @- !e ani. Nu se stie un!e i este morm ntul. Sotia lui )artenie .osma a fost arestata, anc(etata si &atuta !e mai multe ori ani n sir. La sfrsitul anului +,-<, 1alerica a stat timp !e !oua luni la Securitate n #a$aras. Aici si'a va"ut pentru
6B3

ultima !ata sotul c n! era !us la intero$atoriu. )artenie avea s n$e pe !e$ete pentru ca si'a ros un$(iile pentru ca securistii sa nu poata sa'l torture"e. Meto!a !e tortura folosita pentru 1alerica era ma$netoul electric si &ataia n cap p na ce femeia lesina si era tre"ita cu c te o $aleata !e apa rece. Semnele loviturilor primite n cap se mai ve!eau si !upa "eci !e ani. Teroarea securitatii a continuat si !upa ce .osma a fost e=ecutat. 91eneau noaptea, controlau po!ul casei caut n! arme. Ne scoteau afara !esculti, fara sa tina seama ca suntem copii si e fri$. . n! aveam ++ ani am $asit o pusca at rnata n $ra!ina. Am luat'o si am aruncat'o n r ul !e la capatul $ra!inii. Dupa nici o ora arma nu mai era acolo. Ne p n!eau tot timpul, "i si noapte si ne ntin!eau tot felul !e curse. )entru a nu'i au"i c n! veneau prin $ra!ina ne'au otravit c inele. %mi mai a!uc aminte cum i'au luat armele !e v natoare 3!oua4, ceasul !e aur, trasura, c inele, motocicletele, ceea cu atas si ceea simpla pe care tata le'a cumparat !in 6ucuresti !upa ce a v n!ut

!oi cai si !oua &ivolite. Nu !upa mult timp ne'au confiscat toate lucrurile si &unurile !in casa. %n +,-< n noaptea !e +- noiem&rie ne'au !at foc la casa. 6unica !ormea n &ucatarie, iar eu cu surorile si mama nu eram a!ormiti. #ocul a fost pus pe $ra/! si s'a ntins foarte repe!e cuprin" n! si casa. )ompierii au venit fara apa asa nc t totul a ars. Securitatea a venit la putin timp !upa i"&ucnirea focului si a asistat la toata tra$e!ia fara a face nimic. .eea ce a mai ramas n picioare a fost rascolit !e securisti care cautau n continuare arme. Au $asit n po! !oar un aparat !e ra!io. Au stat o saptam na ntrea$a sa caute n ruinele casei. Am ramas n stra!a. 6unica si sora mea si'au improvi"a o locuinta n sura, iar ceilalti am fost $a"!uiti temporar la familiile Munteanu si Dra$os:, povesteste Marcel .osma, fiul lui )artenie. Ramasa sin$ura cu trei copii, 1alerica .osma s'a an$a/at muncitoare la %ntreprin!erea Economica !in #a$aras. %n +,-> a fost !ata afara !in serviciu pentru ca era sotia lui )artenie .osma. A fost nevoita sa !ivorte"e, fapt ce s'a nt mplat n +,-8 !esi sotul a fost e=ecutat n +,-+. Nemainumin!u'se .osma, a fost rean$a/ata la Economica !e un!e s'a si pensionat. S'a recasatorit cu Nicolae 1oicu,
6B4

!in Alunis )ra(ova, cu care a locuit n #a$aras. .opii lui )artenie .osma nu au avut acces la scoli. #lorica a facut - clase si a ramas apoi la munca pam ntului n R usor. Elena a fost !ata la .asa !e .opii n #a$aras, iar c n! a !at e=amen !e a!mitere la liceu a fost respinsa pe motiv ca era fiica lui )artenie .osma. A facut un curs !e !actilo$rafie si s'a sta&ilit apoi la 6rasov. 6aiatul, a facut clasele I'1III !upa care a urmat o scoala profesionala !e @ ani n #a$aras. 9%n martie +,>7 am fost c(emati sa ri!icam certificatul !e !eces al tatalui meu !e la )enitenciarul .o!lea. M'am !us eu cu sora mea, Elena. Un anume ser$ent 1intila s'a purtat foarte !ur cu noi. . n! l'am ntre&at !e &unurile pe care i le'au confiscat tatalui meu, ne'a &atut si ne'a !at afara:, povesteste fiul Marcel.

Capitolul +VIII "arturiile eroului Ionita $reavu din ,oul Romn "otto: %e desparteam .... O1 cine mai ntrea!a de cei ce nu-s1 de cei ce-au fost pre vremuri1 $ultimea vinde ngeri la tara!a 'i arlec#inii mor n Bet#leemuri. Ori !at n van ... Auzul tau ma lasa, drumeti-s reci, mansardele desarte o1 cel putin de-ar fi ramas frumoasa prapastia de dor ce ne desparte ... $ireasma vie-n teapa vremii !oanta, acopera-mi-l, lacrima de &arce si-nc#ide-n mine, Doamne, ca-ntr-o planta,
6B/

cainta ta de-a nu te mai ntoarce ...

Ion .araion O !atorie a omului si a omeniei !in el nu este altceva !ec t a face !in propria viata o permanenta &ucurie n pofi!a tuturor mi"eriilor, pacatelor si !e"na!e/!ilor. 6iruinta va apartine ntot!eauna a!evarului si !reptatii. Daca unii au sperat si au iu&it n!estularea fara sacrificii n'au avut !ec t !e pier!ut. Un prover& rom nesc spune59Nu te nc(ina p na nu sti cine este sf ntul:. Mircea Elia!e elo$ia &ucuria ca o virtute militanta, creatoare !e valori. 9A face !in viata ta o victorie continua contra mortii, contra raului, contra ntunericului ' aceasta este o !atorie peste care nici o morala !in lume si nici o societate nu pot sa treaca. 6ucuria !e a fi viu, oric t !e !e"na!a/!uite ar fi &altile !in sufletul tau si !in /urul tau, nu e totuna cu optimismul vul$ar al simplei e=istente &iolo$ice. 6ucuria vietii !epaseste cu mult confortul si sanatatea. Ea nu inclu!e suferinta, a$onia, !isperarea, ci !impotriva, le implica. )entru ca nu nseamna nimic a te &ucura !e viata atunci c n! ea nu ti nt mpina o&stacole si crucificari:. Re"istenta anticomunista !in Tara #a$arasului c(iar !aca a fost nfr nta prin teroare si cru"ime, o nfr n$ere fi"ica, spiritual s'a !ove!it nsa a fi o victorie, pentru ca mortii poruncesc celor vii care le vor continua lupta. )rin urmare un Stoica, un Ga$an, un *(eor$(e .raciun si c ti nai&a n'au mai fost, nu au fost &iruitori, ci si'au folosit !oar masina creatoare !e moarte si teama pentru a se impune si a !omina totul. Aceasta a fost !oar o !ova!a ca pionii comunisti consi!erau terenul pe care si'l !oreau foarte alunecos. Am poposit n satul Noul Rom n aflat pe malul !rept al Oltului si care apartinea o!ata re$iunii #a$aras. %ntr'o frumoasa $ospo!arie, aran/ata cu $ustul si rafinamentul omului meticulos si priceput, si !uce &atr netile !omnul Ionita *reavu. L'am $asit &olnav, !ar, cu ama&ilitatea si politetea care l'au caracteri"at toata viata 3nsa si cu mari sacrificii4 a reusit sa ne relate"e activitatea pe care a !esfasurat'o
6B5

n spri/inul re"istentei anticomuniste !in "ona #a$aras. 9O $ripa netratata n toamna anului trecut mi'a afectat &unul mers al or$anismului. Acum este $reu. Inima, prostata, trom&o"a la oc(iul st n$, s'au a!unat, !ar sufletul mi este t nar:, au fost cuvintele cu care m'a nt mpinat Ionita *reavu. 9.(iar !aca satul meu este n /u!etul Si&iu ma simt fa$arasan pentru ca am petrecut mult timp printre fa$araseni. Liceul, armata si lupta mpotriva comunistilor n care m'am alaturat fa$arasenilor au accentuat acest sentiment. Dupa armata, am luptat n raI&oi, nrolat fiin! la centrul !e instructie infanterie #a$aras. Acolo era un anume .osma )artenie cu care am ramas prieten si cu care ma vi"itam. Ma $ n!eam atunci5 Se face pace, rusii se retra$ la $ranite n tara lor. Nu'mi puteam ima$ina niste lupte politice. )artenie mi spunea5 Esti naiv, rusii vor sa puna m na pe noi si va tre&ui sa luptam cu arma sa'i scoatem !in tara. Sa vii pe la mine sa'ti !au armament ca am captura !e ra"&oi nenre$istrata. Daca nu sunt eu la ma$a"ie, este caporalul *(eor$(e Taulea care te va servi. Nu puteam ntele$e ca pentru ceea ce va urma vom avea nevoie !e armament si !e multi oameni. Dar sfatul lui )artenie mi'a prins &ine. Nu !upa mult timp, anali" n! situatia si !iscut n! cu camara"ii mei, am fost nevoit sa apele" la prietenul meu .osma. Am mers cu caruta la #a$aras si n !oua r n!uri mi'am a!us acasa armament5 -'> mitraliere, -'> $rena!e, o cara&ina, pistoale !e &u"unar !e cali&ru , si multe cartuse. L'am folosit pe carutasul

satului, un &atr n, An$(el, cu care am transportat armamentul la Noul Rom n. )entru a nu fi !escoperit !e securitate am ascuns totul !upa sura, un!e aveam un &uncar !e carami!a. Am acoperit armele cu carami"i, nc t nimeni nu putea &anui ca le'as avea acolo. )e atunci securitatea nu prea avea oameni infiltrati n sat. A&ia !upa aceea a racolat consateni !e'ai mei si c(iar !e pe stra!a mea trei, nc t eram spionat la orice ora. Era o familie vis'E'vis !e casa mea, una la st n$a si alta n !reapta ei. .u toate acestea am reusit sa ma strecor printre privirile lor si sa'mi a/ut camara"ii. Eram casatorit si aveam copii mici. *(inionul a facut ca ntr'una !in "ile, fiul meu Ionita care avea - ani 3acum locuieste n *ermania4,
6BA

sa se /oace cu c(i&r iturile n spatele casei, c n! o sira !e paie aflata n apropierea &uncarului !e carami"i a luat foc. #lacarile au mistuit totul inclusiv carami!a. %n acea "i eu eram plecat cu tre&uri la Si&iu. Un vecin al meu *a&or, a sarit n a/utorul familiei. %n actiunea lui a !escoperit cara&ina pe care a aruncat'o n curte. #iin! un om cumseca!e n'a spus la nimeni !espre arma si i'a ru$at pe ai mei sa o ascun!a. Dar n'au trecut !ec t c teva "ile !e la acel inci!ent si au nceput ra"iile securitatii prin sat. Nu am intrat n panica si, mai mult, seara c n! aveam timp curatam pe r n! armele pe care le aveam. .(iar aran/am si curatam un pistol c n! am fost stri$at !e cineva la poarta. Am pus pistolul su& perna si am iesit. 6aietelul care mi urmarea fiecare $est m'a nsotit afara. Era o ra"ie a militiei cu +plutonieri care mi cereau armele. 6inenteles ca i'am refu"at. 1a" n! !iscutia aprinsa !intre mine si militieni copilul pro&a&il sa ma a/ute, s'a !us n casa si a venit cu pistolul. Am ramas fara replica. Am fost invitat la primarie. Acolo mai erau alti @< !e oameni care au fost !escoperiti cu arme acasa. Ne'au fost ntocmite procese ver&ale pe care ne'au o&li$at sa le semnam si apoi ne'au !at !rumul acasa. Armele au fost transportate la #a$aras. * n!in!u'ma ca acel proces ver&al mi poate a!uce neca"uri mi'am folosit cunostintele pe care le aveam la Le$iunea !e 2an!armi #a$aras pentru a !istru$e acel act. Dupa o saptam na am plecat la #a$aras un!e l'am nt lnit pe capitanul Marcu 3cumnat cu Lucretiu )atrascanu4 si prieten cu maiorul Roman, fostul meu sef. .apitanul, stiin! !e inci!entul !e la Noul Rom n mi'a "is5 De ce ai fost t mpitD De ce nu ti'ai luat masuri !e precautieD Atunci am smuls procesul ver&al cu pricina si l'am aruncat n so&a ce se afla n &iroul lui Marcu. Acesta furios si ramas fara !ocument mi'a "is5 Te mpusc, m'ai nenorocit. Stie at ta lume !espre ca"ul celor !in Noul Rom n. Am plecat acasa, !ar n'am spus nimanui nimic. Dupa c teva saptam ni am aflat !e arestarea lui Lucretiu )atrascanu si !espre !estituirea lui Marcu !in functie. Ulterior l'am nt lnit pe Marcu la 6ucuresti, lucra la o fa&rica !e conserve !in R ureni, conta&il sef. Nu pot sa spun !ec t ca am fost foarte norocos si ocrotit !e Dumne"eu:, povesteste Ionita *reavu.
6BF

La numai +? ani, Ionita *reavu a urmat !octrina Miscarii Le$ionare. 9L'am cunoscut pe 1ir$il Mateias cu oca"ia sfintirii troitei !in Arpas. M'a impresioat foarte mult. Mo!ul sau !e a&or!are a pro&lemelor m'a !eterminat sa'l caut pentru a'l cunoaste mai &ine, !ar nu numai prin prisma meseriei sale !e avocat. La nceput mi'a !at o carte !e c ntece si mi'a spus5 Sa sti ca ar fi &ine sa te mai $ n!esti fiin!ca intr n! n miscare nu vei avea &eneficii, ci suferinta. 1a fi $reu. 1ei nt lni situatii c n! tre&uie sa te mpotrivesti c(iar si parintilor. Mi'a !at apoi o alta carte, 9Seful !e cui&:, si mi'a "is5 1e"i

cu ce te ale$i. Am continuat sa'l caut ori !e c te ori me$eam la #a$aras. %n functie !e timpul !e care !ispunea stam la !iscutii. %n acea perioa!a consatenii mei erau sau li&erali sau taranisti. Tatal meu, li&eral, nu s'a mpotrivit optiunilor mele politice, c(iar !aca mama l !o/enea pentru ca mi !a voie sa intru n Miscare c n! nimeni !in sat nu e le$ionar. 1ir$il Mateias este $reu !e caracteri"at n cuvinte, este un unicat, avea cuvinte proprii pe care un altul nu le avea. Era punctual, inte$ru, un caracter !eose&it, nu um&la cu !oua &ai n trei pun$i, pentru el al& era al&, iar ne$ru ne$ru. %ntot!eauna ncura/a5 tre&uie sa stim ca avem un Dumne"eu care ne ocroteste. . n! a fost la re&eliune ne insufla liniste si calm celor !in teritoriu, impun n!u'ne ca aceeasi stare sa o transmitem oamenilor. Au functionat n Noul Rom n trei cui&uri !e le$ionari care au sustinut apoi si activitatea re"istentei anticomuniste !in "ona. %ntr'una !in "ile mer$eam la $ra!ina pe care o aveam peste vale sa suprave$(e" fructele. . n! am trecut po!ul, un prieten nsotit !e alte !oua persoane necunoscute veneau !inspre . rtisoara. Tinta lor era Ale=an!ru 6ratu, un national taranist !in sat. %nt lnin!u'ma pe mine si cunosc n!u'mi activitatea, m'au a&or!at !esc(is renunt n! la i!eea lor initiala. Erau Lenuta #aina !in Se&es si Ioan Dumitriu, un camara! al ei. Se ascun!eau !e securitate pentru ca la 6rasov au mpuscat !oi repre"entanti ai acesteia fiin! n le$itima aparare. Ei erau cautati !e securitate n toata "ona si m'au ru$at sa'i ascun!. Era o misiune foarte $rea mai ales ca vecinii mei erau informatori ai securitatii. I'am preluat asum n!u'mi tot riscul. Timp !e !oua "ile
6B7

i'am ascuns n sopu l casei, fara sa stie parintii mei, !upa care i'am !us n casa profesorului *oia !e un!e aveam c(eile. Era un loc retras la mar$inea satului. Acolo le'am pre$atit o camera. %n acea perioa!a si eu !ormeam ascuns pentru ca ma asteptam oric n! sa fiu arestat. I'am prote/at pe Lenuta si Dumitriu n casa profesorului *oia 3profesor la #acultatea !e Me!icina !in .lu/4 p na la prima ninsoare, luna !ecem&rie. %ntruc t urmele !e pe "apa!a ne'ar fi tra!at i'am con!us ime!iat la o noua a!resa pentru a nu ca!ea n $(earele comunistilor. Lenuta si Dumitriu reuseau sa tina le$atura cu alti camara"i precum5 Oancea !in Avri$, Stanila !in Se&es, nvatatorul 1asile Lupu, Aurel Moisin !in *l m&oaca, Tavala, Ro!eanu !in )oiana Si&iului. Mai erau a/utati !e un alt prieten !in Arpas, iar !in satul meu !e )atru Apost si !e Aurel #ilip. .ei !oi !oreau sa se alature $rupului !in munti con!us !e O$oranu. Eu nu stiam nimic !espre luptatorii !in $rupul lui O$oranu si prin urmare am plecat sa'i caut. Am stra&atut 1alea S m&etei, Urlea, 1istea Mare, 1istisoara, 1alea Doamnei, p na la *re&lesti, peste munte. Nu i'am nt lnit nicaieri. La 1istisoara l'am nt lnit pe Olimpiu 6or"ea care mi'a spus ca s'au retras spre Ar!eal pentru ca nu i'a va"ut !e mult. La 1alea Doamnei, un cio&an, 6u!ac, m'a prevenit sa nu cer informatii !espre luptatori pentru ca &acita !e la st na este informatoare si spune totul lui *(er$(el, seful Securitatii Si&iu, care i era amant. Am um&lat c teva saptam ni timp n care am va"ut &or!eiele luptatorilor !intre care unele pareau parasite, !ar n'am !at !e urma lor. Lenuta si !orea sa mear$a acasa la Se&es, la familia ei, sa va!a ce le'a facut securitatea n urma faptelor ei. Nu am lasat'o. Am plecat eu la Se&es ntr'o !uminica si am $asit'o !oar pe sora Lenutei, Maria si pe sotul ei, 1ictor. . n! a aflat cine sunt si !e ce am venit 1ictor s'a repe"it la mine ca o fiara sa ma !uca la securitate. Maria pl n$ea. )ro&a&il erau speriati !e comunisti si !e cru"imile pe care acestia le'au facut ntre$ii familii. Era prin +,-+. Atunci satul Noul Rom n era patrulat

!e militieni si !e armata, iar un /eep $al&en al securitatii nfricosa satenii. %ntr'o seara !e toamna, pe la ora +<, au intrat n casa militieni si securisti. Au ncon/urat curtea si cautau arme, !ocumente si statii
66B

!e emisie'receptie. #uria lor mi'a speriat copiii, care s'au retras l n$a mine si ma tineau !e picioare. Au smuls cu &rutalitate copiii, m'au scos !in casa si m'au &a$at n masina. M'au !epus la Arpas un!e m'a suprave$(eat plutonierul ma/or 1oinicu. Securistii au plecat n vite"a si s'au ntors !upa o ora c n! l'au a!us pe Ion Orlan!ea !in . rtisoara care i'a spri/init pe Lenuta si pe Ion Dumitriu. Ne'au transportat pe am n!oi la #a$aras n &eciul securitatii, casa .os$area. Timp !e +< "ile am fost tinut n anc(ete si torturat. Ma &ateau n asa (al nc t mi faceam nevoile pe mine. %mi aruncau $aleata cu apa sa ma spal. 1roiau sa afle tot ce stiu si sa ma !etermine sa'mi !ivul$ camara"ii. De aici m'au mutat la 6rasov, un!e am fost supus aceluiasi re$im. Dupa o vreme a urmat procesul n care Tri&unalul Militar 6rasov m'a /u!ecat pentru favori"area infractorilor #aina si Dumitriu. Au fost atunci patru con!amnari5 a mea, Ion Orlan!ea !in . rtisoara, Ioan Stanila !in Se&es si nvatatorul 1asile Lupu !in Se&es. Maiorul .o/ocaru a citit sentinta5 ;< !e ani munca silnica si confiscarea averii. El a ntre&at5 *reavu este multumit !e con!amnareD I'am raspuns5 #oarte. Ati fost $eneros si va multumesc. Sa stiti ca roata este rotun!a si prin faptul ca'mi !ati ani $rei !e pe!eapsa n'o sa va stea stelele prea mult pe epoleti. Mi'a "is5 Esti n!ra"netC A urmat ispasirea pe!epsei !ata n acea paro!ie !e proces. 2ilava. 1iata s'a limitat !e atunci la patru pereti, un prici si o tineta. %mi amintesc !e unul Maromet, un turc, ce ne scotea cu tineta sa o !eversam. Ne lovea cu &ete ca pe niste vite. )e mine m'a lovit o !ata pentru ca i'am spus ca am fost ser$ent, iar n or!inele lor aveau !reptul sa $oleasca tineta !oar cei care au avut $ra!e !e $eneral si colonel pentru a fi umiliti. Am ramas la 2ilava un an !upa care am fost mutat la )oarta Al&a. Era o "i tori!a !e iulie. Am fost ncarcati ntr'un va$on !u&a -< !e insi, un!e spatiul fiin! foarte mic, am fost o&li$ati sa stam lipiti unii !e altii pe niste &ancute !e +< cm latime, !in metal. Din cau"a cal!urii fiarele s'au ncins, apa pe care ne'au !at'o era cal!a, nc t !rumul !e la 2ilava la )oarta Al&a, care a !urat !oua "ile, a fost un infern. Am co&or t n $ara Doro&anti, un!eva n Do&ro$ea, !e un!e am fost preluati !e un su&locotenent, 6orcea, care ne'a spus ca ne aflam acolo
666

pentru e=terminare. Am fost con!usi n la$ar. Aici l'am n lnit pe Ion .araion si pe !octorul *(eor$(e 6rescan. La 2ilava am avut un vis n care mi s'a aratat acest la$ar, mai e=act $rupul !e &araci 0 un!e am fost &a$at alaturi !e scriitori, poeti, avocati. A&ia la )oarta Al&a mi'am putut rastalmaci visul. Acolo, o "i !e la$ar consta n5 !esteptare la ora -, terciul ca mic !e/un, sapat pe vai si !ealuri !o&ro$ene "i lumina cu o scurta pau"a !e pr n" !e ;< !e minute c n! se m nca o cior&a lun$a cu su&pro!use !e animale si un sfert !e p ine. Era impusa o norma !e munca pe care !aca nu o n!eplineai erai pe!epsit. Nu lipseau perc(e"itiile n &araci, c n! !etinutii erau o&li$ati sa iasa afara !e"&racati si cu saltelele n spate, in!iferent !e vreme si c n! erau cautati si n anus !e suprave$(etori. Mureau "ilnic foarte multi !etinuti !atorita con!itiilor si epui"arii fi"ice. Doi $ar!ieni transportau ca!avre !in la$ar n $roapa comuna aflata un!eva n apropiere. La iesirea carului cu ca!avre !in la$ar acestea erau taiate cu &aioneta pentru a se asi$ura ca nu eva!ea"a nimeni. Daca ne faceam norma, aveam !reptul la colet sau la vi"ita. Am &eneficiat !e

acest privile$iu o sin$ura !ata, c n! m'au vi"itat sotia si fratele meu:, povesteste Ionita *reavu. La )oarta Al&a au fost folositi peste +;.<<< !e !etinuti, !intre care nu se stie c ti au fost aruncati n $roapa comuna. Morti fara cruce si fara nmorm ntare crestineasca. #amiliile celor !isparuti astfel pro&a&il i asteapta si asta"i sa !esc(i!a usa casei, !aca nu cumva au primit certificate !e !eces !atate la nt mplare si eli&erate !e primariile unor comune !e aiurea. Specific tortionarilor comunisti. Sotia lui Ionita *reavu a fost si ea c(inuita si fortata sa !ivorte"e. Gilnic era amenintata, at t ea, c t si cei trei copii. Ea le spunea securistilor5 )e mine nu ma !esparte !e Ionita !ec t moartea. La arestarea lui, copiii aveau5 Ionita +< ani, 1iorel , ani si Lucia > ani. Elevi fiin!, au fost lasati repetenti sau nu au mai fost primiti la scoala. .opilul cel mare a reusit sa termine anul scolar la Arpasul !e 2os prin &unavointa nvatatoarei .ucu, pentru ca n Noul Rom n nvatatorul 1ictor Ne$rut s'a conformat or!inelor comunistilor, refu" n! pre"enta copilului n scoala.
662

Dupa eli&erare a !in !etentie, Ionita *reavu a reusit cu $reu sa se an$a/e"e. A a/uns la topitoria . rta un!e sef conta&il era fratele lui Remus 6u!ac !e un!e s'a si pensionat n +,?<. Si !upa eli&erare a fost urmarit permanent !e securitate. 9A fost o li&ertate relativa. %ntre ceea ce a fost si ceea ce a urmat a fost o rela=are. Rom nia era !e fapt o nc(isoare mai mare. %n repetate r n!uri au ncercat sa ma faca informator, !ar le'am respins oferta !e fiecare !ata. Ultima vi"ita a securistilor la !omiciliul meu a fost la revolutie. Eram tot timpul n atentia securitatii. Atunci, n !ecem&rie, am fost vi"itat !e colonelul Rotaru, !e la Securitatea !in Si&iu care raspun!ea !e le$ionarii !in /u!et. M'a intero$at si !upa Revolutie n urma informatiilor primite !e la un var !e'al meu pa!urar, cum ca as fi fost n )iata Universitatii. N'a avut motive sa'mi faca ceva, !ar m'a prevenit sa stau cuminte si sa nu ma amestec n ceea ce se nt mpla n tara. Am sperat sa se m&unatateasca situatia !upa fiecare an. Sperante !esarte. Actuala putere m'a !e"ama$it total. Ion Diaconescu, atunci c n! era n opo"itie, sustinea i!eea cunoasterii !osarelor personale e=istente n ar(ivele fostei Securitati. Ulterior l'am au"it spun n!5 !aca va ve!eti !osarele veti trai mai &ine, veti fi mai fericitiD *avril De/eu a afirmat o !ata5 se va ve!ea !osarul, !ar va fi acoperit numele informatorului. %n privinta reparatiilor morale !espre care s'a vor&it at ta !upa +,?, nu pot spune !ec t ca sunt !eparte !e pre/u!iciile a!use noua celor care am suferit. Stim cu totii ca re$imul comunist a !esfiintat sentimentul cre!intei, a supus &iserici si pe slu/itorii acestora, tot el a creat ura si !ispret ntre &iserici care nainte se ntele$eau perfect. La noi n Noul Rom n 6iserica $reco'catolica a fost !esfiintata si !ata orto!ocsilor. )reotii $reco'catolici au fost tunsi, rasi si ntemnitati sau le'a fost sta&ilit !omiciliul la manastiri. Dupa +,?, ce s'a facut n acest sensD:

663

Capitolul +I+

enuta *aina 2craiasa muntilor3 0 o fi&ura drza n lupta de rezistenta armata anticomunista "otto: Comoara sufletului si a mintii sa iu!esti pentru a putea ierta Mi(ail .o!reanu Luptatorii !in re"istenta anticomunista, acum &atr ni, cer celor tineri sa !etrone"e pentru tot!eauna minciuna, sa stu!ie"e istoria si s'o refaca.9 Sa reali"ati asanarea morala a acestui neam. #ara ca sufletul sa fie vin!ecat !e frica si sa'l preamareasca pe Dumne"eu nu puteti face nimic. Tre&uie sa stie copiii vostri !espre viata si faptele naintasilor si sa le urme"e pil!a:, spun vocile eroilor care au stri$at n )itesti, *(erla, 2ilava sau n alte nc(isori si la$are comuniste. 9O, Doamne, un!e estiD De ce n'aprin"i minuni, minuni cerestiDCL Ru$ile p na la lacrimi ale celor anc(etati, torturati, umiliti si !ispretuiti !e pleava neamului rom nesc au fost ntot!eauna au"ite si mplinite, pentru ca n a! ncul sufletului lor ei puteau ierta, iu&in!. Un persona/ aparte si unic !in re"istenta anticomunista rom neasca a fost Lenuta #aina. %n anul !e pri$oana, Lenuta si'a luat numele !e Ana Din Alunis, fac n! asfel fata timp !e 7 ani furiei Securitatii. .ura/ul cu care Lenuta #aina a nfruntat tavalu$ul i'a atras porecla !e 9craiasa muntilor:. Lenuta privea aceste lucruri cu !etasare si uneori comenta5 9Toate le$en!ele au un s m&ure !e a!evar... .a aveam un par &o$at, ce mi a/un$ea p na la &r u. Si o 9craiasa: cum putea sa fie, !ec t frumoasa....: Date !espre acest persona/ mi'au fost puse la !ispo"itie !e catre
664

Ionita *reavu !in Noul Rom n, lu ptator n re"istenta anticomunista !in Tara #a$arasului. Lenuta #aina s'a nascut la +; mai +,;8 ntr'o familie !in satul Mar$ineni, /u!etul #a$aras, 1ictor si .arolina #aina. Termina stu!iile liceale comerciale la 6la/ si 6rasov. Ultimul ei !omiciliu a fost 6rasov, stra!a Transilvania nr. -. Nu era casatorita si nu avea serviciu. Luna octom&rie a fost (otar toare pentru Lenuta #aina. %ntr'una !in serile acelei toamne a vi"itat'o la Mar$ineni, la casa parinteasca, Ioan Dumitriu, un a!ept al Miscarii Le$ionare care eva!ase !in nc(isoarea Ara!. Acesta o anunta ca 1ictoria #ulicea, sora ei, mpreuna cu sotul ei, Ale=an!ru, au fost arestati !e colonelul !e securitate Teo!osiu !e la 6rasov. .asa #ulicea !e la 6rasov era cunoscuta ca punct conspirativ un!e se ascun!eau le$ionarii. Lenuta #aina a plecat mpreuna cu Dumitriu la 6rasov. S'au oprit la Tere"ia #ulicea, pentru a se informa n le$atura cu cele nt mplate. Securitatea era peste tot. A/unsi la casa Tere"iei, au $asit usa ncuiata. Din interior, au !esc(is !oua persoane m&racate n pi/ama. )e cei !oi i'a nt mpinat o ima$ine surprin"atoare5 !oua uniforme !e securitate ase"ate pe un scaun, iar pe masa c(ipiurile si armele celor !oi securisti. Erau !oi ofiteri !e securitate cu $ra! !e locotenent. La nceput securistii s'au intimi!at va" n! !oua persoane straine, !ar si'au revenit !estul !e repe!e. Unul a luat pistolul !e pe masa, apoi plapuma cu intentia !e a le arunca pe cei !oi. A urmat un sc(im& !e focuri !in care cei !oi

securisti au murit. Lenuta si Dumitriu au fu$it spre T mpa, !ar n $ra&a lor, fata si'a uitat sacosa n care se aflau actele ei, alimente si (aine. Datorita acestui fapt Securitatea a aflat cu usurinta cine sunt autorii. Au nceput cautarile si arestarile. )rimii arestati !e securisti au fost parintii Lenutei !e la Mar$ineni, apoi ru!ele lor apropiate. Lenuta si Dumitriu au luat trenul spre #a$aras, au co&or t n $ara )ersani, au trecut peste !eal la Sinca 1ec(e si au mers pe /os spre Mar$ineni. %n sat erau multe masini ale securitatii, iar ofiterii i cautau prin tot satul. 9)entru ca Dumitriu era strain !e aceste locuri, totul a
66/

ramas pe umerii mei. Am mers la o matusa a mea, Lina Urs, care avea casa la mar$inea satului. Ea ne'a spus ca parintii mei au fost !usi cu o masina un!eva iar copiii au fost lasati sin$uri n casa si ncuiati. Ne'a sfatuit sa plecam un!e vom ve!ea cu oc(ii pentru ca securistii sunt foarte furiosi si tra$ cu armele !upa omenii !in sat. N'am avut !e ales. Am plecat spre munte cu scopul sa a/un$em la Manastirea 6r ncoveanul !e la S m&ata !e Sus, la parintele Arsenie 6oca n care aveam ncre!ere si care ne putea a!aposti. Din pacate am aflat ca parintele a fost arestat !e Securitate. Ne aflam n mare ncurcatura. Mi'a venit n minte ca la . rtisoara, cumnatul meu, Ale=an!ru #ulicea, avea o familie prietena, Orlan!a Ioan. Am plecat peste c mp si p raie, noapte fiin!, am a/uns ntr'un t r"iu la . rtisoara la familia Orlan!a. La intrarea n curte ne'a va"ut o vecina a acestuia. )rima ntre&are a prietenilor cumantului meu a fost !aca ne'a va"ut vecina lor, lelea Mili, care era informatoarea Securitatii. )entru ca raspunsul meu a fost afirmativ, Orlan!a a (otar t sa ne a!aposteasca n alta parte, pentru ca la ei era periculos. Tinta era Ale=an!ru 6ratu !in Noul Rom n. Am plecat nsotiti !e Orlan!a pe l n$a Olt p na n acel sat. Am aflat ulterior ca !oi /an!armi au sosit la casa Orlan!a ime!iat !upa ce am plecat noi si l'au arestat pe tata lui San!u, pe care l'au &atut pentru a spune !espre noi. La po!ul !e peste 1alea Noului trecea un om nalt pe care l'a a&or!at Orlan!a. Era Ionita *reavu. Acesta ne'a preluat, ne'a !us la el acasa, ne'a (ranit, ne'a sc(im&at (ainele si !upa !oua "ile ne'a a!apostit n casa profesorului !r. Ioan *oia situata la mar$inea satului, un loc linistit si nu prea circulat. Aici am fost aprovi"ionati cu alimente si !e )etru Apost, iar cu lemne !e Aurel #ilip, am n!oi !in Noul Rom n. Ionita *reavu !iri/a totul. Usa o !esc(i!eam la un consemn si stam n casa tot timpul. Ionita ne'a aprovi"ionat cu arme si munitie, ne'a facut &uletine !e i!entitate noi la )rimaria !in Noul Rom n un!e notar era *(eor$(e #reciu, vecin cu Ionita. Aceasta situatie !e acalmie si !e refacere a fortelor a !urat p na n !ecem&rie c n! a ca"ut prima ninsoare:, se arata n scrisoarea Lenutei #aina pe care mi'a pus'o la !ispo"itie Ionita *reavu. )entru faptul ca Lenuta #aina si Ioan Dumitriu au fost ascunsi n
665

casa *oia, profesorul a fost c(e mat n fata Tri&unalului Militar 6rasov ca inculpat. Avocatul Ionascu, aparatorul familiei *oia, l'a scos pe profesor !in cau"a pentru ca acesta nu cunostea situatia. De fapt Ionita *reavu i'a folosit casa fara acor!ul lui, profesorul locuin! la .lu/. La respectivul proces a fost !oar avocatul si fiul profesorului *oia, in$inerul #lorin *oia. Lenuta si Dumitriu erau o&li$ati sa ia !in nou !rumul pri&e$iei. S'au (otar t sa apele"e la un prieten !in Arpasul !e 2os, !octorul veterinar *(eor$(e )etrascu. )lecarea !in casa *oia a avut loc seara pe la orele ;+. Lenuta #aina, Dumitriu, )etru Apost si Ionita *reavu plecau n noapte pe !rumul spre Arpas. La nici ; Am parcursi au fost

somati sa se opreasca !e catre !oi pa"nici Aurel Ne$ru si Nicolae Din!eal. Au scapat cu $reu !e ei pentru ca aveau or!in sa !uca la postul !e /an!armi pe toate persoanele nt lnite noaptea n c mp. 9Am plecat cu trenul !e noaptea spre Si&iu. Ne'am oprit n Avri$ la familia Oancea. Aici am poposit trei saptam ni !upa care am fost nevoiti sa plecam mai !eparte. Sin$urul loc un!e ne puteam a!aposti era la familia Dumitriu n Muntii Apuseni. Aici am stat !oar c teva "ile, pentru ca familia lui Dumitriu avea o casa mica si nencapatoare. Am (otar t am n!oi sa urcam n munti, un!e erau casele provi"orii ale oamenilor ce vara faceau f n. Ne'am str ns alimente si m&racaminte si am urcat pe munte. A fost o iarna $rea si foarte $eroasa pe care am trait'o !eparte !e sat si !e oameni. 1 ntul a troienit "apa!a, a fost un $er naprasnic, cea mai $rea iarna !in viata mea. Traian, fratele lui Dumitriu, ne a!ucea !in c n! n c n! cartofi si apa:, se mai arata n scrisoare. Spre primavara cei !oi fu$ari au fost nevoiti sa paraseasca muntele si pustietatea lui. Gapa!a nu era nca topita. au $asit ntr'un colt al coli&ei o troaca pe care au folosit'o la co&or re. Seara erau !e/a n sat la familia camara!ului ei !e suferinta Dumitriu. Dupa ce au m ncat si s'au o!i(nit, o sora a lui Dumitriu i'a anuntat ca sunt cautati !e securitate prin sat. Au parasit satul la mie"ul noptii n!rept n!u'se spre Si&iu si #a$aras. 9Se formase prin satele /u!etelor Si&iu si #a$aras un sir !e oameni ce ne primeau cu !ra$ si cu multa cal!ura:.
66A

%n vara anului +,-+, cei !oi au f ost $a"!uiti !e Ioan Ro!eanu !in )oiana Si&iului. Ei si'au facut un &or!ei c(iar l n$a st na lui Ro!eanu, un!e se simteau n si$uranta. Aceasta stare n'a !urat nsa prea mult, pentru ca Securitatea a aflat !e ei !e la informatori. Au plecat spre Se&es un!e au fost primiti !e oameni sufletisti care le'au oferit ca"are n case, sopuri si f nare. Astfel, i'au cunoscut pe 1asile Savu, pe croitorul Stanila *(eor$(e, pe nvatatorul 1asile Lupu si pe Ur"ica. 9Era un om foarte simpatic. La o anc(eta la Securitate Ur"ica a !eclarat ca noi aveam o pusculita cu teava str m&a cu care puteam pusca !upa "i!. Mult au mai cotro&ait securistii sa $aseasca acea pusca. Dar nu a fost $asita pentru ca nu e=ista:, i'a povestit Lenuta #aina lui Ionita *reavu. De la Se&es au plecat la Davi! Ratiu la Racovita, !ar si aici Securitatea i'a !epistat. Di!u, cum l numeau pe prietenul lor, Ratiu, i'a scos !in sat ntr'o caruta, acoperiti cu tulei !e porum&. Au plecat spre munte, !ar ntr'una !in "ile s'au confruntat cu securistii n lupta !irecta. 9)e o carare !e munte am nt lnit patru pa!urari n uniforma. Unul pe nume 6o&an$a s'a aruncat ca o fiara la picioarele lui Dumitriu pentru a'l imo&ili"a. A urmat o lupta !in care 6o&an$a a fost $rav ranit, !ece! n! n !rum spre spital. %n fata acestei situatii eu am stri$at5 Toti armele /os si patru pasi napoi. Am reusit sa scapam n a! ncul pa!urii:, se mai arata n scisoarea Lenutei #aina. Acest inci!ent a fost foarte !ureros, pentru ca acel 6o&an$a era fratele lui Ioan 6o&an$a, cel care i'a $a"!uit pe fu$ari cu multa &unavointa. Lenuta si Dumitriu si'au continuat !rumul. Au a/uns la Avri$, la Oancea, care i'a $a"!uit un timp. De aici au plecat spre Saca!ate. %n !rum spre $ara Avri$ au fost opriti !e !oi /an!armi, care i'au le$itimat si le'a luat actele la postul !e militie, retin n!u'le p na a !oua "i. Ei nu s'au mai !us sa'si ri!ice actele. La trei saptam ni !upa acest inci!ent, la primaria !in Noul Rom n au venit !oi securisti cu &uletinele confiscate. A fost intero$at notarul #reciu n privinta acelor acte. Notarul n'a recunoscut ca le'a eli&erat el c(iar !aca au

fost luate amprente si pro&e !e scris. Anc(eta a !urat !oua saptam ni

66F

!upa care ca"ul a fost a&an!onat. De la Saca!ate a urmat *l m&oaca, un!e Aurel Moisin si un anume mos Tavala i'a $a"!uit parinteste timp !e !oua saptam ni. )entru ca era tot mai $reu sa se ascun!a !e securisti ei s'au (otar t sa se alature $rupului !in munti con!us !e O$oranu. )entru aceasta aveau nevoie !e a/utorul lui Ionita *reavu !in Noul Rom n. #ac n! slalom printre privirile vecinilor lui Ionita care erau informatori au a/uns n sopronul prietenului lor. Erau o&ositi, aveau ncaltamintea !istrusa si munitiile pe terminate. Ionita *reavu le'a completat toate cele necesare5 &inoclu, (arti, +-< !e cartuse si &ocanci. Au stat !oar c teva "ile pentru a se o!i(ni si apoi au plecat. %n acea perioa!a po!urile !e trecere peste Olt aveau pa"a militara !in coman!a securitatii si care aveau or!in sa le$itime"e orice trecator. .u a/utorul lui *(eor$(e 6ucureasa, seful $ra!inii !e "ar"avat !e l n$a Olt, prieten cu Ionita *reavu ei au trecut Oltul cu &arca. Operatiunea le'a reusit, !ar 6ucureasa a fost anc(etat !e Securitate fiin! p r t !e Aurel Ne$rut, pa"nicul !e noapte. Dupa acea actiune, securistii au confiscat toate &arcile !e pe Olt. Lenuta si Dumitriu au a/uns !in nou la Ioan Ro!eanu la )oiana. De aici au plecat pe la multi alti prieteni si cunoscuti. Lenuta a a/uns la un co/ocar un!e a nvatat meserie si sa &ro!e"e. Acolo oamenii au cunoscut'o su& numele !e Ana !e la Alunis. Ea a/uta n acel sat la secerat. De multe ori securistii care erau pre"enti printre taranii care secerau i lau!au (arnicia nestiin! nsa cine este acea t nara priceputa si (arnica. %ntr'o "i, Lenuta s'a (otar t sa mear$a !in nou la Davi! Ratiu la Racovita. Era prima !ata c n! cei !oi fu$ari se !esparteau. Dumitriu, pe numele a!evarat !e Ionele *(eor$(e, ori$inar !in Arieseni'Scarisoara a ramas la )oiana. Acolo el s'a nfruntat cu securitatea. %n lupta !esc(isa cu securistii a fost tra!at si omor t. Eroul Ioan Dumitriu "ace ntr'un morm nt necunoscut, fara cruce, familia lui nestiin! nimic !espre mo!ul n care a trecut n nefiinta fiul lor. Lenuta spunea tuturor5 9Nicio!ata n'am stiu ce'i frica, am avut un cura/ nemaipomenit. A!evarul e ca am simtit aripa ocrotitoare a lui Dumne"eu n momentele $rele ale vietii mele:. )rin nc(isori,
667

!etinutii politici vor&eau foarte !es !e Elena #aina, "ic n!u'i 9craiasa muntilor si " na pa!urilor 3femeie vra/ita4, pentru ca nimeni nu se putea apropia !e ea, nici securitatea. Erau !e fapt &asme cu care oamenii nfometati si c(inuiti si faceau inima &una:. Ramasa sin$ura, Lenuta #aina a continuat pri&e$ia prin tara. 9Simteam ca o c(emare ar"atoare !e a mai ve!ea o !ata familia lui Ionita *reavu, care n momentul cel mai $reu si !e rascruce al vietii mele m'a primit cu !ra$ si cu cal!ura risc n! foarte mult. Aveau trei copii mici si !oi &atr ni !e peste ?< !e ani. .u toate acestea, Ionita si 1ictoria *reavu au riscat foarte mult, fiin!u'mi prieteni si sfatuitori. A fost ultimul meu !rum la Noul Rom n. Am venit pe po!ul !e peste Olt !e la Arpas. M'a oprit santinela si m'a ntre&at cine sunt. I'am raspuns ca sunt !in Scorei si am mama $rav &olnava si mi'a cerut sa o anunt pe sora mea !in Noul Rom n sa vina acasa. Sol!atul m'a cre"ut si mi'a spus sa ma !uc. La Noul Rom n am stat o noapte si o "i. %n a !oua noapte, prietenul si camara!ul lui Ionita, Aurel #ilip, a venit cu un car cu &oi sa ma scoata !in sat. M'au acoperit cu otava si am plecat spre Arpas. Am mers cu carul p na aproape !e Scorei un!e ne'am !espartit. )rietenii mei s'au ntors acasa pe alt !rum pe la . rta

scap n! usor !e somatia santinelei. Eu am ramas la familia Oancea. %n a/unul .raciunului n +,-; pe la mie"ul noptii, a venit securitatea sa ma areste"e. Am fost !in nou tra!ata. %n fata securistilor era Dor!ea !in Si&iu. Era un om sla&ut si mic !e statura, care stia pe un!e ma ascun!eam. M'au luat !in pat un!e !ormeam cu fata lui Oancea si m'au scos n curte tem n!u'se sa nu tra$ n ei cu arma automata. %n stra!a ma astepta un camion militar plin cu sol!ati si alte trei masini mici. Toti erau ntr'o tensiune si o nervo"itate nemaint lnita. Un capitan mi'a luat poseta. L'am ntre&at " m&in! !e ce era nevoie !e o armata pentru a aresta o sin$ura femeie. Daca nu eram arestata intentionam ca n !imineata aceea !e .raciun sa urc la Suru. Nenorocul meu, $(inion. Se nc(eiau patru ani !e pri&e$ie prin tara. M'au !us la Si&iu la securitate. Din celula care mi'a fost reparti"ata, cu oc(elari !e ta&la, m'au !us n fata colonelului .raciun. Acesta m'a ntre&at pentru nceput !e ce nu m'am pre!at p na atunci.
62B

I'am raspuns5 )entru ca n anul +,7?, p na sa'ti !ove!esti nevinovatia erai omor t n &ataie. Dupa aceasta prima nt lnire cu cel mai o!ios securist a urmat !rumul lun$ si $reu al anc(etelor !e "i si noapte. Au fost at t !e $rele, !ar le'am suportat cu cinste si !emnitate. %n tot timpul c t eram n celula ma ru$am la Dumne"eu. Am fost con!amnata la ;- !e ani munca silnica:, se arata n scrisoarea Lenutei #aina. Nu am $asit !ate !espre perioa!a !e !etentie a Lenutei #aina. Dupa e=ecutarea a +7 ani !e munca silnica a fost eli&erata. S'a casatorit cu Aurel )opa, le$ionar, !in Decea'Al&a. Se uneau astfel !oua vieti marcate !e la$arele si temnitele comuniste. %n aceeasi scrisoare, ca !e altfel si n volumul 9Lacrima )ri$oanei:, am&ele semnate !e luptatoare, apar urmatoarele5 l. Ionica #ulicea a murit n nc(isoarea *(erla c(inuit si torturat n actiunea !emascarii !use !e )opa Tanu. ;. San!u #ulicea a a/uns acasa la Mar$ineni !upa sapte ani !e !etentie mpreuna cu sotia lui, 1ictorita. San!u s'a stins !in viata fara a i se putea sta&ili un !ia$nostic. @. Dumitriu 3Ionele *(eor$(e4 a murit mpuscat n lupta cu securitatea n )oiana Si&iului, !oarme un!eva fara cruce, fara sa stie cineva. Elena #aina )opa a murit la ;+ fe&ruarie +,,> si este nmorm ntata n cimitirul !in Decea.

626

Capitolul ++ "arturiile "ariei Cornea din Ileni "otto:

(ugati-va, iertati-va, iu!iti-va, principiul dupa care m-am g#idat n toata viata mea Maria .ornea Localitatea Ileni a fost unul !in punctele n care luptatorii !in re"istenta anticomunista au $asit spri/in si ncre!ere. #oarte multe familii !e aici au suferit pentru activitatea pe care au !esfasurat'o mpotriva comunistilor si a securitatii, fiin! nu !e putine ori tinta a$resiunilor acestora. Un a/utor semnificativ pentru $rupul !in munte con!us !e O$oranu a fost familia .ornea !in Ileni numarul ;;. .re!inta si patriotismul care au caracteri"at ntot!eauna familia .ornea a atras n mi/locul ei multi nevoiasi sau persoane aflate n prime/!ie, pe care i'a a/utat material sau spiritual. *eneratie !e $eneratie, acesti corneni !in Ileni au !at totul a/ut n!u'si semenii, iar ca rasplata au primit !oar suferinta. 9%n viata, partea fi"ica repre"inta prea putin comparativ cu partea spirituala, sufleteasca. %n acest sens, pot spune ca am o multumire fara mar$ini pentru ca am reusit ntot!eauna sa fac &ine. Am reusit ru$ n!u'ma, iert n! si iu&in!: afirma Maria .ornea la cei ?- !e ani ai sai. Acest capitol l'am re"ervat !omnisoarei Maria .ornea si familiei ei, !rept recunostinta la tot ceea ce a repre"entat pentru re"istenta anticomunista. Este un !ar sim&olic pentru atitu!inea, verticalitatea si ! r"enia !e care a !at !ova!a nfrunt n! $ula$ul comunist. S'a nascut la sf rsit !e ciresar n +,+7, n plin ra"&oi. Aceasta familie !e plu$ari, Davi! si )arasc(iva .ornea, a avut trei copii, !in care !oar ultima fetita, Maria, a supravietuit !evenin! spri/inul si toto!ata unicul mesa$er al i!ealurilor familiei. Maria si'a cunoscut
622

tatal a&ia la v rsta !e - ani c n! acesta s'a ntors !in pri"onieratul !in Italia. 9Mi'a!uc aminte c n! mama ma ru$a sa'i spun tatalui meu la ntoarcerea !e pe front5 6ine ai venit taicutule, sanatos. Nu puteam sa spun asa cuvinte pentru ca nu eram o&isnuita cu un tata:, povesteste Maria .ornea. Era o fetita cuminte, ascultatoare si (arnica. De mica era m na !reapta a mamei si sfatuitorul acesteia, lucru ce s'a !ove!it si peste ani !upa moartea tatalui ei. A facut scoala primara n Ileni si a continuat stu!iile la #a$aras, la *imna"iu !e #ete pe care l'a a&solvit n +,@<. Nu a putut sa'si continue stu!iile !in cau"a pam ntului, cu toate ca a mai facut un an la Scoala !e 6aieti !in #a$aras. Din +,7+ c n! tatal ei a !ece!at a ramas !oar cu mama cu tot $reul $ospo!ariei, al celor 8 (a !e pam nt si al cotelor care tre&uiau !ate la stat. 9Munca multa, tru!a si su!oare a nsemnat toata viata mea. Am !emonstrat tuturor ca se poate c(iar !aca eram !oar !oua femei. )entru a face fata am luat se"onieri la munca. Asa am cunoscut luptatorii !in re"istenta anticomunista !in munti. 1ecina cu noi era familia )irau. Unul !in &aietii lor, Toma ne a/uta n tre&urile $ospo!ariei si ale c mpului. Era un &aiat frumusel, istet si cu o voce foarte frumoasa. O&isnuia sa c nte la &iserica si la se"atori. . n! s'a instituit aria, n +,7, si eram o&li$ati sa treieram toti satenii ntr'un sin$ur loc, Toma a fost soli!ar cu oamenii. %ntr'o a!unare convocata la caminul satului, Toma a fost cel care s'a ri!icat si a vor&it comunistilor cu o nversunare !e necre"ut. Mi'amintesc perfect cum acu"a si lua apararea oamenilor n fata securistilor. Era foarte cura/os. De atunci a fost luat n vi"or !e catre securitate si urmarit. )entru a evita consecintele acelei revolte a fu$it n munti, raliin!u'se $rupului format !e/a. Dar, nici acolo nu a scapat !e securisti. Toma si a/uta

parintii la aprovi"ionarea cu lemne pe care o faceau !e pe valea Se&esului, !ar nicio!ata nu a mai venit p na n sat. %ntr'una !in "ile, militianul !in Ileni a plecat sa'l nt lneasca pentru a'l !etermina sa se pre!ea securitatii. Toma i'a spus acestuia care era narmat5 Ori tra$i, ori !au eu cu toporul. A fost lasat nsa !e acel militian sa plece. Dupa ce lucrurile s'au mai linistit, Toma a fost luat n armata si reparti"at un!eva n Mol!ova. Si acolo s'a !ove!it a fi refractar la i!eile
623

comuniste. )entru ca a c nta t 0ristos a %nviat !e )asti a fost pe!epsit cu arest si cu un pro$ram !ur !e instructie. %n urma acestuia Toma s'a m&olnavit $rav si a fost trimis acasa. M'am tre"it ntr'o "i cu Toma care ma anunta ca tre&uie sa plece napoi n Mol!ova la unitate. Dupa circa trei saptam ni, ntr'o !imineata, am $asit poarta !e la sura !esc(isa. Era un semn neo&isnuit la noi n $ospo!arie. Nu mare mi'a fost mirarea c n! i'am $asit acolo pe Toma )irau si pe Silviu Socol, &aiatul preotului *(e!eon !in 6erivoii Mari. Ei erau narmati. I'am spus atunci lui Toma sa nu cumva sa te omori. 0ristos n'a um&lat cu revolverul, tu !e ce porti armaD Au stat p na !imineata urmatoare, rastimp n care le'am !at m ncare. De atunci nu l'am mai va"ut pe Toma. %n sc(im& Socol si'a mai $asit refu$iul n sura noastra !e !oua ori, o !ata cu Mo$os si alta !ata cu Ma"ilu. .(iar !aca n'am facut nicio!ata politica, i'am alimentat pentru ca eram si$ura ca ei nu vor !ec t &inele tarii. )rin Socol am trimis (rana $rupului !in munti !e cinci ori. O !ata faceam m ncare n &ucatarie. Au venit patru &aieti voinici printre care era unul 0asu. I'am a!us n &ucatarie si le'am !at si lor m ncare. Alta !ata au venit mur!ari si flam n"i. Atunci le'am !at apa sa se spele, (rana si carti !e ru$aciuni. N'am spus la nimeni ca'i a/utam pe acei tineri, !ar s'a aflat. %mi amintesc, !e asemenea, "iua !e ;@ au$ust +,-<, c n! satul Ileni a fost propus pentru colectivi"are. .a peste tot convin$erea se facea cu arma. Atunci Mo$os si Ma"ilu s'au (otar t sa'l !e"arme"e pe seful !e post. .ei !oi tineri au fu$it, scap n! pentru moment !e comunisti. A vuit atunci ntre$ satul. Nu !upa mult timp, c n! m'am ntors seara acasa !e la c mp era n sop Ma"ilu si purta oc(elari. Era urmarit si s'a refu$iat la noi pentru ca ntot!eauna m'am purtat frumos cu toti !in $rupul lor si avea ncre!ere ca nu'l voi tra!a. Mi'am spus5 nu'mi convine sa !au m ncare unui criminal, !ar mi'a fost mila !e el si l'am a/utat. Seara nsa l'am con!us sa plece !in sat. Asa eram noi plu$arii le$ati !e tarina si !e sufletul omului aflat n prime/!ie. Am aflat apoi ca Mo$os si Ma"ilu s'au ascuns la To!erita !e un!e au plecat n 6anat si un!e au fost mpuscati nu !upa mult timp. )e Ma"ilu l retin mai mult pentru ca avea un talent poetic iesit !in comun. Am aflat apoi si !e
624

sf rsitul tra$ic a lui Toma )i rau. %n !ecem&rie +,-< s'a mpuscat n sura unc(iului sau, Dumitru .ornea !in Ileni c n! l'au !escoperit securistii. Ram n la parerea mea ca s'au !at mari vite/i, e=a$er n! uneori si risc n!u'si viata. Sunt !e lau!at faptele lor, !ar au fost situatii n care au facut pasi riscanti:, a marturisit Maria .ornea. Datorita informatorilor si tra!atorilor, care au e=istat si n satul Ileni, Maria .ornea, ca !e altfel multi altii, au fost arestati. 9Era +7 noiem&rie, "iua !e lasat !e post. Au venit securistii n "ori. Eu si mama mea eram tre"ite si !ereticam prin casa. Eu lucram la o vesta a mamei. Securistii mi s'au a!resat cu Lenuta, confun! n!u'ma cu verisoara lui Marcel .ornea. .(iar !aca au aflat ca este o confu"ie nu au renuntat la actiunea lor. Au luat'o pe mama su& forta armei, au perc(e"itionat sura, apoi ne'au !us pe am n!oua pe (olul &isericii.

Acolo, c n! am va"ut crucea rasti$nirii lui Iisus, am simtit tainic si o voce parca mi spunea5 1eniti la mine si va voi ocroti. M'am ru$at mult atunci. Ne'au !us la #a$aras la Securitate n casa lui *iurca. Acolo i'am recunoscut printre oamenii a!usi pe nvatatorul )ri!on si pe sotia lui. Au nceput anc(etele si &ataile. Era un securist ciun$ foarte !ur, Stoica, ce mi cerea sa spun !espre varul meu. Raspun" n! ca nu am nici un var si era a!evarat mi'a tras o palma c t a putut !e tare. Atunci am str ns pumnii c t am putut concentr n!u'mi toata forta n ei si mi'am fi=at privirea ntr'un colt al camerei si mi'am "is cu convin$ere si cre!inta5 Iisuse, a/uta'ma. Mi'a mai !at o palma pentru reactia mea nversunata !upa care eu i'am replicat !ur5 )acat !e tineretea mea !aca am a/uns sa ma &ateti asa fara motiv. Ulterior am aflat !e la o nepoata a lui .ornea ca acel ciun$ ar fi afirmat ca !e atunci n'a mai avut liniste. Dupa patru "ile m'au transferat la 6rasov. Mamei i'au !at !rumul acasa a !oua "i, !ar au continuat sa o ameninte. %n $rupul care a fost transferat cu !u&a la Securitatea !in 6rasov eram eu si +? &ar&ati. Eram sin$ura fara catuse !in !u&a. Ma ru$am coninuu sa'mi lumine"e Dumne"eu mintea sa nu fac nimanui rau prin ceea ce !eclar la anc(ete. Am (otar t sa spun a!evarul. La 6rasov au !urat anc(etele sapte saptam ni !in care trei au fost foarte !ure. Anc(etatorii m'au catalo$at ca reactionara si s'au comportat cu
62/

mine ca atare. Am pl ns !e cre ! ca si peretii s'ar fi n!uiosat !e mine, !ar securistii aveau sufletul !e piatra. .re! ca lacrimile, multele lacrimi varsate n celulele comuniste mi'au usurat situatia. La 6rasov m'au !us la .etatuie. Era !ecem&rie si fri$. Acolo erau nc(ise !oar un$uroaice. %mi era !or sa au! pe cineva vor&in! cu mine rom neste. A urmat procesul. Tri&unalul Militar al orasului Stalin ne'a /u!ecat n $rup. Eram eu si cei +? &ar&ati si n'am avut aparator. A fost alaturi !e mine mama mea. %mi amintesc vor&ele ei pe care mi le'a spus la proces5 Dra$uta mamei cum era sa spunem noi c n! n'au spus cei ai parti!ului. .u emotie si !urere mi ascultam sentinta prin care am fost con!amnata patru ani la nc(isoare pentru favori"are !e infractori. Am facut recurs, !upa care pe!eapsa a sca"ut cu un an. A urmat nc(isoarea !e la poalele T mpei al carui pra$ l'am trecut n martie +,-+. Am aflat aici c t !e &atuti erau &aietii prinsi !in $rupul !in munti. Am reusit la anc(ete sa nu'l tra!e" pe Mo$os. O !ata le'am "is securistilor sa'mi a!uca n fata pe unul !intre cei pe care i'am a/utat, ascuns sau (ranit. M'au pus n fata unui &aiat pe care au "is ca l c(eama 0asu. Securitatea confectionase un 0asu pentru a ma !etermina sa recunosc ceea ce vroia. A urmat un !ialo$ n trei5 %l cunostiD Eu am spus nu. O cunostiD Acel 0asu a spus !a. Atunci l'am ntre&at pe acel &aiat5 Dumneata ai fost la noi, n care suraD 3aveam !oua si i $a"!uiam n am&ele4. Atunci securistii s'au repe"it la mine cu pumnii. Le'am replicat5 Daca ei v'au spus, atunci va spun si eu. Si am vor&it... M'au a"v rlit n nc(isoarea !e la Mislea. Aici eram peste -<< !e femei. Am m&racat "e$(ea nc(isorii !e sar&atoarea Sf ntului Ilie n +,-;. Acolo mi s'a impus un pro$ram !e munca cu !esteptarea la ora >, primeam un terci !upa care teseam si coseam ncontinuu. )r n"ul consta n cartofi, fasole sau var"a cu u$er !e vaca si +-o $r p ine. Timp !e un an si sapte luni am tesut la ra"&oi sau am cusut la masina !e cusut. Era n mi/locul nc(isorii o &iserica transformata n ma$a"ie, acolo ne $aseam linistea ru$ n!u'ne si privin! picturile peretilor. Tot acolo am nt lnit femeile le$ionare pe care le'am a!mirat. %mi face placere sa vor&esc !espre nvatatoarea 6or!eianu o a!evarata

625

!oamna. Avea !oua fete si sotul ei era preot. Am urmarit'o n!eaproape. A suferit foarte mult, era foarte &olnava si parali"ase. Deseori au &a$at'o la i"olator !e un!e o scoteam patru fete pe umeri. Aceleasi cuvinte !e lau!a le am pentru !oamna Mi(alac(e, pentru mama lui *avrila O$oranu, pentru Lenuta #aina. Toate au suferit enorm n nc(isoare, !ar s'au !ove!it a fi a!evarate rom nce. Doamna Mi(alac(e mi spunea5 #elicitari mamei tale ca a stiut sa e!uce un copil &un ca tine. .umparam p ine si &om&oane si le !uceam pe furis acestor femei !eose&ite. Era cea mai mare &ucurie a lor, iar a noastra pentru ca ne &inecuv ntau. Lenuta #aina !in Mar$ineni mi'a povestit tot c(inul ei. )l n$ea foarte mult. M'a ru$at c n! m'am eli&erat sa'i !uc mamei ei o poe"ie care suna cam asa5 Mamica mea iu&ita B Taticul meu !orit ... Dupa ce s'a eli&erat nu m'a vi"itat nicio!ata si nu'mi e=plic !e ce. Am mai nt lnit'o la Mislea pe sotia maresalului Antonescu. Era nalta si m&racata n ne$ru. Era scoasa !in celula !oar noaptea. . n! se !ucea ( r!aul i trimiteam m ncare. M'a ru$at sa transmit ceva unei persoane !in #a$aras c n! m'am eli&erat. .u @< !e "ile peste termenul !e pe!eapsa m'am eli&erat n +? !ecem&rie +,-@. La ora ;@ am a/uns n $ara #a$aras. Era o noapte cu luna. Am plecat pe /os spre sat. Ma c(inuiau tot felul !e $ n!uri si ntre&ari. Nu'mi !oream sa nt lnesc pe nimeni p na acasa. Am intrat prin $ra!ina, !ar apropiin!u'ma !e casa inima mi &atea foarte tare. *ra!ina mi parea parasita, !ar n $ra/! erau aceleasi vite care rume$au. Mi'am !at seama ca mama traieste, !ar mi faceam $ri/i pentru ea la reve!erea noastra. Mama fusese !e !oua ori n pra$ul pier!erii mintii. Am intrat n tin!a, lampa era !ata la minim. Ea sta cu coatele pe so&a, parca n asteptare. Am &atut usor la usa si am intrat. Emotii, lacrimi si iu&ire. Am ramas la !iscutii toata noaptea. Am stat trei "ile n casa sa'mi revin, !upa care am reluat lucrul alaturi !e mama. %n +,>+ am ramas sin$ura pentru ca mama s'a m&olnavit !e cancer si a !ece!at. Mama si !orea sa construiasca n curtea noastra un sanatoriu pentru toata lumea. Nu !upa mult timp vec(ea mea pro&lema, &oala !e picioare, s'a a$ravat si am ramas n c r/e. Nu m'am casatorit. A fost poate si un
62A

nenoroc. Dar aveam pretentia sa fiu eu pretuita, eram o i!ealista. A/unsesem la conclu"ia ca cel mai mare &ine !in lume este sa salve"i suflete. Asa ca am luat !eci"ia sa !one" casa &isericii $reco'catolice, pe care o iu&eam. Astfel, toti preotii satului au locuit n casa .ornea !e la numarul ;; !in Ileni. )am ntul pastrat !e familie, necolectivi"at, l'am mpartit ru!elor. O!ata cu aceste !eci"ii mi'am asumat riscurile si pro&lemele care au !ecurs !e aici. Acum locuiesc n !oua camere ale casei mele, restul fiin! ocupata !e preotul orto!o=. %mi !uc sin$ura &atr netile si fara a/utor. Maria .ornea a ncercat sa ma convin$a ca at t activitatea pe care a !esfasurat'o mpotriva comunistilor, c t si ntrea$a ei viata au repre"entat !oar crucea pe care tre&uia sa o poarte si pe care i'a !at'o Dumne"eu. %n timp ce Maria .ornea mi povestea !espre viata !ura si neiertatoare a s'a mi s'a nfiripat n minte i!eea ca n cruce sta totul si n rasti$nire se afla totul si nu este alt !rum spre viata si spre a!evarata pace launtrica !ec t !rumul sfintei cruci si al rasti$nirii "ilnice. Tot Maria .ornea spunea sa lasam m n$aierile n seama lui Dumne"eu, El sa le or n!uiasca !upa cum i place Lui mai mult.

62F

Capitolul ++I "arturiile parintelui Ioan $la-ar din 4cea de Jos "otto: 'puneti-mi ce-i dreptatea0 - Cei tari se ngradira Cu averea si marirea n cercul lor de legi4 &rin !unuri ce furara, n veci vezi cum conspira Contra celor ce dnsii la lucru-i osndira 'i le su!"uga munca vietii lor ntregi M. Eminescu ' 6mparat si proletar )ri$oana comunista a nsemnat pentru rom nii a!evarati la$are, tortura, nfometare, presiuni, sicane, capcane, o&structii si minimali"ari. Sute si mii !e oameni au trecut cu fata nepatata acest ia! pentru ca au stiut sa astepte cu ra&!are momentul favora&il !estainuirii !e la suflet la suflet. .ei care au murit mpotriva i!eilor si puterii Mremlinului si a aservitilor lui, memoria si i!ealul su& pava"a caruia si'au !aruit ce aveau mai !e pret, vor !ainui peste veacuri. Trecutul, oric t !e !ureros a fost pentru pre"ent, pentru $eneratia momentului este o poveste a!evarata. Nu se mai poate face nimic !ec t !oar sa fie re!at corect sau sa'l falsificiK poti sa spui a!evarul sau poti sa minti !espre trecut povestin!u'l sau falsific n! a!evarul. .(iar !aca e=ista !iver$ente !e opinii n privinta trecutului, n timp va triumfa !oar a!evarul. Marturiile parintelui Ioan *la/ar vor completa relatarea vietii lui Remus Sofonea, luptator n re"istenta anticomunista !in munti. Ioan *la/ar s'a nascut n ;7 martie +,;, n Ucea !e 2os. Aici a nvatat primele patru clase, urm n! apoi sapte clase secun!are la Liceul Ra!u Ne$ru #a$aras n perioa!a +,7+'+,7?, iar a opta !upa un an !e ntrerupere. )arintele Ioan *la/ar si aminteste !espre re$ulamentul si calitatea activitatii scolare !e la liceele !in #a$aras !in acea perioa!a. %n !uminici si sar&atori elevii !e la Ra!u Ne$ru si elevele !e la Liceul !e #ete Doamna Stanca mer$eau la &iserica
627

incorpore, cei orto!ocsi la capela !in cetate, iar cei $reco'catolici la &iserica 6r ncoveanu. )rofesorii lor !e reli$ie slu/eau la altar si pre!icau, iar elevii c ntau n strana. Toate acestea au !urat p na n +,7-, c n! influentele comuniste si'au pus amprenta n toate !omeniile. %n scoli era o&li$atorie o $a"eta !e perete care tre&uia pavoa"ata cu articole pro$resiste. .lasa n care era elev Ioan *la/ar a

sustinut ca la acea $a"eta !e perete sa apara materiale cu titlul 9Re$ele si patria:. %ncercarea elevilor a fost respinsa nsa. %n acea perioa!a, respectiv p na n +,78, elevii erau e!ucati !e profesorii lor ntr'o atmosfera nationala, patriotica, reli$ioasa si anticomunista, lucru ce a !eran/at noul re$im. Nu a fost !e mirare c n!, ncep n! cu +,7?, unii profesori !e la Ra!u Ne$ru au fost arestati. .a o concreti"are politica a e!ucatiei scolare si cetatenesti facuta elevilor !e ca!rele !i!actice a fost or$ani"atia secreta anticomunista 9#ratia !e .ruce:. 9Elevii care faceau parte !in #ratia !e .ruce erau &uni la carte, seriosi si cu sufletul curat, i!ealist si altruist. Elevii !in clasele superioare mem&rii n fratie recrutau si i instruiau pe cei mai mici. Se sta&iliea ntre ei o relatie !e prietenie n care, atunci c n! era consoli!ata, se putea !iscuta !espre pro&lemele tarii si ale neamului !in trecut si pre"ent. Daca noul t nar era sensi&ili"at, acestuia i se lar$ea ori"ontul e!ucativ prin primatul valorilor spirituale fata !e cele materiale, !espre patrimoniul spiritual al neamului, rolul reli$iei, !espre personalitatile nationalismului'crestin, !espre necesitatea formarii omului moral care sa'si asume misiunea istorica !e salvare a neamului rom nesc si capa&il !e spirit !e sacrificiu. Astfel, caracterul noului mem&ru era mo!elat urm n! apoi sa se o&tina consimtam ntul acestuia. Dupa aceasta pre$atire i se !e"valuia e=istenta or$ani"atiei si i se permitea participarea la ntrunirile ei. El !evenea treptat un militant !e factura national'crestina si anticomunista. .a elev, el tre&uia sa fie (arnic la nvatatura, onest, stap n !e sine, or!onat, !isciplinat, prietenos si !evotat a!evarului si &inelul neamului si tarii p na la /ertfa suprema. #ratia !e .ruce !e la Ra!u Ne$ru se nt lnea ntot!eauna seara pe ntuneric si n afara orasului, !e o&icei n pa!urile !e pe !ealul *alatului si n tufisurile !e la mar$inea Oltului.
63B

Se!intele constau !intr'o comunicare pe tema morala, reli$ioasa, istorica sau patriotica pre$atita !inainte !e catre unul !intre noi, urmata !e anali"a vreunei situatii !eose&ite. %ncepea ntrunirea cu o ru$aciune si se nc(eia cu un c ntec reli$ios. #ratia era n le$atura si primea n!rumari !e la or$ani"atia similara a stu!entilor !e la Aca!emia .omerciala !in 6rasov. %n anii +,78'+,7? stu!entul !e le$atura era Arapu, care n +,7? a fost arestat si ucis. .re! ca Securitatea a aflat !espre or$ani"atia noastra !e la #a$aras !in !eclaratiile unor stu!enti &rasoveni. Eu am fost pre$atit pentru #ratie n +,7- c n! aveam +> ani !e catre Traian .orsatea, ori$inar !in Ileni, ce era stu!ent la facultatea !e Drept !in .lu/. %n acea perioa!a faceau parte !in #ratia !e la Ra!u Ne$ru5 1ictor Rosca 3seful or$ani"atiei4, Nicolae Ma"ilu, Iuliu Scorei, Silviu Socol si Nicolae Lun$oci toti !in clasa a opta 3actual clasa a +; !e liceu4 iar !in clasa a saptea 3respectiv clasa ++ !e liceu45 *elu Novac, Remus Sofonea, Ioan Ilioiu, Ioan 6arcutean, Ioan Novac si eu, ce eram casierul or$ani"atiei. Din clasa a sasea erau *(eor$(e Motoc, *(eor$(e Ser$iu 6 rsan, iar n curs !e pre$atire mai erau nca patru elevi. La nc(eierea anului scolar +,78'+,7?, con!ucerea or$ani"atiei mi'a fost ncre!intata mie, pentru ca 1ictor Rosca a&solvea liceul. Despre elevul Nicolae Lun$oci nu s'a scris n nici o carte si n nici un articol.El era !in Dri!if si fusese nascut n America. Dupa eli&erarea !in nc(isoare el a plecat la scurt timp n SUA un!e a stu!iat me!icina si a a/uns me!ic. 1ictor Rosca, Ioan Mo$os, *elu Novac, Remus Sofonea, Ioan 6arcutean si cu mine aveam vocatie pentru matematica iar Nicolae Ma"ilu pentru literatura si poe"ie. El initiase cenacluri literare care se tineau n casa cole$ului sau Stroia, fiul me!icului Stroia. *elu Novac visa sa a/un$a aviator, iar eu profesor

!e matematica. Remus Sofonea venise la liceu m&racat taraneste cu cioareci, camasa cu strafuri, pieptar nflorat, &r u tricotat n loc !e serpar si palarie cu ciucure ca la Dra$us. %n clasele I si a II'a a o&tinut premiul I pe liceu. Mo$os si Ma"ilu erau prieteni &uni. Aveau o fire !e oameni voluntari, ! r"i, nen!uplecati, apri$i c(iar. %n luna iunie +,7?, Securitatea a nceput arestarile n r n!ul mem&rilor #ratiei !e
636

.ruce. 1ictor Rosca, Ioan Mo$os, Nicolae Ma"ilu, Iuliu Scorei, Nicolae Lun$oci, *(ero$(e Motoc, *(eor$(e Ser$iu 6 rsan si eu am fost arestati n ultimele "ile ale lunii iunie, iar ceilalti s'au ascuns si cu timpul au !evenit parti"ani n Muntii #a$arasului. .eia care erau a&solventi ai clasei a 1III'a intrasera n e=emenul !e &acalaureat, pro&a scrisa, trei !intre ei fiin! arestati n timpul e=amenului, iar ceilalti !oi !e acasa n timpul noptii. Se o&isnuia ca elevii clasei a saptea !e liceu sa asiste la e=amenul !e &acalaureat, partea orala, sustinut !e cole$ii lor mai mari. %n ;? iunie, o mare parte !in acesti elevi s'au pre"entat sa asiste la e=amen. Atunci am aflat ca au fost arestari. Am intrat n panica, am iesit !in sala toti si ne'am oprit n piata orasului. Eram *elu Novac, Remus Sofonea, Ioan Ilioiu, Ioan Novac si eu. Lipsea !oar Ioan 6arcutean. Am !iscutat vreo !oua ore si n'am $asit o solutie. Erau !oar alternativele5 !isparitia, ascun!erea sau asteptarea acasa a ceea ce se putea nt mpla. Eu am (otar t sa plec acasa cu consateanul meu Aurel *reavu, un invali! !e ra"&oi care si aprovi"iona &ufetul sau !in sat cu &ere !e la #a$aras. .lipa n care m'am (otar t sa plec acasa a fost (otar toare pentru soarta ma si cre! ca atunci Dumne"eu m'a con!us spre preotie. Am a/uns acasa !upa masa si eram foarte tul&urat, pentru ca am lasat lucrurile sa se !esfasoare n voia sortii. Ma $ n!eam ca n fiecare ora ar putea veni securistii sa ma areste"e. N'am spus nimic parintilor mei. M'am (otar t sa ram n acasa si sa ma ascun!. A !oua "i !imineata m'am sculat ceva mai t r"iu caci era sar&atoarea Sf. )etru si )avel 3;, iunie +,7?4. Doi securisti !in #a$aras au venit la si noi mi'au "is5 Tre&uie sa mer$i cu noi p na la #a$aras sa !ai o !eclaratie. Dupa aceea te a!ucem noi cu masina acasa. Nu cre!eam ntr'o asemenea ntoarcere. Am intrat n casa sa ma m&rac pentru plecare. Au intrat !upa mine si au nceput sa caute printre cartile mele. %n momentul acela a venit n casa &unica mea. Am reusit sa'i soptesc !oar ca sunt securisti si ca ma arestea"a. I'am nm nat &unicii o ( rtie cu evi!enta coti"atiilor noastre fara sa ma va!a securistii. 6unica a luat'o si ime!iat a &a$at'o n $ura si a n$(itit'o. Intuiti a si $estul &unicii m'au uimit si n acelasi timp mi'au a!us multa usurare. Eram &ucuros ca securistii n'au apucat
632

sa !escopere la mine lista c u numele mem&rilor or$ani"atiei noastre. M'au !us la #a$aras prin Dra$us pentru ca !rumul prin S m&ata !e 2os era afectat !e inun!atii si ploi. La S m&ata !e Sus m'au ntre&at !e Ioan Ilioiu. Mi'au cerut sa li'l arat pe Ilioiu pe stra!a un!e erau erau $rupuri !e fete si &aieti m&racati !e sar&atoare. Au oprit n !reptul casei lui Ilioiu !ar nu l'au $asit acasa. %n Dra$us nu m'au ntre&at !e Remus Sofonea. M'au !us la se!iul securitatii !in stra!a Inului n casa fostului avocat .os$area. M'au &a$at ntr'o celula nea$ra, ume!a si cu apa pe /os. Mi'au confiscat cureaua !e la pantaloni, sireturile !e la pantofi si tot ce aveam n &u"unare. M'au tinut p na seara n acea ncapere. %n fata celulei ne$re era o ncapere mai mare cu priciuri un!e se aflau elevii !e clasa a 1III a care au fost !e/a anc(etati. Erau acolo Ioan Mo$os care ntr'un moment !e neatentie al pa"nicului mi'a spus pe cine au !eclarat ei ca fac n! parte

!in or$ani"atie. M'am nteles cu el sa recunoasca securistilor ca el m'a intro!us n or$ani"atie pentru a'l putea scapa pe stu!entul Traian .orsatea. Mi'a fost !e mare a/utor !iscutia cu Mo$os. %n acea seara anc(eta a fost nsotita !e &ataie pentru ca nu am recunoscut ca faceam parte !in or$ani"atia ile$ala a elevilor !e la Ra!u Ne$ru. Nu at t &ataia si suferinta c t teama ca as putea ram ne infirm pentru toata viata n urma loviturilor m'a facut sa recunosc ca sunt mem&ru al #ratiei mpreuna cu cole$ii pe care securistii i stiau !e/a. Dupa nc(eierea anc(etelor am fost intro!us n ncaperea cu priciuri un!e se aflau ceilalti cole$i. Acolo l'am nt lnit pe profesorul !e matematica Mi(ail Novac, tatal cole$ului meu *elu Novac. Acesta era pentru mine un profesor mo!el, un om !e caracter, aproape un "eu. Lui i !atore" n &una parte !ra$ostea pentru matematica si vointa morala. El avea cura/ul sa ne vor&easca mpotriva comunismului, anticip n! !e atunci soarta rom nilor n privinta colectivi"arii, nationali"arii &unurilor si &olsevi"arii asa cum se nt mpla n Rusia. )rofesorul a fost arestat n locul fiului lui care se ascunsese. Toti am fost transferati la Securitatea !in 6rasov si ntemnitati n aceeasi celula cu avocatul 1ir$il Mateias, coman!ant le$ionar si cu parintele Arsenie 6oca !e la manastirea 6r ncoveanu. Si aici ne'au fost luate sireturile
633

si curelele. Avocatul Matei as le'a spus securistilor5 le$ionarul nu se sinuci!e. )arintele Arsenie 6oca privin!u'l pe Mo$os i'a "is5 Tu !e ce esti m&racat n ne$ruD Timp n!elun$at !upa aceea Mo$os se $ n!ea ce a voit sa spuna parintele Arsenie prin acele cuvinte, caci el nu era m&racat n ne$ru. La poarta Securitatii !in 6rasov lumea astepta sa pre!ea m ncare $atita pentru parintele Arsenie, afl n! ca este arestat. )arintele mpartea m ncarea tuturor celor !in arest. Se spune ca atunci c n! parintele Arsenie 6oca a fost urcat n masina Securitatii pentru a fi a!us n arest, spre surprin!erea comunistilor, respectiva masina nu a mai pornit cu toate ca era n stare &una !e functionare. A&ia c n! parintele a spus securistilor5 Acum putem pleca, masina s'a urnit !in loc. Si la 6rasov am fost &atuti. Era un securist fara o m na si unul 6raila fostul sef al Securitatii !in Arpasul !e Sus. Ne'au transferat apoi la penitenciarul !in 6rasov, ntr'o camera la parter. Eram 77 !e elevi, stu!enti, profesori universitari si !e liceu, me!ici, muncitori, in$ineri, avocati si artisti n acea ncapere. Suferintele noastre erau n primul r n! !e or!in sufletesc. Ma $ n!eam ca mi'am ratat viitorul si ca am provocat parintilor mei o !urere prea mare. Eram unica lor speranta si unicul lor copil. )e la v rsta !e ++ ani am fost $rav &olnav, vreme !e > luni, n pericol !e a mi se taia un picior. %mi aminteam cum parintii ma purtau n &rate !e la un me!ic la altul si !e la un spital la altul. Datorita presiunilor psi(olo$ice !in partea securistilor si a!ministratiei penitenciarului, toti cei 77 care eram arestati ne'am (otar t sa ripostam refu" n! m ncarea. Eram sla&i !e puteai at rna traista !e sol!urile noastre. Riposta noastra l'a !eterminat pe seful nc(isorii sa ne pe!epseasca mai $rav si ne'a nc(is pe toti n celula nea$ra. . n! pericolul !e moarte prin asfi=iere a !evenit evi!ent, mai ales ca unii !intre noi au lesinat, am nceput sa &atem n usa si sa stri$am ca ne sufocam. Roman, primul $ar!ian, ne'a lasat sa revenim n camera noastra c(iar !aca seful nc(isorii nu a permis acel lucru. Dupa sapte luni si /umatate !e !etentie, n +8 fe&ruarie +,7,, a nceput procesul care s'a !esfasurat la Tri&unalul Militar !in 6rasov. .a la toate procesele !etinutilor, avocatul si'a nceput ple!oaria su& forma5 Asa cum me!icul este c(emat la patul
634

unui muri&un!, fara nici o sansa !e salvare, tot asa si eu am fost c(emat sa apar pe acesti tineri vinovati. Sentintele stipulau5 !elict !e uneltire mpotriva or!inii n stat, iar pe!epsele !ifereau !e la ca" la ca" fara o motivatie reala. 1ictor Rosca ; ani !e nc(isoare, eu + an, Ioan Mo$os si Nicolae Ma"ilu c te ;, iar *(eor$(e Motoc si *(eor$(e Ser$iu 6 rsan au fost ac(itati pentru ca erau minori. .ei ac(itati si cei con!amnati cu suspen!area pe!epsei au fost eli&erati !upa ;'@ luni, iar cei care am primit un an cu e=ecutie am fost eli&erati !upa un an si trei luni, a!ica la + octom&rie +,7,:, povesteste parintele Ioan *la/ar. Dupa eli&erare, pentru t narul Ioan *la/ar au continuat opresiunile comuniste. N'a reusit sa'si continuie ultima clasa !e liceu nici la Ra!u Ne$ru si nici la liceul *(eor$(e La"ar !in Si&iu, un!e a ncercat sa se nscrie. .u $reu a fost acceptat ca elev particular c n! tre&uia sa fie nca!rat n c mpul muncii. A lucrat ca pontator si referent te(nic pe unul !in santierele care e!ificau .om&inatul .(imic si colonia Ucea, munca foarte $rea care nu'i lasa prea mult timp pentru pre$atirea e=amenelor. Totusi, n vara anului +,-<, Ioan *la/ar si'a luat &acalaureatul la Ra!u Ne$ru. %n acest rastimp s'a mai nt lnit cu *elu Novac, Remus Sofonea si Ioan Ilioiu care stateau ascunsi !e mai &ine !e un an si trei luni. 9M'am !us la profesorul Mi(ail Novac acasa, un!e l'am nt lnit pe *elu. )rofesorul a tras un !ulap pe coltul unei camere si acolo ascunsi am stat !e vor&a cu *elu ore n sir. I'am relatat totul ' arestarea, anc(etele, procesul, viata !in nc(isoare si mai ales continutul !eclaratilor noastre. De atunci nu l'am mai va"ut pe *elu. N'a mai trecut mult timp si am fost solicitat sa ma nt lnesc cu cole$ii mei !e clasa ' Remus Sofonea si Ion Ilioiu. Ne'a mi/locit nt lnirea sotul sorei lui Remus. Ne'am urcat calare pe cai si am plecat la locul fi=at !e ei. Ne'am nt lnit cu Remus si cu Ilioiu seara pe c mp, spre munte la mar$inea unui (otar cu porum&. Am stat !e vor&a c teva ore, timp n care cumnatul lui Remus era atent la orice s'ar putea ivi ca pericol pentru nt lnirea lor. O&iectul !iscutiilor a fost acelasi ca si la nt lnirea cu *elu Novac. Atunci Remus si Ilioiu ne'au marturisit intentia lor !e a forma un $rup
63/

manifest !e re"istenta antico munista si !e mo&ili"are a cunostintelor mpotriva !ictaturii si a ur$iei comuniste. Securitatea n'a aflat nicio!ata !espre nt lnirile noastre !e taina. Un telefon primit la Sfatul )opular Ucea n seara !e @+ !ecem&rie +,7, care era pentru un var secun! care avea acelasi nume ca mine m'a !eterminat sa stau ascuns 8 "ile si 8 nopti n sop n f n p na c n! s'a !ove!it a fi o alarma falsa. M'am nscris apoi la #acultatea !e .onstructii !in Iasi, cu $ n!ul ca voi putea !eveni profesor !e matematica. 1erificarea politica a !osarelor a facut sa nu fiu printre cei a!misi. M'am nscris apoi la #acultatea !e Matematica si #i"ica !in Iasi, !ar re"ultatul a fost acelasi. Am vrut sa !au e=amen la Institutul )e!a$o$ic !in Iasi !e @ ani !ar secretarul institutiei care, era !in )orum&acu, mi'a spus sa nu mai pier! vremea si sa c(eltui &anii parintilor ca oricum nu voi fi a!mis pentru ca am !osar la securitate. %n aceeasi toamna m'am nscris la Institutul Teolo$ic Universitar !in Si&iu pentru ca acolo nu se cereau acte !e stare materiala, sociala si politica. Am reusit. Dupa un an !e teolo$ie am ncercat !in nou la #acultatea !e Matematica si #i"ica !in .lu/ pentru ca !oream sa !evin profesor !e matematica. Am fost respins !in cau"a ca"ierului politic:, povesteste parintele Ioan *la/ar. %n +,-7, Ioan *la/ar si'a luat licenta n teolo$ie, a renuntat !efinitiv la facultatea !e matematica si s'a casatorit. A solicitat postul !e &i&liotecar la Institutul Teolo$ic !in Si&iu care era

vacant. %ntruc t nu pre"enta ncre!erea necesara pentru re$imul politic comunist, acel post i'a fost refu"at. S'a pre$atit apoi un an !e "ile pentru e=amenul !e !octorat n teolo$ie, cursuri care !urau trei ani. %n +,-?, !upa nc(eierea cursurilor !e @ ani, a solicitat !in nou un post n a!ministratia &isericeasca a .entrului Epar(ia(al !in Si&iu. Desi erau +@ posturi li&ere, lui Ioan *la/ar nu i'a fost oferit nici unul. Securitatea !a tonul n toate !omeniile !e activitate, inclusiv la mitropolie. 9Timp !e un an !e "ile am &atut la poarta mitropoliei pentru a primi un serviciu a!ministrativ. Mitropolitul Nicolae .olan mi'a transmis prin profesorul universitar Spiri!on . n!ea, !irector !e stu!ii la Institutul Teolo$ic Si&iu, ca Departamentul .ultelor refu"a sa'mi !ea recunoasterea pentru un post n Si&iu si m'a n!rumat sa cer
635

o paro(ie. Mitropolitul Ar!e alului Nicolae .olan avea referinte &une !espre mine !e la profesorii !in Si&iu si 6ucuresti si ar fi !orit sa ma primeasca la Si&iu, !ar n'a avut cura/ul sa'mi spuna a!evarul n fata !irect si !e la nceput. Arat n!u'ma !ispus sa primesc un post !e preot paro(, mitropolitul a ncercat posi&ilitatea !e a ma numi !iacon si secretar la )rotopopiatul !in T r$u Mures, apoi !iacon la o &iserica !in Si&iu, !ar n'a o&tinut !in partea or$anelor !e stat un avi" preala&il numirii. %n cele !in urma am concurat pentru ocuparea postului !e paro( la A=ente Sever, l n$a .opsa Mica. Dupa numire, inspectorul !e culte al raionului Si&iu, un anume Mol!ovan, s'a !us n &iroul consilierului &isericesc si a &atut cu pumnul n masa furios5 De ce l'ati numit pe reactionarul *la/arD Dupa trei luni numirea mea a fost respinsa !e !epartamentul cultelor !e la 6ucuresti n &a"a referatului ne$ativ facut !e Mol!ovan la !ispunerea Securitatii. %ntre timp, a ramas li&er postul !e paro( la Ucea !e 2os, pentru ca preotul Marcu 6u!ac a/unsese n conflict cu autoritatile !e stat !e la #a$aras. S'au nscris la concurs sase can!i!ati, !ar am fost numit eu !e catre Ar(iepiscopia Si&iu n , !ecem&rie +,-,. A/uns preot, am continuat sa'mi a/ut camara"ii !in re"istenta anticomunista ru$ n!u'ma pentru ei la fiecare litur$(ie. Am urmarit n slu/&e imuni"area enoriasilor mei fata !e i!eolo$ia ateista prin n!octrinarea lor cu nvatatura crestina. Dupa sase luni !e activitate am fost c(emat !e securitate si anc(etat o "i ntrea$a. Anc(eta s'a repetat !upa nca o luna, c n! securistii au ncercat sa ma convin$a sa !evin informator. I'am refu"at cate$oric spun n!u'le5 .onstiinta mea morala si reli$ioasa nu ma lasa sa fiu fals n relatiile cu oamenii si sa le fac rau. Am fost lasat n pace p na n ianuarie +,8;, timp n care am fost suprave$(eat. La solicitarea rectorului Institutului Teolo$ic Si&iu am fost transferat n postul !e lector, un!e am pre!at vreme !e +7 ani. Recunoasterea numirii mele n posturile !in Si&iu s'a !atorat con!ucatorului Departamentului .ultelor !in 6ucuresti, *(eor$(e Nenciu. Am ramas la Si&iu p na la revolutie. )entru ca am refu"at sa fiu informator pentru Securitate am atras unele !eservicii5 propuneri !e &urse la O=for! n +,>?, 1iena +,>,, )aris +,8;. )entru ca ei n'au renuntat la con!itii, eu am
63A

renuntat la &urse. Daca cea mai mare multumire a vietii mele a fost aceea !e a activa asa cum am aratat mai nainte, mpotriva ateismului comunist, a !oua mare multumire a fost aceea !e a respin$e cate$oric toate ncercarile si presiunile Securitatii si ar$atilor ei care urmareau sa faca !in mine un cola&orator al lor, un informator, o unealta fara suflet. .onsi!er aceasta victorie a mea o revansa fata !e umilirile suportate n +,7?. ) na la urma, !upa unele in!icii, cre! ca am a/uns sa fiu stimat !e ei ca om serios. Dar aceasta nu i'a facut sa'mi !ea o

vi"a !e iesire !in tara spre a'mi petrece un conce!iu !e o luna !e "ile n Elvetia un!e am fost invitat !e catre .onsiliul Mon!ial al 6isericilor. O a treia multumire n viata a fost revenirea n tara a re$elui Mi(ai si a re$inei Ana si vi"ita lor n Tara #a$arasului.

63F

Capitolul ++II "arturiile lui Ioan Buta din (arau "otto: Cnd un fir de durere se strecoara n mintea omului, atunci numai n lacrimi se poate gasi usurarea, pentru ca lacrimile sunt cel mai mare dar pe care l-a dat Dumnezeu omului. E=ista oameni care pentru convin$erile lor au n!urat suferinte $reu !e ima$inat. %n!ra"neala !e a fi ei nsisi prin cre"ul lor politic, stiintific, reli$ios sau !e alta natura, a !us la mari !ureri si sacrificii. Toti cei care au suferit n timpul pri$oanei comuniste pentru ca nu au acceptat compromisuri sunt martiri, eroi ai neamului. Unul !intre acesti martiri este Ioan 6uta !in )arau. El, la fel ca multi altii, a platit tri&ut $reu opresiunii comuniste. A e=ecutat +@ ani !e nc(isoare n cele mai temute temnite5 2ilava, Aiu!, *(erla. A trecut si prin e=perienta la$arelor cu re$im !e e=terminare !in 6alta 6railei si Delta Dunarii. %n pre"ent are 87 !e ani si are !oi copii. Este pensionar cu pensie sociala !e vec(ime si pensie !e fost !etinut politic Si la aceasta v rsta are o memorie e=ceptionala, !rept pentru care mi'a relatat cu lu= !e amanunte evenimentele traite n anii !e pri$oana comunista ' nume, !ate si nt mplari .

Vultanul 0 or&anizatie de rezistenta anticomunista 9Aveam ;@ !e ani si a&ia terminasem armata. Era +,78. %n )arau se nfiintase pe la nceputul anului +,7> or$ani"atia anticomunista
637

91ultanul:. #iin! mem&ru al Tiner etului Taranist, am a!erat fara sa stau prea mult pe $ n!uri la aceasta or$ani"atie. .omunismul, si mai ales influenta ruseasca, st rneau o puternica opo"itie n r n!ul multor rom ni. Aveam un unc(i, Serafim 6uta, ofiter cu functie importanta n ca!rul Misiunii Militare Americane n Rom nia. %n acea perioa!a se astepta salvarea !e la americani. 2ocurile fusesera nsa facute !in um&ra cu un an n urma la Nalta. )rin urmare, asteptarile erau "a!arnice. Revenin! la anul +,7>, un moment crucial s'a consumat !upa ale$erile trucate !in +, noiem&rie, c n! or$ani"atiile !e re"istenta anticomunista au or$ani"at revolte n mai multe localitati !in tara. O astfel !e revolta a fost or$ani"ata si la 1enetia !e 2os. #ara nici un re"ultat, pentru ca toate aceste revolte n'au facut altceva !ec t sa evi!entie"e comunistilor cine le sunt !usmanii. Securitatea, nfiintata n +,7?, a pornit meto!ic la actiune. N'a facut arestari masive, ci n valuri, !e la v rf la &a"a. S'a spri/init pe tra!atorii !in or$ani"atiile anticomuniste, care au ce!at usor amenintarilor sau care au fost nc ntati !e ofertele comunistilor, !ar si pe oamenii lor nfiltrati cu consecventa n aceste or$ani"atii. )rimul arestat n localitate a fost, cum era !e asteptat, con!ucatorul or$ani"atiei 91ultanul:, nvatatorul Ion )ri!on, !irectorul Scolii *enerale )arau. Era n noaptea !intre +< si ++ noiem&rie +,-<. Urmarit !e mai mult timp, a fost prins n momentul c n! la el au venit !oi oameni care faceau le$atura cu or$ani"atiile similare !in "ona #a$arasului. .ei !oi, Marcel .ornea si 1ir$il Ra!es s'au nfruntat !irect cu securistii, c n! .ornea a fost mpuscat. Ion )ri!on a fost /u!ecat n secret. %ncarcerat la 2ilava, a murit n ? au$ust +,-;. Au urmat apoi alte arestari5 *(eor$(e Sase&es, *(eor$(e Noara, Nicolae Noara, An!rei .er&u, Ion .er&u. Au mai ramas multi altii n li&ertate. Dintre acestia Tanase .retu, Ion Oana si Ion 6oanfa s'au ascuns vreme !e c teva luni, !ar s'au pre!at Securitatii va" n! ca aceasta operea"a cu succes n continuare. Au fost /u!ecati si con!amnati la ani $rei !e nc(isoare, n functie !e vina care li se a!ucea.
64B

Spre sf rsitul verii anului +,- +, n )arau a venit lt.' ma/or !e securitate 1la! An!reescu, !e$(i"at n cio&an si cu un c ine lup. )retin!ea ca !oreste teren pentru pasunat. %n c r!asie cu cei !in primarie a fost ca"at la mine, care eram a$ent a$ricol. Totul era cusut cu ata al&a, !ar nu puteam face nimic. Ofiterul venise n recunoastere pentru ca peste putin timp era pusa la cale arestarea mea si a altor mem&rii ai or$ani"atiei noastre. Dupa plecarea ofiterului, prin septem&rie, a fost parasutat n apropierea muntilor, la Sarata, un $rup narmat care avea o misiune speciala. Acest $rup format printre altii !e .onstantin Saplacan, Oil(elm Spien!ler si *(eor$(e 6 rsan era spri/init se pare !e Misiunea Militara Americana n Rom nia. Eu am luat le$atura cu ei. Securitatea era nsa la curent cu aceasta actiune si i'a arestat. Seful $rupului, .'tin Saplacan a fost intero$at si supus unor anc(ete !ure, !ar nere"ist n! s'a sinucis. .eilalti au fost /u!ecati si ncarcerati. .u Oil(em Spien!ler m'am nt lnit mai t r"iu la Securitate la Si&iu.

Timpul se scur$ea n favoarea comunistilor. R n!urile noastre se su&tiau tot mai mult. Unc(iul meu, Serafim 6uta, m'a averti"at ca va fi si el arestat si mi'a propus sa ma !uca !e ur$enta n SUA. Am refu"at sa parasesc tara, moment n care mi'am asumat riscurile care !ecur$eau !e aici:. )restarea 9La c teva "ile !upa nt lnirea cu unc(iul meu, n noaptea !e ++ spre +; octom&rie 3e=ista o pre!ilectie pentru arestari n timpul noptii4, am fost arestat !e catre cel care venise !e$(i"at n cio&an, lt.'ma/or 1la! An!reescu. Aveam un pistol mitraliera, pe care as fi putut sa'l folosesc, !ar am renuntat la i!ee $ n!in!u'ma ca as fi omor t niste oameni nevinovati, niste copii c(emati sa'si satisfaca sta$iul militar. Am luat arma si cartusele pe care le'am ascuns n carul care era ne!escarcat n curte, su& coceni. Ofiterul mpreuna cu sol!atii au perc(e"itionat casa. Ne$asin! ceea ce cautau, au scos cartile !in &i&lioteca, printre care erau si e=emplare valoroase, o po"a
646

mai mare a unc(iului meu Serafim 6 uta si le'au !at foc n curte. M'au urcat ntr'o !u&a si m'au transportat la Si&iu. Mi'au ramas acasa sotia si un copilas !e nici !oua luni. Tot atunci au mai fost arestati5 Serafim )acurar, Iaco& 6uta si Ion 6oanfa.: (rocesul 9Anc(eta facuta la securitatea !in Si&iu si con!usa !e col. .raciun si lt. ma/. An!reescu a !urat mai &ine !e cinci luni. %n "ona nca mai erau persoane care mai mult sau mai putin activ facusera parte !in or$ani"atie si pe care securitatea !orea sa le !esconspire. .u toate presiunile facute, cel putin n )arau nu s'au mai facut arestari. La Securitate am trait la un moment !at o noapte crunta. )entru ca am ncercat sa intru n le$atura cu c tiva camara"i care erau nc(isi n celulele vecine am fost &a$at ntr'o celula cu $(eata pe /os, m&racat sumar. Alta !ata pe parcursul anc(etei m'au confruntat cu Ion )ri!on. Am stat spate n spate sa nu ne putem ve!ea unul pe celalalt. L'am simtit pe )ri!on foarte &olnav si tusea e=trem !e tare. N'a recunoscut n fata securistilor le$atura cu mine. )este c teva luni a murit. )rocesul s'a tinut pe ? aprilie +,-;, la Tri&unalul Militar Si&iu. Eram acu"at !e crima contra statului, le$aturi cu an$lo'americanii, cu mparatul 2aponiei, 0irosito si cu luptatorii !in munti. Avocata apararii, pusa !in oficiu, sfi! n! !eontolo$ia profesionala, a cerut o pe!eapsa e=emplara. 1er!ictul nsa fusese sta&ilit !inainte !e Securitate, asa nc t procesul fusese !oar o simpla formalitate. Am fost con!amnat la +@ ani !e nc(isoare pe care tre&uia sa'i e=ecut n ntre$ime.: Jilava 9La 2ilava am stat trei luni. Eram tinuti n lanturi, ntr'un tunel neiluminat si n con!itii foarte $rele. %n aceeasi perioa!a cu mine mai erau ncarcerati la 2ilava5 Nuti )atrascanu 3nepot al lui Lucretiu
642

)atrascanu4, ErJin Antonescu, profesor !e !rept international 3varul maresalului Antonescu4, $eneralii Marinescu, 6 l!escu, .alotianu,

con!amnati ca au luptat contra rusilor.: $%erla 9)e la sf rsitul lui au$ust +,-; am fost transferat mpreuna cu alti !etinuti la *(erla. Sin$urele m&unatatiri fata !e 2ilava erau lumina si faptul ca puteam munci. Se muncea !in $reu +; ore pe "i, iar (rana era calculata la un consum !e ;<<< calorii. )entru ca eram nfometati, unii !intre noi m ncau aracet pe mamali$a sau resturi pra/ite !e copite, care se foloseau la fa&ricarea nasturilor. .ine putea prin!e lin$ea &utoaiele n care era a!usa m ncarea. O !ata, !uc n! mpreuna cu un alt !etinut, !octorul )aunescu, niste resturi !e oase, cole$ul meu !e suferinta a !at peste un craniu !e &ovina pe care l'a spart si i'a supt apoi ma!uva ce ramasese prin oase. #oamea era principalul !usman, care, com&inata cu &ataia, faceau victime. Unii n'au re"istat acestui re$im sever. Aici i'am cunoscut pe .orneliu .oposu, Titel )etrescu, Ion #lueras. %n permanenta eram suprave$(eati, astfel ca nu puteam vor&i ntre noi. Am lucrat la *(erla n mai multe locuri. E=istau - sectii, toate ntr'o cla!ire. La parter erau for/a, t mplaria si mecanica, iar la eta/ tinic(i$eria si atelierul !e nasturi. .onfectionam tot felul !e o&iecte5 ciocane, clesti, $aleti, stropitori, &utoaie, rastele pentru arme, la"i pentru proiectile, !ulapuri, nasturi. Aveam norma pe "i. De e=emplu la falci pentru clesti norma era !e +<< !e &ucati si ntot!eauna tre&uia !epasita. %n +,->, n prea/ma Revoltei anticomuniste !in Un$aria, n *(erla s'a or$ani"at o ra"merita. Detinutii au aruncat o&loanele !e la $eamurile celulelor. Detinutii au fost aspru pe!epsiti. Au fost scosi !in celule n curtea nc(isorii, iar pe !rum au fost &atuti !e $ar!ieni. Eu am primit un pat !e arma la ra!acina nasului si am lesinat. Au"eam rafale !e mitraliera afara. *ar!ienii controlau care !intre !etinuti erau morti. )e mine m'au !us ntr'o ncapere cu apa pe /os.
643

. n! m'am tre"it, primul meu $ n!, n starea !e !isperare n care ma aflam, a fost sa ma sinuci!. .u s rma !e la o matura m'am sp n"urat !e o con!ucta !e la O.. M'a $asit Ion .u&lesan un profesor !etinut, !ere$lat psi(ic !e at ta &ataie. Acesta a urlat, iar $ar!ienii m'au !us la infirmerie. M'a tratat !octorul *(eor$(e .ornea !in 1enetia !e 2os, un renumit c(irur$. Astfel am scapat cu viata. )e $ t mi ramasesera rani a! nci !e la s rmele cu care am vrut sa'mi pun capat "ilelor. .osmarul nu s'a oprit nsa aici. Ale=an!ru Dra$(ici, ministrul !e interne, a or!onat &atai si tinerea su& un re$im !e teroare permanenta a tuturor !etinutilor. )rin urmare am fost &atut $roa"nic si sp n"urat cu capul n /os p na mi'am pier!ut cunostinta. Am a/uns iarasi la infirmerie si n$ri/it tot !e !octorul .ornea.: )iud 9Spre sf rsitul anului +,-> am fost transferat la Aiu!, un!e am stat !oua luni. La Aiu! re$imul era mai sever poate si !in cau"a ca nu am mai fost separati !e le$ionari. )rofesorul .(irulescu, le$ionar, m'a averti"at sa fac tot posi&ilul sa fiu mutat !e la aceasta nc(isoare pentru ca re$imul practicat este unul !e lic(i!are. Am facut cerere !e transfer la alt penitenciar, motiv n! ca nu sunt le$ionar. .oman!antul nc(isorii, Moler, a apro&at ntr'un t r"iu cererea mea, !upa mai multe cercetari. Am fost trimis la colonia penitenciara a MI !in 6alta 6railei.:

Balta Brailei 9%n acest la$ar eram nc(isi c te @<<'7<< n fostele saivane !e oi, fara ncal"ire. %mi amintesc cum reuseam sa facem rost !e lemne si n ce mo! in$enios ncercam sa le aprin!em. Erau unii $ar!ieni mai omenosi care ne lasau sa trecem cu un lemn !oua. #recam un nasture !e o piatra. Sc nteile care apareau !estul !e $reu, reuseau sa aprin!a &ucatelele !e &um&ac uscate care formau un fel !e sperla, care apoi aprin!eau c teva asc(ii !e lemn. #ri$ul nu era sin$urul a!versar.
644

#oamea si o&oseala actionau la fel !e o&se!ant. Unii m ncau var"a n$(etata sau cartofi cru"i pe care'i mai $aseau pe c mp atunci c n! erau !usi la munca pam ntului. Se muncea timp !e +; ore la !iverse activitati. )e l n$a c mp, mai lucram la n!i$uiri, un!e norma pe "i era !e 7 m.c. !e pam nt pusi pe !i$. Ne mai foloseau si la constructii. .aram &olovani !e @<'7< !e A$ cca - Am, pe !istanta Salcia' #recatei. Eram constituiti n &ri$a"i !e c te >< !e oameni, con!use !e c te un alt !etinut, care avea n $eneral mai multa pre$atire. 6ri$a!a n care eram eu era con!usa !e consateanul meu, )etre Manciulea. Acolo i'am cunoscut pe *(eor$(e 6ur!erus !in .ri(alma, !octorul I!omir si in$inerul 6oeru, am&ii !in O(a&a. %n toiul iernii am fost transferat !in nou la Aiu!.: 'in nou la )iud 9Dupa ce a fost nlocuit coman!antul Moler cu .raciun, lucrurile s'au mai sc(im&at la Aiu!. M ncarea era mai &una si se servea n sala !e mese. Aveam acces si la &i&lioteca. Lucram n !oua sc(im&uri !ar tot +; ore. Am lucrat la tinic(i$erie, tratamente termice si acoperiri metalice. Lucram n me!iu to=ic, mai ales n sectia !e acoperiri metalice. #ata !e perioa!ele prece!ente ma simteam oarecum mai li&er. Totusi, unii n'au mai re"istat re$imului !e !etentie. )rintre cei care au ce!at a fost si re$i"orul Marin .(iraleu. Eram n sala !e mese, c n!, &rusc, acesta s'a ri!icat !e la masa, s'a !us n sectia !e turnatorie un!e a fost $asit putin mai t r"iu sp n"urat. )entru a re"ista tre&uia sa fi re"istent, at t psi(ic, c t si fi"ic. Nimeni nu stie e=act c ti oameni au murit n toata aceasta perioa!a a terorii comuniste. .ei care au re"istat au ramas cu traume, multe traume, pentru tot restul vietii. Dupa @ ani petrecuti la Aiu! am fost !in nou supus presiunilor securistilor. Doreau sa !evin informator, sa'mi tra!e" cole$ii !e suferinta. Am refu"at. A fost motivul pentru care m'au transferat la )eriprava, n Delta Dunarii, n anul +,><.: (eriprava
64/

9.u lanturi la picioare am fost mutat n la$arul !e la )eriprava, o localitate aflata pe &ratul .(ilia al Deltei Dunarii, n apropierea $ranitei cu Uniunea Sovietica. Eram foarte multi. Dupa ce ne'au !e&arcat n la$ar, ne'au !esfacut lanturile !e la picioare si ne'au reparti"at la !iferite munci5 stuf, a$ricultura, t mplarie sau constructii. )e mine m'au trimis la constructii, un!e ma si pricepeam. Am avut ca sef !e santier pe un anume Tauneanu, in$iner, civil. )entru coor!onarea activitatii !e pe acel santier mai erau folositi si !etinutii

care erau in$ineri constructori. )rintre ei i'am cunoscut pe in$. Ion # nt naru !in 6rasov si pe in$. *ainaru si Ianosi, am&i !in 6ucuresti. %mi amintesc un eveniment amu"ant petrecut cu cei !oi in$ineri !in 6ucuresti, spre sf rsitul !etentiei. Am fost !usi sa "u$ravim un apartament al unui sef !e pa"a. )entru a prote/a par!oseala sotia acestuia a pus peste po!ine niste "iare. Noi nu aveam acces la presa. D n!u'si seama, ne'a ntre&at !aca stim carte. Toti am spus ca nu stim. Astfel am putut afla ceea ce se petrecea n tara. Eu am o&servat o caricatura a lui Tito lin$ n! n patru la&e picioarele americanilor. Am !e!us ca !emnitarul comunist intrase n !i"$ratiile rusilor. . n! s'a ntors seful, plutonierul, si a va"ut "iarele pe /os s'a nfuriat foc pe nevasta lui "ic n!u'i5 9S'a !us nai&i vi$ilenta noastra, AnetoC:. #emeia i'a raspuns5 9Taci mai ca astea nu stii sa citeascaC:. Si mai furios plutonierul i'a "is5 9Aoleu, astea stie mai multa carte !ec t tot neamul nostru la un loc:. Stia plutonierul pe cine trimisese acasa. A ncercat !upa aceea sa se asi$ure ca nu se va afla !espre patania cu "iarele la sefii lui. La )eriprava, comunistii ncercasera sa m&unatateasca viata !etinutilor, poate si ca urmare a presiunilor e=terne. Astfel, au facut o &i&lioteca, !in c n! n c n! vi"ionam filme, !ar numai noaptea, pentru ca "iua eram la munca. Din cau"a o&oselii, multi !intre noi a!ormeam. Unii !intre !etinutii, care faceau parte !in anumite culte reli$ioase, refu"au sa vi"ione"e filme. )entru a se amu"a pe seama lor, $ar!ienii i tineau cu forta n sala la film si c(iar le puneau sco&itori la oc(i pentru a le tine pleoapele !esc(ise. .u toate acestea teroarea nu
645

!isparuse. Noaptea ne !a!eau alarme. O !ata am fost scosi n c mp, n plina noapte si ni s'a or!onat sa ne sapam fiecare c te o $roapa !e ; metri lun$ime si ; metri a! ncime. Alu"ia era clara. Totusi n'a fost !ec t un mi/loc !e intimi!are, care avea ca scop controlul asupra noastra. Gilele au continuat sa fie un c(in pentru noi !etinutii.: 8li<erarea 9%n ;+ iunie +,>7 am fost eli&erat mpreuna cu alti vreo ><<< !e !etinuti. Un colonel a venit si ne'a spus ca nu mai pre"entam un pericol pentru ).R si ca ne vor !a !rumul acasa. Unii !intre cole$ii mei !e suferinta, precum consateanul meu Nicolae Noara, au fost !usi cu !omiciliul fortat n /u!etul Ialomita. De asemenea, le$ionarii au mai fost retinuti n la$ar !upa plecarea noastra. %mplineam 7< !e ani atunci. )ier!usem +@ ani !in viata prin temnitele si la$arele comuniste. Am reusit sa ma an$a/e" n 6ucuresti la %ntreprin!erea 9Rasaritul:, un!e am lucrat la nic(ela/. )entru ca ma pricepeam, am fost pus sef !e ec(ipa. N'a !urat prea mult aceasta stare !e fapt, pentru ca, n cur n! am fost mutat la atelierul !e slefuit. #ostul sef, ntorc n!u'se, si'a reluat functia. La noua munca erau pro&leme privitoare la norma si la re&uturile pe care le faceau muncitorii. Eu fiin! ultimul venit, toate re&uturile mi le atri&uiau mie. .(iar !aca am ncercat sa e=plic situatia, a/un$ n! p na la sefa !e ca!re, tensiunile e=istente m'au !eterminat sa renunt !efinitiv si sa revin la )arau. Aici m'am an$a/at ca "i!ar la .ooperativa !e .onsum. Datorita !irectorului Romulus *alea, mi'am !esfasurat activitatea linistit, reusin! sa ma pensione" !in aceasta munca. Neca"urile au venit nsa !in alta parte. Am fost urmarit !e seful !e post care, su& or!inul Securitatii m'a terori"at, sustin n! ca sunt insti$ator n sat. Am fost !us la se!iul Securitatii n 6rasov un!e am fost &atut. Au ncercat sa ma !etermine sa !evin informatorul lor, !ar &inenteles ca am refu"at.

Seful !e post !in sat a nceput sa ma foloseasca n scopuri personale, pentru a'i presta !iferite lucrari acasa fara sa ma plateasca. Lucrurile au !evenit la un moment !at foarte $reu !e suportat, astfel ca !upa
64A

circa ; ani !e sicanari am plecat iar la 6ucuresti un!e am cerut spri/inul fiului meu. )rin relatiile pe care le avea, &aiatul meu a reusit sa &a$e teama n seful !e post care nu numai ca mi'a !at pace, !ar a si plecat !in sat. De atunci totul a fost normal pentru mine. %n +,,<, !upa ;> !e ani !e munca m'am pensionat.: Date culese !e prof. *a&riel Stanciu

Capitolul ++III

Vir&il "ateias# erou le&ionar "otto: Cititorule, sa nu fi surprins, nici ngri"orat ca un legionar, n loc sa te ndemne la rascoala, la razvratire mpotriva unei ornduiri nedrepte, nelegitime, corupte si lacome de putere, ti vor!este de un ideal superior ndepartat si ignora politicul... 1ir$il Mateias I!ealurile !upa care au actionat le$ionarii au fost !e sc(im&are a moralei neamului rom nesc, !e nno&ilare a sufletului prin iu&ire si !aruire. %n!eplinirea acestui cre" s'a putut reali"a !oar prin /ertfe. A e=istat o lupta continua pentru a!evar, &ine, frumos si !reptate mpotriva tuturor pacatelor care au macinat neamul rom nesc si nu numai. 9#ara ura si partinire: a fost una !in !evi"ele luptatorilor. Un persona/ remarca&il al Le$iunii a fost 1ir$il Mateias. S'a nascut n ;> ianuarie +,<, n comuna Dri!if. A urmat cursurile
64F

liceului Ra!u Ne$ru !in #a$aras, un!e a fost cole$ cu 0oria Sima si cu Nicolae )etrascu. %ncep n! !in anul +,;? a urmat cursurile #acultatii !e Drept !in 6ucuresti. %n aceasta perioa!a a intrat n r n!urile Miscarii Le$ionare. Dupa terminarea stu!iilor universitare profesea"a ca avocat la 6rasov si #a$aras. .re"ul le$ionar a constituit pentru 1ir$il Mateias esenta vietii sale. %n +,@8 a fost numit !e .orneliu .o!reanu coman!ant le$ionar. %n +,7<, n perioa!a Statului National Le$ionar, !evine prefectul #a$arasului. A luptat ca ofiter n ra"&oiul antisovietic ca mai apoi sa opuna re"istenta si mpotriva comunistilor !in tara. A fost casatorit cu Elisa&eta 36una4, o a!mira&ila partenera !e viata si cre" le$ionar, cu care a avut ; copii5 un fiu, Mi(ai si o fiica, *a&riela. )ri$oana securitatii !in acea perioa!a a oprit si lupta le$ionarilor. 1ir$il Mateias a fost con!amnat la ;< !e ani !e nc(isoare fiin! consi!erat ca unul !intre cei mai importanti capi le$ionari ramasi n tara. Din nc(isoarea !e la Ocnele Mari si

amintea5 9S'au napustit sal&aticii asupra mea, m'au !e"&racat, mi'au le$at $ura cu un prosop, m'au tr ntit la pam nt, m'am &atut cu & te, cu &ocancii peste tot !e'a valma. Ostenin! mi'au sucit m inile sa va!a !aca mai sunt viu. M'au lasat /os scal!at n s n$e:. Si !upa punerea n li&ertate n +,>7 a continuat sa fie (artuit !e or$anele !e securitate. Dupa !ecem&rie +,?, a !esfasurat o remarca&ila activitate pu&licistica si or$ani"atorica. A e=ercitat n ca!rul )arti!ului )entru )atrie functia !e prese!inte e=ecutiv. La sf rsitul anului +,,7 este imo&ili"at la pat, &olnav fiin! !e cancer. Moare la ; ianuarie +,,-. La ++ "ile este urmat !e sotia sa. %nmorm ntarea a avut loc pe > ianuarie, slu/&a fiin! oficiata !e , preoti. 1ir$il Mateias spunea5 9. t am tru!it, am ars si am pl ns n taina Sa a!uc acestei lumi un pumn !e &ine...: Tot eroul le$ionar a completat5 9Noi nu am facut politica, nu pentru ca am !ispretuit'o, ca inutila, am facut numai e!ucatie
647

spirituala a omului, pre$atin!u'l pentru viata pu&lica. )ri$oanele sal&atice nu ne'au mai !at ra$a":. %ntr'a!evar, pentru le$ionari, anul +,@? a nsemnat nceputul pri$oanei, al arestarilor si al provocarilor. 1ir$il Mateias a fost arestat pentru prima !ata !e catre !ictatura carlista c n! s'a nscris sa'l apere pe .orneliu Gelea .o!reanu n procesul acestuia cu Nicolae Ior$a. %n anul +,@?, 1ir$il Mateias a petrecut 7 luni n la$arul !e la Miercurea .iuc. Alaturi !e el au fost nc(isi si alti con!ucatori le$ionari. Deoarece la$arul a a/uns nencapator, le$ionarii au fost mutati la 1aslui, R mnicu Sarat si 6rasov. .u toate acestea, cosmarul staruia pentru re$ele .arol al II lea si $uvernul vremii. Asasinarile au continuat, e=cel n! printr'un or!in care preve!ea uci!erea a trei le$ionari !in fiecare /u!et si e=punerea ca!avrelor n va"ul oamenilor pe stra!a. Acestei crunte (otar ri 1ir$il Mateias i'a supravietuit. %n septem&rie +,7< a fost numit prefect !e #a$aras. #unctia a fost nsa !e scurta !urata, ntruc t n +, ianuarie +,7+, Antonescu a nlocuit toti prefectii le$ionari !in tara cu militari. Dupa numai - luni i"&ucnea ra"&oiul contra Rusiei Sovietice. %ncepeau cu aceasta !ata munti !e neca"uri si suferinte pentru rom ni. 1ir$il Mateias a fost trimis pe front n .rimeea si .auca" la ;+ iunie +,7+. Aici s'a luptat su& !evi"a5 9Toti le$ionarii care ncalca or!inele !ictaturii militare, vor fi mpuscati:. Supravietuin! at t pri$oanelor carliste si antonesciene, c t si ra"&oiului !in Rusia, a/un$e (aituit !e noua putere comunista instaurata n Rom nia. Alaturi !e parti"anii si fu$arii !in munti a opus re"istenta re$imului totalitar. %n +,7? a fost prins, arestat la #a$aras si nc(is n &eciurile Securitatii. Dupa putin timp a fost mutat la Ocnele Mari. %n primavara lui +,-+, aici ncepea ree!ucarea !upa mo!elul )itesti. Timp !e > luni, 1ir$il Mateias a refu"at !emascarea camara"ilor sai si ree!ucarea prin &ataie, sc(in$iuire si nfometare. )o"itia lui constanta privin! practica !e ree!ucare a !us la !esfiintarea acestui mo! !e tortura. 9%n intervalul !intre &atai eram pus sa stau n picioare cu fata la perete ceasuri ntre$i. .a!eam. Ma ase"au pe prici cu fata la perete se" n! cu picioarele ntinse si m inile pe $enunc(i fara a face vreo miscare
6/B

ntr'o parte sau alta, cu privirea n perete. Nu mi se permitea sa ma scol, nici sa &eau apa nici sa ma spal. S n$ele cur$ea si (ainele mi se

lipeau !e corp. %n po"itia aceea tre&uia sa stau !e la - !imineata p na la +< seara, !eci +8 ore, c n! mi se n$a!uia sa !orm pe priciul acoperit !e o patura roasa si mur!ara. Mi se !a!ea cior&a cu un polonic re!us. Am numarat ntr'o apa tul&ure +? &oa&e !e arpacas:. La @+ au$ust +,-@, la$arul !e la Ocnele Mari s'a !esfiintat. Toti camara"ii lui au fost mutati la *(erla. Directorul nc(isorii, locotenentul Ale=an!rescu, l'a retinut !oar pe Mateias5 9Sa va! cum i sa!e unei trupe fara $eneral si unui $eneral fara trupa:. Ramas sin$ur n celulele !e la Ocnele Mari, oaspeti i erau !oar so&olanii, soarecii si cucuvelele. Situatia a !urat p na la ;@ octom&rie +,-@, c n! a fost mutat la 6rasov. Dupa o scurta intervievare a fost !us la Securitatea #a$aras le$at la oc(i si su& pa"a !u&la. %n &eciul Securitatii !in #a$aras l'a nt mpinat securistul 6raila, un monstru, care l va c(inui n c(ip &ar&ar si la 6ucuresti n +,-?. #ri$ul, foamea, mi"eria, pa!uc(ii si plosnitele le'a n!urat si la #a$aras, c n! i se cerea acelasi lucru 9scrie tot:. Locotenentul Marina si anc(etatorul Ga$are i'au refu"at toate cerintele !e a'si reve!ea familia si c(iar vi"ita unui me!ic. 9%n fiecare "i se !uceau si veneau copiii !e la scoala. Treceau pe l n$a celula mea, i au"eam stri$ n!u'se, !ar nicio!ata nu am au"it pe Mi(ai sau pe Tita... T r"iu, !upa ani !e "ile, am aflat ca nu se mai aflau n oras, ca fusesera i"$oniti, ca se aflau n satul Dri!if, saraci, !esculti si flam n"i.: Dupa !oua luni a fost mutat la 6rasov ntr'un &eci. 9Atmosfera era lu$u&ra, ume"eala si fri$:. 1ir$il Mateias a fost !us n nc(isoarea !e la .o!lea. Aici s'a nt lnit cu fa$araseni care erau con!amnati pentru a/utorul !at parti"anilor !in munti, cu avocatul Matu, 1aleriu Literat. %n luna martie +,-7 a fost mutat la 1acaresti. Aici l'a cunoscut pe .orneliu .oposu. %n luna mai'iunie, la$arul !e aici s'a !esfiintat si !etinutii au fost pusi n li&ertate. 1ir$il Mateias nu a fost eli&erat. A fost rea!us la 6rasov pentru cercetari. Acestea au !urat sase luni, !upa care a fost !us !in nou la .o!lea. 9)lutonierul care m'a primit si
6/6

nre$istrat m'a ntre&at ce functie am avut n *ar!a !e #ier. . n! i'am spus ca am fost prefect al /u!etului #a$aras, a replicat 9vai !e tine, aici ti ram n oasele:. 1ir$il Mateias a fost !us la Tri&unal mpreuna cu Ioan Dare si Mitu 6anea. Acestia au fost /u!ecati si pusi n li&ertate 9Eu am mai ramas:. Dupa ? ani !e !etentie, a&ia n +7 octom&rie +,--, a fost pus n li&ertate prin clasarea !osarului, nefiin! motive le$ale !e trimitere n /u!ecata. 9La ++ noaptea am a/uns n #a$aras. M'am n!reptat spre casa parinteasca. Am &atut la fereastra. A aparut mama. 96una seara:. Mi'a raspuns5 9&una seara. Dar cine esti !umneataD:, 9Eu sunt mama, te ro$ !esc(i!e'mi:. 9Dar pe cine cautiD:.. M'a cunoscut sora mea. Mi'au ca"ut am n!oua pe umeri ntr'o !e"lantuire amara !e pl ns:. %n +,->, la + ianuarie, i s'a permis sa lucre"e, !ar numai la munca !e /os. %n noaptea !e +; fe&ruarie +,-? a fost !in nou arestat. Anc(etele au renceput. A&ia n , aprilie +,-, a avut loc un proces. )rocurorul a citit actul !e acu"are n care cerea pe!eapsa ma=ima. 1ir$il Mateias a fost pre"entat ca cel mai mare si mai !e temut &an!it. Sentinta a fost ;< !e ani !e !etentiune $rea pentru crima si uneltire mpotriva clasei muncitoare. A fost !epus la 2ilava. 9su!alme, teroare, foame si asteptare la mar$inea patului. Eram at t !e multi. Asfi=ierea era preme!itata:, spunea 1ir$il Mateias. %n anul +,>; s'a facut un pas mai !eparte5 tre&uia omor t sufletul celor ramasi n viata si al miscarii le$ionare, !eoarece moartea fi"ica nu mai era suficienta n conceptia

comunistilor. Astfel a nceput ree!ucarea. Aiu!ul si +,>; nsemnau nceputul ree!ucarii oficiale. Toti le$ionarii erau o&li$ati sa tina !iscursuri patetice n care sa'si pre"inte $reselile pe care le'au facut, sa nsire o serie !e atrocitati, e=a$erari si minciuni si sa'si &lesteme con!ucatorii. 1ir$il Mateias nu s'a supus acestor meto!e. Teroarea, presiunea si constr n$erea continuau sa macine re"istenta oamenilor. A!unarile !etinutilor se nc(eiau ntot!eauna prin sf sieri sufletesti. La una !in acele nt lniri politice fortate a vor&it si Mateias. Atunci a reusit sa spuna tot a!evarul, acu" n! pe cei vinovati si lau! n! pe cei !repti si fi!eli i!ealurilor !e !reptate. Se astepta atunci sa fie
6/2

pe!epsit. A&ia a !oua "i a urmat anc(eta. A fost !e"&racat, perc(e"itionat si !us mpreuna cu Stefan Dinescu, Toa!er Socaciu, Nicolae 6iris, Nicolae )opa, nvatatorul Ionica, la i"olator un!e au stat ;< !e "ile. 9celulele erau reci, fara pat, fara foc, cu tinete fara capac, cu (aine !e !oc "!rentuite si m ncare numai a treia "i, un turtoi si un polonic !e apa cal!a n care pluteau c teva &oa&e !e arpacas. Se lasase un fri$ aspru. )icioarele $oale n &ocancii rupti. #ara somn, cu miscare prin celula mica si ursu"a, vreme !e +8 ore pe "i, cu repaus pe mar$inea tinetei n$(etate:. Din celula +<? !e la Aiu!, n , iulie +,>;, 1ir$il Mateias scria5 9Si va st rni parfum !e ru$aciune .a!elnit n! su& &olte !e clestar Sa cresti tot mai frumoasa Le$iune Din /ertfa lor si'al vietii mele !ar: %n octom&rie +,>; au fost mutati n Garca. Dupa numai @ "ile, 1ir$il Mateias a fost a!us !in nou la i"olare pe motiv ca se !escaltase. %n 7 "ile si 7 nopti a n!urat con!itiile inumane ale i"olatorului. 9Am facut !in aceasta ncercare un prile/ !e interiori"are, ru$ n!u'ma si c nt n!:. Acest !u'te'vino ntre Garca si i"olator a mai !urat. Era !ecem&rie, $er, fereastra era sparta si !esc(isa, aceleasi (aine si &ocanci rupti si acelasi $ar!ian cu inima mpietrita. 9%n acele con!itii, la > !ecem&rie, mi'a &atut Mos Nicolae la usa si a ramas n c(ip neva"ut cu mine:. Aceasta nesf rsita si ne!reapta i"olare era una !in marile atrocitati ale ).R pentru motivul ca Mateias ar fi &oicotat ree!ucarea. 9)e mine, suferinta n!urata m'a ntarit, m'a apropiat !e Dumne"eu si !e mine nsumi:. La @ octom&rie +,>@ un prim lot !e !etinuti a fost eli&erat. Au urmat apoi si altele. 1ir$il Mateias ram nea n continuare ncarcerat. %n primavara anului +,>7 a fost scos la munca un!e s'a calificat "i!ar. Ree!ucarea continua. Apro=imativ +<< !e le$ionari !in Garca au fost supusi unui re$im !e e=terminare5 i"olati, (raniti cu $o$onele murate sau numai cu cior&a. Erau aruncate cal!ari cu apa n ( r!aiele care veneau !e la &ucatarie. %n +> aprilie +,>7 se !a!use !ecretul !e eli&erare. A&ia n iulie +,>7 colonelul
6/3

.raciun, seful nc(isorii, i'a anuntat ca sunt oameni li&eri. La plecarea !in nc(isoare, 1ir$il Mateias a ra&ufnit ntr'un sir !e cuvinte n fata tuturor le$ionarilor con!amnati !e comunisti5 9... .u aceste $ n!uri trec si eu a"i pra$ul nc(isorii, care timp !e +> ani m'a ascuns cu puterea unei pasiuni ispititoare si amare:. .olonelul .raciun i'a cerut lui Mateias atunci sa'i lase !iscursul scris pe peticul !e sac. A plecat cu ultimul lot !e la Aiu!. 9Ne'am !espartit m&ratis n!u'ne si ne'am risipit pe tot cuprinsul tarii, sa nno!am firul rupt al unei vieti care ne'a ntins fara mila cupa ei !e matra$una:. Era @+ iulie +,>7. ) na la revolutie, viata lui 1ir$il Mateias a fost un lant !e !e"ama$iri si

c(inuri. #amilia persecutata, copiii !ati afara !in scoli, sotia mpinsa la !ivort, salariul !e mi"erie, suprave$(ere continua, c(emari la Securitate, informatori, !esfiintarea postului !e /uris'consult, e=ilul la 0omoro! si Rupea timp !e +< ani, apoi pensionarea, perc(e"itii, lipsa !in cartea !e munca a celor +> ani !e nc(isoare, etc. .u teroare si multa incertitu!ine a a/uns n !ecem&rie +,?,, 9care nu e ce ar fi putut sa fie:, a !eclarat eroul le$ionar. 91oi, cei care ati mai ramas spuneti si scrieti !espre tot ura$anul !e ura si minciuna care a !esfi$urat si otravit mintea si inima omului n acele vremi satani"ate, spuneti si scrieti pentru nsanatosirea si nno&ilarea sufletului...: 1ir$il Mateias !eclara pu&licatiei .uv ntul Rom nesc !in .ana!a n octom&rie +,,<, su& titlul 9Destainuire: urmatoarele5 9....ele n!urate !e noi n aceasta /umatate !e veac sunt ncarcate !e prea multa povara, !urere, suferinta si serio"itate ca sa merite a fi &anali"ate prin pu&licitate vul$ara si o ne!emna reclama, nu rareori cu po!oa&e pa$u&itoare. At t !e profun!e si !e a$onice au fost suferintele, nc t ncerci un sentiment !e vinovata vul$aritate !ivul$ n!u'le. Ele fac parte !in patrimoniul nostru spiritual si, intr n! nen$ri/it n intimitatea lui, sav rsesti o impietate, o profanare a /ertfei. A spune numai a!evarul, fara a!au$iri, e !estul pentru a se cutremura cei care'l vor afla, e !estul pentru a cla!i. Rostul /ertfei, !eci, e=clu!e "$omotul $ala$ios si impune mo!estia, !ecenta, tacerea. Suntem !atori a spune ntre$ a!evarul, numai a!evarul si a nu ascun!e
6/4

nimic !in ceea ce stim, cu puterea unui /uram nt. A!uceti'va aminte !e tra!arile care au & ntuit istoria acestui neam n trecut si a celor ce ne p n!esc si a"i. Sa ncepem, asa!ar, cu sinceritatea si simplicitatea spove!aniei.: Eroul le$ionar 1ir$il Mateias spunea n numele tuturor camara"ilor lui5 9Am vrut sa cream o $eneratie luptatoare, sa crestem omul !e caracter, civili"at, capa&il !e iu&ire si !aruire pentru neam, cre!inta, /ustitie, sa re!am omului cre!inta !e sine, sentimentul !emnitatii si li&ertatii ca valori eterne, sa restauram virtutiile stramosesti, sa sc(im&am or n!uirea politica, sa nlaturam ne!reptatile, !eose&irile !intre &o$ati si saraci sa nfaptuim o alta or!ine /uri!ica statala ...:

Capitolul ++IV "arturiile lui Ioan (etrisor din Recea "otto: 'a nu faci azi un lucru la care mine, gndindu-te, sa rosesti. %u pine cu orice pret, ci demnitate, dreptate, li!ertate cu orice pret. 1ir$il Mateias Un punct n care luptatorii !in Muntii #a$arasului cautau un spri/in a fost localitatea Recea. .asa lui Ion )etrisor 3nr. ;,?4 a fost locul n care parti"anii primeau informatii !espre miscarile securitatii, alimente, m&racaminte, me!icamente. )rimul contact al lui Ioan )etrisor cu $rupul !in munti a fost n +,-;. 9%ntr'o noapte, Ion Novac !in 6erivoi, un cuscru al meu, a venit la mine mpreuna cu c tiva

tineri si m'a ru$at sa'i ascun! un!eva si sa nu spun la nimeni. Din $rup faceau parte *(eor$(e Sovaiala, Ion .(iu/!ea, am&ii !in
6//

6erivoi, Remus Sofonea !in Dra$us, Ion Ilioiu !in S m&ata si 1ictor Metea !in Ileni. I'am ascuns n sura. De la aceea nt lnire p na n +,-7 i'am $a"!uit pe acesti tineri fara ca familia mea sa stie !e acest lucru. La un moment !at mi'au aratat un manifest pe care scria5 #rati rom ni nu va lasati, ca noi va a/utam p na la ultima picatura. Am !e!us ca acesti tineri erau foarte (otar ti si sperau ca aliatii americani sa faca ceva pentru a mpie!ica sovieti"area tarii noastre:, povesteste Ioan )etrisor. Din toamna anului +,-7, )etrisor nu a mai aflat nici o veste !e la luptatorii !in munti, stia !oar ca Securitatea a nceput sa'i areste"e. 9%n +8 iunie +,-8 am plecat la 6rasov sa o&tin o a!everinta !e vec(ime pentru cartea !e munca. Lucram n acea perioa!a la .om&inatul .(imic #a$aras. A/uns la 6rasov, m'a a&or!at un anume *(et, care mi'a cerut !ate !espre parti"ani. Mi'am !at seama ca era securist. M'a luat n masina si m'a !us la Securitate. A urmat anc(eta. %mi spuneau5 stim totul, ai avut le$aturi cu parti"anii. %nainte !e a pleca la 6rasov, i'am spus fratelui meu Eu$en )etrisor, care nu stia !e le$aturile mele cu parti"anii, ca !aca nu vin acasa p na miercuri seara 3eu plecasem luni4, sunt arestat. Timp !e trei luni am stat la Securitate, fiin! anc(etat "i si noapte. Ma &ateau cu pumnii si picioarele, mi a!resau cuvinte triviale si ma amenintau5 ' Spune &an!itule, spune cum ti'au promis parti"anii ca te pun primar si prefect !aca le faci /ocul. Te omor m aici, nu te mai !uci acasa. M'au !us !e la 6rasov la Si&iu si n !rum pentru a ma speria, m'au !us prin .etatea #a$aras. La Si&iu a urmat procesul n care alaturi !e mine au mai fost /u!ecate nca +7 persoane. Tri&unalul Re$iunii III .lu/ n !eplasare la Si&iu ne'a con!amnat pe toti pentru uneltire mpotriva or!inii sociale, cu pe!epse cuprinse ntre - si +ani. *(eor$(e Nitu !in S m&ata a primit - ani, in$inerul Ion An!rei +< ani, iar toti cei care i'am sustinut pe luptatorii !in munti c te +ani. Am ramas la Si&iu nca 8 luni !upa proces. M'au transferat apoi la *(erla un!e am stat timp !e @ luni, i"olat ntr'o camera cu ciment pe /os, care era u!at n fiecare !imineata. Nu aveam voie sa ma ntin!
6/5

pe pat. M'au mutat apoi ntr'o camera mare cu alti ,< !e !etinuti. Eram (raniti foarte prost, m ncarea const n! !in arpacas, cior&a !e var"a si turtoi. .ei care am avut le$aturi cu le$ionarii am fost transferati la Aiu!. Aici ne'au scos la munca n fa&rica metalur$ica. Eu am lucrat ca lacatus timp !e - ani. )entru a face fata normelor !e munca impuse eram (raniti un pic mai &ine si am &eneficiat !e con!itii mai &une !ec t n alte penitenciare. %n ultimul an !e !etentie am avut acces c(iar si la &i&lioteca si la "iare. )entru munca !epusa tre&uia sa fim platiti, !ar ne puneau !oar sa semnam statele !e plata, fara sa primim nici un &an. %n luna aprilie +,>7, n &a"a unui !ecret !e $ratiere, am fost eli&erat. La plecarea !in nc(isoare, colonelul .raciun, care era coman!ant, ne'a tinut un !iscurs, asa cum o&isnuiau comunistii. Am venit cu trenul !in Aiu! si am co&or t la 6eclean. De acolo, am mers pe /os p na n Savastreni, la sora mea. De aici, fratele meu Eu$en m'a !us cu motoreta p na acasa, la familie. %nt lnirea cu cei !ra$i a fost foarte !ureroasa, mai ales ca mama mea era $rav &olnava:, povesteste )etrisor.

%n +,><, sotia lui a fost o&li$ata !e parintii ei sa !ivorte"e !e Ioan )etrisor pentru a nu suferi !in cau"a securitatii. #amilia )etrisor avea !oi copii minori. La !oi ani !upa eli&erare, Ioan )etrisor s'a recasatorit cu Eu$enia *avrila, sora lui Ioan *avrila. .u aceasta a avut un &aiat. #osta sa sotie s'a recasatorit n *ura 1aii. 9Am ncercat sa'mi $asesc un loc !e munca n .om&inat, !ar seful !e ca!re !e atunci, Ioan Muntean a refu"at sa ma rean$a/e"e. .u $reu, m'am nca!rat la U)RU., !e un!e m'am si pensionat n martie +,?;. )arintii mei au !ece!at, mama n +,8+, iar tata n +,?+, !in cau"a neca"urilor suferite:, povesteste )etrisor. Capitolul ++V "arturiile )nei# sotia lui Olimpiu Borzea "otto:
6/A

A spune adevarul fara adaugiri e destul pentru a se cutremura cei care-l vor afla, e destul pentru a cladi 1ir$il Mateias *ula$ul comunist a !eclansat asupra tuturor celor care repre"entau o amenintare asupra instaurarii re$imului totalitar actiuni !e opresiune, compromitere si asasinat. S'a actionat !upa un plan &ine sta&ilit, care era coor!onat pas cu pas !e la centru lor !e putere, Moscova. E=ercitiul teroarei era completat "i !e "i cu noi meto!e, care rasp n!eau multa !urere n r n!ul oamenilor. )entru a'si atin$e telul si a !omina, comunistii au calcat n picioare totul, u" n! !e puterea tuturor aparatelor !e stat. .elor asupriti nu le'a mai ramas !ec t !urerea pe care au alinat'o n lacrimi !e umilinta si neputinta. Masinaria comunista actiona "i si noapte fara ncetare, amenint n!, intimi! n!, lovin!, sc(in$iunin! si uci$ n!. #amilia lui Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os a fost ani n sir tinta ra"&unarii comunistilor. )e l n$a suferinta fi"ica, aceasta familie a fost a!usa n pra$ul !isperarii. %n timp ce Olimpiu 6or"ea a fost ncarcerat si con!amnat la moarte ntr'un pseu!oproces, cei !ra$i ai lui au fost la r n!ul lor anc(etati, torturati si umiliti !e comunisti. Ana, sotia lui Olimpiu 6or"ea, si aminteste cu !urere !e acei ani. 9Eram n vi"orul securitatii nca !in +,7?, !ar nu aveau !ove"i sa ne areste"e. Dar au actionat altfel. L'au mutat pe sotul meu !e la scoala !in 1istea !e 2os la 1istea !e Sus si apoi la Dra$us. .(iar !aca eram constienti ca suntem urmariti i'am a/utat pe luptatorii !in munti cu tot ceea ce ne'a stat n putinta. )e l n$a relatia sotului meu cu $rupul !in munti si fratele meu, Ion 6ucelea, parintii mei si ntrea$a familie ne'am implicat n Re"istenta. )rima arestare a sotului meu, !in +< martie +,--, nu ne'a n!epartat !e luptatori. La putin timp, respectiv n ++ iunie +,--, i'am a!us n casa noastra pe Remus Sofonea, ranit la picior si pe Laurean 0asu. %n urma tra$e!iei ce s'a petrecut cu cei !oi, a urmat nmorm ntarea lui Remus Sofonea n spatele casei noastre si n$ri/irea me!icala, timp !e o luna a lui
6/F

Laurean 0asu. Atunci spe ranta luptatorilor era plecarea n *recia. %n iulie +,--, i'am m&racat, le'am !at alimente si i'am con!us pe

Laurean 0asu si pe Nelu Novac la $ara pentru a lua !rumul strainatatii. Atunci l'am cunoscut pe .ostica Nicolescu. %n +7'+au$ust +,-- i'am con!us pe Ioan .(iu/!ea, *(eor$(e 0asu si 1ictor Metea p na la $ara 1istea, iar pe sotul meu p na n )iatra Olt pentru a pleca prin filiera Nicolescu ' *rovu n *recia. %mi amintesc !e profesorul Ioan *rovu, care ne a!ucea scrisori !e la cei plecati n *recia. T r"iu mi'am !at seama ca erau fictive. %n plasa lor a ca"ut si sotul meu, care a plecat la .ostica Nicolescu la 6ucuresti n ? octom&rie +,--, pentru a a/un$e n *recia. S'a !us si fratele meu, Ioan 6ucelea, care era profesor la Rupea, cu Olimpiu. De atunci nu l'am mai va"ut. %ncep n! cu acea perioa!a eu am fost mereu anc(etata la postul !e militie 1istea !e securistii !in #a$arasi !e foarte multe ori !usa la anc(ete la se!iul Securitatii !in #a$aras. %n +@ si +7 !ecem&rie +,->, Securitatea !in 6rasov a venit la noi si a facut o perc(e"itie peste tot. Erau foarte multi sol!ati si securisti, au ncon/urat curtea si $ra!ina, iar n stra!a au a!us multe masini militare. )rocurorii care au venit !e la 6rasov au nceput anc(eta cu parintii lui Olimpiu si au continuat apoi cu mine. L'au !e"$ropat pe Remus Sofonea !in locul n care l'am nmorm ntat, au scos armele si munitia !in locurile un!e au fost ascunse. L'au folosit n acest scop pe fratele meu mai mic care stia un!e erau n$ropate armele. Oamenii !in sat ocoleau n acele "ile si stra!a un!e locuiam noi. S'a !us vestea !espre ceea ce au $asit la noi n toata "ona. Tot n acele "ile s'au facut arestari n 1istea !e Sus, Rucar, Arpas, . rta. %n noiem&rie +,->, mama mea a parali"at !in cau"a supararilor si terorii si nu !upa mult timp a murit. %n aprilie +,-8, Securitatea a venit la tatal meu. Ne$asin!u'l acasa, i'au lasat vor&a prin sotia fratelui meu 1asile sa scoata armele si ar(iva luptatorilor pentru ca n ca" contrar l vor lua si pe el si nu va mai ve!ea lumina "ilei. A !oua "i au venit !in nou la tatal meu. %nfricosat, n momentul n care a au"it masina securistilor la poarta s'a !us n sura si s'a sp n"urat pentru a nu'si tra!a $inerele si copiii. Am ramas sin$ura cu cei !oi copii, fara servici, fara nici un
6/7

spri/in si privita !e vecini si cunoscuti ca sotia unui tra!ator !e tara. .opiii mei au fost mar$inali"ati si la scoala, ei nu mai erau acceptati la ser&arile copiilor, nu primeau roluri, lucru ce i'a afectat foarte mult. %n mai +,-, a murit si socrul meu, tatal lui Olimpiu. Soacra mea s'a mutat la 1istisoara, un!e aveam o $ra!ina si o $ospo!arie care ne a!ucea sin$urul venit. Securistii mer$eau saptam nal acolo n control, ntre& n! !e Ion *avrila, con!ucatorul $rupului !in munti. Ei mi spuneau ca !aca vreau sa am servici, sa !ivorte" !e Olimpiu. %n continuare copiii au fost respinsi !e la liceu. #etita a reusit cu $reu la Scoala !e .onta&ilitate !in Si&iu si aveam nevoie !e a!everinta !e la .A) pentru a fi primita la cursuri. .on!ucerea !in aceea vreme !e la .A) 1istea a refu"at sa'mi eli&ere"e acel act. Am apelat la .A) Oltet, iar prese!intele !e atunci Oprea 1asile, a fost n$a!uitor si mi'a !at actul care'mi tre&uia. #etitei mele i se spunea la scoala5 'Esti fiica unui tra!ator !e tara si !in mila noastra vei a/un$e o &iata socotitoare. )entru a nu fi !ata afara !in scoala, fetita a fost nevoita sa spuna ca tatal ei este mort. 6aiatul a fost !us !e un unc(i la Scoala !e Meserii Tractorul !in 6rasov:, povesteste sotia lui Olimpiu 6or"ea. .(iar !aca aveau venituri foarte mici si se !escurcau foarte $reu, con!ucerea .A)'ului !in 1istea !e 2os a ncercat n multe r n!uri sa le ia recolta !e mere si f nul !in $ra!ina !e la 1istisoara. Mama lui Olimpiu 6or"ea s'a !us p na la 6ucuresti la )etru *ro"a si la *(eor$(e *(eor$(iu De/ cu un memoriu privin! situatia, at t a

$ra!inii, care nu era colectivi"ata, c t si a familiei lor. Dupa putin timp oficialitatile !in 1istea au primit or!in sa ncete"e opresiunea asupra familiei 6or"ea. %n +,>;, Ana a fost o&li$ata sa se nscrie n colectiv, !ar ea a refu"at. Amenintata !e catre peceristi ca refu"ul ei va a!uce suferinta lui Olimpiu 6or"ea, femeia a ce!at. A lucrat n .A) !in +,>; p na n +,>7, c n! a fost eli&erat sotul ei. Anc(etele si perc(e"itiile securitatii au continuat p na n +,?,. %n pre"ent, familia 6or"ea traieste n 1istea !e 2os.

65B

656

Capitolul ++VI "arturiile lui Ioan $recu din Soars "otto: )recutul unui luptator nu-i da dect un singur drept acestuia. sa continue lupta. 0oria Sima

Marea pri$oana comunista mpotriva poporului rom n ncepea n +,7?, c n! mii !e oameni, & tr ni, !ar mai ales tineri au fost sc(in$iuiti, arestati si aruncati n nc(isori si la$are. %ncepea marele calvar, care a cuprins cu repe"iciune toata tara, !ur n! mai &ine !e -< !e ani, pentru ca putem spune ca nici asta"i nu poate fi vor&a !e normalitate n viata pu&lica rom neasca. %n comunism, minciuna si reaua cre!inta se ri!icau la ran$ !e politica !e parti! si !e stat. Toti cei care au servit re$imului comunist au fost recompensati cu v rf si n!esat si, !rept urmare, ei au aplicat cu mult "el o!ioasele meto!e &olsevice, asuprin!u'si semenii pna la nfaptuirea !e crime sau c(iar !e $enoci!. .ei care s'au mpotrivit !ictaturii au fost n timp ani(ilati, lupta lor ram n n! !oar un i!eal pe care l'au nc(is n carapacea sufletului lor curat !e rom ni a!evarati. Unul !in satele Tarii #a$arasului care s'a opus n ma/oritate instaurarii comunismului, consi!er n!u'l o amenintare la nsasi puritatea neamului rom nesc, a fost Soars. I!ealurile !e !reptate, a!evar si cre!inta pe care le respectau opun n!u'se comunismului, ar e=plica !e ce sorsenii erau n +,7< n totalitate le$ionari. )entru a se cunoaste a!evarul !espre actiunile locuitorilor !in Soars n acea perioa!a stau marturiile fratiilor Ioan si Nicolae *recu. 9 %ncep n! cu +,7?, satenii !in Soars, !e la tarani si p na la cei care ocupau functii !e con!ucere n localitate au respins i!eile comu niste. )rin urmare, ei s'au raliat,
652

fiecare a!uc n!u'si contri&utia la lupta mpotriva noului re$im si n spri/inul semenilor lor care luptau !e/a cu arma n m na:, spune Ioan *recu. Luptatorii !in munti aveau n Soars puncte !e spri/in n care aveau ncre!ere si la care puteau apela oric n! cu succes. 9 %l cunosteam pe *avrila O$oranu, seful luptatorilor !in munti, !e c n! eram copii. Tatal lui era cole$ !e munca la !rumuri cu tatal meu. De atunci ne'am c sti$at ncre!erea. Ulterior, c n! era n formare 9#ratia !e .ruce: Soars, or$ani"atie care cuprin!ea tinerii !in sat si pe care am con!us'o, relatiile mele cu O$oranu s'au intensificat, av n! n ve!ere si faptul ca el era seful #ratiei !e la Liceul Ra!u Ne$ru. )e acelasi sistem cola&oram cu Dumitru .omsa, seful #ratiei !e .ruce !in .incu. #aceau parte !in or$ani"atia !in Soars5 Ioan Malene, Ioan 1 /a, alt Ioan Malene, Dumitru 6 rsan, .ornelia Oala, Emilia 6 rsan, *(eor$(e )uia si altii. Ne !esfasuram activitatea !upa Le$ea Onoarei care ne'a fost !escifrata 3si n acelasi timp ne'au a/utat s'o ntele$em4 !e nvatatorul Danila )op si !e preotul !octoran! )etru 6ru!a care a fost cole$ la .ernauti cu parintele *aleriu. Eram instruiti n spiritul !reptatii si al cre!intei. Aveam nt lniri n care su&iectele !e !iscutie erau a=ate pe cele mai elementare re$uli !e &una cre!inta, pe a!evar, corectitu!ine, !reptate, cultura $enerala, istorie si c(iar i!ei politice. Reali"am marsuri prin sat, c n! c ntam c ntece le$ionare si c n! ni se alaturau si vec(ii le$ionari, vec(ea $ar!a !in sat. %mi amintesc cu placere !e acele vremuri. Mer$eam re$ulat la &iserica, un!e c ntam n corul litur$ic e=istent. .um puteam sa acceptam i!eile comuniste c n! noi eram crescuti si cultivati ntr'o alta lume !e i!eiD .eea ce a fost n tara si ceea ce urma repre"entau poli opusi:, relatea"a Ioan *recu. Anul +,7? l'a $asit pe Ioan *recu la con!ucerea cinemato$rafului !in Soars, iar pe fratele lui, Nicolae *recu n .A), un!e a fost numit prese!inte, acc ept n! sfatul lui *avrila, 0asu si *elu Novac, care erau ascunsi la el acasa. )rin prisma posturilor pe

care le ocupau si cu a/utorul si altor sateni care !etineau functii n sat, precum &ri$a!ier, conta&il, !irector !e &anca, secretar !e parti! au
653

reusit sa sustina miscarea anticomunista. 9)rimul contact al meu cu $rupul lui *avrila O$oranu a fost n toamna lui +,7?, c n! luptatorii, mai precis *avrila, Nelu Novac si 0asu erau n "ona Rot&av, ascunsi la o femeie, ru!a cu *avrila. Initial au venit la Nicolae )uia 3fiul lui era conta&il la .A)4, nasul meu !e &ote". Acesta a venit la mine sa'mi ceara sfatul n privinta si$urantei celor trei. )uia fusese nc(is n +,78 pentru un an la nc(isoarea )itesti mpreuna cu .oposu. I'am ascuns n sopron +'; "ile. De atunci vi"itele lor au !evenit !in ce n ce mai !ese. %n iarna aceluiasi an m'a vi"itat notarul . ltea sa ma ntre&e !espre fiul sau, .ornel . ltea. Atunci, acesta nu era la mine. Timp !e !oua saptam ni i'am $a"!uit pe .ornel, fiul notarului si pe un cole$ !e al lui, Ilie, n $ra/!. Ulterior am aflat ca ei s'au pre!at su& n!rumarea notarului, care a fost apoi pe!epsit cu trei ani !e nc(isoare. )entru $rupul lui *avrila am amena/at un &uncar n f n !easupra $ra/!ului, ncapator pentru trei persoane, la casa fratelui meu, Nicolae, care se afla atunci la o scoala !e prese!inti !e .A) n Al&a. De acolo, fu$arii puteau o&serva cu &inoclu toata miscarea !in stra!a. %i alimentam eu si sotia lui Nicolae. Au ramas n &uncar p na primavara, c n! au plecat spre munte. Erau !otati cu arme si le'am procurat si eu un pistol. %n acea perioa!a securitatea mp n"ise toata "ona, !at fiin! faptul ca n acea vara fu$arii au actionat la .incu. Acolo au &locat ferma !e porci !e la )iscu Morii, au facut taieri si carnea au !epo"itat'o la Toarcla. Securitatea a pus pa"a la toate fermele !in "ona pentru a preveni astfel !e actiuni si toto!ata a marit numarul !e $ar!ieni !e peste tot. La Soars erau atunci >< !e sol!ati care patrulau si suprave$(eau fiecare casa !in sat. Eu eram sin$urul !in Soars care aveam aparat !e ra!io si veneau la mine inclusiv securistii sa asculte 1ocea Americii. Era !e fapt un prete=t, pentru ca, n realitate, !oreau sa afle informatii !espre luptatori. De multe ori mi spuneau sa !evin 9om nou: si sa fiu !e partea lor. Nu puteam face asa ceva:, marturiseste Ioan *recu. Ioan *recu avea posi&ilitatea sa contacte"e oameni !in toata Tara #a$arasului si sa va!a pe viu ceea ce presupunea a!erarea la comunism, El era mecanic la o &ato"a cu care treiera $r ul n mai
654

toate satele. Era omul care afla multe informatii a&solut necesare pentru luptatori si un pion !e &a"a al acestora. 9.omunicam cu luptatorii co!ificat. . n! erau n sat veneau la mine acasa, &ateau la $eamul unei camere aflate n spatele curtii si suierau, un "$omot ca !e sarpe. Ne lasam &ilete ntr'o sticla la o salcie si la un anume ste/ar, n c mp, un!e scriam noutatile si eventual locul viitoarei nt lniri. M'au ru$at o !ata sa le pre$atesc carteruirea la *r nari. Am pre$atit totul la un anume Renciu !in *r nari, !ar pro&lema nu a mai ramas vala&ila atunci. Erau !e partea noastra Ioan Roman, !irectorul &ancii !in sat, care a spus ca i poate a/uta cu &ani !in &anca pe care i va acoperi nscen n! un furt. %ntorsatura pe care o luasera lucrurile a facut sa nu mai fie vala&il acel 9mprumut :. Mai aveau a/utorul sincer al con!ucerii .A)'ului, respectiv pe fratele meu, pe secretarul !e parti!, Ioan )uscasu. Au fost nsa tra!ati !e un &ri$a!ier !e .A), *(eor$(e Mraus, !ar !in fericire nu au fost prinsi atunci, ci !oar ne'au fost suprave$(eate actiunile si au fost !escoperite le$aturile lor n sat. Atunci oamenii nu erau fricosi, aveau cura/ sa nfrunte situatiile !ificile:. Ioan *recu a riscat foarte mult a/ut n!u'i pe luptatori, mai

ales ca avea familie si copii. #u$arii poposeau prin sate, n $eneral n $rupuri !e c te trei sau !oi. )erc(e"itiile securistilor s'au intensificat si mai mult !upa ce Ion Ilioiu a ca"ut n lupta !irecta cu armata. 9%n perioa!a +,7?'+,--, fu$arii au tot venit la Soars. Le procuram alimente si piatra acra si i $a"!uiam. O !ata erau n sop. 6aiatul meu, care avea 7 anisori, s'a urcat la ei si le'a va"ut armele. %mi amintesc cum mi'a !escris copilul int lnirea lui cu &aietii5 9sunt trei oameni cu vorvecel:. Era mic si nu vor&ea !estul !e &ine. Timp !e o luna l'am suprave$(eat pe micut si nu l'am lasat pe stra!a pentru a nu povesti si altora nt mplarea lui. Dupa prin!erea lui Ilioiu a venit ntr'o seara la una !in nt lnirile pro$ramate un securist care s'a pre"entat 1ictor Metea. Mi'am !at seama ca nu este Metea pentru ca nu a vrut sa vina n casa c(iar !aca am insistat si n al !oilea r n! m'a ntre&at !aca in$inerul a mai venit, referin!u'se la *avrila. Noi toti i spuneam lui *avrila, Mosul, amanunt pe care securistii l'au scapat !in ve!ere sau nu'l stiau atunci. Mi'am !at seama ca eram vi"at si ca va urma
65/

arestarea mea. Mi'am pre$atit o s u&a cu care sa plec n munti cu prima oca"ie c n! *avrila va reveni la mine la Soars. )lanul mi'a fost !at peste cap, pentru ca securistii m'au c(emat la 6rasov. Dupa !oua saptam ni !e la vi"ita acelui pretins Metea, seful meu !e la .inema 6rasov m'a c(emat sa'mi pre!ea un film. M'am !us, cum era si firesc. La plecare m'a luat un ARO. Dupa ce am urcat n masina mi s'a spus ca sunt n masina Securitatii. M'au !us la se!iul Securitatii !in 6rasov un!e m'au tinut !oua "ile n anc(ete. Mi'au !at !rumul acasa cu con!itia sa'i anunt !aca *avrila sau alti fu$ari mai vin la mine. )rintre altele mi'au su$erat sa le pun otrava n m ncare. Era n sat un in$iner a$ricol care era securist si care ma suprave$(ea. .olonelul .raciun a ncercat prin !iverse meto!e sa ma !etermine sa fiu cola&oratorul securitatii. 9%ti !au @<.<<< !e lei !aca l !enunti pe O$oranu:, mi spunea .raciun. Ma $ n!eam ca at t a luat Iu!a pentru v n"area lui Iisus. Nici prin $ n! nu'mi trecea sa fac asa ceva. %n acea perioa!a faceam !rumuri la 6ucuresti. Le'am spus securistilor, prin omul lor !e le$atura, Dascalul, ca l'am va"ut pe *avrila n 6ucuresti, n tramvaiul nr. +8 pe stra!a Ser&an 1o!a. M'au trimis la 6ucuresti sa aflu alte !ate !espre *avrila. 6inenteles ca nu aveam ce sa aflu, pentru ca era o minciuna. Am persistat n i!eea mea timp !e un an, c n! si'au !at seama cu a!evarat ca i'am nselat. M'au !us la Securitate n 6rasov un!e era col. .raciun, .ol. Me"ei si un rus. Nu au avut ce sa'mi faca. Dupa un timp col. Ale=an!rescu mi'a "is5 ne'ai tr ntit o minciuna !upa care am facut investi$atii timp !e un an. Am pier!ut un an !upa vor&a ta. A fost perioa!a c n! *avrila plecase la Al&a. Eu &anuiam atunci ca el fu$ise !in tara:, si aminteste Ioan *recu. Data fiin! activitatea lui, nu !upa mult timp, Ioan *recu a fost arestat. %n ;@ aprilie +,78, !e Sf ntul *(eor$(e l'au ri!icat !e acasa !e l n$a familie. %n luna au$ust au fost arestati si Nicolae *recu, fratele sau, Nicolae )uia si Ion )uscasu. Au fost !epusi la Securitate n 6rasov, c n! au nceput anc(etele. 9Locotenentul )opeia le spunea consatenilor mei ca !aca eu eram &aiat !estept nu sufereau atta. 1oia sa'i !etermine sa ma urasca, ceea ce nu s'a nt mplat:. %n toamna lui +,-? a avut loc procesul la 6rasov, un!e ne'a /u!ecat Tri&unalul
655

Militar .lu/. ) na la proces cei p atru sorseni au stat ncarcerati la .o!lea. Sentintele au fost !ure. 9Desi faptele se nca!rea"a la pe!eapsa cu moartea, propunem munca silnica pe viata:, asa suna ple!oaria avocatului !at !in oficiu, spune *recu. .(iar !aca e=ista

sentinta, ei au fost tinuti la .o!lea p na !upa 6o&otea"a, ianuarie +,7,. Au fost ncarcati apoi n !u&a cu lanturi la m ini si la picioare si !epusi la Aiu!. 9Lui )uia i s'au umflat picioarele foarte tare nc t lanturile l str n$eau provoc n!u'i !ureri $roa"nice. A tras foarte mult, tipa !e !urere. La Aiu! am ramas timp !e o luna mpreuna ntr'o celula. M'au mutat apoi ntr'o camera cu alte 7; !e persoane. )rintre noi erau si informatori. Ne'au tratat !ur si ne'au aplicat meto!a nfometarii. Timp !e cinci ani m'au tinut n celula. 6eneficiam !oar !e putin timp !e plim&are prin curtea nc(isorii. Am fost o&li$at sa $asesc ceva care sa ma a/ute sa'mi pastre" mintea ntrea$a. Nevoia, nsa, te nvata. Erau n penitenciar ncarcerati si Ra!u *Ir, Nic(ifor .rainic si multi alti oameni !e onoare ai vremii, le$ionari. Am nvatat atunci sute !e versuri. De folos mi'a fost alfa&etul morse. Erau stu!enti care stiau morse. Din celula n celula ne transmiteam versurile marelui poet Ra!u *Ir, care compusese acolo, n $ n!, sute !e versuri. Sa pot repeta versurile trimise prin morse mi le scriam pe talpa $(etelor cu o s rma. Re"istau nscrisurile p na la prima plim&are n curtea nc(isorii. Asa am nvatat cele +7> !e strofe ale Baladei Codrului fara 7aiduc si multe alte poe"ii pe care le pot repro!uce inte$ral si acum. Ra!u *Ir avea un re$im special. Era scos la plim&are sin$ur, foarte rar si !oar c teva minute. I'am nt lnit acolo pe 1ir$il Mateias, pe Emil ToAaci 3era sef !e camera4, pe .ostica .ismasu !in )orum&acul !e Sus, pe Olimpiu 6or"ea, care era foarte &olnav si se c(inuia mult. %n ultimii !oi ani am fost scos la munca. #aceam so&e, tu&uri si tot felul !e o&iecte. Aveam n su&or!ine o ec(ipa !e +; preoti. M'au pus sef !e ec(ipa, pentru ca m'au va"ut &un meserias. Am nvatat multe n nc(isoare !e la in$ineri renumiti, precum *avrilescu. Am facut multe inovatii, am copiat o masina !e ouat a en$le"ilor, acumulatoare care re!uceau consumurile cu @<<P etc. De$ea&a ne stra!uiam, nsa, ca tot &an!iti ne numeau:, relatea"a
65A

Ioan *recu. Suferintele celor ntemnitati la Aiu! 3si nu numai4 nu pot fi !escrise n cuvinte. .re! ca nici unii !intre cei care le au"im asta"i nu putem ntele$e pe !eplin ceea ce a fost cu a!evarat n sufletul acelor oameni. Nu putem constienti"a comportamentul malefic al slu$ailor comunisti si nici $ n!irea lor &olnava si satanica. Daca minutele !e plim&are prin curtea unui penitenciar nsemnau pentru !etinutii politici o oa"a !e fericire, o lumina n viata lor "ilnic ntunecata ne poate pune !oar pe $ n!uri, !ar nu ne poate i!entifica cu trairile lor timp !e ani. Ne putem oare ima$ina cum poate ferici pe cineva un !ialo$ ima$inar cu o crean$a !e &o"ie ce creste pe "i!ul unei nc(isoriD Nu cre!, !ar a e=istat asa ceva. #ostii !etinuti politici s'au ncura/at si au $asit resursele fi"ice si psi(ice necesare sa faca fata cu fruntea sus la toate meto!ele inumane la care au fost supusi !e catre repre"entantii ciumei rosii. .um au reusitD )rintr'o e!ucatie !e !urata, n timpul Miscarii Le$ionare, pe care si'au nsusit'o si care s'a !ove!it a fi un succes. Ioan *recu este o !ovata a acestor afirmatii. .a si NeaH *recu mai sunt multi care ne pot convin$e nu !oar povestin! si !erul n! firul istoriei acelei vremi, ci !oar privin!u'le fata, m inile si oc(ii care e=prima !urere si !e"ama$ire. %n interiorul sufletului lor, acesti oameni care au trecut prin tavalu$ul comunist spun cu tarie si cu convin$ere ca oric n! ar lua !e la capat lupta mpotriva a tot ceea ce nu este !rept si cinstit pentru poporul rom n. )entru Ioan *recu si pentru toti !etinutii politici, &ote"ati !e comunisti '&an!iti' !ecretul !in +,>7 a nsemnat eli&erarea !in nc(isori. .a o ultima umilinta n Aiu! a fost 9spove!ania: n fata

tuturor cole$ilor !e suferinta si a con!ucerii penitenciarului. Tre&uia sa spuna cu voce tare ca re$reta ceea ce au facut, ca nu se vor mai mpotrivi parti!ului si sa pone$resca Miscarea Le$ionara si pe con!ucatorul ei. Ioan *recu a participat la acea anali"a, !ar spove!ania lui a fost cu totul altfel !ec t s'au asteptat sefii nc(isorii. 9Nu puteam sa urlu n $ura mare n fata tuturor ceea ce'mi pretin!eau ei. Am refu"at. Am spus n sc(im& ca as lupta mpotriva comunistilor in!iferent un!e m'as afla, pentru ca stiam !e ce sunt n stare. Am
65F

va"ut cum toata munca omului !e un an era luata !e catre ei. Eram cu &ato"a la treierat n Ileni. Metea tre&uia sa !ea !are +<< !e saci !e $r u pentru ca era consi!erat c(ia&ur. Nu ramasese cu nimic !in recolta acelui an. .um puteam sa'i lau! pe nemernici !upa astfel !e acte si sa !efaime" Miscarea care lupta pentru &inele nostru al tuturor. Reactia mea m'a costat nca @ luni !e nc(isoare !upa eli&erarea tuturor !etinutilor. M'am ntors acasa a&ia n au$ust +,>7, !upa 8 ani !e !etentie:, spune Ioan *recu. Dupa arestarea lui Ioan *recu, familia a ramas fara nici un spri/in. Eu$enia, sotia lui, tre&uia sa n$ri/easca cei - copii minori, cel mai mare av n! !oar+; ani. I'a fost confiscata toata averea, toate &unurile si casa. Sin$ura sursa !e venit era munca n colectiv. Eu$enia muncea "i lumina la c mp si a&ia reusea sa c sti$e m ncarea pentru pruncii ei. .opiii nu au fost primiti n scoala pentru ca erau fii !e 9&an!it:. Au fost acceptati la cursuri n #elmer si .al&or a&ia !upa ce Eu$enia a !ivortat !e sotul ei. Un alt !ivort fortat, !e !ata aceasta pus la cale !e un anume #ilip, slu$oi al securitatii. Dupa eli&erarea !in nc(isoare cei !oi soti !ivortati s'au recasatorit si traiesc si asta"i fericiti alaturi !e copiii si nepotii lor. 9M'am an$a/at la ferma !in sat. Dupa putin timp a venit un or!in sa ma pre"int la .entrul .inemato$rafic 6rasov. Am semnat cu ei contractul !e munca si mi'am reluat lucrul !ar la .inema #a$aras. Acolo m'au suprave$(eat tot timpul. .oman!antul 6 l&a al Securitatii m'a a&or!at !eseori pentru a ma convin$e sa !evin informator. Nu renuntasera la practicile lor. I'am refu"at !e fiecare !ata. Am lucrat ;< !e ani acolo. %n paralel am pus n practica ceea ce am nvatat n timpul !etentiei. Am confectionat aparate !e su!ura. M'am pensionat n +,?;. Traiesc !intr'o pensie !e vec(ime si cea !e fost !etinut politic si !e veteran !e ra"&oi. Sotia mea, !upa "eci !e ani !e munca la .A), are !oar o pensie !e ?<.<<< !e lei pe luna. Noul re$im instaurat !upa H?, mi'a !at sperate, !ar acestea s'au spul&erat. Nici acum !upa +< ani !e !emocratie nu pot sa'mi recapat casa confiscata n anii pri$oanei comuniste. Daca ma $ n!esc si la (aosul !in tara pot spune ca nu s'a reali"at nimic !in ceea ce se astepta. Toti au fost si sunt o
657

apa si un pam nt. )acat !e neam si tara. .re! ca rom nul !in noi o!ata si o!ata se va tre"i la realitate si va scoate la lumina a!evaratele valori ale neamului nostru:, a nc(eiat Ioan *recu !in Soars.

6AB

"arturiile profesorului Corneliu "ircea 4rsu despre &rupul de rezistenta condus de Raul Volcinsc%i# profesor universitar la Clu)restarile din anul 67/5 $otto. Dumnezeul neamurilor Cnd va veni ntru 'lava 2ui, 'a ne ierte si pe noi, &e cei care am crezut fara limita, Ca neamul romnesc +a fi lumina ntre neamuri. Dumitru Oniga - pitaf Un pol !e re"istenta mpotriva re$imului comunist care se instaura n Rom nia l'a constituit stu!entimea !in toate centrele universitare. Stu!entii s'au or$ani"at n $rupuri anticomuniste care actionau su& i!ealul inoculat !e 9*ar!a !e #ier:, lupt n! n numele cre!intei, al iu&irii !e tara si al !reptatii. 6olsevi"area tarii repre"enta pentru ei cel mai mare pericol la care se e=punea Rom nia !in toate timpurile. Ripostele lor au atras arestarile n masa, ani $rei !e temnita, !urere, lacrimi si umilinte. Unul !intre persona/ele care a !at !e furca securistilor a fost profesorul universitar !in centrul universitar .lu/, Raul 1olcins(i, !e ori$ine &ucovinean. .(iar !aca specialitatea lui era economia politica el pre!a stu!entilor !oar partea !e economie capitalista, atra$ n! prin stilul lui stu!enti si !e la alte facultati !ec t cea !e economie. )rofesorul 1olcinsc(i si'a !e!icat mare parte a timpului sau luptei anticomuniste. Afl n! !e $rupul !e luptatori !in Muntii #a$arasului a ncercat prin !iverse mi/loace sa ia le$atura cu ei, pentru a'i spri/ini n actiunile lor. Asa s'a nascut relatia acestuia cu stu!entii fa$araseni !e la .lu/, printre care Romulus 1ic tor Ursu si mai apoi cu fratele

6A6

acestuia .ornelius Mircea Ursu, interlocutorul care a avut ama&ilitatea sa'mi !e"valuie n !etaliu istoria 9$rupului lui 1olcinsc(i:, cum l'a !enumit securitatea. )rofesorul .orneliu Mircea Ursu !in #a$aras, cunoscut n "ona ca )uiu Ursu, a acceptat cu retinere acest interviu, mention n! ca sunt prima persoana careia i relatea"a amanuntit suferintele pe care le'a n!urat n perioa!a !e !upa +,-;. M'am &ucurat au"in! aceste cuvinte, !ar n acelasi timp mi ascun!eam cu multa $reutate lacrimile pe parcursul interviului, asa cum cre! ca si cititorul va fi ncercat !e aceleasi sentimente parcur$n! aceste rn!uri. Ororile comunistilor or$ani"ati si instruiti prin firul rosu !irect !e la Moscova au !istrus cu &una stiinta elanul si patriotismul rom nilor !e toate v rstele si cate$oriile sociale. #amilia fa$arasana !e intelectuali, Ursu, national' taranista !in tata n fiu si !e cre!inta $reco'catolica a reusit sa'si pastre"e principiile si n timpul $ula$ului comunist nfruntn! cu fruntea sus toate persecutiile si teroarea la care au fost supusi mem&rii familiei. )rofesorul Ursu Romulus, tatal lui .orneliu, a fost arestat la @ martie +,-+, cn! avea -> !e ani. )re!a istoria si $eo$rafia la Liceul Ra!u Ne$ru si la Liceul !e #ete !in #a$aras. A fost arestat !e securitate si !epus la se!iul acesteia !in Si&iu ntr'o camera !e la su&solul cla!irii numita !e !etinuti, Talpa Ia!ului. O!ata cu el a mai fost arestat si profesorul 1aleriu Literat. Acolo a fost tinut > luni, !upa care a fost transferat la .anal, la .apul Mi!ia. 9Nu i'au $asit nici un cap !e acu"are si prin urmare nici n'a fost /u!ecat. Am aflat ulterior care au fost motivele pentru care tatal meu a !evenit 9suspect: pentru securisti. .re!inta $reco'catolica, faptul ca i'a fost profesor lui 0oria Sima si i!eile pe care le'a e=pus at t n fata elevilor, c t si a taranilor !in "ona, i!ei !e altfel reale si o&iective. Un anume Si$(i 6einer, evreu la ori$ine, a si spus n timpul anc(etei ' este neam !e le$ionari ' lucru nea!evarat pentru ca eram nat ional'taranisti. Tata era suferin! !e stomac si ficat, !ia$nostic !at !e renumitul me!ic *oia !e la .lu/, ori$inar !in Noul Rom n, &oala care s'a a$ravat pe timpul !etentiei si care i'a cau"at moartea n scurt timp !atorita re$imului n!urat n
6A2

la$are si nc(isori. De la arestare nu l'am mai va"ut. Mama a avut, nsa, posi&ilitatea !e !oua ori sa mear$a la vor&itor, !ar o sin$ura !ata i s'a permis sa'l va!a, n septem&rie +,-;. Era la 6uftea 6ucuresti, $rav &olnav, umflat, tuns c(el si epui"at !in toate punctele !e ve!ere. Au vor&it timp !e ;< !e minute. Lacrimi si !urere. A fost ultima !ata cn! l'a mai va"ut pe tatal meu. %n ;@ noiem&rie +,-; a !ece!at, n nc(isoare fiin!:, povesteste cu tristete profesorul Ursu. O alta tra$e!ie pe care a trait'o a fost cea care i'a a!us sfrsitul fratelui sau, Romulus 1ictor Ursu. 9#ratele meu era stu!ent la #acultatea !e Drept !in .lu/ si era stu!entul profesorului 1olcinsc(i, care nca !in anii +,7,'+,-< ncerca sa a/ute $rupul !in Muntii #a$arasului. %n vacanta, stu!entii fa$araseni ai profesorului 1olcinc(i aveau misiunea sa'i $aseasca pe luptatorii !in munti si sa'i a/ute. .(iar !aca au colin!at toata "ona nu au reusit sa !ea !e urma lor. %n vacanta !in mai !in anul +,-; un $rup !e 7 stu!enti n care se afla si Romulus a plecat la S m&ata. Un acci!ent stupi! !e masina a !us la moartea stu!entului Mares si a lui Romulus. A fost o tra$e!ie pentru familia mea al carui spri/in, tatal meu, se afla !e/a n $(earele securitatii:. Dupa aceste evenimente 1olcinsc(i, a venit la #a$aras cu scopul !e a afla !etalii !espre

misiunea tinerilor care au avut un astfel !e sf rsit. L'a contactat pe Ion *anea !in )o/orta, stu!ent. )rofesorul intentiona sa'l cunoasca pe fratele lui Romulus care ar fi putut sa continue misiunea mai !eparte. .orneliu pre"enta si$uranta prin nsasi familia lui, intelectuali, cu i!ei si principii &ine conturate. )rin interme!iul lui *anea, 1olcinsc(i a a/uns la .orneliu. 9A venit la mine acasa nsotit !e *anea. Acesta era !in )o/orta, cu parinti c(ia&uri care pentru a scapa !e suspiciunile securistilor s'a nscris n UTM. Tatal lui era un sustinator al famililor care aveau !omiciliul fortat n alte parti. El i aprovi"iona cu &ani si alimente. 1olcinsc(i mi'a spus ca ar vrea sa va!a morm ntul fratelui meu. L'am nsotit la cimitir. Atunci m'a ntre&at !aca fratele meu mi'a povestit ceva n le$atura cu misiunea lui. I'am raspuns afirmativ, !oar ca stiam foarte putin. Mi'a "is atunci5 te simti n stare sa iei le$atura cu cei !in muntiD Dar n ce scop, l'am ntre&at eu. )entru
6A3

a/utor, a fost replica scurta a profeso rului. Am mai aflat ca el avea o cunostinta la Am&asa!a Iu$oslaviei !e un!e putea o&tine pasapoarte false pentru cei !in munti pe care i putea scoate astfel !in tara. I'am acceptat oferta. De atunci au nceput pentru mine !rumetiile pe munte n cautarea parti"anilor. )e /os am stra&atut toti muntii nostri si foloseam !e o&icei traseele cele mai $rele. .unosteam fiecare poteca si poienita, !ar nu m'am ntlnit nicio!ata cu vreun repre"entant al $rupului lui O$oranu. %n !rumetii plecam cu cel mult nca o persoana. .el mai a!es m'a nsotit Matei 6ucurenciu !in . rtisoara care locuia la mine acasa n c(irie !e 8 ani. Atunci aveam ncre!ere n el, !ar ulterior s'a !ove!it a fi o /avra, putin spus. Am intuit eu ca tatal lui era omul securitatii, numai prin (artile "onei pe care i le'am cerut, el !n!u'mi niste sc(ite ale unor parcele !e pa!ure. M'am nselat amarnic atunci asupra acestei familii careia i'am acor!at ncre!ere, at t eu, c t si ntrea$a mea familie. M'a costat scump toata relatia avuta cu 6ucurencii !in . rtisoara, !ar voi mai reveni asupra acestui su&iect. )e Matei l consi!eram ca pe un frate, !ar s'a !ove!it a fi un Iu!a:, povesteste profesorul )uiu Ursu. Dupa terminarea liceului, n +,-7, c n! tre&uia sa primeasca !iploma !e merit, !ar niste situatii !e moment l'au clasat !oar pe primul loc n promotie, a a/uns stu!ent la me!icina la .lu/. Acolo s'a mprietenit mai usor cu fii !e c(ia&uri care suferisera si ei !e pe urma re$imului. 6inenteles a continuat le$atura cu 1olcinsc(i. )rofesorul le spunea celor care i erau fi!eli i!eii lui ca tre&uie sa fie pre$atiti, sa poata lupta mpotriva rusilor !aca va fi vreo sc(im&are si pentru acest lucru au nevoie !e n!rumarea si suprave$(erea unei persoane mature care iu&este !reptatea si li&ertatea rom nului. 9Acum, !upa attia ani, impresia mea este ca 1olcinsc(i a fost tot timpul urmarit !e securitate care i cunostea intentiile si actiunile. Noi, stu!entii, n'am fost !ect o a!unatura pentru care securitatea putea sa'l acu"e mai $rav. )oate, !e aceea la proces am fost catalo$ati ca si o or$ani"atie, !ar n realitate nici nu se punea pro&lema vreunei actiuni comune ntre mai multi mem&rii con!usi !e 1olcinsc(i:. Stu!entii care au cooperat cu profesorul 1olcinsc(i au fost
6A4

arestati n +,-> si ntemnitati n !iferi te nc(isori comuniste. )rocesul n care au fost /u!ecati s'a !esfasurat la .lu/ n perioa!a +-'+? mai +,-8, completul !e /u!ecata fiin! !e la Tri&unalul Militar Re$iunea a III'a .lu/. Ion Iu$a Ormen!ea, Muntii Apuseni, fiu !e miner !in *ura 6ar"a. A&solvent al #acultatii !e Drept. )rofesorul Ursu si aminteste

o nt mplare !espre Ion Iu$a5 A fost trimis la Scoala !e Stu!ii Economice pentru lectori. I!eile e=puse !e Iu$a n fata profesorilor au creat acestora unele situatii !ificile nc t nu !upa mult timp respectiva scoala s'a nc(is. A fost suferin! !e stomac, iar !upa +,,< a !ece!at n urma unei perforatii a stomacului. A fost con!amnat la +> ani !e nc(isoare. Ovi!iu 0o$ea Aiu!. #iu !e farmacist, national'taranist. %n perioa!a +,,;'+,,> a fost primar n Deva. A !ece!at &olnav fiin! !e arterita. .on!amnat la +; ani !e temnita. )uiu )etrescu 6ucuresti. A lucrat cu 1olcinsc(i n )olitie nainte !e +,7>. El sustinea ca este fiul unuia !intre proprietarii !e la *am&rinus. A fost con!amnat la +; ani !e nc(isoare. Ion *anea )o/orta. Era fiul postasului. Si'a terminat ultimul an !e facultate, me!icina, !upa eli&erarea !in nc(isoare c n! s'a !at posi&ilitatea !efinitivarii stu!iilor 3!ecret vala&il pna n +,8+4. A fost con!amnat la +- ani !e nc(isoare. .u toate ca a avut un avocat foarte &un, nu s'a reusit eli&erarea lui. Ion Al&u 1oivo!eni. Despre acest ins, profesorul Ursu are remarca ' este o /avra'. Tot !nsul "ice ca nu'l nvinovateste pentru ceea ce a facut pentru ca nu se putea trece prin Securitate fara sa se spuna ceva, c t !e c t, securistilor. 9.ei care refu"au cate$oric sau mureau sau ne&uneau. A fost con!amnat ? ani, !ar nu a e=ecutat nici un an. A ramas la !ispo"itia Securitatii si i'a convenit sa fie omul !e &a"a al comunistilor. Era intro!us !e securisti n celulele !etinutilor pentru a o&tine informatii si folosea numele !iferitilor !etinuti. Traieste n .lu/ si se pare ca a terminat totusi me!icina.: Matei 6ucurenciu . rtisoara'Stre"a. 9A fost /avra /avrelor. A fost con!amnat 8 ani, !ar n'a e=ecutat nimic pentru ca a acceptat sa
6A/

lucre"e pentru securitate. S'a v n!u t Securitatii si stiu si$ur ca a lucrat su& numele meu. Eram n *(erla cam !e un an si ceva. Se faceau n acea perioa!a foarte !es ra"ii n celule. %ntr'o "i, au fost &a$ati n camera n care eram eu !oi cetateni. S'au pre"entat, au !at mna cu fiecare !in celula si au spus motivul pentru care au fost ncarcerati. . n! au a/uns la mine si mi'au au"it numele si'au retras m na refu" n! sa ma accepte. Atunci am insistat sa cunosc motivul pentru care sunt respins ntruc t eu nu'i cunosteam, nu'i va"usem nicio!ata. Replica unuia a fost5 !umneata ai fost cu cole$ul meu !e lot n securitate c n! l'ai tras !e lim&a si ai ciripit securistilor. L'am ntre&at c n! s'a ntmplat ceea ce'mi spune. %nainte !e proces, mi'a raspuns. Mi l'a !escris pe cel care spunea ca se numeste Ursu, !in ceea ce i'a povestit cole$ul lui !e lot. Din !escriere mi'am !at seama ca era vor&a !e 6ucurenciu. Le'am povestit la toti !in celula. Ei au confirmat ca nu am parasit !eloc celula n acea perioa!a. Un anume )op !in Sala/ a completat atunci5 Daca pe asta il consi!eri turnator atunci ce mai spui !e astea, si a nsirat mai multe nume. Dupa aceea le'am povestit !espre 6ucurenciu, cum era si ce a a/uns. Noul venit si'a cerut iertare. O alta !ova!a ca 6ucurenciu a fost turnator este5 Ne'au !us pe noi stu!entii !in .lu/, care eram la *(erla, la procesul lui 1olcinsc(i, un!e sa fim martorii acu"arii. )rintre noi erau 6ucurenciu si Al&u. Toti eram n costume !e !etinuti numai cei !oi n civil. La plecarea !in Deva, un!e a fost procesul, ne'au pus pe toti n !u&a pentru a ne rentoarce la *(erla. La intrarea n arestul securitatii .lu/, cei !oi au cerut sa mear$a la O.. Du&a a plecat si ei nu s'au mai ntors ram n n! la Securitate. La procesul lui Iulian 6rea"u !in Teius ne'au !us martori pe 1olcinsc(i, )uiu 6alan, 0a$ea si pe mine. Ne'au tinut vreo @'- luni la .lu/. Atunci am va"ut'o prima !ata pe

mama !e c n! m'au arestat, !upa > ani. Era foarte sc(im&ata, era sa nu o cunosc, !upa " m&et am reali"at ca este mama. Au aparut n sala la proces 6ucurenciu si Al&u. Am&ii $rasi, aratau &ine, fata !e noi care eram piele si os. 6ucurenciu a "is ca este merceolo$ la U"ina Ocna Mures, iar Al&u felcer'asistent la o clinica n .lu/. Am&ii au !epus marturie mpotriva lui 6rea"u:, povesteste cu !urere profesorul
6A5

Ursu. 6alan Stefan, "is )uiu. Teius. stu!ent la #acultatea !e *eolo$ie !in .lu/. A fost con!amnat la +; ani !e temnita. Ioan Lupi . rta. Era !e cetatenie italiana, cole$ cu profesorul Ursu. A fost atasat $rupului lui 1olcinsc(i. 9Lui i'a platit Securitatea o polita. Dupa arestarea mea a fost retinut ;7 !e ore si i'au !at !rumul cu con!itia sa le furni"e"e informatii !in Italia. Lupi era nepotul patronului firmei )irelli !in Italia. Nu stia ce sa faca, pentru ca visul lui era sa a/un$a n Italia si ar fi avut sansa sa si'l n!eplineasca. A mers la . rta la tatal lui caruia i'a povestit totul. Acesta i'a spus5 Mai &aiete, ai fost prieten cu )uiu UrsuD .re"i ca prietenia este numai la &ineC Daca el este la puscarie, tu nu poti face niste ani !e temnitaD S'au !us la Le$atia Italiana !e la 6ucuresti si i'au povestit consulului situatia. Acesta le'a "is ca !aca se lea$a Securitatea !e Lupi pe parcursul facultatii sa fie anuntata am&asa!a care i va $aranta li&ertatea. A fost lasat li&er p na n +,-?. . n! a mers la .lu/ la o restanta a fost arestat. La procesul care i'a fost intentat nu au $asit securistii martori si m'au !us pe mine. N'am vrut sa recunosc nimic. M'au ntre&at !aca Lupi l'a cunoscut pe 1olcinsc(i. Am reusit sa sc(im&am c teva cuvinte c n! cei !oi caralii au iesit !in sala la o ti$ara. Atunci ne'am nteles ca nu vom spune nimic. Dupa c teva "ile Lupi a fost a!us la *(erla c(iar n camera un!e eram eu 3;,4. #usese con!amnat ? ani su& motivul ca l'a cunoscut pe 1olcinsc(i. Total fals, pentru ca eu am fost sin$urul martor si nu am recunoscut. )entru Securitate nu conta !eclaratia nimanui, procesele erau paro!ii. Lupi a facut recurs, c n! pe!eapsa a fost !e +- ani !e temnita. L'am ntre&at cum se simte si mi'a spus5 ca si cufarul n $ara, astept sa ma ia sa ma !uca. I'au !at !rumul !upa , luni. Din c te stiu eu, unc(iul sau l'a rascumparat !in m inile comunistilor cu +<.<<< !e !olari. A plecat !in Rom nia si a terminat facultatea n Italia. A a/uns specialist oncolo$ la Milano. Acum participa numai la conferinte internationale un!e este mereu invitat fiin! recunoscut n lume. Acestui $rup !e stu!enti le'au fost atasati ca martori la procesul lui 1olcinsc(i si urmatorii5
6AA

Mircea 1asu !in Arpas, avocat Mi(ai 6ucur !in Deva, avocat Nicolae Stefan, avocat !in )etrosani 6iscareanu, procuror sef a!/unct, Deva.

6AF

)restarea lui Corneliu "ircea 4rsu .orneliu Mircea Ursu era stu!ent la .lu/. A fost arestat n ;@ noiem&rie +,->. 9Eram cu cole$ul meu, Ioan Lupi si urcam pe stra!a 1ictor 6a&es n .lu/. S'au pre"entat !oi insi care mi'au spus ca vor sa stam !e vor&a. I'am !at servieta lui Lupi si m'am !us cu ei. Aveau masina un!eva prin centrul orasului. Mi'au "is5 !in acest moment nu mai cunosti pe nimeni si !aca ai arma sa ne'o pre!ai. Nu mi'au permis nici macar sa'mi cumpar ti$ari si mi'au !at ei. M'au !us la se!iul Securitatii !in .lu/ care era pe stra!a Traian. De vineri si pna luni nu m'au ntre&at nimic. Socotesc ca n acest interval 6ucurenciu, care si el a fost arestat, a spus totul. Motive" aceasta afirmatie prin !eclaratia profesorului 1olcinsc(i, care l'a au"it pe 6ucurenciu c n! a spus securistilor la arestarea lui ca el cunoaste motivul pentru care a fost arestat si a cerut o foaie pentru a scrie totul. Anc(etele au nceput luni. )rimul anc(etator a fost lt. ma/or Rpeanu, care l'a nceput a fost mai &l n! !upa care a trecut la amenintari. %ntr'o "i a aparut 6einer Si$(i, coman!antul anc(etelor pe .lu/. Au nceput n/uraturile si &ataile. #ocurile anc(etelor !ure au !urat o luna si /umatate. Ma !uceau n camera !e &ataie. Era o ncapere cu un pat cu $ratii. Ma culcau pe &urta, mi le$au minile su& pat, ma le$au !e coate si !e capetele patului. )e su& $enunc(i ma le$au !e capatul celalalt al patului. Eram imo&ili"at. #oloseau funie si no!uri &ine reali"ate pentru a imo&ili"a orice persoana pe care o torturau. Urmau loviturile fara mila. Mi'au !at ncaltari cu talpa !e lemn n picioare n care loveau cu o ran$a. #iecare lovitura am simtit'o p na n ultimul neuron. O anc(eta !ura !e la @ ore la toata noaptea sau toata "iua. La ;'@ "ile n!uram o astfel !e &ataie. 1oiau marturisiri care sa'l compromita pe 1olcinsc(i. Ne su$erau ca este (omose=ual si !e aceea ar fi ncon/urat !e tineri. Nu puteam spune asa ceva pentru ca nu era real. Securistii voiau cu orice pret sa'l compromita !in toate punctele !e ve!ere. Ne &ateau peste tot corpul. )rimele ;'@ lovituri le simteam, !upa care amorteam. 6ataile erau &ine puse la punct si &ine or$ani"ate. Ne !uceau n camera !e &ataie cu oc(elari la oc(i si ne
6A7

ntorceam !e acolo a&ia tin n!u'ne pe picioare. Securistii care ne anc(etau erau niste &estii cu c(ip !e om. Ma/oritatea erau evrei la ori$ine care nsa si'au mprumutat nume rom nesti5 *ruia, un capitan !e anc(ete pe re$iunea .lu/ se numea *rosman, 6aranescu a fost 6aranI, 6einer Si$(i coman!antul anc(etelor pe .lu/ era tot evreu si e=emplele pot continua:, relatea"a .orneliu Ursu. A ramas n arestul Securitatii .lu/ timp !e > luni. %n perioa!a noiem&rie +,->'ianuarie +,-8 au fost arestati toti stu!entii care au avut le$atura cu profesorul 1olcinsc(i. Au fost retinuti la Securitatea !in .lu/ n anc(ete !ure p na n luna mai, !upa care a urmat procesul. %n perioa!a +-'+? mai +,-8 au fost /u!ecati stu!entii !e la .lu/ care l'au cunoscut pe 1olcinsc(i. )e!epsele !ate !e Tri&unalul Militar Re$iunea III .lu/ au fost !e la 8 la +> ani pentru stu!enti si ;- !e ani nc(isoare pentru 1olcinsc(i. )rofesorul Ursu a fost con!amnat la +< ani !e !etentie pentru ca, au sustinut securistii, a facut parte !intr'o or$ani"atie paramilitara !e tip fascist. Avocatii !e la Deva care au fost inclusi n $rupul lui 1olcinsc(i au fost /u!ecati a&ia la sf rsitul anului +,-8 si nceputul lui +,-?. %n perioa!a procesului, stu!entimea !in .lu/ si Timisoara a or$ani"at o ampla manifestatie, c n! au acu"at Securitatea !e ile$alitati si opresiuni asupra tinerilor. )entru a ani(ila revolta stu!entilor, comunistii au folosit armata. Atunci au fost arestati multi stu!enti. Dupa proces au fost ncarcerati la *(erla, 1olcinsc(i n Garca, iar toti ceilalti stu!enti ntr'o celula !easupra acesteia. 9%ncep n! cu ianuarie +,-? ne'au scos !in nc(isoare si ne'au !us la Securitatea !in .lu/. 6einer Si$(i ne'a anc(etat timp !e trei saptamni. Ne'a promis li&ertatea !aca !evenim turnatori. Eu nu am acceptat spunn!u'i ca nu vreau sa a/un$ ca 6ucurenciu si Al&u. I'am "is ca ntre noi sta morm ntul tatalui meu, care nici nu stiu un!e este si mi impune sa'l respect. .um as putea face asa ceva pentru voi, a fost replica mea la solicitarea repetata a maiorului 6einer. La plecarea !in Securitate eu si )etrescu am fost amenintati !e 6einer5 veti avea un re$im n nc(isoare !e ma veti tine minte. S'a tinut !e cuv nt. M'au !us la *(erla ntr'o camera n care erau +- persoane care mi s'au parut suspecte. .eea ce s'a nt mplat n celula aceea mi
6FB

amintea !e ree!ucarea !e la )itesti. .a (rana primeam +<< !e $rame !e p ine pe "i si o &ucata !e turtoi. Erau n celula persoane care aveau misiunea sa o&tina !e la noi informatii, !ar au fost !epistate si n cele !in urma scoase !e ofiterul politic, 1omir, !in celula noastra. %n acea perioa!a se !ase or!in ca !etinutii sa fie &atuti. 1eneau caralii furiosi si fara motiv luau cte un !etinut si'l !uceau ntr'o camera un!e l &ateau. Acesta se ntorcea !upa +- minute mai mult t r s, cu parul smuls, rosu !e lovituri, nc t nu'si revenea mult timp. A !urat acest re$im !e &ataie si n +,-,. Eu am ramas n *(erla p na n aprilie +,-,. I'am cunoscut la *(erla pe )aul *oma, Ale=an!ru Ivasiuc, Mi(ai Ser!aru, Ion 1arlaam, Dumitru Darau, "iarist la Munca, cu care viata !e !etentie parca a fost mai usoara:, povesteste .orneliu Ursu. %n aprilie +,-,, .orneliu Ursu a fost mutat la )eriprava, sectia *rin!u. Acolo i'a ntlnit pe Teo!or Stanca, Mi(ai Muntiu, Aurel 6an$(iu, toti !in Timisoara, )ole=e !in Lisa si in$inerul Liviu Nicoara !in Rucar. La *rin!u, !etinutii au fost scosi la muncile a$ricole. Ei erau o&li$ati sa sape stuful !in lanurile !e porum&, o munca ce presupunea mult efort fi"ic. Aceasta munca le ocupa timpul !e primavara p na n septe&mrie, pentru ca &uruiana crestea foarte repe!e. )uiu Ursu i'a cunoscut la *rin!u pe Ale=an!ru )aleolo$u si pe Ioan De"i!eriu Sr&u, care a fost pentru toti !etinutii o a!evarata

(rana morala. .on!itiile $rele !e la )eriprava i'a !eterminat pe unii !etinuti care nu mai suportau re$imul !ur sa ncerce sa eva!e"e. Un anume Mi(ai 6ote", mpreuna cu un prieten !e al lui, au fost primii care au avut o astfel !e tentativa. Au sarit !e pe &ac cu intentia sa scape !e comunisti. Au fost prinsi !upa trei "ile cu a/utorul c inilor !e catre sol!ati. .ei !oi au fost a!usi n lanturi si &a$ati la i"olator. Dupa > luni au fost scosi !in nou la muncile a$ricole. O eva!are spectaculoasa, povesteste profesorul Ursu, a fost efectuata !e Scurtu, un &un notator care lucrase la Salvamar. Suprave$(etorii, va" n! ca un !etinut lipseste !in coloana, au nceput sa tra$a rafale !e automat n apa. Scurtu, cunosc n! tainele apei, s'a ascuns la c rma vasului, un!e nici nu a fost cautat. El a trecut n 6asara&ia, !ar a fost $asit !e $raniceri, care l'au !at napoi. De atunci Scurtu nici nu a mai aparut
6F6

ntre !etinuti. O alta mare pro&lema a !etinutilor era asistenta me!icala. %n nici un penitenciar sau la$ar nu se acor!a atentia cuvenita asistentei me!icale. )rofesorul Ursu a insistat asupra acestui su&iect furni" n!u'mi mai multe !ate care este &ine sa fie stiute !e cititori. 9La *(erla era un me!ic cu $ra! !e maior n securitate, Sin, un ticalos. Si'a facut un $rup !e me!ici !intre !etinuti, printre care a fost si un fa$arasean, nepot al !octorului .ornea. Ei aveau o camera separata !e restul !etinutilor. Acest me!ic, .ornea, ca !e altfel toti ceilalti, au a/utat foarte mult !etinuti. )e mine m'a sfatuit n timp ce venea la asa'"isele consultatii sa plec la munci atunci c n! se va aplica or!inul !e a fi scosi !etinuti la lucru. Me!icul .ornea a a/uns vestit n nc(isori. El si'a luat ca asistent un fost stu!ent !e'al lui, Maier. %n coloniile !e munca !in 6alta situatia era si mai !rastica. La *rin!u era me!icul Trifan, un fa$arasean care locuia pe stra!a Titu )ertean nr. 8 3este plecat n SUA un!e si practica meseria4. Multi !etinuti i !atorea"a viata acestui !octor. %ntr'una !in "ile a a/uns la ca&inet un tnar !e ;? !e ani, $rav &olnav, care acu"a !ureri !e a&!omen. Doctorul coloniei, un en!ocrinolo$ pe nume Orasanu, a spus ca nu'l poate salva !ec t prin operatie. La *rin!u o interventie c(irur$icala nu se putea face. Toti &olnavii erau, !e o&icei, transportati la spitalul !in apropiere. )entru acest t nar conta fiecare minut. A fost c(emat !octorul Trifan care a avut cura/ul sa'l opere"e pe &aiat. A folosit un cutit !e cismarie, sfoara !in c nepa pe care le'a fiert foarte &ine. A c(emat !oi !etinuti mai soli"i care sa'l imo&ili"e"e pe pacient. %n ca&inetul improvi"at a avut loc operatia, !upa care viata t narului a fost salvata. La Salcia, un alt la$ar !e munca, erau !oi !octori5 Romiteanu !in Timisoara si Ionescu !in 6ucuresti. Acolo, spitalul era un stat n stat, cu &ucatarie separata si nu se puteau impune nici c(iar securistii. Doctorii aveau o tactica. Trimiteau &ucatarul printre !etinuti sa'i o&serve pe cei care erau &olnavi sau sleiti !e puteri. %n urma spuselor &ucatarului, me!icii i luau la ca&inet un!e le acor!au n$ri/irile me!icale, n functie !e !otarea e=istenta sau i (raneau pentru a se ntrema. %ntr'o astfel !e situatie am fost si
6F2

eu. Eram sla&it, nc t nu mai puteam ri!ica lopata !e /os. Ma mai prote/a &ri$a!ierul ec(ipei !in care faceam parte, )etru Manculea, nvatator !in )arau, un om cumseca!e. El s'a !us la Trifan si i'a povestit !espre mine. Aveam atunci !oar -< !e A$. Doctorul Trifan m'a luat la ca&inet si m'a tinut timp !e o saptam na c n! m'a (ranit si m'a lasat sa !orm pentru a'mi reveni. La Salcia era ofiter politic un anume Iova cu un caracter mi"era&il si n plus &etivan. %n functie !e

starea n care se afla terori"a !etinuti. Me!icul Orasanu, prin tactul lui, reusea sa'i refu"e or!inele vis'a'vis !e !etinuti. %n alte nc(isori nici nu e=istau me!ici, !ec t asistenti sau stu!enti la me!icina:, povesteste .orneliu Ursu. %n timpul !etentiei, con!amnatii au or$ani"at $reve prin care si cereau !repturile. O $reva $enerala a avut loc la mina 1alea Nistrului !in Maramures cn! !etinutii nu au vrut sa mai intre n mina !in cau"a con!itiilor e=trem !e periculoase si a re$imului sever !e !etentie. Nu a lipsit $reva foamei, prin care, n ma/oritatea nc(isorilor, oamenii mai cura/osi au ncercat sa n!uplece repre"entantii re$imului. 9La *rin!u, &ri$a!a !e peste +<<< !e !etinuti !in care faceam parte si eu a refu"at sa se mai supuna or!inelor coman!antilor si a intrat n $reva $enerala. Eram pusi n plina iarna sa a!ucem lemne pentru ncal"itul !ormitoarelor si pentru &ucatarie !e la peste + Am !istanta !e la$ar. Eram fortati sa caram cu spinarea copaci mari, c(iar !aca afara ploua, nin$ea sau era furtuna. Eram urmariti !e caralii care ne loveau fara mila !e fiecare !ata c n! ncercam sa ne o!i(im sau sa ocolim &altile formate n !rum. Ne ntorceam seara la !ormitoare cu pufoaicele u!e, o&ositi si n$(etati. Multi !intre noi nu aveau ci"me si pentru a'i prote/a i caram noi att pe ei, c t si lemnele lor. Aceasta situatie a !urat peste !oua saptam ni. A/unsesem la capatul ra&!arii. Era un ser$ent ma/or, *recu, !in Tecuci, foarte !ur, un maestru n lovituri. 0rana consta n +<< $ p ine, o /umatate !e mamali$a si o cior&a c(ioara pe "i. 6ri$a!a noastra, a treia, con!usa !e )etrica Tran!afir, s'a (otar t sa proteste"e. Dupa o "i n care a plouat ncontinu si ne'a u!at toate (ainele, am refu"at sa mai plecam !upa lemne. A fost anuntat coman!antul la$arului. %ntre timp, prin morse, am comunicat
6F3

si celorlalte !ormitoare (otar rea noastra. A !oua "i !e $reva, toti !etinuti au refu"at m ncarea si nu s'au conformat or!inelor la$arului. Am solicitat coman!antului sa'l a!uca pe procurorul sef cu care sa !iscutam con!itiile n care eram o&li$ati sa traim. A fost a!us coman!antul !e la centru ' Ioanitiu. Unii !intre !etinuti au fost intimi!ati si au renuntat la $reva. Am ramas !oar !oua &ri$a"i sa continuam revolta. Era a treia "i !e c n! &eam numai apa. .oman!antul coloniei ne'a a!unat pe toti ntr'un !ormitor n care a amena/at un fel !e clu& pentru a ne asculta !oleantele. %n loc sa fie ntele$ator ne'a amenintat5 .e cre!eti ca ne intimi!ea"a o $revaD I'am raspuns5 Da, va intimi!amC 1a fortam sa anuntati $reva la superiori vostrii. )entru a nu a/un$e scan!alul la centru ne'au n!eplinit con!itiile. Atunci s'a aflat ca stocul !e lemne necesar !etinutilor peste iarna a fost furat !e ofiterii suprave$(etori care locuiau n "ona:, relatea"a )uiu Ursu. Dupa mai +,>@, con!itiile n la$are s'au mai munatatit. La )eriprava a fost nfintat pentru !etinuti teren !e volei, sala !e lectura, iar caraliii si ofiterii au !evenit mai &ln"i. %n vara anului +,>@, .orneliu Ursu a fost mutat la .lu/. Acolo a fost folosit si ca martor n procesul recurs facut !e cole$ul lui Utu 6rea"u. Dupa aceea a fost transferat la 2ilava. A stat ntr'o celula mica cu )uiu 6alan si cu profesorul 1olcinsc(i timp !e trei "ile si trei nopti. L'au mutat apoi ntr'o alta celula n care l'a nt lnit pe Ale=an!ru Gu&. La sfrsitul anului +,>@ !etinutii au fost scosi la munca. Re&imul de munca din nc%isori %ntruc t profesorul .orneliu Ursu a fost ntemnitat n multe nc(isori si la$are comuniste, am aflat cu !estule amanunte re$imul !e

munca pe care tre&uia sa'l n!ure un !etinut. )eriprava5 9Se muncea !e !imineata !e la ora 8.<< pna seara la ora +?.<<. Aici nu aveam apa si ne a!uceau apa !in Dunare. La nceput re$imul a fost !estul !e le/er. !ar !upa oarece !ispo"itii caralii au !evenit foarte atenti la comportamentul nostru si !uri.
6F4

Tre&uia sa taiem fiecare firicel !e stuf si era, slava Domnului, !estul, pentru ca altfel caraliii ne ntorceau !e la capatul r n!ului, ne loveau cu centurile si ne puneau sa smul$em &uruienile cu $ura:. Salcia5 9Era coman!ant un capitan pe nume Malan$eanu. Timp !e o saptamna !e c n! am a/uns eu acolo era un re$im le/er la fel cu al !etinutilor !e !rept comun. Apoi au nceput insultele, loviturile, &ataile p na la s n$e si munca la norma. Tre&uia sa sapam si sa transportam cu roa&a cam @ mc !e pam nt pe o !istanta !e circa 8< !e metri. Asta presupunea +; ' +7 roa&e pe "i !e pam nt. Daca nu faceam aceasta norma seara primeam multe lovituri la spate. Am luat multa &ataie pentru ca $reu puteam face norma. %mi punea un cearceaf u! pe fun! si !oi caralii ma loveau cu cioma$ul. Suprave$(etorii transpirau !e efort, se !e"&racau si continuau sa loveasca. Acesti oameni erau scursura societatii. Tre&uia sa reali"am un !i$ !e +7 m naltime. %n aceea perioa!a am fost !us la spital !in cau"a &atailor si a efortului fi"ic.: 2ilava5 9Detinutii erau folositi la confectionat la!ite. Era coman!ant maiorul .onstantin, care reparti"a !etinutii, pe ateliere fara sa tina cont !e priceperea acestora. )e mine si pe un sas !in Si&iu ne'au !at la un circular cu care se taia lemnul pentru la!ite. .ole$ul meu si'a taiat !e$etul n circular !in neatentie si nepricepere. A a/uns la spital la 1acaresti. )rimul a/utor am fost nevoit sa i'l !au eu pentru ca nu e=ista asistenta me!icala. De atunci, pe mine m'a reparti"at la scos cuie !in sc n!uri. %n primavara anului +,>7 a nceput si ree!ucarea !e la 2ilava, pentru ca n luna aprilie plecau !e/a primele loturi !e !etinuti acasa 3Ale=an!ru Gu& a fost eli&erat n aprilie +,>7 cu primul lot4. Se facusera !oua clu&uri l n$a !ormitoare n care eram o&li$ati n fata tuturor !etinutilor, pe r n!, sa ne auto!estainuim si sa ne pocaim n fata comunistilor5 am $resit, cer iertare, mi pare rau pentru ce'am facut.... Era, !e fapt, o auto&at/ocura. Eram o&li$ati sa citim "iare si romane !espre colectivi"are, ca, !e pil!a, $itrea Cocor . %ntr'o "i, m'au &a$at ntr'o camera un!e erau > ' 8 !etinuti. Un anume Ionescu mi'a nm nat o lista cu carti si mi'a spus5 #aci recen"ia si faci autocritica. L'am ntre&at5 . ti ani !e !etentie avetiD
6F/

Mi'a raspuns5 +,- ani. Replica mea a fost5 Eu am 8,- ani petrecuti n nc(isori si nu mai am nevoie !e ree!ucare. .re!eam ca esti me!ic, nu asa ceva. Acum !istru$em omul !in punct !e ve!ere moralD si am parasit sala. Au mai refu"at si altii o astfel !e invitatie, printre care 1olcinsc(i si Silviu Dra$omir !in 6aia Mare, fiu !e preot. )entru ca am refu"at, m'au scos !e la munca si m'au &a$at la o ciupercarie aflata n su&teran. Acolo, nici o persoana nu re"ista mai mult !e > luni. Tre&uia sa scoatem $unoiul !e la ciuperci, pe care'l &a$am n su&solurile 2ilavei. Ni se umflau nc(eieturile m inilor !in cau"a me!iului e=istent. 2ilava era un fort !e aparare al 6ucurestiului construit !e .arol si avea la su&sol catacom&e la ;'@ metri a! ncime, un!e erau instalate si paturile !e ciuperci. Giua lucram n su&teran, iar seara !ormeam la suprafata. %n acea perioa!a a nceput eli&erarea !etinutilor. Am lucrat n ciupercarie mai &ine !e o saptamna. Gilnic venea un caraliu care citea numele !etinutilor ce urmau sa plece

acasa. %nainte !e plecare eram pusi sa ne calcam tinuta, sa ne cremuim $(etele si ne o&li$au sa semnam o !eclaratie prin care ne an$a/am ca nu vom spune nimanui un!e am fost, cu cine am stat, n ce con!itii am trait si ca nu vom !ivul$a nici un nume al suprave$(etorilor, ofiterilor sau al coman!antilor !e nc(isori. Ne'au mai !at conserve pentru !rum, foaie !e !rum. Eu aveam -< !e lei, &ani cu care am fost arestat n +,->, plus alte "eci !e lei primiti ca plata munci !epuse pe timpul !etentiei:, marturiseste .orneliu Ursu. %n ;7 iunie +,>7, !upa 8 ani 8 luni si o "i, .orneliu Mircea Ursu a fost eli&erat !in nc(isoare. Se ntorcea acasa &olnav si sleit !e puteri. )entru el totul era nou, ncepea o viata noua, !ar tra$ea !upa el un trecut plin !e umilinte, !urere si suferinta. De la 2ilava a venit la #a$aras cu trenul. Tot !rumul a fost urmarit !e i!eea ca lumea l priveste ca pe un puscarias. .ompania !e pe tren a fost, nsa, !e partea lui, pentru ca si acele persoane care calatoreau mpreuna cu el si aveau apropiatii persecutati !e re$im. Acasa o avea !oar pe mama lui, care, pentru a supravietui, nc(iriase toata locuinta. A fost asteptat la fiecare tren !upa ce se aflase !e !ecretul !e eli&erare a !etinutilor politici. Lacrimi, m&ratisari, ore !e !iscutii a fost ceea ce a urmat
6F5

!upa reve!erea lui cu mama sa. 9.asa noastra a !evenit un loc !e pelerina/. Toti cunoscutii erau curiosi sa afle prin ceea ce am trecut n cei 8 ani si 8 luni !e nc(isoare:, spune .orneliu Ursu. A urmat o perioa!a !e refacere !e trei luni, !upa care a ncercat sa'si $aseasca un loc !e munca. A apelat la U)RU., la serviciul transporturi. Aici l'a ntlnit pe cole$ul lui, 6ucurenciu, care !etinea functia !e merceolo$. %nt lnirea lor a fost !e scurta !urata, timp n care .orneliu Ursu, n c teva cuvinte, i'a spus totul acestuia5 9Sa uiti ca m'ai cunoscut. )entru mine nu mai e=isti. Sa nu ma mai cauti. Daca ma ve"i un!eva, ocoleste'ma:. De fapt, profesorul Ursu i'a spus n fata lui 6ucurenciu ca a fost un turnator. A ncercat sa'si continue stu!iile pe care le'a ntrerupt n urma arestarii !in noiem&rie +,->. A reusit sa se nscrie n +,>> la #ilolo$ie la Iasi, facultate pe care a a&solvit'o n +,8+. A primit repartitie la Liceul In!ustrial !e .(imie )itesti, un!e a ramas p na n +,8>. S'a casatorit n +,>- si s'a sta&ilit n #a$aras, n +,8> lu n! cate!ra !e lim&a $ermana la Liceul A$roin!ustrial si la Scoala *enerala nr. ; !in oras. S'a pensionat n +,,>. O)"8,I I"( IC)1I =, R89IS18,1) )R")1) ),1ICO"4,IS1) *)$)R)S),) )e unii i'am cunoscut, Ion Ilioi si cu mine, si le'am retinut numele mai &ine !e 7< !e ani. Altii au aparut cu sentintele si nc(isorile facute pentru participarea sau spri/inul !at luptatorilor. Multora le'a venit numai numele pe un act !e moarte n nc(isoare sau nici at t. .ei mai multi nu mai sunt printre vii. )utinii care mai traiesc se vor muta si ei !incolo, fapt ce ne'a !eterminat sa nu'i mai mpartim ntre vii si morti. Un!e am stiut, am !at si numele sotiilor celor ce au a/utat Re"istenta, caci am fost a/utati !e familii, si nu !e oameni sin$uri. .u $ n!ul la toti cei !ra$i !e atunci, am reusit sa alcatuim acest )OMELNI.. Multumim tuturor celor care ne'au a/utat la
6FA

alcatuirea lui.

Un fost $eneral !e securitate a scris ntr'o carte recenta ca n Re"istenta fa$araseana ar fi actionat cinci sau sase in!ivi"i. )ai sa'i numaram, tovarase $eneralC )arcur$ n! aceasta lista, cititorul tre&uie sa stie ca n spatele fiecarui nume se afla o tra$e!ie5 un om ucis sau nc(is pentru multi ani, c(inuri la securitate si n temnita, o familie "!ro&ita, copii mar$inali"ati si &at/ocoriti, $ospo!arii ruinate, /ale si suferinta, frica si !e"na!e/!e, !estine fr nte, !intre care multe nu s'au mai putut ri!ica nicio!ata pe linia !e plutire. Nicio!ata n istoria Tarii #a$arasului nu s'a suferit mai mult ca n acei ani, !ar n acelasi timp nu s'au ri!icat mai uniti si mai ! r"i oamenii acestor locuri !ec t atunci c n! au luptat mpotriva comunismului. Alta!ata, c n! au a/uns la un asemenea neca", fa$arasenii au trecut muntii n tara. De !ata aceasta n'aveau un!e se !uce, ne$asin! alta cale !ec t re"istenta fata !e noul !usman. )entru usurinta, numele oamenilor au fost trecute pe localitati. "anastirea Brncoveanu 0 Sam<ata de Sus +. )arintele ARSENIE 6O.A, staretul Manastirii. A creat un focar !e viata crestina !e care s'a lovit ateismul comunist. A ocrotit n +,7>'+,78 un $rup !e re"istenta armata !in care faceau parte scriitoul .onstantin *ANE, &i(oreanul *(eor$(e )ELE, MUREA, $rup care s'a mutat n +,7? la Arnota. A fost arestat n +- mai +,7?, fac n! nc(isoare. Eli&erat a fost !in nou si !in nou rearestat si n!epartat !e Manastirea S m&ata, !ar cautat cu staruinta !e toti oropsitii !in Tara #a$arasului. A murit si a fost nmorm ntat la Manastirea )rislop ' 0une!oara. ;. )rofesorul NI.OLAE )ETRAS.U, secretar $ene'ral al Miscarii Le$ionare, cu !omiciliul o&li$atoriu l n$a Manastire n anii +,7>'+,7?. #ace parte !in coman!amentul central pe tara al Re"istentei armate anticomuniste. Arestat n primavara lui +,7?, este
6FF

con!amnat la ;< !e ani munca silnica n procesul :Marii Tra!ariL !in noiem&rie +,7?, alaturi !e in$. )O) si 6U2OI, amiralul 0ORIA MA.ELARU, prof. NI.OLAE MAR*INEANU, NISTOR .0IOREANU si prof. *EOR*E MANU. Iese !in nc(isoarea Aiu! n +,>7, $rav &olnav. Moare la Si&iu, cur n! !upa eli&erare, n con!itii foarte suspecte.

6F7

)rpasu de Jos +. 1ASILE DO6RIN, taran, fost primar le$ionar, o puternica personalitate n "ona. A murit pe frontul !e rasarit, !ar a lasat n urma oameni care nu si'au plecat capul comunismului. ;. NI.OLAE TRANDA#IR, ti$an carami!ar, invali! !e ra"&oi. A fost spri/initor !e &a"a al re"istentei n!rept n! securitatea ani !e'a r n!ul pe piste $resite. Arestat si con!amnat, s'a &ucurat n nc(isoare !e pretuirea lui MIR.EA 1UL.ANES.U. @. .ORNEL DAS.ALU, preot, con!amnat pentru ca l'a ascuns pe NI.0I#OR .RAINI.. Dupa eli&erare s'a alaturat $rupului !e spri/in 1istea, fiin! con!amnat !in nou la munca silnica. 7. *0EOR*0E 6O*DAN, preot unit. .a elev la Si&iu, intra n #ratia !e .ruce, fiin! con!amnat pentru activitate anticomunista. -. 1I.TOR DO6RIN, taran, con!amnat pentru activitatea anticomunista. >. MIR.EA 1ASU, avocat, implicat n procesul profesorului 1olcinsc(i !in .lu/ )vri& +. .ONSTANTIN OAN.EA, co/ocar. %mpreuna cu fiica sa DO.0IA au $a"!uit'o pe ELENA #AINA n +,-+'+,-;. .on!amnati am n!oi. Barcut +. IERONIM MI0AI, taran, le$ionar !in prea/ma $eneralului .antacu"ino. Nenfricat om !e spri/in mpreuna cu sotia sa. Arestat si con!amnat. %n nc(isoarea Aiu!, mpreuna cu coman!orul IERONIM AL6U, reusea sa mentina optimismul celorlalti !etinuti, simul n! fi$uri !in !ansul fa$arasan :fecioreascaL, murmurat !e !octorul 1ASILE MUNTEAN.
67B

Bo%olt +. *0EOR*0E MALENE, preot la 6rasov, fost seful or$ani"atiei le$ionare #a$aras, ucis !e armata rosie. ;. ION MALENE, taran, tatal preotului *0EOR*0E MALENE, con!amnat pentru spri/in. @. 1ASILE .O.ORADA, laptar, con!amnat pentru spri/inul !at re"istentei.

Brui +. #ERI Q D R cio&an secui, care ne'a spri/init c tiva ani &uni. Nu stim !aca a fost con!amnat. Berivoi +. SIL1IU SO.OL, elev si frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras. #ace parte !in $rupul !in munti. Dupa o ciocnire cu securitatea la R usor, n noiem&rie +,-<, este prins ranit n satul To!erita. .on!amnat la moarte si e=ecutat n anul +,-+, n Orasul Stalin. ;. *0EOR*0E SO1AIALA, a&solvent al Liceului Astra 6rasov, !upa > ani !e lupta n munti este ucis !e securitate n - au$ust +,-7, l n$a O&re/a'Al&a. @. ION .0IU2DEA, stu!ent la .lu/, !upa 8 ani !e lupta n munti este arestat prin v n"are n +,--, la 6ucuresti. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8. 7. ION NO1A., elev si frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras. Dupa 8 ani !e lupte n munti este prins prin v n"are n +,--, la 6ucuresti. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8. -. 1IR*IL RADES, stu!ent la TimisoaraK ranit n lupta alaturi !e .ORNEA MAR.EL n satul )arau. .on!amnat n +,-+ la munca silnica pe viata. >. MI0AI MA*A, stu!ent la .lu/. )rins nt mplator n +,-<,
676

este con!amnat la 7 ani. Revenit !in nc(isoare, ram ne un spri/initor al $rupului !in munti. 8. EU*ENIA SO.OL, sora lui ION .0IU2DEA, con!amnata pentru spri/inul !at $rupului. ?. MARIA 6ELEAUA, sora lui ION .0IU2DEA, con!amnata pentru spri/inul !at $rupului. ,. )ETRU NO1A., taran, tatal lui ION NO1A.. Om !e mare folos $rupului !e re"istenta, con!amnat la munca silnica pe viata. +<. AUREL NO1A., fratele mai mic a lui ION NO1A., c(inuit la securitate si con!amnat. ++. AURELIA NO1A., taranca, mama lui Ion Novac, con!amanta pentru ocrotirea fiului ei. +;. AUREL SO.OL, fratele lui Silviu Socol, con!amnat pentru a/utorul !at fratelui sau. +@. *0EDEON SO.OL, preot unit, tatal lui Silviu Socol, con!amnat pentru a/utorul !at fiului sau. +7. 1IR*IL MA*A, con!amnat pentru a/utorul !at $rupului !e re"istenta. +-. AUREL 6ELEAUA, taran, con!amnat pentru a/utorul !at $rupului !e re"istenta. +>. ELENA 6ELEAUA, taranca, con!amnata pentru spri/inul !at $rupului. +8. IOAN MA*A, pioar, fratele lui Mi(ai Ma$a, ne'a spri/init tot timpul cu mult folos. +?. ILIE SO1AIALA, taran, fratele lui *(eor$(e Sovaiala. .on!amnat pentru spri/inul !at $rupului. +,. ION .OMAN, pa!urar, unul !in numerosii pa!urari care ne'au spri/init. .on!amnat. ;<. ION SILA*0I, aviator, ne'a spri/init tot timpul. Nu a fost cunoscut !e securitate. ;+. ION 6ELEAUA, taran con!amnat pentru spri/inul !at

$rupului. ;;. 1I.TOR RADULET, taran, i!em. ;@. ANDREI ALDEA, preot orto!o=, con!amnat, i!em.
672

;7. 1IR*IL SULER, v nator, i!em. ;-. 1ALER )O), taran, i!em. ;>. 1IR*IL SO.OL, cio&an, i!em. ;8. EMIL 6ELEAUA, stu!ent, con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. ;?. *0EOR*0E 6ELEAUA, stu!ent, con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. Breaza +. LAUREAN 0ASU, stu!ent la .lu/. Dupa sapte ani !e lupta n munti, este prins prin v n"are n +,--. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8. ;. .ONSTANTIN 1UL.U 3DEL.A4, taran, spri/initor !e mare eficienta al $rupului. .on!amnat la ;< !e ani munca silnica. @. 1IR*IL 1UL.U, ofiter, con!amnat !e ;< ani pentru spri/in !at $rupului. 7. ION 1UL.U, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. -. ION MARIN 31ATASOI4, taran, om !e mare cura/, con!amnat la ;< !e ani pentru spri/inirea $rupului !in munti. >. ION )OLEFE 3NELU RISTOAII4, pe atunci fecior. Ne'a fost !e mare folos. .on!amnat la ;< !e ani munca silnica. 8. 1IR*IL 0ASU, taran, fratele lui Laurean 0asu, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului, ca si SORITA, sotia lui. ?. MARIOARA 0ASU, nvatatoare, sora lui Laurean 0asu, con!amnata pentru spri/inul !at $rupului. ,. ALEFANDRU 0ASU, taran, tatal lui Laurean 0asu, c(inuit si con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. +<. NI.OLAE OAN.EA, taran !eose&it, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. ++. 1I.TOR OAN.EA, i!em. +;.*0OR*0E 0ASU, taran. .umnat cu Laurean 0asu, i!em. +@. AURI.A 0ASU, sotia lui *(eor$(e 0asu, con!amnata pentru spri/in.
673

+7. ION NA#TANAILA, preot, pe atunci stu!ent la teolo$ie la Si&iu, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului la &ani. +-. ION *REA1U, taran, i!em. +>. 1IR*IL OAN.EA, taran, i!em. +8. 1I.TOR )O)A, cio&an, a/utor !at n munti. Nu a fost cunoscut !e securitate. +?. *0EOR*0E OSTA.IOAIA 0AIDAMA., ori$inar !in Dol(asca, casatorit n 6rea"a, plutonier n Militia .apitalei. Spri/initor !in suflet cu armament si efecte militare. .on!amnat la munca silnica pe viata. Bucium +. ILIE 6ROSIN, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !in munti. ;. MATEI MO*A, taran, i!em. @. .ORNEL DO6RIN, "i!ar, parasutat n +,-;. )rins si

con!amnat. 7. D 6ALAN, taran, ne'a a/utat cu alimente in +,-;. Cal<or +.1ASILE .RISTEA, taran, fost primar. *a"!a a $rupului si spri/initor material si moral. .on!amnat. Crtisoara +. AUREL 6AN.IU, pa!urar, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. ;. ION ORLANDA, con!amnat pentru spri/inul !at LENUTEI #AINA. @. 1IR*IL 1OI1OD, stu!ent, con!amnat pentru activitatea anticomunista. 7. ILIE 6U.UREN.IU, taran, spri/initor al $rupului. -. *0EOR*0E *RO1U, taran, spri/initor al $rupului.
674

>. *0EOR*0E 6UDA., taran, spri/initor al $rupului. 8. ION .A)AT%NA, cio&an, spri/initor al $rupului. Cuciulata ?satul lui )ron (umnul@ +. ERMIL ROSALA, profesor L. Ra!u Ne$ru. E=emplu !e patriotism, !emnitate si optimism. Noi, tinerii, am avut mult !e nvatat !e la el. A avut norocul sa moara n prea/ma pri$oanei comuniste. ;. IOAN .S.IT, pa!urar, om !e ncre!ere !e'al lui )ri!on si Ur!ea Slatinaru. .on!amnat. @. ARON .LEM, taran, con!amnat pentru participarea la $rupul )ri!on. 7.LNumele l'am uitatL taranca, n /ur !e -< ani, stranepoata !e'a lui Aron )umnul, !e nalta cultura si ntelepciune. Ne'a $a"!uit si a/utat n +,-<. Cri%alma +. IERONIM AL6U, coman!or, fost cole$ !e clasa la L. Ra!u Ne$ru cu 0oria Sima. #acea parte !intr'un $rup !e ofiteri anticomunisti. A spri/init $rupul material si cu sfaturi. .on!amnat. Mereu optimist n nc(isoare. ;. ION 6U.UR, me!ic militar, reuseste n +,-@, cu un pilot, sa fu$a n strainatate cu un avion. A fost printre primii rom ni, care au !escris situatia tarii su& comunism. @. .ORNEL .........., taran, ne'a $a"!uit si ne'a facut le$atura cu familia Muresan. 7. *0EOR*0E 6ERDERAS, taran, con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. Cincisor +. *0EOR*0E TEODORES.U, con!amnat pentru spri/inul !at
67/

$rupului !e re"istenta. ;. 1ASILE MUNTEAN, economist, con!amnat pentru spri/in !at $rupului.

Cincu +. ION MUNTEAN, stu!ent la .lu/, n!rumator al #ratiei !e .ruce, arestat n mai +,7?, con!amnat. ;. OTILIA ARONEASA, stu!enta la 6rasov. .on!amnata pentru atitu!ine anticomunista. @. ROMUL ARONEASA, notar, tatal Otiliei, ne'a $a"!uit n +,-+. .on!amnat. 7. MARIN MO*OS, $inerele lui Romul Aroneasa, mort n nc(isoare. -. NI.ULAE *A1RILA, taran, unc(iul lui Ion *avrila, a spri/init $rupul !e re"istenta. .on!amnat. >. 1I.TORIA *A1RILA, sotia lui Nicolae *avrila, a spri/init $rupul !e re"istenta. 8. ION *A1RILA 3Nicu4, taran, unc(iul lui Ion *avrila, alun$at !in casa si c(inuit $roa"nic pentru numele ce'l purta. ?. EMIL *A1RILA, taran, unc(iul lui Ion *avrila. Ne'a $a"!uit n +,-< si +,-+. ,. DUMITRU .OMSA, in$iner, spri/initor al $rupului, ncearca sa faca le$atura cu Ion *olea. .on!amnat la +< ani munca silnica. +<. NI.OLAE .OMSA, taran, con!amnat pentru spri/in la +ani munca silnica. ++. .ONSTANTIN .OMSA, taran, ani !e'a r n!ul spri/initor al $rupului. .on!amnat +- ani munca silnica. +;. ANI.A I#TIM ST SN*U. Una !in cele mai cura/oase fete care ne'au a/utat si ne'au spri/init n acei ani. Nu a fost cunoscuta !e securitate. +@. ION LAS.U, le$ionar, con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista. Mort n nc(isoare. +7. 1IOREL I*NAT, ti$an, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului.
675

+-. ION NI.ULI.I, economist, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. +>. AUREL STREGA, economist, si sotia Maria. Tot timpul &anuiti a avea le$aturi cu $rupul !e re"istenta. Alun$ati !in casa, anc(etati si suprave$(eati. +8. D....... 6ELEANU, stu!ent la .lu/, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. +?. *0EOR*0E SU.IU, pictor !e icoane, con!amnat 7 ani pentru atitu!ine anticomunista. +,. NI.OLAE SU.IU, ca si fratele sau, con!amnat. Crta +. REMUS 6UDA., profesor, nepot al (ai!ucului 6u!ac, om !e &a"a al $rupului n "ona. Ne'a a/utat cu armament, ec(ipament, alimente, carti si informatii. Descoperit n +,-7, reuseste o vreme sa !e/oace planurile securitatii. Arestat si con!amnat. ;. IOAN LU)I, stu!ent la .lu/. Se nca!rea"a $rupului prof. 1olcinsc(i. .on!amnat la +- ani munca silnica n +,-8. Comana +. .E.ILIA .OMSA, stu!enta la 6rasov, !in $rupul le$ionar !e la Aca!emia .omerciala. .on!amnata.

Colun +. ION TOADER, taran con!amnat la +- ani munca silnica pentru $a"!uire si a/utor !at $rupului. ;. ION TOADER, t mplar, fiul lui Ion Toa!er, con!amnat pentru aceleasi motive. @. ........MARES, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. 7. SU6TIRELU 3D4, &aies, care ne'a !escoperit &or!eiul n pa!ure n ianuarie +,--, !ar nu ne'a v n!ut.
67A

67F

Copacel +. MATEI OLTEANU, taran con!amnat pentru $a"!uire si spri/in. ;. DA1ID MANTA, taran, i!em. @. RADU MANTA, taran, i!em. 7.*A1RILA MANEA, taran, i!em. -. IOAN MANTA, taran, i!em. >. *0EOR*0E ROS.A, taran, i!em. 8. 1IR*IL MANTA, elev, fiul lui Ra!u Manta, var cu Ion Novac. A a/utat $rupul.

Cor<i +. .......TETU, preot $reco'catolic, a facut parte !in $rupul !e spri/inire 1istea. ;.DOREL TETU, elev si frate !e cruce la L. Ra!u Ne$ru, con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista. @. Omul al carui nume l'am uitat, pe care l'am poreclit Iermolae, si care ne'a a/utat n +,-;. 'aisoara +. 1ASILE MURESAN, plu$ar, t mplar si stupar, sotia sa Domnica si fetele Anuta, Marioara, Au$ustina si Irina, o familie frumoasa cum rar poate fi nt lnita, !istrusa !e securitate ca a $a"!uit n iarna lui +,-<'+,-+ sapte tineri !in $rupul !e re"istenta !in munti. )arintii nc(isi, fetele risipite n lume si $ospo!aria !istrusa. ;. *0EOR*0E 6O6OIA, taran con!amnat pentru spri/inul !at celor sapte. @. D IA.O6, preot, fratele Domnicii, i'a a/utat pe cei sapte.

677

'acia +. IOSI# 6OR.OMAN, taran con!amnat pentru $a"!uire si spri/in !at $rupului. 'ra&us +. REMUS SO#ONEA, elev si frate !e cruce la L. Ra!u Ne$ru !in #a$aras, cel mai &un elev !in clasa, !e'o curatenie sufleteasca !esav rsita. Dupa sapte ani !e lupta n munti moare n casa lui Olimpiu 6or"ea n 1istea !e 2os. ;. AFENTE SO#ONEA, taran, tatal lui Remus, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. @. DUMITRU *0INDEA, preot orto!o=, c(inuit !e securitate, con!amnat la nc(isoare. Moare repe!e !upa eli&erare. 7. SOLOMON SO#ONEA, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. -. 1I.0ENTE #LOREA .ODREA, stu!ent, i!em. >. S)IRIDON SO.A.IU, taran, i!em. 8. 1IOREL RO*OGEA, notar, i!em. ?. ION )O)ARAD AL 6RADULUI, taran, i!em. ,. ROMULUS #O*OROS, taran, i!em. +<. SOLOMON RO*OGEA, taran, i!em. ++. 1IORI.A SO#ONEA, sora lui Remus, i!em. +;. 1I.TORIA SO#ONEA, mama lui Remus, i!em. +@. 1I.0ENTE )O)A, functionar, i!em. +7. 1ASILE SO#ONEA al LAS.ULUI, i!em. 'ridif +. NI.ULAE O)RIS, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. ;. ALEFE .OMANI.I, taran, i!em.

@. NI.OLAE LUN*O.I, elev !in fratia L. Ra!u Ne$ru,

2BB

con!amnat pentru activitate anticomunista. 7. NI.ULAE LUN*O.I, farmacist, a reusit sa emi$re"e n SUA. 'e-ani +. )ANDELE MILOSAN, &ri$a!ier silvic. Securitatea se &a"a pe pa!urari, &ri$a!ieri silvici sau pa"nici !e v natoare ca oameni !e ncre!ere, nsa n marea lor ma/oritate erau oamenii nostri. Nu serveau securitatea sau mai !e$ra&a le !a!eau stiri false, n unele ca"uri informatii ticluite !e noi. Este ca"ul si lui )an!ele. A fost con!amnat la > ani munca silnica. ;. LI1IU RE.EAN, &ri$a!ier silvic, mpreuna cu )an!ele a spri/init $rupul !e re"istenta. .on!amnat la > ani munca silnica. @. NISTOR 1LASE, taran con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. 'um<ravita +. AUREL URIA, preot, ori$inar !in Danes, con!amnat pentru activitate anticomunista. *ntna +. ALEFANDRU NEA.SU, tatal, taran !in $rupul nvatatorului )ri!on, con!amnat. ;. ALEFANDRU NEA.SU, fiul, i!em. @. ION MORARU, taran, i!em. 7. AUREL NEA.SU, taran, i!em.

2B6

*eldioara +. NI.OLAE #ERIU, taran con!amnat pentru spri/inirea $rupului !in munti. *elmer +. MOISE 6AR.UTEAN, stu!ent la Timisoara, arestat si con!amnat la +< ani munca silnica pentru activitate anticomunista n $rupul le$ionar !e la )olite(nica. Daca nu ar fi fost prins printr'o v n"are, ar fi fost un &un luptator n munti. ;. ION 6AR.UTEAN, elev !in #ratia !e la Ra!u Ne$ru, p na la arestarea n le$atura cu $rupul !in munti. .on!amnat. @. 1ASILE .SLTEA, 31SSEA4, fecior pe atunci, om !e spri/in tot timpul. .on!amnat. 7. MOISE .SLTEA, notar, om !e spri/in mpreuna cu sotia. A fost !e mult a/utor. )rintr'un nepot !e'al sau ce pleca n SUA, ne'a facut le$atura cu .onsiliul National Rom n !in #ranta. A scapat cu mult noroc !e a nu fi con!amnat la moarte. .on!amnat la nc(isoare.

-. .ORNEL .SLTEA, fiul lui Moise, stu!ent la 6ucuresti. ) na la arestare a fost n le$atura cu noi. .on!amnat n +,-+. >. NI.ULAE .ORDEA, me!ic, spri/initor !e mare valoare al $rupului n toti anii, cu me!icamente, &ani si informatii. .ontactat !e securitate, i informa !upa ce se consulta cu noi. *a&aras +. *ELU NO1A., elev !in fratia !e cruce !e la Ra!u Ne$ru, cole$ cu Remus Sofonea. Dupa sase ani !e re"istenta n munti ca!e n lupta, n !imineata !e > au$ust +,-7, la O&re/a'Al&a, pe malul T rnavei. ;. MI0AI NO1A., profesor, primul !irector al L. Ra!u Ne$ru !in #a$aras, tatal lui *elu, spri/initor al $rupului !e re"istenta. .on!amnat la +- ani munca silnica.
2B2

@. *EMA *SRDA NO1A., stu!ent a la 6rasov, si a/uta fratele !in toata inima. .on!amnata, naste la nc(isoare. Moare cur n! !upa iesirea !in nc(isoare. 7. 1IR*IL MATEIAS, avocat, coman!ant le$ionar, fost prefect. Rol important n coman!amentul $eneral al re"istentei armate pe tara. Arestat n +,7?, e tinut +< ani ne/u!ecat, apoi con!amnat la munca silnica pe viata. Iese !in nc(isoare n +,>7. Moare n +,,-. -. SA6IN MARE, capitan, ori$inar !in Satu Mare. %n $rupul militar !e re"istenta !in #a$aras, a!uce $rupului nostru arme, ec(ipament, carti si o moara. )leaca !intre noi n #ranta, n +,-<, cu intentia !e a se ntoarce. Revine n +,-@, parasutat cu un $rup !e luptatori. Din cau"a unor !eficiente !e or$ani"are, nu ne'am putut nt lni. Moare in con!itii neeluci!ate. >. STAN.IU STROIA, !octor, fost asistent universitar, se sta&ileste la #a$aras. Este cunoscut !e toata lumea si cunoaste pe toata lumea. Are o atitu!ine nationalista, mpreuna cu alti intelectuali !in #a$aras. A/uta re"istenta anticomunista. Este arestat n toamna anului +,-< mpreuna cu fiul sau, elev !e liceu, si con!amnat. Om !e o nalta tinuta morala. 8. NI.ULAE 6URLA.U, !octor, mol!ovean la ori$ine, con!amnat n +,7? la 7 ani nc(isoare. La iesire se sta&ileste n #a$aras, intr n! repe!e n le$atura cu $rupul !e re"istenta. Implic n!u'se n crearea !e le$aturi si cu e=teriorul. 1 n!ut !e profesorul *rovu, este arestat si con!amnat la moarte cu mem&rii $rupului prinsi n +,-8. I se comuta con!amnarea n munca silnica pe viata. ?. 1ALER LITERAT, preot si profesor !e france"a la L. Ra!u Ne$ru. )entru atitu!inea lui anticomunista este arestat si con!amnat. #ost cole$ cu Octavian *o$a. ,. ROMULUS URSU, profesor la L. Ra!u Ne$ru, fruntas national taranist. )entru atitu!inea sa anticomunista este arestat n +,-+ si con!amnat. Trimis la .anal, moare fara n$ri/ire me!icala n +,-;. +<. ROMULUS 1I.TOR URSU, fiul profesorului Romulus
2B3

Ursu, stu!ent, fac n! parte !in $rupul 1olcinsc(i, mort n con!itii foarte suspecte. ++. RADU LITERAT, in$iner. #ost elev la Ra!u Ne$ru, fiul lui 1aler Literat, este arestat si con!amnat pentru activitatea sa anticomunista.

+;. .ORNELIU URSU, stu!ent, fiul porf. Ursu. Se nca!rea"a n miscarea stu!enteasca anticomunista n $rupul prof. 1olcinsc(i fiin! con!amnat. +@. SORIN LUDU, stu!ent. Rol important n coman!amentul re"istentei pe l n$a profesorul Nicolae, )etrascu. .on!amnat, iese $rav &olnav !in nc(isoare. +7. .ORIOLAN 6URA.U 3sotia MARIA4, preot militar, personalitate politica nationalista a Ar!ealului nca nainte !e primul ra"&oi mon!ial. Senator. Ia parte la ra"&oiul !e rasarit mpreuna cu fiul sau Matei, care moare n lupta. .u ntrea$a sa familie se !aruieste luptei anticomuniste. Urmarit nca !in +,7> !e la ale$eri, este arestat !upa patru ani si con!amnat. #iii sai i urmea"a e=emplul. +-. #LORIN 6URA.U, ca elev a fost seful #ratiei !e la L. Ra!u Ne$ru. In$iner silvic, a pre$atit "eci !e frati !e cruce, viitori luptatori anticomunisti. +>. ALEFANDRU 6URA.U. Elev la Liceul Militar. .on!amnat ca frate !e cruce n +,7+, este trimis pe front la +8 ani. Revine la L. Ra!u Ne$ru ca elev si activea"a n fratia !e aici. Este arestat si con!amnat. +8. O.TA1IAN 6URA.U, profesor universitar la .lu/, poarta si el i!eile familiei. La revolutie 3+,?,4, la .lu/, este n primele r n!uri, fiin! ales prese!intele #rontului Salvarii Nationale !e aici. Ram ne p na la moarte cre!incios i!eilor familiei sale. +?. MI0AI 6URA.U, cel mai mic frate, elev la L.R.N., si frate !e cruce, este arestat si con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista. +,. O.TA1IAN #LORES.U, profesor la L.R.N., pentru atitu!inea sa anticomunista este trimis n la$arul !e la .aracal, apoi
2B4

con!amnat. ;<. MI0AI SA6ADUS, profesor la L.R.N., arestat n +,7? si con!amnat pentru activitate anticomunista. ;+. ADAM 6U.UR, profesor la L.R.N., con!amnat pentru activitate anticomunista. ;;. 1I.TOR #LOREA, profesor la L.R.N., con!amnat n +,-+ pentru atitu!ine anticomunista. ;@. IOAN 6ALAN, stu!ent la )olite(nica 6ucuresti. Arestat si con!amnat n +,7?. ;7. O.TA1IAN )O)A, stu!ent la .onservatorul !in 6ucuresti, con!amnat pentru activitate anticomunista. ;-. O.TA1IAN TOMUTA, fost elev la L.R.N., stu!ent, seful $rupului le$ionar !e la )olite(nica 6ucuresti, con!amnat pentru activitate anticomunista. ;>. 1ALERIU TEODORU, fost elev la L.R.N., con!amnat cu $rupul )olite(nicii !in 6uc. ;8. 0ORIA DRA*0I.I, stu!ent, i!em. ;?. MIR.EA GOR.A, stu!ent, implicat n $rupul !e parasutati al $rupului Sa&in Mare, con!amnat. ;,. OTILIA 6ALAN, nvatatoare, mama lui Ion 6alan, a/uta $rupul !in munti cu ec(ipament !e munte n !oua r n!uri. @<. EMILIA MA*A, nvatatoare, sotia lui Mi(ai Ma$a, tot timpul spri/initoare a $rupului !in re"istenta. @+. IOAN *IUR.A, me!ic, fruntas national taranist, arestat. %n casa lui a fost primul se!iu al Securitatii. Urmarit !e securitate, s'a ascuns la 6rasov, un!e a !ece!at.

@;. EMIL .OS*AREA, avocat, fruntas national taranist con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. .asa lui a fost al !oilea se!iu al securitatii. @@. ANORE S.0ULL, me!ic evreu, a trimis prin profesorul Novac me!icamente pentru *elu Novac. @7. .ORIOLAN )ERENI, me!ic, l'a scapat !e la moarte pe luptatorul Dumitru Mol!ovan, ! n!u'i prin transfu"ie propriul sau
2B/

s n$e. @-. MAR*ARETA 0ALMA*0I, sora me!icala. L'a a/utat pe !octorul )ereni la transfu"ie si l'a n$ri/it pe ranit. @>. EU*EN .RISAN, me!ic, arestat si con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. @8. )ETRU MAN.IULEA, arestat si con!amnat n $rupul )ri!on. @?. #ratii .OMANAR5 1I.TOR, TITUS, MIR.EA si O.TA1IAN, le$ionari, con!amnati pentru re"istenta anticomunista. @,. ION MAR0AU, croitor, le$ionar, con!amnat pentru activitate anticomunista. 7<. IULIU S.OREI, i!em. 7+. ELISIE *SNS.A, le$ionar, i!em. 7;. ION MATEI, i!em. 7@. NI.OLAE MAIER, croitor, le$ionar, i!em. 77. NI.OLAE IOANID, le$ionar, functionar, i!em. 7-. 1ASILE TA#LAN, le$ionar, avocat, i!em 7>. AUREL 6ENTEA, te(nician, con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. 78. ANA )O)A, ori$inara !in 1oievo!eni, functionara, a n!ra"nit sa !ea referat &un pentru !r. 6urlacu arestat. 7?. .ONT )ETRE, secretar ).R la .om&inatul .(imic #a$aras, a !at referat &un pt. !r. 6urlacu. 7,. IOSI# GIE*LER, me!ic evreu. A !at referat &un pt. !r. 6urlacu. -<. ANDREI NEUMAN, me!ic evreu. A !at referat &un pt. !r. Nicolae 6urlacu. -+. IOSI# MUNTEANU, con!amnat pentru activitate anticomunista. -;. *0EOR*0E .OMSA, secretar al Liceului Ra!u Ne$ru. L'a $a"!uit o iarna pe *elu Novac, c n! a ramas sin$ur. -@. D .IORA, eleva la Liceul !in #a$aras, ucisa la securitate n con!itii necunoscute. -7. *0EOR*0E *O1ORAN, preot, con!amnat pentru
2B5

atitu!ine anticomunista. --. ION 6AR.UTEAN, muncitor, con!amnat. ->. GOE 1S2EU si sora sa, .ARMINA, con!amnate pentru spri/inul !at Re"istentei anticomuniste. $alati 0 *a&aras +. *0EOR*0E TOADER, fost elev la L.R.N., in$iner c(imist, sef !e promotie al )olite(nicii 6ucuresti, seful or$ani"atiei le$ionare a 2u!. #a$aras. .on!amnat n +,7? n orasul Stalin pentru activitate anticomunista. Ucis la nc(isoarea *(erla n +,-+. ;. *0EOR*0E TOADER, muncitor, var cu in$. *(. Toa!er,

con!amnat pentru activitate anticomunista. @. ION .OMSA, preot, i!em. $rid +. *0EOR*0E URDEA SLATINARU, luptator !eose&it n re"istenta. Si'a aparat li&ertatea cu arma !e la ale$erile !in +,7>. )rins, este con!amnat la moarte, con!amnare nee=ecutata timp !e multi ani. ;. *0EOR*0E .IURILA, taran, con!amnat pentru participare n $rupul !e re"istenta )ri!on. @. ION 6OIERU, con!amnat la cinci ani pentru participare la $rupul )ri!on. 7. *0EOR*0E 6OIERU, con!amnat la patru ani, i!em. -. SA6IN DRA*0I.I, ucis n anc(eta la securitate pentru participare la $rupul )ri!on.

2BA

$ura Vaii +. IOAN *A1RILA, stu!ent la .lu/, con!amnat n c teva r n!uri n contumacie pentru activitate anticomunista n $rupurile stu!entesti le$ionare !in .lu/ si 6rasov. .on!amnat la moarte n contumacie n orasul Stalin, n +,-+, pentru constituirea !e :&an!a teroristaL si actiune armata antistatala. Arestat la .lu/ n +,8>, con!amnarile fiin!u'i prescrise. ;. NI.ULAE )O)A 3sotia LINA4, spri/initori ai $rupului !e re"istenta !in munti. .on!amnat. @. ION TRSM6ITAS, taran, invali!, spri/initor al $rupului, con!amnat, mort n nc(isoare. 7. NI.ULAE .RISTEAN, nvatator 3sotia TEREGA4, spri/initori ai $rupului !e re"istenta, con!amnat. -. ION .RISTIAN, taran, con!amnat ca spri/initor al $rupului !e re"istenta. >. AUREL .RISTIAN. A transportat cu caii alimente la munte pentru $rupul !e re"istenta. .on!amnat. 8. *0EOR*0E ALDEILIE, taran, spri/initor al $rupului con!amnat. ?. ION 1I2OLI, taran, plec n! n SUA, a transmis un mesa/ .onsiliului National Rom n. Nu a fost cunoscut !e securitate. ,. ION IARU 3DADU4, $a"!a a luptatorilor si spri/initor. .on!amnat. +<. MATEI IARU, tata si fiu, $a"!e ale $rupului, nu au fost aflati !e securitate. ++. TRAIAN IARU 3al LINII4, t mplar, $a"!a a $rupului. Ne'a construit la"i !e pastrat alimente. .on!amnat. +;. 1IR*IL STROIA, taran, $a"!a a $rupului, c(iar c n! conta ca informator al securitatii. +@. 1IR*IL SOT.AN, cu ntrea$a familie, Maria ' sotie, Ion si Trita, parinti, $a"!e ale $rupului, nu au fost cunoscuti !e securitate. +7. NI.ULAE MAFIM LEA6U, taran, unc(iul unui ofiter !e securitate, $a"!a !e ncre!ere n multe r n!uri. Nu a fost cunoscut !e

2BF

securitate. +-. *0EOR*0E 6RENES 3RU.AREANU4, ru!enie cu *(ita 0asu, $a"!a a $rupului, con!amnat. +>. ION )U.I.A, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. +8. *0EOR*0E #AR.ASAN, taran invali! !e ra"&oi, om foarte iscusit, a spri/init $rupul material si cu informatii n timp ce conta ca informator al securitatii. Nu a facut nc(isoare. +?. *0EOR*0E .ORDEA, taran, om !e va"a n sat, tata a opt copii. .unoscator al muntilor, ne'a facut n +,7, le$atura cu $rupul Arsenescu. Nu a fost cunoscut !e securitate. +,. D .ORDEA, unul !in fii, cio&an n 6a&a n +,-+ si +,-;. A spri/init $rupul la munte. ;<. LAUREAN si 1ASILE LAGEA, unc(i ai lui Ion *avrila, spri/initori si $a"!e ale $rupului c(iar si c n! contau ca informatori la securitate. Anc(etati, !ar nu con!amnati. ;+. )IAN LAGEA, socrul lui 1asile La"ea, a spri/init $rupul material si cu informatii c t a trait. ;;. *0EOR*0E 0AN 3al lui Iosif4, taran, oier. La nceput a spri/init re$imul comunist, apoi s'a lamurit. %nainte !e moarte 3+,7,4 ne'a !aruit armament. ;@. *0EOR*0E 0AN 3al lui *alaftion4, "i!ar, spri/initor al $rupului n timp ce era prese!intele #rontului )lu$arilor. Nu a fost cunoscut !e securitate. ;7. *0EOR*0E *A1RILA, !rumar, tatal lui Ion *avrila, moare n +,7,, n urma unui tratament la securitate. ;-. ANA *A1RILA, mama lui Ion *avrila, con!amnata ca a furni"at arme $rupului. %mpreuna cu fiicele Ileana si Eu$enia, ram ne la !ispo"itia setei !e ra"&unare a securitatii ;, !e ani. ;>. TRAIAN NISTOR, cio&an, ne'a !at n fiecare an spri/in la munte. Nu a fost cunoscut !e securitate. ;8. *0EOR*0E ROMAN 3Geve!ei4, taran, a spri/init $rupul ca $a"!a si cu alimente. Nu a fost cunoscut !e securitate. ;?. 1I.TOR NISTOR 3.(itu4, si NI.ULAE DATES 3Danuca4, tarani n puterea v rstei, au murit n urma &atailor !e la securitate,
2B7

&anuiti a avea le$aturi cu $rupul !in munti. ;,.ION IARU 3Ionucu4, spri/initor al $rupului, necon!amnat. $lm<oaca +. AUREL MOISIN, taran spri/initor al Lenutei #aina. ;. 3D4 TA1ALA, spri/initor al Lenutei #aina. $rnari +. 3D4 REN.IU, a pre$atit cartiruirea $rupului n iarna +,-;'+,-@. !rseni +. MATEI .OTOROG, taran, con!amnat ;< ani munca silnica pentru spri/inirea $rupului. ;. IOSI# 0ERSENI 3IO2I.A4, vestit oier, om n v rsta, ne'a spri/init la munte cu alimente. @. D D , o fata, ru!enie cu 1ictor Metea, ne'a fost $a"!a si spri/initoare cura/oasa n c teva r n!uri.

7. TOADER 6ALAN 3sotia MARIA4, spri/initor al $rupului !e re"istenta. -. IOAN RSNEA, profesor, spri/initor al $rupului. !urez +.ION TETU, con!amnat pentru spri/in !at $rupului. ;.STE#AN TI)U, i!em. @.DUMITRU O)RIS, impie$at, con!amnat la ? ani. 7.ALEFANDRU SASU, i!em. -.ION SASU 3NI.A SASU4, spri/initor si $a"!a, nu a fost cunoscut !e securitate. >. D MATEI, &atr n or&, ce locuia la Nica Sasu, care ne cule$ea informatii !espre ce se vor&ea n sat si la militie.
26B

8.MARIA SASU, femeie n v rsta, mama a sapte copii, ru!enie cu Ion *avrila, $a"!a a $rupului. Nu a fost cunoscuta !e securitate. ?. IULIAN NEAMTU, arestat si con!amnat n $rupul elevilor pentru activitate anticomunista. Iasi 0 *a&aras +. ION I1AN, stu!ent con!amnat cu $rupul le$ionar al )olite(nicii 6uc. pentru activitate anticomunista, mort n nc(isoare. ;.*0EOR*0E 6UL*AR, stu!ent con!amnat cu $rupul le$ionar al Universitatii 6ucuresti. @. *0EOR*0E )E)TEA, stu!ent, i!em 7. DANILA )E)TEA, taran, 3sotia EU*ENIA4, con!amnat pentru spri/inul $rupului !e re"istenta. -. GA0IU LU)U, taran, 3sotia Lu!ovica4, i!em >. MATEI #LOREA, preot, 3sotia 1erona4, i!em. 8. TRAIAN )E)TEA, taran, 3sotia *enoveva4, i!em. ?. *0EOR*0E 6UL*AR, taran, 3sotia Ana4, i!em. ,. DANILA #LOREA, taran, i!em. +<. NI.OLAE MOTO., taran, 3sotia Raveca4, i!em. Ileni +. )IRAU TOMA 3)OR SM6U4, fecior, !in $rupul !in munte, ca!e n lupta cu securitatea n !ecem&rie +,-<, n sura lui Dumitru .ornea. ;. 1I.TOR METEA, elev, frate !e cruce la L.R.N., !upa sase ani !e lupte n munti, ca!e prin v n"are n m na securitatii. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8. @. DUMITRU .ORNEA, taran !e ?< !e ani, con!amnat la moarte si e=ecutat pentru ca l'a $a"!uit pe Toma )irau. -. MARIA .ORNEA, 3Domnisoara4, mpreuna cu mama ei a $a"!uit $rupul !e re"istenta si l'a spri/init. .on!amnata. >. 1I.TOR METEA, tatal lui 1ictor Metea, con!amnat pentru
266

spri/inul !at. Moare n nc(isoare. 8. ION METEA, fratele mai mic al lui 1ictor Metea, om !e spri/in n con!itiile n care securitatea se ra"&una pe el pentru neprin!erea lui 1ictor. ?. *0EOR*0E METEA, taran, con!amnat la +- ani munca silnica pentru spri/inul !at $rupului !in munte.

,. SIMION *0IGDA1U, taran, participant Mo$os'Ma"ilu, con!amnat. +<. TOMA 6LE6EA si ELENA 6LE6EA, i!em. ++. ION .OMAN, taran, i!em. +;. DOREL .ORNEA, i!em. +@. ION 6AR6U, i!em. +7. TOMA 6AR6U, i!em. +-. 1ALER MILEA, i!em. +>. TRAIAN .ORSATEA, stu!ent, i!em. +8. 1IR*IL .ORSATEA, i!em. +?. ION MILEA, i!em. +,. ION #AR.AS, i!em. Ji<ert

la

$rupul

+. *0EOR*0E 6UTA, taran !eose&it. .a t nar a calau"it armata rom na n +,+>. Ne'a $a"!uit si spri/init cu !ra$. .on!amnat. ;. ION 6UTA, fratele lui *(eor$(e, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !in munte. @. *0EOR*0E S.SRNE.I, taran con!amnat pentru stri/inul !at $rupului !in munte. 7. DIONISIE MEDREA, me!ic, spri/in me!ical. Nu a fost cunoscut !e securitate. -. MI0AI OA*NER, nr.>>, taran sas n v rsta, $a"!a a $rupului n c teva r n!uri. Nu a fost cunoscut !e securitate. >. MARTIN TONTS.0, nr.+7, taran sas, curatorul &isericii. Om !e spri/in. Nu a fost cunoscut !e securitate.
262

8. *0EOR*0E *TLDNER, nr.@;, taran sas, $a"!a a $rupului. ?. ROT0 si $inerele sau TONTS.0 MARTIN, nr +-<, $a"!a si spri/in. ,. TONTS.0 A*NETA, nr. -;, ne'a a/utat cu mama ei c(iar n con!itiile n care securitatea &anuia ca are le$atura cu noi. +<. D MULER si fiica ANA, nr. ?<, ne'a $a"!uit si a/utat. ++. SIMION ROT0, ne'a fost calau"a noaptea n !irectia *r nari. Am fost at t !e &ine primit ca !upa -< !e ani mai retin si numarul casei acestor oameni. udisor +.EU*ENIA 0ASU, sotia lui *(eor$(e 0asu si'a a/utat sotul atra$ n! asupra ei m nia securitatii. Anc(etata &estial si con!amnata. ;.DUMITRU .OMANI.I, tatal Eu$eniei, cu mama Eu$eniei, si'au spri/init $inerele *(eor$(e 0asu cu toata !ra$ostea. Dumitru ' con!amnat la nc(isoare. @.O.TA1IAN .OMANI.I, taran, spri/initor al $rupului, con!amnat la "ece ani nc(isoare. 7.NI.ULAE DRU*A, spri/initor al $rupului, con!amnat. uta +.MIR.EA LUDU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. ;.O.TA1IAN 6ALEA, i!em.

isa +. IOAN )O) 3#ILERU4, pa!urar, !e mare folos $rupului nainte !e +,-+ si apoi n $rupul !e la munte. Dupa cinci ani !e re"istenta n munti este arestat n martie +,->. .on!amnat la moarte si e=ecutat n
263

+,-8. ;. DUMITRU MOLDO1AN, fost elev la L.R.N. .on!amnat n +,7? la un an nc(isoare pentru actiune anticomunista. La iesirea !in nc(isoare ale$e lupta armata mpreuna cu tatal sau. Este ranit $rav ntr'o confruntare cu securitatea n toamna anului +,-+. .on!amnat la munca silnica pe viata. @. 1ASILE MOLDO1AN, taran, tatal lui Dumitru. %si nsoteste fiul la munte. #iin! prins, este con!amnat la munca silnica pe viata. Moare n nc(isoare. 7. AFENTE STANISLA1, preot unit si nvatator. Unul !intre cei mai utili oameni !e spri/in n primii ani ai $rupului. %n casa lui s'a luat le$atura cu !oi coman!anti !e re$imente, alcatuin!u'se un plan !e actiune !aca situatia ar fi !evenit favora&ila unei e=tin!eri a re"istentei anticomuniste. Securitatea nu a aflat !e acest plan. .on!amnat pentru spri/inirea $rupului. -. ION .ATANA, maior !e&locat. Ia parte la ntele$erea !in +,7, cu cei !oi colonei 3nu s'au spus nume, i cunostea numai el4. La nt lnire au luat parte parintele Stanislav, An!rei 0asu si Ioan *avrila. Ne'a !aruit armament !e calitate. Nu stiu sa fi facut nc(isoare. >. *0EOR*0E 0ASU, mester constructor, veteran !e ra"&oi, var cu Laurean 0asu. *a"!a si spri/initor pentru $rup. .on!amnat la +- ani munca silnica. 8. 1I.TOR 0ASU, tatal si 1I.TOR 0ASU fiul, oameni !e spri/in, am n!oi con!amnati. ?. ELENA 0ASU, spri/initoare a $rupului. ,. DA1ID *REA1U 3DU.A4, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. +<. ALEFANDRU *REA1U, con!amnat pentru ca l'a $a"!uit pe Dumitru Mol!ovan. ++. MARIA )O), sotia lui Ion )op, con!amnata la nc(isoare pentru ca si'a a/utat sotul.
264

+;. SA1U )ALER si Silvia sotia lui, $a"!a a $rupului. .on!amnati. +@. *0EOR*0E MUNTEAN, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !in munte. +7. 1I.0ENTE MUNTEAN, i!em +-. *0EOR*0E SER6AN, i!em. +>. ALEFANDRU RUS, i!em. +8. IOAN *REA1U 3MEI4, i!em +?. NI.ULAE )ALER, i!em. +,. 1ASILE SI ALEFANDRU 1A.ARU, i!em. ;<. MOISE )O)A, i!em. ;+. REMUS )O)ES.U, refu$iat !in 6asara&ia, con!amnat pentru le$aturi cu $rupul.

;;. 1ASILE MUNTEAN, stu!ent, apoi me!ic, spri/initor al $rupului, con!amnat. Mereu optimist n nc(isoare. ;@. O.TA1IAN MUNTEANU, taran, fratele lui 1asile, $a"!a a $rupului. Ne'a !aruit armament si alimente. .on!amnat la munca silnica pe viata. ;7. SER6AN .ORNILA, socrul lui #ileru, cu sotia 1ictoria, a fost $a"!a si spri/initor. .on!amnat. ;-. NI.A)O)II 1I.TORIA, taranca, va!uva cu trei copii, sora cu *(eor$(e .or!ea !in *ura 1aii. *a"!a a $rupului. .on!amnata. ;>. ALEFANDRU 6ROS.ATAN, pa!urar, prieten al lui #ileru, con!amnat pentru spri/inul !at. ;8. NI.OLAE )ALER, nvatator, spri/initor al $rupului. Nu a fost cunoscut !e securitate. ;?. MIR.EA )ALER, taran, i!em. ;,. IOSI# si *0EOR*0E 1A.ARU, i!em. @<. IOAN SER6AN )ALER 36AGAON4, spri/initor al $rupului. Arestat si c(inuit la securitate.

26/

"ndra +. EU*EN RATIU, fratele !e mama al lui 0oria Sima, cunoscator a sapte lim&i !e circulatie internationala, a&solvent al #acultatii !e Litere !in 6ucuresti, refu$iat n *ermania n +,7+, revenin! n tara, este !us n Uniunea Sovietica si tinut n anc(ete +< ani. %ntors n tara, este con!amnat p na n +,>7. Traieste su& suprave$(erea stricta a securitatii. )lecat c tiva ani n Spania, revine !in nou n Rom nia. ;. ION SIMA, taran, con!amnat pentru participare la $rupul Mo$os'Ma"ilu. @. ILIE GARA 3sotia ' ru!enie cu 0oria Sima, !eportata n 6ara$an4. .on!amnat i!em. 7. TRAIAN SU.A.I, i!em. -. NI.OLAE GARA 3a lui Sercaianu4, i!em. >. ION )I.A, elev, i!em. 8. 1ASILE DRU*OLA, i!em. ?. ION DAN, taran le$ionar, con!amnat cu 1ir$il Mateias. "er&%indeal +. AUREL DAISOREANU, taran, caraus, le$ionar, om cumpatat si !evotat $rupului cu ntrea$a familie. Ne'a $a"!uit n iarna +,-+'+,-;, con!amnat ;< ani munca silnica. ;. ION LEAN.U, taran ori$inar !in 0ure", si el, si sotia la fel !e !evotati $rupului ca si Aurel Daisoreanu. .on!amnat. "ar&%ineni +. ELENA #AINA, eleva la 6la/. Alaturi !e *(eor$(e Ionele 3Dumitriu4, a fost n munti cu arma p na n +,-;. Ramasa sin$ura, este arestata n !ecem&rie +,-; n Avri$, n casa co/ocarului Oancea.
265

.on!amnata la munca silnica pe viata. ;.*0EOR*0E IONELE 3Dumitriu4, tinerete aventuroasa. .opil !e mot, orfan, !in Arieseni, vin!ea fluiere n .lu/. A!optat !e capitanul Siancu, a/un$e copil al Le$iunii p na n +,@?. Mai t r"iu face armata si frontul. 6anuit la Ara! ca ar fi locotenentul Dumitriu, cautat !e securitate, este &atut $roa"nic. Eva!ea"a !in spital cu a/utorul personalului me!ical si se refu$ia"a la 6rasov, la or$ani"atia le$ionara !e aici. Este silit sa se retra$a n munti cu Elena #aina, ram n n! cu arma n m na p na n +,-+, c n! moare n lupta cu securitatea n )oiana Si&iului. @. ALEFANDRU #ULI.EA, muncitor la 6rasov. .on!ucator al unei unitati le$ionare nca!rate n lupta !e re"istenta anticomunista. .on!amnat la munca silnica pe viata. 7. 1I.TORIA #ULI.EA, sotia lui Ale=an!ru, sora Elenei #aina, si urmea"a sotul n tot ce a ntreprins. .on!amnata. -. ION #ULI.EA, muncitor la 6rasov, le$ionar, fratele lui Ale=an!ru. Este alaturi !e fratele sau n tot ce a ntreprins. .on!amnat la munca silnica pe viata, moare ucis la nc(isoarea *(erla. >. TEREGA #ULI.EA, sotia lui Ion #ulicea, si urmea"a sotul n tot ce a facut. Oltet +. AUREL LELUTIU, preot $reco'catolic, urmarit !e securitate, spri/initor al $rupului, con!amnat. ;. IONEL LELUTIU, preot $reco'catolic, i!em. @. NI.OLAE *REA1U, stu!ent teolo$, spri/initor al $rupului, con!amnat. 7. IOAN MONEA, functionar, i!em. -. 1ASILE SURDU, participant la $rupul !e re"istenta. >. O.TA1IAN .SR2E, elev, participant la $rupul !e re"isten ta, con!amnat. 8. *0EOR*0E LELUTIU, i!em.
26A

?. ION LELUTIU, taran, i!em. ,. 1I.TOR SO#ARIU, taran, con!amnat pentru activitate anticomunista. (oienita +. 1ASILE 6AN.IU, pa!urar, fost elev la L.R.N., cole$ cu Ioan *avrila, spri/initor al $rupului c n! s'a iernat n pa!urile !e aici. ;. Sotii ILINA, arestati !e securitate la Si&iu pentru spri/in !at re"istentei. (ersani +. NUTIU LEONTE, stu!ent, con!amnat cu .entrul Univ. le$ionar 6ucuresti. ;. *0EOR*0E ARE.U, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. @. DUMITRU 6O.U, i!em. 7. ION DAN, i!em -. *0EOR*0E #IN*0I, i!em. >.ION SOLTEA, i!em.

8. DUMITRU NUTIU, i!em. ?. *0EOR*0E 6OIERU, i!em. ,. ION NUTIU, i!em. +<. *0EOR*0E .OSTE, i!em. ++. *0EOR*0E .OMARDI.EA, i!em. (orum<acu de Jos +. ELISA6ETA MALENE, nvatatoare, va!uva preotului *(eor$(e Malene, ucis !e ostasii sovietici, spri/initoare importanta a $rupului !e re"istenta !in munti n "ona !e apus a Tarii #a$arasului.

26F

(orum<acu de Sus +. .ONSTANTIN .ISMAS, stu!ent me!icinist, con!amnat la +< ani munca silnica pentru activitate anticomunista. ;. ION 1OINEA*, con!amnat la +< ani pentru spri/inul $rupului !e re"istenta. @. ION SILEA, i!em. 7. *0EOR*0E *RITU, i!em. -. .ONSTANTIN *ORE .A)AT SNA, i!em. >. DUMITRU .ISMAS, i!em ,oul Romn +. IONITA *REA1U, fost elev la L.R.N., le$ionar, pe frontul !e rasarit se mprieteneste cu plutonierul )artenie .osma. Intuiesc o lupta !e re"istenta mpotriva ocupantului sovietic si se pre$atesc pentru aceasta. %mpreuna, !epo"itea"a arme nca !in +,7-. Are le$aturi n +,78 cu colonelul Arsenescu, pe care'l $a"!uieste. *a"!a pentru Elena #aina si Dimitriu. .on!amnat la munca silnica. ;. AUREL #ILI), taran, spri/initor al Elenei #aina. @. )ETRE A)OST, taran, i!em. 7. *0EOR*0E 6U.URES.U, i!em. -. *0EOR*0E #RE.IU, alcatuieste acte false pentru Elena #aina si Dimitriu. >. *RE#I 6UDA., fratele lui Remus 6u!ac spri/initor al $rupului !in munti, con!amnat. 8. *0EOR*0E 6U.UREASA, a trecut'o Oltul cu &arca pe Lenuta #aina si !e !oua ori pe me&mri $rupului !in munti. O%a<a +. IAN.U MORAR, me!ic, con!amnat pentru activitate anticomunista cu centrul le$ionar 6ucuresti. 6un con!ucator. Daca ar fi scapat !e arestare, ar fi fost cu si$uranta seful $rupului !e re"istenta
267

#a$aras. ;. IA.O6 6OIER, in$iner, con!amnat la "ece ani pentru spri/inirea $rupului !e re"istenta !in munti. @. ION DO6RIN, taran, i!em. 7. MARIA DO6RIN, i!em. -. *0EOR*0E IDOMIR, i!em. >. MARIA IDOMIR, i!em.

8. STE#AN IDOMIR, me!ic, i!em. ?. IOSI# STEA1U, taran, i!em. ,. IOSI# TE)ES, maistru silvic, i!em. +<. *0EOR*0E ROMAN, i!em. ++. MARIA ROMAN, i!em. +; AUREL ROMAN, i!em. +@. NI.OLAE MORAR, tatal me!icului Iancu. +7. *0EOR*0E .ALIN, i!em. +-. IA.O6 .ALIN, i!em. +>. IOAN .OMAROMI, i!em. +8. TRAIAN MORAR, i!em. (oiana Si<iului +. #amilia ION RODEAN a spri/init'o pe Lenuta #aina si pe Inele. .on!amnati. (arau +. ION )RIDON, nvatator, voluntar n primul ra"&oi mon!ial, capitan re"ervist. .on!ucatorul $rupului !e re"istenta :1ultaniiL. Or$ani"ea"a cu a/utorul lui Marcel .ornea oamenii !in satele !in rasaritul Tarii #a$arasului. .on!amnat la moarte n Orasul Stalin n +,-+. Ucis n lanturi nainte !e e=ecutie la nc(isoarea 2ilava. ;. ION 6OAM#A, nvatator, a/utorul lui Ion )ri!on, con!amnat +> ani. @. .LEMENT OANA, ucis, n noaptea arestarii, n &ataie la
22B

securitate. @. ION 6UTA, taran, con!amnat +- ani pentru participarea la $rupul )ri!on. 7. IA.O6 6UTA, economist, con!amnat la +- ani, i!em. -. ION OANA .UTA, i!em. >. ION .ER6U, i!em. 8. *0EOR*0E NOARA, con!amnat patru ani, i!em. ?. NI.OLAE NOARA, con!amnat la > ani, i!em. ,. *0EOR*0E SASE6ES, con!amnat @ ani, i!em. +<. TANASE .RETU, con!amnat @ ani, i!em. ++. ANDREI .ER6U, con!amnat - ani, i!em. +;. *0EOR*0E AFINTE, arestat si numai anc(etat, i!em. +@. )ETRU ITOA#A, arestat si anc(etat, i!em. (o-orta +. ANDREI 0ASU, te(nician la Astra Ara!, le$ionar. . t a trait, a fost sufletul si con!ucatorul !e fapt al $rupului !e re"istenta fa$arasan. 1 n!ut, moare n lupta cu securitatea n 1oivo!eni n fe&ruarie +,-;. ;. *0EOR*0E 0ASU, mester !e acoperisuri, frate cu An!rei, se nca!rea"a n $rup n +,7,. Este prins prin v n"are n +,--, la 6ucuresti. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8. @. ANDREI 0ASU tatal si mama GINA, au !at spri/in total fiilor lor. Au fost anc(etati, c(inuiti, con!amnati. 7. 1I.TORIA TRSM6ITAS, sora fratilor An!rei si *(eor$(e 0asu. :Si'n foc intram pentru fratii mei.L Anc(etata, c(inuita !e securitate.

-. *0EOR*0E DRU*A, taran, con!amnat pentru spri/in !at $rupului. >. 1I.TOR DRU*A, taran, i!em. 8. *0EOR*0E .RISTIAN, taran, i!em. ?. *0EOR*0E MI0AILA, taran, i!em.
226

,. SIMION NE*REA, taran, i!em. +<. ION *ANEA, cumnat cu fratti 0asu, i!em. ++. )ETRE .RISTEA, morar, con!amnat pentru spri/inirea $rupului la +- ani munca silnica. +; TIT LI1IU NE*REA, preot si sotia 0ARETA, tot timpul spri/initori ai fratilor 0asu. Anc(etati, !ar nu !ove!iti !e securitate. +@. #ratii *ANEA, postasi, au a/utat material $rupul !e re"istenta. Nu au fost cunoscuti !e securitate. +7. ION *ANEA, fiul unui, stu!ent, nca!rat n $rupul 1olcinsc(i. .on!amnat la +- ani munca silnica n +,-8. +-. MATEI MI0AILA, spri/initor !e seama al $rupului. .on!amnat. Racovita +. DA1ID RATIU, taran, spri/initor al Lenutei #aina. .on!amnat. ;. )ETRE MURESAN, i!em. @. IOAN 6ALEA si sotia .RISTINA, i!em. 7. ION DRA*OI si sotia ANA, i!em. -. IOSI# LUN*U, nvatator si sotia MARIA, i!em. >. 1ASILE STOIA, i!em. 8. 1ASILE SA1U, i!em. Rot<av +. 1IOREL si MARIA )URI.E, tineri tarani. Au $a"!uit n con!itii foarte periculoase un $rup !e luptatori n iarna +,-+'+,-;. Nu au fost cunoscuti !e securitate. ;. D MARTIN, preoteasa, matusa lui *elu Novac, care ne'a !at informatii pretioase n !ecem&rie +,-+.

222

Rusor +. )ARTENIE .OSMA, plutonier n armata rom na, ori$inar !in Sona. A pornit pre$atirea pentru re"istenta armata anticomunista nca !e la ;@ au$ust +,77, !epo"it n! arme, convins ca aceasta va avea loc n viitor. A fost a/utat !e caporalul *(eor$(e Taulea, Ionita *reavu si socrul sau, Iaco& 2uncu. A trimis arme si colonelului Arsenescu. A spri/init $rupul fa$arasan cu arme si ec(ipament militar. %nrolat n Or$ani"atia !e Re"istenta Anticomunista a militarilor !in $arni"oana #a$aras prin capitanul Traian Monea, superiorul sau. .on!amnat la moarte si e=ecutat n Orasul Stalin, n +,-+. ;. 1ALERIA .OSMA, sotia lui )artenie, mama a trei copii, a fost tot timpul alaturi !e sotul ei n tot ce a ntreprins, av n! soarta !estinata va!uvelor luptatorilor !in Re"istenta Armata 3anc(ete, c(inuri, alun$are !in casa, !etinere cu lunile la securitate4.

@. IA.O6 2UN.U, socrul lui )artenie, si'a a/utat $inerele n tot ce a facut.*a"!a si spri/initor al $rupului fa$arasan. .on!amnat, moare n nc(isoarea .aranse&es. 7. ELENA 2UN.U, sotia lui IA.O6, spri/initoare a $rupului. Arestata si con!amnata. -. ARON .OMSULEA, taran, alaturi !e )artenie .osma si 2uncu n toate actiunile lor. .on!amnat. >. *0EOR*0E ARSU, taran, ascuns la familia 2uncu, n noiem&rie +,-<. )entru a'i salva pe luptatorii !in munti aflati la locuinta lui 1aler )ica, s'a aruncat pe !rum n mi/locul securistilor atra$ n!u'i !upa el si fiin! ranit $rav. .on!amnat n Orasul Stalin n +,-+. 8. 1I.TOR ROS.A, elev, seful #ratiei !e .ruce !e la Liceul Ra!u Ne$ru, con!amnat pentru activitate anticomunista n Orasul Stalin n +,7?. ?. 1I.TOR DSM6OI, preot, spri/initor al $rupului pe c n! era paro( n Dra$us. .on!amnat la +< ani nc(isoare o !ata cu Ion .(iu/!ea si ceilati. ,. ALEFANDRU .OMSULEA, militar, arestat n ca"arma la
223

Ora!ea, !e catre Securitate, si $asit sp n"urat n $ra!ina casei parintesti, !upa +< "ile. +<. 1ALER )I.A, $a"!a n multe r n!uri si spri/initor al $rupurilor !e re"istenta..on!amnat n Orasul Stalin n +,-+. ++. ION 1I.TOR )I.A, elev, +> ani, frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru, face parte !in primul moment !in *rupul Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat n Orasul Stalin n +,-+. Scrie sase carti !e memorii si poe"ii !espre Re"istenta si nc(isoare. +;. *0EOR*0E )O), taran, fost primar le$ionar, con!amnat pentru Re"istenta Anticomunista si spri/in !at $rupurilor !e re"istenta. +@. ION )O), fiul lui *(eor$(e, face parte !in $rupul Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat n Orasul Stalin n +,-+. +7. GA.0EU )O), macelar, a a/utat $rupul !e re"istenta. .on!amnat. +-. GA.0EU )O)'fiul, participant n $rupul Mo$os'Ma"ilu, con!amnat +; ani la nc(isoare. +>. IOAN *. )I.A 3.ioiu4, con!amnat +; ani pentru participare la $rupul M'M. Iesit !in nc(isoare $rav &olnav. +8. .ONSTANTIN N. ROS.A,con!amnat la ? ani nc(isoare. +?. NI.OLAE .OMSULEA 3)icule4, !in $rupul M'M, con!amnat. +,. ION ROS.A, t nar !in $rupul M'M, con!amnat. ;<. TANASE .OMSULEA, elev, frate !e cruce, con!amnat pentru activitate anticomunista. ;+. 1I.0ENTE .OMSULEA, fost elev la Liceul Ra!u Ne$ru, frate !e cruce, mare mutilat !e ra"&oi. A $a"!uit oameni !in Re"istenta, nu a fost cunoscut !e securitate. ;;. ION MITRUT, spri/initor al $rupului, con!amnat. Rucar0*a&aras +. *0EOR*0E 6SL6OREA, avocat, coman!ant le$ionar, mort pe frontul !e r asarit.Oamenii e!ucati !e el s'au nca!rat n lupta !e re"istenta anticomunista.
224

;. 1I.TOR *EAMAN, %nvatator, spri/initor important al

$rupului !e re"istenta !in munti, con!amnat la +< ani nc(isoare. @. LI1IU NI.OARA, in$iner, spri/initor al $rupului !e re"istenta, con!amnat. 7. *0EOR*0E LO*REA, taran, spri/initor al $rupului, a facut mai &ine !e trei ani nc(isoare, necon!amnat. -. MOISE 6ALTA, !iplomat, fost am&asa!or, spri/initor al $rupului !e re"istenta. >. 1IOREL LELUTIU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. 8. LI1IU #O*OROS, con!amnat la +< ani %nc(isoare pentru spri/inirea $rupului !e re"istenta. ?. 1I.TOR 6A.ILA, spri/initor al $rupului, ramas necon!amnat. ,. SIL1IA ENA.0E, spri/initoare a $rupului. +<. EU#RASINA NEA*OE, spri/initoare a $rupului. Sacadate IOAN 6U.UR, taran, spri/initor al Lenutei #aina, con!amnat. Recea +. 1ASILE MITREA, $eneral, cu !omiciliul o&li$atoriu n Recea. Alaturi !e $eneralii .oroama si Dra$alina, face parte !in $rupul !e coman!a al re"istentei pe tara. Avea le$atura permanenta cu Nicolae )etrascu. Arestat n +,7?, este ucis la nc(isoarea 2ilava. ;. DUMITRU MOLDO1AN, preot $reco'catolic, confesor al $rupului n primii ani !e re"istenta. .on!amnat la - ani nc(isoare. @. ANDREI )O)ARAD, "i!ar, fiul vestitului mester Itu, care prin stilul sau, a sc(im&at fata satelor fa$arasene. %mpreuna cu tatal sau au fost $a"!e $rupului !e re"istenta !in munti..on!amnat. 7. IOAN GA*AN, co/ocar, $a"!a si spri/initor, con!amnat. -. IOAN )O)ARAD, $a"!a si spri/initor al $rupului.
22/

>. NI.OLAE )O)ARAD, croitor, $a"!a si spri/initor, con!amnat. 8. IOAN )ETRISOR, mecanic si v nator, ru!enie cu Nelu Novac. %mpreuna cu tatal sau au fost $a"!e si spri/initori ai $rupului. .on!amnat la +- ani nc(isoare. ?. DA1ID SO#LETEA, $a"!a si spri/initor, con!amnat. ,. DUMITRU LUN*O.I, $a"!a si spri/initor, con!amnat. +<. NI.OLAE RO0AT, croitor, $a"!a si spri/initor al $rupului. ++. *0EOR*0E *ANEA 3.(etoiu4, cio&an, om cu o viata aventuroasa, a fost ani !e "ile cu .ircul .LUTGMN, !e mare folos la munte, at t cu material c t si cu informatii, c(iar c n! conta ca informator al securitatii. Nu a fost con!amnat. +;. MARIA 2UR.O1AN, spri/initoare a $rupului, nu a fost cunoscuta !e securitate. S;"B)1) '8 JOS +. *0EOR*0E 6RES.AN, me!icul $rupului !in munte, n primii ani !e re"istenta, con!amnat. ;. ION ETANU, preot, spri/initor al $rupului !e re"istenta, con!amnat. @. O.TA1IAN .O.AN, i!em.

7. *0EOR*0E 6OLO1AN, taran, $a"!a si spri/initor al $rupului, con!amnat. -. ION DAMIAN, i!em. >. 1I.TOR MSNDREA, i!em. S)SCIORI +. AUREL MOTO., preot unit, sotia MARIA, confesor, $a"!a si spri/initor al $rupului !e re"istenta. .on!amnat. ;. ION RAITA, preot unit, sotia 1ALERIA, confesor, $a"!a, spri/initor al $rupului !e re"istenta. .o!amnat la ;- ani munca
225

silnica. @. NI.OLAE MOTO., taran, spri/initor al $rupului, con!amnat. 7. ION MOTO., 3Ronel4, con!amnat la - ani pentru spri/inul $rupului. -. *0EOR*0E .OMSA, i!em >. ION VEVU, i!em. 8. IOSI# 6AR6U, !rumar, $a"!a si spri/initor al $rupului con!amnat. ?. D 6AR6U, vecin si frate cu Iosif, $a"!a a lui )or m&u. )e fata acestuia a purtat'o n suflet )or m&u c t a trait. , . D D, servitoarea prof. 1ir$inia Tetu, $a"!a a $rupului, con!amnata. S)V)S1R8,I +. *0EOR*0E MI.U, pic(er !e !rumuri, $a"!a a $rupului n multe r n!uri, con!amnat. A murit la nc(isoare. ;. AUREL MI.U, fiul lui *(eor$(e. .u sotia sa Maria a fost $a"!a si spri/initor al $rupului. .on!amnat. Sona 0 *a&aras +. MI0AI .ALIN, taran, $a"!a si spri/initor al $rupului, con!amnat. ;. MOISE .SLTEA, nepot al notarului Moise . ltea, care, emi$r n! n +,-+, n SUA a transmis .onsiliului National Rom n mesa/ul nostru. @. E#TIMIE 6OIERU, spri/initor al $rupului. .on!amnat. 7. MATEI DRA*0I.I, spri/initor. #u$it ani !e "ile prin pa!uri, este con!amnat. -. IOAN #RATILA, spri/initor al $rupului Mo$os'Ma"ilu. Scorei
22A

+. ION 0ALMA*0I, profesor. Actionea"a n prea/ma profesorului Nicolae )etrascu n anii !e or$ani"are a re"istentei anticomuniste. .on!amnat la +- ani munca silnica. ;. ION DA1ID, preot unit cu un !estin i!entic cu al $rupului !e re"istenta !in munti. Urmarit !e securitate !in +,7?, este prins ranit n 8 ianuarie +,-- ntr'o $lu$a !e coceni n )orum&acu !e 2os. Moare cur n! !upa aceea. @. .ANDID 6ARDAS, taran, le$ionar, cumnat cu preotul Davi!.

A facut parte !in $rupul !e re"istenta al nvatatorului . n!ea !in Sarata. Ramas sin$ur, este (aituit ani !e "ile !e securitate. )rins, este con!amnat n +,-7 la +- ani munca silnica. Sercaia +. ROMAN )RUNA, om !in $rupul )ri!on, con!amnat. ;. *0EOR*0E )RUNA, i!em. @. #RAN.IS. )AUNES.U 3S.0NELL4, me!ic, prieten al $rupului. A/utor material si moral. Nu a fost cunoscut !e securitate. Sercaita +. IOAN 6STA, con!amnat ca spri/initor al $rupului !e re"istenta. ;. )ETRU .IO.AN, taran, con!amnat ca spri/initor al $rupului. @. NI.OLAE #S.IU, te(nician silvic. .on!amnat la +< ani ca spri/initor al $rupului, mort n nc(isoarea *(erla. 7. )ETRU SER6ANUTA, "i!ar, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. -. TOADER SER6ANUTA, "i!ar, i!em. >. IAN.U #S.IU, me!ic, con!amnat pentru spri/inirea $rupului. 8. )ETRU GDRAILA, taran, i!em. ?. AU*USTIN .IO.AN, te(nician silvic, i!em. ,. *0EOR*0E 6AR6AT, taran, i!em.
22F

Se<es 0 Olt +. 1ASILE LU)U, con!amnat pentru spri/inul !at Lenutei #aina. ;. *0EOR*0E STANILA, i!em. @. IOAN 6O6AN*A, i!em. 7. 1ASILE SA1U, spri/initor al Lenutei #aina. Sura "are +. NI.OLAE )ITARU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. Sm<ata de Sus +. ION ILIOI, elev, frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru. Dupa sase ani cu arma n munti, ca!e $rav ranit n m inile securitatii n au$ust +,-7. Este anc(etat cu cele mai mo!erne meto!e !e c(inuire 3(ipnotism, !ro$uri, alternanta ntre liniste !eplina si "$omote infernale, ntuneric !eplin si lumina or&itoare, i"olare cu anii4. .on!amnat n +,-? la munca silnica pe viata. ;. ION ILIOI, taran, tatal elevului Ion Ilioi, c(inuit ani !e "ile la securitate, con!amnat. @. *0EOR*0E NEA*U, taran 3Sotia Eu$enia, sora lui Ion4, $a"!a permanenta si spri/in n toti anii. .on!amnat. 7. O.TA1IAN )O)AIO1, nvatator, implicat total n spri/inirea re"istentei, con!amnat la ;- ani munca silnica. -. ION )O)AIO1, taran, implicat, ca si nvatatorul, n spri/inirea $rupului !e re"istenta. .on!amnat ;- !e ani munca silnica. >. NI.OLAE .OMSA, spri/in al $rupului !e re"istenta. .on!amnat.

8. 1ASILE )ETRAS.U, nvatator, fratele profesorului Nicolae )etrascu, implicat n re"istenta cu $rupul 1istea, con!amnat. ?. *0EOR*0E )ETRAS.U, taran, fratele profesorului Nicolae )etrascu, implicat ca si fratele sau 1asile. .on!amnat.
227

,. 1I.TOR #LOREA, stu!ent la .lu/, seful unei fratii !in Si&iu, con!amnat pentru activitate anticomunista. +<. *0EOR*0E #LOREA, taran, fratele lui 1ictor, spri/initor al $rupului, con!amnat. ++. S)IRIDON DO6REA, i!em. +;. DUMITRU DO6REA, i!em. +@. ION .ARAMAN, i!em. +7. *0EOR*0E NITU, a&solvent !e liceu, i!em. +-. LEONTE .IO.AN, taran, spri/initor al $rupului, nu a fost cunoscut !e securitate. +>. NI.OLAE )O)A, taran, i!em. +8. NI.OLAE *. R SM6OI, i!em. +?. *0EOR*0E ILIOI, i!em. Sarata +. ION .SNDEA, nvatator. %n +,7? alcatuieste un $rup !e re"istenta armata cu .an!i! 6ar!as, preotul Ion Davi!, Ion 6alea si altii..o&or t !e la munte, este ucis n +,-+, n $ra!ina casei parintesti, fiin! v n!ut !e un c rciumar vecin. ;. ION 6SLEA, participant la $rupul nv atatorului, con!amnat. @. )ARAS.0I1A *RE.U, sora nvatatorului . n!ea, c(inuita $roa"nic la securitate. $R4(4 '8 R89IS18,1) ()R)S41)1: S)( )C), lansat n zona Sarata in 67/6 +. .ONSTANTIN SA)LA.AN, le$ionar, !in 6i(or, lansat la Sarata si $a"!uit la familia Serafim, este prins si ucis n con!itii necunoscute. ;. ILIE )UIU, le$ionar !in Rusca Montana, Timis, parasutat cu Saplacan, mort n con!itii necunoscute. @. S)IENDLER OIL0ELM, sas !in Si&iu, parasutat cu Saplacan, mort n con!itii necunoscute.
23B

7. 6O0N MAT0IAS, sas, ori$inar !in 6alcaciu, Al&a, parasutat n +,-+ cu Saplacan, mort n con!itii necunoscute. -. *0EOR*0E 6SRSAN, le$ionar, para sutat cu Saplacan, mort n con!itii necunoscute. >. ILISIE SERA#IM, elev la Si&iu, frate !e cruce, con!amnat la ? luni nc(isoare, n +,7?, pentru activitate anticomunista. Iesin! !in nc(isoare, ia le$atura cu $rupul Saplacan. Arestat, este con!amnat la moarte si ucis la 2ilava nainte !e e=ecutie. Avea ;; !e ani. 8. MIR.EA .OMAN, elev la Si&iu, frate !e cruce, con!amnat la > luni pentru activitate anticomunista n +,7?. %mpreuna cu Ilisie Serafim, a/uta $rupul Saplacan. .on!amnat la moarte si e=ecutat la 2ilava. Avea ;; !e ani ?. *0EOR*0E SERA#IM, tatal lui Ilisie, $a"!uieste $rupul, con!amnat la 8 ani. ,. MARIA SERA#IM, sotia lui *(eor$(e, con!amnata la 7 ani. +<. *0EOR*0E .OMANI.I, taran !in Sarata, $a"!uieste

$rupul, con!amnat la +< ani munca silnica. ++. *USTA1 SOTG, !in Si&iu, spri/ina $rupul, con!amnat la +; ani munca silnica. +;. MARIA EDER, !in Si&iu, sora lui Spien!ler, con!amnata la - ani. +@. ERNEST EDLER, !in Si&iu, con!amnat la ? ani. +7. S)IENDLER LUIGA, sora lui Oil(elm, con!amnata la @ ani nc(isoare. +-. E.AT0ERINA S)IENDLER, mama lui Oil(elm, con!amnata la @ ani nc(isoare. +>. ION TE)OSU, taran !in Sarata, con!amnat la 7 ani pentru spri/inirea $rupului. +8. TEODOR MUNTEAN, taran, con!amnat la 7 ani pentru a/utorul !at $rupului. +?. .ONSTANTIN si IOANA )UIU, parintii lui Ilie )uiu, con!amnati la c te !oi ani nc(isoare. +,. ELENA TEODORES.U, stu!enta,con!amnata la - ani nc(isoare pentru spri/inul !at.
236

;<. )ETRU si OLI1IA NEDEL.U, con!amnati la c te - ani nc(isoare pentru spri/inul !at $rupului. ;+. MARIA )UIU, sora a lui Ilie, con!amnata la ; ani pentru spri/inul !at $rupului. ;;. IOAN )UIU, var cu Ilie )uiu, con!amnat la 7 ani nc(isoare pentru spri/inirea $rupului. Sinca Vec%e ?satul lui $%eor&%e Sincai@ +. MAR.EL .ORNEA, stu!ent la .lu/, fost frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru, con!amnat n contumacie, n $rupul stu!entesc le$ionar. 1enit n re$iune, or$ani"ea"a re"istenta n satele !in /ur, ia le$atura cu $rupul )ri!on, apoi cu Mo$os si cu cei !in munti. .a!e ucis n lupta cu securitatea, n casa nvatatorului )ri!on, n noiem&rie +,-<. ;. O.TA1IAN .RISAN, le$ionar, con!amnat pentru activitate anticomunista. @. IA.O6 .ORNEA, farmacist, tatal lui Marcel, nu supravietuieste mult !upa moartea fiului sau. 7. *0EOR*0E )O)IONE, ru!enie cu 1ictor Metea, $a"!a si spri/initor al $rupului, con!amnat la munca silnica pe viata. -. TRAIAN )O)IONE, n aceeasi situatie ca si *(eor$(e. >. AUREL STRSM6U, ru!enie cu 1ictor Metea, $a"! a si spri/initor. .on!amnat la munca silnica pe viata. 8. O.TA1IAN ALDEA, preot unit, spri/initor al $rupului !e re"istenta, con!amnat. ?. MARIA STRSM6U, eleva, con!amnata pentru spri/inul !at $rupului. ,. NI.OLAE *OILA, taran, con!amnat pentru implicare n $rupul !e re"istenta. +<. NI.OLAE STR SM6U, taran, i!em. ++. ION STRSM6U, taran, i!em. +;. *0EOR*0E )O)A, conta&il, i!em.
232

+@. *0EOR*0E 6OERU, taran, i!em. +7. AM6ROGIE 6OERU, taran, i!em.

+-. ELENA .RISAN, i!em. +>. .ORNEL .OMAROMI, in$iner, i!em. +8. 1IR*IL MALIN, in$iner, i!em. +?. RALU.A )O)A, functionara, i!em. +,. NI.OLAE URS, taran, i!em. ;<. ALEFE 6SRSAN, i!em. ;+. #ILIMON 6ALAN, i!em. ;;. SER*0IE .RISAN, i!em. ;@. E1A OLTEAN, taranca, i!em. ;7. E.ATERINA *OILA, nvatatoare, i!em. ;-. SAMOILA URS, taran,i!em. ;>. )UIU 6SRSAN, me!ic, i!em. ;8. *0EOR*0E .0I)ER, i!em. Sinca ,oua +. NI.OLAE 6O6O0ALMA, stu!ent n centrul le$ionar .lu/, con!amnat pentru activitate anticomunista si a/utor !at $rupului !e re"istenta. ;. ION #LU.US, nvatator, le$ionar !in or$ani"atia /u!eteana, arestat n mai +,7?, con!amnat. Soars +. ION *RE.U 3mecanic4 si sotia *I.A, unul !intre cei mai importanti oameni !e spri/in ai $rupului !e la munte. El si cu fratele sau, Nicolae, au fost $a"!e, spri/initori materiali si cu informatii. Ne cunosteau toate $reutatile. %ncre!ere !eplina n ei. Arestat n +,--, este con!amnat la munca silnica pe viata. ;. NI.OLAE *RE.U, fratele lui Ion, si sotia Lucretia. %n iarna
233

+,-+'+,-; eram ascunsi la el, c n! l'au pus prese!inte !e colectiva. La su$estia noastra a primit numirea. Aveam ncre!ere n el la fel ca si n fratele sau. Arestat n +,--, nca prese!inte !e ..A.)., a fost con!amnat la munca silnica pe viata. @. NI.OLAE )UIA, !rumar. %n +,-+, n seara !e .raciun, ne'a scos !in "apa!a primin!u'ne n casa si $a"!uin!u'ne. %nca mai avea carnetul !e mem&ru )...R. Aveam nsa ncre!ere !eplina n el. Arestat n +,--, con!amnat la +- ani munca silnica. 7. ION )US.ASIU, taran, secretar )...R., om !evotat re"istentei, arestat, con!amnat la munca silnica pe viata. -. ION ROMAN, !irectorul &ancii !in Soars, spri/initor al $rupului !e re"istenta. 1icusul ,ou +. ION NI.OARA, pa!urar, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. 1icusul Vec%i +. *0EOR*0E )AS.U, stu!ent la Timisoara, scapa !e arestarile !in +,7?, se m&olnaveste $rav, vin!ecat, se ntoarce la

facultate, anc(etat, moare cur n!. ;. IOSI# .RA.IUN, me!ic, spri/initor al $rupului, nu a fost cunoscut !e securitate. @. D .RA.IUN, taran spri/initor al $rupului, nu a fost cunoscut !e securitate. 7. 1ASILE )AS.U, preot, ne'a $a"!uit n !eplasarile noastre. Nu a fost cunoscut !e securitate.

234

1oarcla +. ION #LESERU, me!ic, si fratele lui, spri/initori ai $rupului. 1oderita +. ION MO*OS, elev si frate !e cruce la L.R.N., arestat n +,7?, con!amnat la !oi ani nc(isoare pentru activitate anticomunista. Eli&erat !in nc(isoare, nfiintea"a $rupul !e re"istenta cu tinerii !in satele !in /ur. Dupa confruntari cu securitatea n "ona, n noiem&rie +,-< se retra$e n satul )a!ureni'Timis, un!e moare n lupta cu securitatea n casa lui Traian Moraru. Aruncat ntr'un sant, i se $asesc osemintele n +,,7. Ren(umat n localitatea Leu, l n$a .raiova. ;. NI.OLAE MAGILU, elev si frate !e cruce la L.R.N. !in #a$aras, con!amnat ca si Mo$os la !oi ani nc(isoare. Dupa eli&erare, mpreuna cu Mo$os, or$ani"ea"a $rupul !e re"istenta !in /ur. Moare alaturi !e Mo$os, v n!uti fiin! !e fiul notarului !in sat. @. DUMITRU DUSA, taran, con!amnat la moarte pentru $a"!uirea lui Silviu Socol, care era ranit !in confruntarea !e la R usor. 7. DUMITRU DUSA /r., fiul lui Dusa Dumitru, con!amnat pentru participare la re"istenta. -. 1ASILE 6ALA6AN, participant la $rupul Mo$os'Ma"ilu, con!amnat. >. ION 6ALA6AN, i!em. 8. 1I.0ENTE NOREL, i!em. ?. IOAN NOREL, i!em. ,. ILIE 6ALA6AN, i!em. +<. IOAN 6ALA6AN, i!em. ++. IOAN TOMA, i!em. +;. *0EOR*0E )AIS, i!em. +@. 1ALERIU 1LAD,i!em. +7. O.TA1IAN 1LAD, i!em.
23/

+-. IOAN #LOREA, i!em. +>. O.TA1IAN 6ALA6AN, i!em. +8. .ORNEL MI2A, i!em. +?. ION *A6OR, i!em. +,. .ORNEL 1LAD, i!em. ;<. 1ASILE MI2A, i!em. ;+. AUREL LU.A SAR*0ITA, i!em. ;;. MATEI *RAMA, spri/ina $rupul !ar este arestat si trimis la .anal.

1ic%indeal +. MARIA OANA si sora sa, 1ETUTA, stu!ente la 6rasov, arestate si con!amnate n +,7?, n $rupul stu!entesc le$ionar pentru activitate anticomunista. ;. D OANA, &unicul stu!entelor Oana, spri/in material. Nu a fost cunoscut !e securitate. @. D DRA*OMAN, taran !eose&it care ne'a $a"!uit n primavara lui +,--. 4cea de Sus +. ION 6URS, preot, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. ;. DUMITRU )ANDREA, nvatator. .on!amnat pentru spri/inul !at $rupului. @. *0EOR*0E SILEA, elev, frate !e cruce. .on!amnat pentru activitatea anticomunista.

235

4cea de Jos +. ION *LA2AR, preot, elev si frate !e cruce la L.R.N. con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista. ;. IOAN *URLEA, spri/initor al $rupului !e re"istenta, con!amnat. @. .ONSTANTIN 6O6ES, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului. Vad +. AUREL 6OIERU, con!amnat pentru spri/inul !at re"istentei anticomuniste. ;. ION )O)A, i!em. @. EMIL .OS*AREA, in$iner, i!em. 7. EMILIAN DANET, taran, i!em. Voila +. IOAN IER0U, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e re"istenta. ;. LI1IU 6ILI6OA.A, spri/initor al $rupului. .on!amnat. Venetia de Sus +. *0EOR*0E O1ESEA, taran, mem&ru al $rupului !e re"istenta anticomunista )ri!on. .on!amnat. ;. ION O1ESEA, i!em. @. ION 0ALMA*0I me!ic, i!em.

23A

Venetia de Jos +. MONEA TRAIAN, capitan activ, face parte !in $rupul militar !e re"istenta !in *arni"oana #a$aras. %mpreuna cu capitanul Sa&in Mare, se an$a/ea"a n spri/inirea re"istentei !in munti. Arestat n +,-<, con!amnat la moarte si e=ecutat n Orasul Stalin. ;. *0EOR*0E .ORNEA, me!ic la #a$aras, nca !in +,7>, l spri/ina pe Ur!ea Slatinaru si apoi pe Marcel .ornea. Se muta la T r$u Mures, un!e se nca!rea"a n lupta armata !e re"istenta !e acolo. .on!amnat la +? ani munca silnica. @. 0ORIA DRE*0I.I, stu!ent la 6ucuresti, con!amnat pentru activitate n $rupul le$ionar. 7. ALEFANDRU .OMANI.I, ofiter si stu!ent, con!amnat pentru activitate anticomunista. -. 1IR*IL RADO.EA, stu!ent, con!amnat pentru spri/in !at re"istentei. >. *0EOR*0E 6O6OIA, taran, con!amnat pentru spri/inul !at re"istentei anticomuniste. 8. NI.ULAE .OMANI.I, taran. Moare la .anal. I!em. ?. NI.ULAE RADO.EA, taran, i!em. ,. 1IORI.A RADO.EA, sora lui 1ir$il, casatorita .omanici. A fost spri/initoare a $rupului. . +<. 0ORATIU MONEA, ofiter. .on!amnat pentru atitu!ine anticomunista. ++. ION STOI.A, i!em. +;. NI.ULAE STOI.A, i!em. +@. 1I.TORIA RADO.EA, sora lui 1ir$il, casatorita .omsa. A fost anc(etata la securitate. +7. 1ALERIU si EU*ENIA .ORNEA, parintii me!icului .ornea, spri/initori ai lui Ur!ea Slatinaru. +-. ALEFANDRINA .ORNEA, casatorita 6 ta. L'a spri/init pe Ur!ea Slatinaru.
23F

+>. ION *RAN.EA, pa"nic !e v natoare. Om !e mare cre!inta 3l'a spri/init pe Ur!ea Slatinaru4. Vistea de Jos ?&rupul de spri-in Vistea@ +. OLIM)IU 6ORGEA, profesor, ofiter veteran !e ra"&oi. Spri/initor principal al $rupului !e re"istenta !in munti p na la sf rsit. %n casa lui moare Remus Sofonea. Arestat prin v n"are, este con!amnat la moarte n +,-8, la Si&iu. )e!eapsa i se comuta n munca silnica pe viata. ;. ANA 6ORGEA, si a/uta sotul n tot ceea ce a facut pentru $rupul !e re"istenta !in munti. Ram ne ani !e'a r n!ul sa suporte actiunile securitatii n!reptate mpotriva ei si a familiei. @. LU.IAN STAN.IU, me!ic, l a/uta pe Laurean 0asu, ranit, sa se vin!ece. Moare n a/unul procesului la securitate, n con!itii nelamurite. 7. )A1EL 6ORGEA, preot orto!o=, protopop. . t a trait, a fost un luptator nenfricat mpotriva re$imului comunist.

-. NI.ULAE STOI.A, functionar, spri/initor al $rupului !e re"istenta !in munti. >. )OM)ILIU STAN.IU, nvatator, i!em. 8. *0EOR*0E *ORUN, nvatator, i!em. ?. 1ASILE 6AGIL NEA*OE, avocat, i!em. ,. 1ALER NEA*OE, colonel, i!em. +<. ION STAN.IU 1U2EU, notar, i!em. ++. *0EOR*0E 6ORGEA, muncitor, i!em. +;. 1I.TOR SANDRU si sotia, tarani, i!em. +@. ANANIE 6ORGEA, taran, i!em. +7. *0EOR*0E STANISLA1, i!em. +-. 1I.TOR SO#ARIU, i!em. +>. NI.OLAE .SR2E, taran, i!em. +8. )ETRONELA NE*REANU, farmacista, i!em. +?. NI.OLAE STAN.IU, comisar, i!em. +,. *0EOR*0E DAN.IU, i!em.
237

;<. 1ASILE *. SANDRU, i!em. ;+. )ANTELIMON NEA*OE, i!em. ;;. LU.IAN T. RADU, i!em. ;@. *0EOR*0E *. SANDRU, capitan, i!em.

24B

Vistea de Sus +. 1ASILE *0. 6U.ELEA, taran, con!amnat pentru participare

la re"istenta armata anticomunista. ;. LEON 6U.ELEA, taran, i!em, mort n nc(isoare. @. NI.ULAE 6ASTEA, economist, i!em. 7. ION 6U.ELEA, elev, i!em. -. IOAN STERMIN, taran, i!em. >. NI.0ITA 6ALES.U, preot, i!em. 8. ANTONIE *RA)A, i!em. ?. ION .RISTIAN, croitor, con!amnat. ,. 1ASILE I. 6U.ELEA, taran, i!em. +<. IOAN 1. 6U.ELEA, profesor, i!em. ++. 1ASILE 1. 6U.ELEA, i!em. +;. 1LAD 1UL.U, taran, i!em. +@. AUREL #RATILA, taran, i!em. +7. *0EOR*0E LU)U, taran, i!em. Voivodeni +. *0EOR*0E RAM6A, stu!ent, con!amnat pentru re"istenta mpotriva re$imului comunist. ;. *0EOR*0E .A6UG, taran, spri/initor al $rupului !e re"istenta. @. ION RAM6A 3Un$(ieru4, cio&an. %n $ra!ina lui a fost ucis An!rei 0asu n +,-;. .on!amnat la munca silnica pe viata. 7. IOAN RSM6ET, spri/initor si $a"!a a $rupului !e re"istenta. -. *0EOR*0E RAM6A 3*(eor$(eoi4, cio&an, spri/initor al $rupului si acasa, si la munte. >. *0EOR*0E RAM6A 3Sotcan4, cio&an, i!em. 8. *0EOR*0E DRU*A, nvatator, si sotia Mino!ora, sora lui *(eor$(e 0asu, spri/initori ai $rupului.
246

'iversi +. *0EOR*0E DUMINE.A, stu!ent la 6ucuresti, !in Alunis'Olt, intra n $rupul !e re"istenta Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat la moarte n Orasul Stalin si e=ecutat n +,-+. ;. DUMITRU STAN.IU, stu!ent !in Alunis'Olt, intra n $rupul Mo$os'Ma"ilu. Este prins ranit n #a$aras. .on!amnat la moarte si e=ecutat n Orasul Stalin. @. D #RSN.U, su&locotenent, al aturi !e Traian Monea, arestat n tren ntre 6rasov si #a$aras, fara a se mai sti ceva !e soarta lui. 7. RAUL 1OL.INS.0I, profesor universitar la .lu/, ori$inar !in .ernauti. )rin stu!entii !in "ona #a$arasului, ntre care fratii Romulus si .ornel Ursu, a cautat sa ia le$atura cu $rupul !in munti A alcatuit un $rup !e re"istenta anticomunista !in stu!enti. A fost con!amnat la ;- !e ani nc(isoare. -. D .OROAMA, $eneral, ori$inar !in Neamt, mpreuna cu $eneralul Mitrea, ia parte la constituirea coman!amentului pe tara al re"istentei armate anticomuniste. .on!amnat. >. )A1EL M SRGA, stu!ent la .lu/, fost elev la L.R.N., intr a n re"istenta n Muntii Apuseni, arestat si con!amnat opt ani munca silnica. 8. )ETRU SA6ADUS, stu!ent la .lu/, fost elev al L.R.N., intra n re"istenta !in Apuseni. Arestat si con!amnat +; ani munca silnica. Ucis n +,-@ la nc(isoarea *(erla.

?. MUTIU IO1U, me!ic colonel la Si&iu. Este implicat n $rupul parasutat Mare. .on!amnat. ,. *RI*ORE .IOLO6O., /u!ecator, implicat n acelasi $rup alaturi !e colonelul Mutiu. +<. ION ANDREI, in$iner n Si&iu, n aceeasi or$ani"atie ca si Mutiu. .on!amnat. ++. D LU)U, me!ic la Si&iu, a acor!at a/utor material prin prof. 6u!ac. +;. D 1IDRAS.U, avocat 6ucuresti, spri/initor al $rupului
242

prin !octorul 6urlacu. +@. DUMITRU .OSTA.0ES.U, capitan, a aprovi'"ionat $rupul cu armament prin Olimpiu 6or"ea. +7. *0EOR*0E TAULEA, caporal, cel ce l'a a/utat pe )artenie .osma sa scoata armament si sa'l !epo"ite"e. +-. ION *RE.U, profesor la #acultatea !e #armacie !in .lu/, spri/initor al lui Ioan *avrila. +>. ION *A1RILA, profesor la #acultatea !e Me!icina !in .lu/, spri/initor al luptatorului Ioan *avrila, !upa retra$erea !in Muntii #a$arasului. +8. *0EOR*0E TELEA, me!ic !in Si&iu. Spri/initor al $rupului. +?. 1LADIMIR IAOOROOSMI, cu sotia, me!ici la Si&iu, ne'a nt lnit ca turisti n +,-@, ! n!u'ne informatii folositoare. Am nominali"at aici un numar !e 88> !e oameni implicati n aceasta actiune, !ar numarul lor este cu mult mai mare. Unele nume le'am uitat, pe altele nu le'am stiut nici atunci, cu toate ca spri/inul care ne'a fost !at a repre"entat un mare folos pentru $rupul !e re"istenta. 1oi aminti oamenii !e care ne mai a!ucem aminte Ion Ilioi si cu mine. +. 6ar&atul !in 6eclean care n +,-< ne'a trecut cu caruta sa Oltul, cu risc foarte mare pentru el. ;. T nara nvatatoare D Opris care ne'a a/utat sa ne n!epartam cu caruta !e securitatea ce ne urmarea n ? septem&rie +,-< pe !rumul Dri!if'Lu!isor. @. #eciorul !in Iasi care n aceeasi "i ne'a n!epartat !e securitate pe !rumul Lu!isor'Iasi. 7. .arausul care ne'a a/utat sa iesim !in satul To!erita n caruta cu lautari, n +,-<. -. Omul !in Toarcla, care, mpreuna cu fiul sau, n iarna +,-+'+,-;, i'a $asit ascunsi ntr'o $lu$a !e coceni pe 1ictor Metea si *(eor$(e Sovaiala si i'a a/utat. >. .ei !oi tineri te(nicieni !e la #erma A$nita, unul rom n, altul sas, care ne'au a/utat n vara lui +,-; sa ne aprovi"ionam !e la
243

aceasta ferma. 8. #ata Marioara D !in 6rui care i'a a/utat pe 1ictor Metea si *(eor$(e Sovaiala n iarna +,-+'+,-; ?. .io&anul !in pa!urea 0almea$ului care n !oua toamne i'a a/utat pe 1ictor Metea si *(eor$(e Sovaiala. ,. Morarul !in partea !e sus a satului Sercaita la care $aseam tot!eauna p ine si faina. +<. #eciorul !in Rucar care n toamna anului +,-; ne'a nsotit noaptea, arat n!u'ne va!urile !e trecere ale Oltului. Si lista ar putea continua.

Ar tre&ui cunoscute numele sutelor !e cio&ani care ne'au primit la st nile lor cu m ncare si informatii folositoare, fa$araseni, &raneni, musceleni, ar$eseni si novaceni. Si$ur l !au cu numele lui pe &atr nul Damian, vecinul nvatatorului Arnautoi !in Nucsoara. )e ceilalti i retin ca5 Tuca !in )iscul Netotului, Mucenic !in Nisipuri, tata a opt feciori, toti cio&ani, Ducu, Nae, fata !in Rasinari, &acita n muntele 6u!iu n +,-+, fratii poienari Ion si *(eor$(e Dancila !in G rna !in +,-+ si altii ale caror fi$uri pline !e !ra$oste si omenie le avem si a"i n fata oc(ilor. Ar tre&ui amintite numele sutelor !e turisti nt lniti nt mplator sau anume pe potecile muntilor si care ne'au a/utat. %ntre ei mi amintesc !e !r. Ra!u !in Al&a Iulia n +,-;. Ar tre&ui cunoscute si numele ostasilor care au fost trimisi mpotriva noastra sa ne uci!a si care au fraterni"at cu noi refu" n! sa e=ecute or!inele lui NicolsAi, .raciun si a altora !e acelasi fel. 3Documentar alcatuit !e Ion *avrila'O$oranu, Ion Ilioi, Lucia 6aAi'Nicoara4

244

) 18 ")R14RII SI C ;18V) CO,SI'8R)1II 1ot am facut si eu ceva <un pe lumea asta . n! m'am !us o!ata acasa, mi'au spus ai mei ca :1etuta !e !elaturiL ar vrea sa ma va!a ca sa'mi spuie niste lucruri. )e vremuri ne era oarecum vecina, locuia c(iar n mar$inea satului, eram n relatii &une, veneau n toata "iua la noi si ea si sotul si !oua fetite !e +<'+; ani. %ncolo, oameni ca toti oamenii, ce'si ve!eau !e trea&a lor. )rin +,-+ am aflat ca n casa lor era instalata securitatea, securistii st n! "iua ascunsi, iar noaptea, iesin!, pa"eau casa noastra si intrarile n sat. Nu era un lucru neo&isnuit, caci mai erau si alte case la mar$ine !e sat care serveau aceluiasi scop, n sat la noi si n alte sate. Nu puteai fi suparat pe stap nii caselor ca nu s'au opus securitatii. .ine ar fi n!ra"nit s'o facaD )roprietarii au fost amenintati sa nu vor&easca ce era n casa lor, !ar tot au vor&it si noi am aflat. Ar fi fost usor sa ataci un astfel !e post, p n!in!u'i seara c n! se !eplasau, !ar ar fi nsemnat sa a!uci nenorocire asupra unor oameni nevinovati. Masura luata, !esi a fost folosita multi ani, nu a fost eficienta, noi lu n! masurile ce se impuneau. ' Domnule Nelu, ma'nt mpina femeia, Dumne"eu sa'ti !ea sanatate, ca !umneata ai fost norocul nostru. .a )aul, care mi'a fost $inere, a venit si a stat la noi pe vremea c n! te cautau t l(arii sa te prin"a si sa te omoare. Si nu le'o a/utat Dumne"eu, ca, uite, ai scapat... si a stat la noi asa n :sicretL mare mai &ine !e un an si s'a avut &ine cu Lucica si p na la urma a luat'o, c'a avut un copil cu ea si a !us'o n 6ucuresti si ne'a !us si pe noi, pe mine si pe tatu'so, ca )aul a apucat &ine si l'a luat .eausescu l n$a el, ca l'a pus mai mare peste pa"a la casile lui la Sna$ov si si'a "i!it si )aul casi aproape !e .eausescu si sa ve"i numai ce casi si'a facut si era tare &ine ca ne'a luat si pe noi la el sa $ri/im casa. Dar te lasa (otii si t l(arii n pace sa traiestiD Nu te lasa, ca l'au p r t pe )aul ca nu'si ve!e !e serviciu si

&ea, ca !aca mai &ea si el c teo!ata ce era, ca nu &ea !e la ei si l'a

24/

sc(im&at cu serviciu, !ar si asa a fos t &u$at !e &ine, numai ca )aul s'a &olnavit si a murit si a ramas Lucica cu casile si i'a " s ala mai mare 6o&u5 :Lucica, sa nu te temi ca ai ramas sin$ura, ca noi ti avem !e $ri/e. Si avem !e toate, numai sa vii o!ata la noi sa ve"i ce avem n casa, c'avem, !aH ce n'avemD c'avem armoaruri si avem persienuri si lampa!aruri s'avem $ra!ina, numai o !ata sa vii sa ve"i, ca !umneata ai fost norocul nostru, !e c n! te cautau sa te prin"a si sa te omoare (otii si t l(arii si uite ca nu le'a a/utat Dumne"eu si'ai scapat... Si ascult n! marturisirea femeii, m'am m n$ iat ca nu am a!us numai moarte si nenorocire n /urul meu, ci am a/utat la fericirea unora !e'au apucat si si'au facut casi la Sna$ov l n$a casile lui .eausescu si au !e toate. =n Iordan# <otezndu0te 1u# 'oamne De c te ori mi intra n casa preotul cu troparul !e 6o&otea"a mi vine n minte parintele Davi!, pe care l aflasem ascuns la unc(iul 1asile, c n! am venit o!ata !e la munte n anul +,7,. )e atunci l pastea $ n!ul sa ncerce sa treaca $ranita iu$oslava. Aflase ca o ru!enie !e'a unc(iului, ce facea armata la $raniceri, era n conce!iu si'l ru$ase sa'l c(eme pe ostas si sa'l !escoase cum stau lucrurile pe frontiera. %n a!evar, t narul venise, !ar nu sin$ur, ci cu alti feciori care'l asteptau n ulita. Din camera vecina, eu si parintele ascultam ce se !iscuta. Unc(iul lau!ase pe &aiat ce catana voinica se facuse, apoi a!use vor&a !e conce!iu. ' Am conce!iu !e merit, se m n!rea t narul, c'am prins !oi infractori pe $ranita, un popa si o preoteasa. ' )opaD se mira unc(iul. ' Da, popa si preuteasa, se lau!a ostasul. Stai sa ve"i cum a fost, :mne"eii lorL. Eu am facut scoala !e catalan!ri si mi'o !at n primire un c ne lup, pe unul .or&u, si faceam p n!a noapte !e noapte cu c nele l n$a mine, ca tre&uie sa stii, nene 1asile, ca pe $ranita nici
245

$reierii n'au voie sa c nte, cum "icea tovarasul plutonier ma/or. G&iera aceste cuvinte at t !e tare !e'au tresarit icoanele !e pe perete. Si nu stiu, parca era un facut ca pe un!e p n!eam eu nu venea nici un infractor. )rin!ea mai unul, mai altul, si lua premiul si pleca acasa n permisie. Numai eu nu. A prins p na si cel mai amar t !intre noi, un ti$an, mai multi stu!enti. )e unul l'a si mpuscat ntr'un p r u, ca n'a vrut sa se pre!ea, si eu, nimic. ) na'ntr'o sara, c n! plecam la p n!a, va! pe .or&u ca'si ri!ica &otul si se uita tinta catra un lan !e $r u si se "&ate n lantu$. %i !au !rumul, iau pie!ica !e la automat si ma iau !upa c ne. . n! a/un$ n $r u, aici era v n"oleala mare. .or&u i sarise n spinare la un &atr n cu &ar&a si o femeie tra$ea !e c ne sa'l lase pe &atr n. . n! m'a "arit femeia, s'a repe"it la mine n $enunc(i sa se roa$e sa iau c nele. L'a cam ncoltit .or&u pe popa. ' Te ro$ ia c nele !e pe parinteleC ' .u fata la pam nt, e=ecutarea, poruncesc eu. ' Lasa'ne'n plata Domnului, &aiete, se ru$a preoteasa, ca era un popa si'o preuteasa si !a sa'mi cuprin!a picioarele. ' Ia'ti la&ele !e pe mine, &atr no, ca !e nu, n trei "ile va creste

iar&a pe &urta. M'am m niat. Le'am pus catusele cu m inile la spate, le'am luat &a$a/ul si l'am acatat popii !e $ t si'am pornit spre pic(et. ' #ie'ti mila, mai &aiete, ma tot &oscoro!ea preuteasa, ca nu !e$ea&a ne aflam noi aici, ai si tu parinti... ' )arintii mei nu's infractori !e frontiera, le'am spus. .e'ati cautat pe $ranitaD . n! i'am trecut peste un p r u, ti i'am &a$at prin apa, i'am stri$at popii5 tine traista sus, popo, ca se u!a Evan$(elia. .a avea si carti n traista. . n! am intrat n pic(et, am nceput sa c nt5 :%n Ior!an &ote" n!u'Te Tu, DoamneL, !e au r s toti c'am pus m na pe'un popa si'o preuteasa. M'au si premiat si mi'au !at la moment permisie. De'afara s'au au"it c(emarile feciorilor ce nu mai aveau ra&!are, la care $ranicerul a raspuns c'un c(iuit5 ' Stati ca viu acumC Ma !uc, nene 1asile, ce mai c(ef tra$em la &ufetC
24A

Si acum mi nc(ipuiam ce v a fi la &ufet. .um $ranicerul va povesti !in nou si !in nou cum a prins el pe $ranita !oi infractori, cum l'au lau!at si premiat tovarasii superiori si cum ei ostasii's (otar ti sa nu lase pe $ranita nici $reierii sa c nte si cum celorlalti feciori le sticlesc oc(ii si a&ia asteapta s'a/un$a si ei $raniceri pentru a prin!e si ei macar un popa si'o preoteasa, ca sa fie si ei lau!ati si premiati si sa vina si sa &ea la &ufet. %nt mplarea l'a m (nit !eose&it pe parintele Davi!. ' Mai Ioane, un!e am fost eu n at tia aniD .um !e s'a putut sc(im&a &aiatul astaD .a mi'l amintesc &ine ce cuminte era la ora !e reli$ie si n &iserica. .um l'a putut !resa un ofiter politic ca sa faca raul cu at ta r vnaD Ma'ntre&5 ce ar fi facut !aca m'ar fi nt lnit pe mine pe $ranitaD Tot asa ar fi proce!atD .e se va ale$e !e sufletul neamului nostruD si !urerea era cu at t mai mare cu c t si unc(iul 1asile venise la noi !upa plecarea &aiatului cu urmatoarea scu"a pentru cele au"ite5 :Armata'i armata, n'ai ce'i faceC )rimesti or!in si tra$i si'n tatal tauL.

Crucea de la Sm<ata Era n anul +,-;, n "iua !e )asti si, !e pe un!e eram n pa!uri, ne'am (otar t :sa mer$em si noi la &isericaL. Ne'am apropiat prin pa!uri p na n coasta !e la rasarit !e Manastirea S m&ata, ntr'un loc !e un!e puteam ve!ea slu/&a ce se tinea n pa!urea rara !in apropierea clopotnitei. Era o "i frumoasa !e primavara, c n! co!rul si mplinea frun"a si pomii !in poiana manastirii se aplecau !e floare. Se ve!ea lume n fata altarului improvi"at. Din c n! n c n! veneau, a!use !e v nt, c n! mai tare, c n! mai ncet, fr nturi !in troparul nvierii :0ristos a nviat !in morti cu moartea pe moarte calc n! si celor !in morminte viata !aruin!u'leL. Ne $ n!eam la cei ca"uti !intre noi p na atunci5 Marcel .ornea, Silviu Socol, )or m&u, capitan Monea, Mo$os,
24F

Ma"ilu, )artenie .o"ma si ceilalti !espre a caror soarta nu stiam nimic. Eram nca su& povara amintirii ultimului ca"ut, 6aciu, fratele lui *(ita. Am ramas tacuti c t a tinut slu/&a. Nu stiu care a avut parerea, parca 6r ncoveanu, pe care a spus'o cu $las tare5 :Daca vreunul

!intre noi va supravietui, sa ne le$am ca acela sa ne a!une oasele !e pe un!e vor fi fost aruncate si sa le n$roape aici l n$a aceasta manastire. %n +,,< mi'am a!us aminte !e acest le$am nt si le'am amintit lui Ilioi si celorlalti le$am ntul facut cu 7< !e ani n urma si am pornit la reali"area lui. Trupurile mortilor nu aveam !e un!e le lua, noi nu stim un!e sunt, nimeni n'a venit sa ne spuna, pe uci$asi nimeni nu i'a !eran/at sa spuna locul un!e i'au aruncat. Ram nea !oar sa ri!icam o cruce seaca un!eva ca amintire. Dupa !oi ani !e e"itari mitropolia Si&iului si staretia s'au nvoit. Am apelat la ar(itectul, fost !etinut politic, Niculita *o$a, care ne'a n!rumat la minunatul om ar(itect An$(el Marcu !in 6ucuresti, care s'a oprit n cele !in urma la proiectul actual. Iata vi"iunea ar(itectului5 :...o sin$ura coloana cu sectiunea patrata, care poate fi scrisa si va"uta pe patru fete cu con!itia sa o ase"am ntr'un loc n care sa poata fi va"uta si citita !e /ur mpre/ur. Aceasta cruce va primi la partea superioara un te=t lapi!ar cu litere mari, te=t nc(inare pentru eroi. E=clu!em tot ce este fra$il si vulnera&il. Oamenii acestia au fost oameni !intr'o &ucata. .re! ca astfel conceputa ca un st lp !e piatra, crucea va purta !emn peste secole numele acelor &ravi oameni. Asa sa va a/ute Dumne"euC An$(el Marcu: Sculptorul .onstantin Marinete s'a !eplasat la cariera Rusc(ita si a ales un &loc !e marmura al&a la fata locului, !in cariera,
247

transport n!u'l la 6ucuresti la atelierul sau. )entru a'l putea taia a conceput si a construit un fierastrau special. Am proiectat ca pe cruce sa fie trecute numele celor ce au ca"ut !intre noi, !ar si numele oamenilor care n "ona #a$aras au avut un rol n lupta mpotriva comunismului. La nceput preve!eam ca vor fi vreo suta !e nume, !ar tot numar n! am trecut !e -<< numai !in cei morti n lupta, e=ecutati, ucisi la securitate si n nc(isori, morti n urma ranilor primite n nc(isoare. 6ani am !at noi, supravietuitorii, c t am putut !in saracia noastra, !estul !e putini. Am fost a/utati nsa !e frati !e'ai nostri !in strainatate5 Emilia si Emil Tatu !in .alifornia, Nicolae Dima n numele societatii :Avram IancuL !in NeJ NorA, Nicolae Lun$oci !in Oas(in$ton, Ale=an!ru #onta si 1ictor Rosca !in .ana!a, Dumitru Tatu !e la )aris si altii 3c(eltuielile s'au ri!icat la @ milioane !e lei4. De mare a/utor ne'a fost primarul #a$arasului, Nicolae .iocan. #un!amentul a fost turnat !e mesterul *(eor$(e 0asu !in Lisa. Sfintirea crucii s'a facut n +8 Octom&rie +,,-. Dar mai nt i un episo! nt mplat cu !oua "ile naintea sfintirii. Era seara t r"iu. 6urnita marunt. La lumina farurilor, c tiva supravietuitori ai re"istentei fa$arasene si mai multi tineri, urmasi !e'ai luptatorilor, lucrasem toata "iua n ploaie si aratam ca !upa o asa munca. )e aleea !e intrare au oprit c teva masini si !in una a co&or t o femeie m&racata simplu, cu fata !esc(isa, care a !orit sa stie ce se lucrea"a. Era Ma/estatea Sa Re$ina Ana. Mitropolitul Ar!ealului i'a !at e=plicatii si ne'a pre"entat Ma/estatii Sale. ' Ma/estate, cei nscrisi pe cruce au luptat si au murit pentru

cre!inta, tara si re$alitate. La scurt timp !upa nt lnire, pe pie!estalul crucii a fost !epus un &uc(et !e flori. Era &uc(etul !e flori pe care Re$ina l'a $asit n camera ei. A fost primul &uc(et !e flori care s'a !epus n cinstea celor nscrisi pe cruce. .u litere mari n relief, n marmura au fost sapate cuvintele5 LEi au murit pentru cre!inta, neam si li&ertateL. %n primul
2/B

r n! l'am trecut pe cel !espre care vor&esc nca muntii, pa!urile, i"voarele si inimile oamenilor !in partea locului, pe )arintele Arsenie 6oca, staretul manastirii p na n +,7?. Desi plouase c teva "ile si muntii au fost n ceata, n Duminica sfintirii vremea s'a ra"&unat, muntii erau limpe"i, soarele stralucea neaua !e pe crestetul lor. )a!urile se pre"entau $atite n toate culorile curcu&eului iesite !e su& maiestria toamnei. La amia"i, &iserica si curtea manastirii erau nencapatoare pentru multimea sosita !in toate satele si !in toata tara. Era pentru prima !ata c n! cei care am supravietuit !in lupta anticomunista !in tara #a$arasului ne aflam la un loc. %m&ratisari, lacrimi, amintiri tra$ice, sute !e femei m&racate n !oliul pe care nu l'au parasit !e 7< !e ani si pe care'l vor !uce n morm nt, tineri cu sufletul !esc(is caut n! sa ntelea$a ce'a fost atunci pe aceste locuri. .oman!antul $arni"oanei #a$aras a tinut sa fie pre"ent cu !oua plutoane !e ostasi care au facut !e $ar!a n /urul crucii5 :Aici au luptat si au murit ofiteri si ostasi !in Armata Re$ala si am venit sa'i cinstimL. %n sunetul clopotelor manastirii a nceput slu/&a !e pomenire oficiata !e preoti orto!ocsi si $reco'catolici n frunte cu mitropolitul Ar!ealului. )rintre ei, n primul r n! preoti care au suferit pentru 0ristos si neam. Am evitat cuv ntari pompoase, am amintit !oar le$am ntul nostru luat cu 7< !e ani n urma, am multumit lui Dumne"eu si celor care ne'au a/utat sa ri!icam crucea. Am citit numele celor mai &ine !e -<< !e oameni morti !intre noi. Olimpiu 6or"ea si Ioan 1. )ica au !epanat amintiri. Am propus si s'a primit ca n fiecare an n prima Duminica !upa Sf. Ilie sa ne a!unam aici si sa ne a!ucem aminte !e cei morti. La sf rsit, !in toate piepturile a i"&ucnit imnul fratelui !e cruce ca"ut si pe care spre mirarea unora l stia toata lumea. . ntecul se'mpletea cu a!ierea v ntului prin cetina &ra"ilor, cu vuietul apelor repe"i !e munte, cu ecoul vailor si st ncilor. Era c ntecul pe care l intonam noi atunci n lupta ori !e c te ori ca!ea unul !intre noi.
2/6

"iros de tamie amara Dupa ri!icarea crucii m'am simtit eli&erat ca !e'o $rea povara. Tocin! scarile !e piatra ale institutiilor !e care !epin!ea apro&area ri!icarii crucii, caciulin!u'ma n fata multora, ncerc n! sa'i convin$ ca noi vrem sa ri!icam o cruce pentru cei care n'au nici morm nt, nici cruce, si nu un monument !e care sa se mire lumea, purtam teama !e a nu muri nainte ca aceasta !atorie sa fie mplinita. Acum, c n! o ve!eam stralucin! proiectata pe crestele muntilor, ma simteam linistit, c(iar !aca crucea nu era pe !eplin $ata, cum nu e $ata nici n "iua !e a"i. Ma asteptam sa avem neca"uri venite !e oriun!e, !ar nici prin

$ n! !e un!e a venit furtuna. Dupa o luna !e la sfintire, primesc un telefon !e la )olitia 1oila5 :Sunt maiorul 3i'am uitat numele4 si vreau sa va a!uc la cunostinta urmatoarele5 n "iua !e ;+ noiem&rie +,,-, !oua persoane, o calu$arita si un calu$ar, s'au !us la manastirea S m&ata, s'au urcat pe cruce si au profanat'o cu !alta si ciocanul. I'am !epistat si le'am luat !eclaratii. 1a ro$ sa veniti, sa va constituiti parte civila pentru a putea fi !ati n /u!ecataL. .unoscusem pe maiorul !e politie cu c teva "ile nainte !e sfintirea crucii, c n! l nstiintasem ca va avea loc evenimentul. )olitia se ac(itase !e pastrarea or!inii masinilor si auto&u"elor n cel mai perfect mo! cu putinta. Am aler$at mai nt i la cruce. Numele parintelui Arsenie 6oca fusese taiat cu !alta las n! loc unei sparturi. )arintele staret Irineu Duvlea mi'a relatat cum se nt mplasera lucrurile5 Manastirea 6r ncoveanu alcatuise un raport catre Mitropolia Ar!ealului !in Si&iu. Relate" !in acest raport5 :... n "iua !e ;+ noiem&rie +,,-, n /urul orei +>.;< a sosit la Manastirea S m&ata parintele Daniil Stanescu, maica stareta )avelai!a Munteanu si soferul Ion !e la Manastirea )rislop, 2u!etul 0une!oara !in Epar(ia Ara!ului, cu un autoturism tip Alfa Romeo culoare $ri. Dupa ce au co&or t !in masina, au mers !irect la .ruce ' monument ri!icat n memoria luptatorilor !in Re"istenta Anticomunista !in Muntii #a$arasului.
2/2

)rimul !intre vietuitorii manas tirii noastre care a luat contact cu sus'numitii a fost parintele Ar(iman!rit Ilarion, economul manastirii, caruia i s'a cerut o scara cu intentia ca parintele Daniil sa se urce pe cruce pentru a ster$e numele parintelui Arsenie 6oca nscris pe aceasta cruce. )arintele Ilarion i'a raspuns ca :avem scara, !ar pentru ceea ce intentionea"a sa faca nu o !a, !upa care l'a averti"at pe parintele Daniil ca avea porunca sa nu se atin$a !e cruce si n ca"ul ca o va face sa anuntam )olitia pentru a interveni n ve!erea protectiei acestui monumentL. De asemenea l'am ru$at sa ia le$atura cu !'l *avrila, cel care a initiat ri!icarea acestei cruci, si cu %)S voastra pentru re"olvarea acestei pro&leme pe cale ierar(ica. Maica Stareta )avelai!a a nteles si l'a ru$at pe parintele Daniil sa renunte si sa o&tina apro&area oficiala. )arintele Daniil nu a vrut sa asculte sfatul maicii starete motiv n! ca are porunca !e la asa'"isa maica Gamfira 32ulieta4 sa nu plece !e la S m&ata p na nu va ster$e !e pe cruce numele parintelui Arsenie. Netin n! cont !e interventia noastra pe cale pasnica, a luat ciocanul !in masina lor si, cu sfi!are si o&ra"nicie fata !e toti cei care au ncercat sa !ialo$(e"e, a urcat pe Sf nta .ruce si a spart locul un!e era nscris numele parintelui Arsenie 6oca afirm n! ca !u(ul parintelui Arsenie i'a spus sa vina la S m&ata sa stear$a numele sau !e pe cruce, iar !upa ce a sters numele a spus ca acum !u(ul parintelui Arsenie se simte linistit. La ntoarcerea sa spre manastirea )rislop a fost oprit !e catre )olitie la Si&iu, un!e i s'a luat o !eclaratie. A !oua "i, ;; noiem&rie, au venit !e la )olitia 1oila si au constatat cele nt mplate alcatuin! un proces ver&al !e constatare. Noi, staretul manastirii mpreuna cu O&stea !e la S m&ata naintam %)S voastre protestul nostru n le$atura cu cele nt mplate c(iar n "iua intrarii Maicii Domnului n &iserica, care ne'a pro!us o a! nca m (nire si tul&urare n suflete. 1a ru$am sa luati act !e protestul, supararea si !e"apro&area noastra, urm n! a lua masurile pe care le veti consi!era necesare, spre linistea, or!inea si !isciplina n ca!rul vietii mona(ale si ferirea

2/3

numelui Manastirii 6r ncoveanu !e amenintari, !efaimari si !eni$rari !in partea oricarei persoane implicate n aceasta fapta iresponsa&ila. %nsotim protestul nostru cu semnaturile mem&rilor .onsiliului Du(ovnicesc al Manastirii. Staret Irineu Duvlea, Ar(. Econom Ar(. S. )rotos, Ilarion Urs Lucian Ieromona( .oroi )a(omie Iero!iaconi Matei, .alinic, .asian, Iustinian, IeronimL %nt mplarea m'a !escumpanit. Ma uitam la cruce si ma $ n!eam5 aproape !e ea, l n$a clopotnita vec(e se afla o alta cruce !e piatra cu o vec(ime !e peste un secol si /umatate, cruce mpl ntata !irect n iar&a. .rucea, ca si "i!urile manastirii !ar mate !e 6ucoJ, a stat n ploi neprote/ata. Ani !e ani, vara !e vara, aici veneau &ivolii la pascut, o cale !e pa!ure trecea pe l n$a ea, copaci au ca"ut si n'au lovit'o, au trecut pe aceste locuri !oua ra"&oaie, revolutii, s'au tocit !e ploi si v nt slovele scrise pe ea, !ar a ramas intacta at ta timp. Si acum o cruce, o opera !e arta, acceptata cu !ra$ !e con!ucerea manastirii, sfintita !e Mitropolitul Ar!ealului, e profanata !e !oua fete &isericesti care se aflau su& ascultarea acestui ar(iereu. %mpreuna cu Ion Ilioi si alti frati !e lupta am (otar t urmatoarele5 crucea, o!ata ase"ata n perimetrul manastirii S m&ata, noi ntele$em ca !evine un &un al manastirii, noi ram n n! !oar cu !atoria morala si materiala !e a o n$ri/i si nfrumuseta. Noi renuntam sa ne /u!ecam cu niste ne&uni, fie ei fete &isericesti, n fata unor instante /u!ecatoresti straine !e &iserica, las n! la latitu!inea ierar(iei &isericesti re"olvarea acestei profanari cum va cre!e !e cuviinta. Dupa cum am fost informati, calu$arul Daniil a fost pe!epsit sa refaca numele !e pe cruce, lucru care p na n pre"ent nu s'a mplinit, crucea ram n n! n continuare cu spartura n tulpina ei, n locul cel mai !e seama. Revenin! la motivele ce ne'au !eterminat sa'l trecem pe parintele Arsenie 6oca primul pe crucea ri!icata, iata care au fost5 ' n anul +,7>'+,78 n muntii #a$arasului se afla un $rup !e re"istenta armata 3scriitorul .'tin *ane, &i(oreanul )ele, Totea, Murea4, $rup ce era a/utat !e parintele ArsenieK
2/4

' n +,7?, !upa ce a fost mutat la )rislop, parintele a fost arestat n +- mai, o !ata cu oponentii re$imului, trecut prin anc(ete si nc(isoriK ' a fost rearestat n multe r n!uri, petrec n!u'si multe luni !e "ile prin &eciurile securitatiiK ' a fost alun$at si n!epartat cu porunca !e a nu se mai ntoarce nicio!ata la S m&ataK ' n toata vremea a fost omul la care'si $aseau alinare si m&ar&atare toti oropsitii !in "ona, care'l cautau oriun!e a fost alun$at !e stap nirea comunistaK ' !ar cel mai mare merit al parintelui Arsenie este !e a fi creat n /urul manastirii S m&ata o st nca !e cre!inta a!evarata, pe care comunistii n'au putut'o nfr n$eK ma/oritatea oamenilor nostri !e spri/in erau oameni formati !e parintele ArsenieK aceasta re"istenta a cre!intei, noi am socotit'o mult mai importanta !ec t re"istenta noastra cu arma si !e aceea l'am trecut primul pe cruce. %n ce priveste le$aturile parintelui cu miscarea le$ionara, !e care maica Gamfira se "&ate at ta sa'l a&solve, iata o marturisire facuta !e mitropolitul Antonie, c(iar l n$a crucea noastra5 :Marturisesc acum, lucru ce nu l'am facut nicio!ata, urmatoarea nt mplare5 eram prin

+,78 n c(ilia parintelui Arsenie, care se !e"&racase p na la &r u sa se speleK pe pieptul parintelui at rna o cruce care avea si o $ar!a le$ionara pe ea. M'am speriat si l'am ntre&at5 ' )arinte, nu ti'e teama sa porti un astfel !e o&iect prime/!iosD ' O am !e la .orneliu .o!reanu, el mi'a !aruit'o.L )ti luptat pentru democratie> )rintre articolele !e "iar aparute !upa nfiintarea #un!atiei :Luptatorii !in Re"istenta AnticomunistaL se afla unul su& semnatura lui Mircea Ior$ulescu. Dupa ce repeta insinuarile cuprinse n alte articole anterioare, termina cu o ntre&are retorica ce se vrea ncuietoare5 :Oare pentru
2//

!emocratie au luptat cei !in Re"istenta Armata anticomunistaDL Ma uitam cu tristete la aceasta stupi!a ntre&are, amintin!u'mi vremurile !e atunci5 tara era ocupata !e trupele sovietice, armata con!usa !e $enerali ca Emil 6o!naras si Oalter Roman c nta pe stra"i5 LO Moscova, patria meaL si :Dimineata luminea"a "i!ul marelui MremlinL. Economia era sovromi"ata, cultura la fel, aveam si sovrom'patriar(ie, lasitatea si v n"area se ntin!ea n toate partile. Toate leprele, lic(elele, lasii si v n"atorii se'ntreceau n a proslavi or n!uirea comunista si pe $eneralissimul Stalin, manualele scolare, inclusiv cele !e literatura se tra!uceau !in ruseste, istoria patriei o scria Roller, con!ucatorii tarii se numeau Ana )auAer, Teo(arie *eor$escu, 1asile Luca, securitatea con!usa !e nume precum cele !e mai sus uci!ea oameni n mi/locul !rumului, arestarile si !eportarile se faceau !upa &unul plac, nu mai erai si$ur ca vei veni !e la munca sau ca te vei !uce a !oua "i la munca, te temeai !e cei !in casa ta sa nu te v n!a, nu mai eram si$uri ca vom mai avea o tara. %n acele vremuri si nc(ipuie autorul, noi cei care renuntaseram la toate, inclusiv la vietile noastre, noi, n pau"ele !intre ciocniri, eram preocupati !e cum va fi Rom nia !upa comunismD Numai un prost si putea nc(ipui ca ne $ n!eam cum vom face privati"are5 !upa meto!a ME6O sau v n" n! fa&ricile tuturor aventurierilor !in lumea lar$a pe !e$ea&a, ca se va a!mite sau nu n parlament o motiune !e cen"ura. Si totusi noi luptam pentru !emocratie, !omnule !emocrat !e carton !resat sa scrii ceea ce scrii, toate $rupurile !e re"istenta armata sau nenarmata, toate p na la cel !in urma au fost monar(iste. De altfel ca tot poporul rom n !e atunci. Noi nu mai speram sa apucam clipa victoriei, !ar nici prin cel mai laturalnic $ n! nu puteam concepe ca atunci c n! Rom nia se va scutura !e comunism nu se va ase"a pe starea !e fapt !in !ecem&rie +,78, c n! n vi$oare era constitutia !in +,;@. Si aceasta constitutie era mai !emocratica !ec t suro$atul facut n pripa !e fostii comunisti si !e fiii lor pentru u"ul personal.

2/5

"ormntul lui popa %nca !in anii c n! eram la munte ne ntrista usurinta cu care oamenii treceau !e partea stap nirii comuniste. La nceput se !uceau la a!unarile lor siliti, !e teama sa nu ai&a ceva !e suferit, apoi se

!uceau !in o&isnuinta, apoi convinsi ca !aca acum :a venit Wle/a astaX apoi tr &uie s'o t nemL Numarul celor ce se mpotriveau valului era tot mai su&tire si se preve!ea vremea c n! nu va mai fi !eloc. De atunci am purtat n $ n! o teama pentru "iua c n! constiinta poporului nostru se va &olsevi"a si satani"a. %n imperiul turcesc, la su! !e muntii Ro!ope, traia pe la anul +8<< o populatie rom neasca, me$leno'rom nii, !esi$ur crestini ca toti rom nii. %ntr'o &una "i unui pasa turcesc i'a casunat sa'i treaca la islamism amenint n! pe cei ce se vor opune cu taierea capului. Unii au preferat sa moara si nu si'au parasit le$ea, altii !e frica s'au turcit, o alta parte, ntre care si popa satului au fu$it noaptea si s'au !us !eparte. Au trecut ani !e la convertirea fortata, pasa cu pricina a murit si o !ata cu moartea lui persecutia a ncetat. )opa, !e pe un!e era fu$it, a au"it si s'a ntors n satul !e un!e plecase ca sa ntoarca oamenii !in nou la 0ristos. Intre timp nsa fostii lui enoriasi au !evenit at t !e fanatici ma(ome!ani, nc t l'au scos pe popa la mar$inea satului si l'au ucis cu pietre, ri!ic n! pe trupul lui o movila, care p na'n "ilele noastre se c(eama n $raiul lor :morm ntlu lu popaL. .re! ca noi, rom nii, suferim !e &oala asta, !e sin!romul :morm ntlu lu popaL. A venit comunismul pe capul nostru si nu l'a vrut nimenea. L'am primit resemnati sau cu mpotrivire. A venit si "iua c n! ne puteam !e&arasa !e el, !ar ne'am simtit at t !e le$ati !e ro&ie, ne'am nrait at ta nc t raspun!em violent la orice v nt !e sc(im&are. %n +,7< a sosit ntr'un sat 3.oslar4 un preot !in Ar!ealul ce!at, cu copii mici, numai cu sufletul si (ainutele !e pe ei. Satenii !e atunci si'au a/utat pastorul cu ce'au putut. Mai traiesc oameni !intre cei care l'au a/utat atunci. N'a trait mult si preotul a fost nmorm ntat
2/A

n curtea &isericii. Trec pe l n$a morm ntul lui oamenii satului n fiecare "i. )e preot l c(ema .oposu si era ru!enie cu Iuliu Maniu. Asta"i, c n! scriu aceste r n!uri, n +,,+, la !oi ani !e la Revolutie !aca s'ar "voni la c rciuma sau la &iserica ca fiul preotului !in +,7<, .orneliu .oposu, ar trece prin sat, cucernicii cre!inciosi cu popa n frunte i'ar iesi n nt mpinare si, !e ucis poate nu l'ar uci!e, !ar l'ar "$ ria si alun$a cu pietre si l'ar &at/ocori cum le'ar veni la $ura. De ceD )entru care motivD )rea &ine nu se stie !e ce. S'a au"it ca'i fiu !e mosier si vine sa'si ia mosiile si pentru ca a stat si a m ncat si a &aut &ine la )aris si la noi nu s'a $ n!it, iar !aca Doina .ornea s'ar ncumeta sa treaca prin sat, ea, care cu !oi ani n urma era sim&olul re"istentei rom nesti, n'ar mai ram nea nimic !in ea, trea&a ce'ar face'o numai femeile satului. %n sc(im& !aca fiul celui ce'a venit cu tancurile sovietice, care le'a trimis parintii n nc(isori si la canal si i'a omor t cu cotele ar veni n sat, ar fi asteptat !e satul ntre$, cu flori si recunostinta. Nu !e$ea&a a spus poetul cu +-< !e ani n urma5 Lunii !eprinsi cu ro&ia, !e ea $reu se !e"lipescL. %n +,7< a intrat Armata Rosie n 6asara&ia. .omunistii au ucis, au !eportat. Au fu$it rom nii c ti au putut, iar cei ramasi s'au !at !upa inva!atori, !e frica. A"i, c n! ar putea fi !in nou ce'au fost, nu se mai socotesc rom ni, ci mol!oveni, &lestema Rom nia iar popii nu vor sa se mai tina !e 6ucuresti, ci !e Moscova. ) na un!e s'a a/uns e !estul sa povestesc o nt mplare !intr'un sat &asara&ean, un!e un c r! !e copii &ateau pe unul !intre ei5 ' De ce'l &ateti, maD ' )entru ca'i rom n. ' Dar voi ce sunteti, mai copiilorD

' Noi suntem mol!oveni pravoslavnici.

2/F

(artenie Cosma .u c t simt ca m'apropiu !e sf rsitul calatoriei mi vin n minte, tot mai !es si tot mai limpe"i, c(ipurile fratilor !e atunci. Mai limpe"i c(iar !ec t foto$rafiile ce'au ramas !e la ei. Iata'l, l am n fata oc(ilor pe plutonierul )artenie .osma. L'am nt lnit !e putine ori, !ar mi'a ramas n memorie " m&etul plin !e sinceritate !in coltul $urii. Era m n!ru !e numele ce'l purta. Atunci c n! l'am ntre&at !aca e ru!enie cu vestitul memoran!ist )artenie .osma, a raspuns5 LDesi$ur, c ti facem ceva pentru tara asta, toti suntem ru!eniiL. Era !e loc !in Sona, un sat retras, ase"at ntre !ealuri si Olt, nu !eparte !e #a$aras, !e un!e era si profesorul Mi(ai Novac. A facut liceul la :Ra!u Ne$ruL !in #a$aras, urm n! apoi Scoala Militara !e Su&ofiteri, pe care a a&solvit'o cu re"ulate &une, ceea ce i'a !at posi&ilitatea !e a fi an$a/at n unitatea !e elita :.entrul !e instructie, #a$arasL. S'a nascut n +,+?. #ace frontul !e rasarit ntr'o companie anticar, n re$imentul .entrului av n! astfel oca"ia sa va!a comunismul cu oc(ii lui n Rusia. Acest lucru l !etermina sa se an$a/e"e mpotriva acestuia p na la moarte. E pre"ent !in primele momente ale nc(e$arii re"istentei anticomuniste !in /u!et. Avea o po"itie foarte &una pentru acest scop5 sef al ma$a"iei !e armament, un!e erau !epo"itate importante cantitati !e arme si munitii nenre$istrate, pe care le'a scos !in unitate si le'a !iri/at spre !epo"itele or$ani"atiei /u!etene la !iferiti oameni !e ncre!ere, ca &unaoara la socrul sau 2uncu Iancu si la familia .omsulea Aron. Era omul care nu stia ce'i frica. #iin! a/utat !e un alt &ar&at ca si el, caporalul Taulea *(eor$(e, a scos armamentul noaptea cu ranita, cu motocicleta sa si c(iar cu caruta. Astfel au fost scoase pusti, pistoale mitraliera, mitraliere, $rena!e, cartuse si sticle incen!iare. De la Iancu 2uncu si !e la Aron .omsulea ! in satul R usor, armamentul era preluat !e alti oameni !e la munte si !epo"itat. Asta"i avem marturii ca o parte !in armament a fost !iri/at spre colonelul Arsenescu peste munti.
2/7

A avut noroc !e o sotie care l'a nteles, 1aleria, si !e un socru, Iancu 2uncu, tot at t !e !evotat cau"ei. Mai mult !ec t at t, acesta si'a pus casa la !ispo"itia $rupurilor !e re"istenta. La el statea ascuns vestitul Arsu *(eor$(e. )e $enunc(ii acestui om s'au saltat copiii lui )artenie .osma, toti su& cinci ani. Aici veneau Mo$os si Ma"ilu si ai lor, !upa cum tot aici poposeam si noi c n! veneam !e la munte. Aici m'am nt lnit cu Mo$os si Ma"ilu, cu Marcel .ornea si cu oamenii lui )ri!on. .asa lor avea o ase"are &una, la mar$inea satului, cu $ra!ina ce !a!ea n c mp. .eea ce nu s'a stiut atunci si nu se stie nca nici a"i e numele iu"ilor care'au urmarit si au v n!ut or$ani"atia !e re"istenta !in "ona R usor si )arau, pentru ca a fost o v n"are foarte &ine or$ani"ata. Securitatea a actionat n noaptea !e +7 octom&rie +,-< n locuri precise, la aceeasi ora !in noapte, n toate satele !in "ona. La locuinta

lui 2uncu, socrul lui )artenie au actionat ntr'un mo! special. Au ncon/urat $ospo!aria, apoi au !at foc la sura p n!in! n /ur. Din fericire, nici un luptator nu se afla atunci acolo. )rin!erea lui Arsu, ranit $rav n urma !iversiunii facute !e el pe ulita satului, si a lui Silviu Socol, scaparea celorlalti, arestarile masive !e oameni, le'am povestit ntr'un episo! !in anul +,-<. A urmat arestarea lui Iaco& 2uncu si a sotiei Elena, atunci noaptea. %n casa, !upa ce s'a facut perc(e"itie, au ramas ncuiati si nspaim ntati copiii lui .osma, care se aflau la &unici5 #lorica !e - ani, Elena !e @ ani si Marcel !e ; ani. Dupa ce s'a facut liniste, #lorica a co&or t pe fereastra, apoi i'a a/utat pe cei mici sa co&oare si ei, si, tin n!u'se !e m na, au pornit la parintii lor care locuiau n #a$aras. Asa, pe !rum, n ploaie si fri$, !esculti si !e"&racati, i'a nt lnit mama lor, 1aleria, care a plecat la R usor sa va!a ce s'a nt mplat, fiin! repe!e arestata si ea, iar copiii au ramas ai nimanui. )artenie a fost arestat la unitate. Au urmat anc(etele a "eci !e oameni la securitatea !in Orasul Stalin si con!amnarea la moarte a lui )artenie .osma, a lui Silviu Socol, a capitanului Monea, a lui Dumitru .ornea, Dumineca si Stanciu, a lui )ri!on si a celorlalti. Un!e va fi fost e=ecutia, un!e'i vor fi oasele nu se stie, si pe autoritatile tot comuniste !e !upa
25B

Revolutie nu le interesea"a. Avea @- !e ani. %ntr'un certificat !e !eces al lui e trecuta !ata mortii !e ++ septem&rie +,-; si ca !ata a nre$istrarii - martie +,>7. 2uncu Iaco& a fost ucis n nc(isoarea .aranse&es n +; octom&rie +,--. Sotia lui )artenie, 1aleria, si'a urmat !estinul ca va!uva !e :&an!itL, a!ica arestari, alun$ari !in casa, &atai la securitate, socuri electrice, !rumuri "a!arnice pe la portile nc(isorilor si tri&unalelor militare. .opiii au avut soarta !e copii !e :&an!itL, insultati !e mici, mar$inali"ati. Suflet de copil ?I@ Am a!us n aceasta carte si c tiva copii, a caror pre"enta n evenimente uneori tra$ice le'a marcat viata pentru tot!eauna. Iata amintirea unui copil !e atunci5 :Ma numesc Octavian )ralea, sunt ori$inar !in satul 6rea"a'#a$aras si n pre"ent locuiesc n #a$aras. .e va povestesc mi s'a imprimat n memorie asa !e a! nc !e parca le traiesc acum. Era n martie +,--. Aveam ++ ani si eram n clasa a cincea. %nvatam n satul Lisa, ca n 6rea"a nu era scoala, si locuiam la unc(iul meu, Ioan Ser&an )aler 3al lui 6a"aon4. Ma ntorceam !e la scoala. La intrarea n curte se afla un militian, care tocmai or!ona unei vecine ca nu are voie sa intre n casa. Nu pricepeam ce se nt mpla. ' Tu cine esti, maD ma'nt mpina militianul. ' Sunt nepotul unc(iului si ma'ntorc !e la scoala. Mi'a !at voie sa intru. %n casa, n afara matusii mele mai erau cinci sau sase militieni. )re"enta lor nu m'a mirat la nceput. %n sat foiau tot timpul militieni si securisti si n curte intrau !estui sa'i ceara unc(iului meu sa'si !uca cotele, sa'si plateasca impo"itele sau sa se !uca la primarie sau la postul !e militie. Unc(iul lipsea, iar matusa, ve!eam ca a pl ns. O&serv ca n camera s'au facut sc(im&ari. Mai era nca un pat a!us !in o!aia vecina. %n capul meu era o ntrea$a confu"ie, eu
256

nentele$ n! nimic !in ce se nt mp la. De'a&ia !upa !oua'trei "ile m'am !umirit. %n casa !omnea o tacere completa. Matusa si cauta !e lucru, iar militienii nu scoteau o vor&a. Matusa mi'a pus !e m ncare, mie nu'mi era foame, si nu n!ra"neam sa ntre& ce se petrece. Dupa m ncare mi'am facut planul sa fu$. .urtea unc(iului era ase"ata !e'a lun$ul r ului, peste !rum !e moara lui 6 rlea. %n curte, pe partea st n$a, n continuarea casei, era $ra/!ul cailor, iar pe partea !reapta, spre r u, mai era o casuta, apoi $ar!, O.'ul, !upa el alt $ar! s'apoi sura. %n coltul $ar!ului, unc(iul avea o iesire spre r u. Da!eai n laturi o sc n!ura si ieseai n tarmul r ului. )e aici mi'am facut planul sa fu$. %mi "iceam5 ies !in curte pe r u, s'apoi ... voi ve!ea eu. Mai aveam o alta matusa n Lisa si voiam sa ma !uc la ea, sa le spun ce era aici. N'aveam !e un!e sti ca si acolo situatia era ca si la noi. Am !at sa ies afara. Un militian ma'ntrea&a ce vreau. Eu i spun si'mi !a!u voie. 1arul meu, care sosise !e la scoala ntre timp, s'a cerut si el, !ar n'a fost lasat. )e c n! voiam sa !au sc n!ura !in $ar!, !in usa surii !in apropiere, un alt militian ma soma cu pistolul5 :Stai asaCL Daca as fi avut sc n!ura luata, as fi fu$it, !ar asa a tre&uit sa stau pe loc. A venit la mine, m'a nsfacat si m'a !us n casa. Am apucat sa va! ca n sura mai erau si alti militieni. M'au ntre&at rastit ce voiam sa fac, eu nu stiu ce le'am raspuns, !ar !rept urmare am fost !escaltat. Si varului meu, care avea +7 ani, i s'au luat &ocancii. Si asa, matusa, noi !oi copii si sase militieni am petrecut "ece "ile ca la nc(isoare n casa la noi. De la nceput ni s'a fi=at un pro$ram. Nu aveam voie sa parasim camera n care ne aflam !ec t noaptea, nsotiti !e militieni. 6unnteles ca nu mai era vor&a !e mers la scoala. Nu aveam voie sa aprin!em focul "iua, !ec t noaptea. Era fri$ n casa, !ar ne'm&racam $ros. Am fost o&li$ati sa camuflam $eamurile cu paturi si cuverturi si am ramas asa "iua si noaptea. Nu aveam voie sa aprin!em lampa !ec t "iua. )entru necesitati ni s'au !at !oua $aleti, pe care le scoteam noaptea afara. %ntr'un pat !ormeam noi cu matusa, n celalalt militienii pe r n!. Nu aveam voie sa vor&im ntre noi si nici ei nu vor&eau !ec t n soapta. La animale ca sa le !am
252

!e m ncare nu puteam iesi !ec t nsot iti !e militieni o sin$ura !ata la mie"ul noptii. )entru co&or rea f nului !in sop eram lasati numai noi copiii. . n! urcam n sopul cu f n, pa"nicii nostri si ncarcau armele. %ntr'o noapte s'a pro!us n po!ul casei !e !easupra noastra un "$omot !estul !e puternic. Noua, "$omotul nu ne spunea nimic. Desi$ur o pisica s'a repe"it !upa un soarece, !ar pe ei i'a mo&ili"at rapi!. Au "v cnit n picioare ncarc n!u'si pistoalele speriati. #ac n!u'se liniste, coman!antul trupei ne'a ntre&at rastit ce'a fost "$omotul. Matusa le'a e=plicat ce s'a ntmplat, !ar ei nu s'au lasat convinsi, ram n n! vi$ilenti multa vreme, cu m na pe tra$aci. Dupa aceasta nt mplare am nceput sa'ntele$ ceea ce asteptau acesti oaspeti nepoftiti. Asteptau sa vina #ileru !e la munte !upa m ncare, unc(iul fiin! ru!enie cu un om care, la r n!ul lui, era ru!enie cu #ileru. Despre #ileru stiam toti copiii ca se afla la munte si ca pe el l cauta militia si securitatea cu c nii. Alte nt mplari !in cele "ece "ile m'au convins ca pe el l p n!eau, !ar am nteles ca le era o teama $ro"ava !e o eventuala confruntare cu acest om. %ntr'una !in nopti, !upa lasarea serii, s'au au"it !in c n! n c n!, aproape ritmic, niste lovituri !estul !e ciu!ate pentru un neavi"at. Era vor&a !e &ataile cailor cu copita n iesle, care, neo&isnuiti cu m ncarea primita, o !ata pe "i, si pier!ura ra&!area si si cereau

astfel !repturile. Noi, care stiam, nu am !at importanta "$omotelor, !ar pa"nicii nostri s'au speriat !in nou si si'au revenit si acum cu $reu !upa e=plicatia noastra asupra ori$inii "$omotului. Dar cea mai stranie nt mplare s'a petrecut ntr'una !in nopti, c n! am fost !usi sa !am la vite !e m ncare, si care s'ar fi putut termina rau. Operatiunea s'a !esfasurat !upa tipicul o&isnuit. Noi, copiii, am co&or t f n !in po! si eram cu &ratele ncarcate cu f n, mai nt i matusa, apoi varul meu si la urma eu. %nsotitorii nostri erau unul n fata si altul n spate. .(iar c n! paseam pe poarta surii, militianul !in fata noastra a somat !e !oua ori pe cineva !e afara cu $las $roa"nic5 :Stai, ca tra$CL, av n! arma n!reptata un!eva n ntuneric. O&serv si eu n &e"na o silueta cu forma !e om. Dar acela avea si el arma. # nul mi'a ca"ut !in &rate
253

si am nc(is oc(ii astept n! !etunatur ile armelor care n'au mai venit si un $las !in ntuneric, tot plin !e $roa"a, a raspuns nu mai tin minte ce. .e se'nt mplaseD %n sura mica se aflau alti militieni, care p n!eau noaptea afara si care, au"in!u'ne pe noi, au iesit ncarc n!u'si si ei armele si som n!. Noroc ca s'au recunoscut !upa voce. .re! ca numai frica !e o nt lnire cu !umneavoastra i'a facut sa'si piar!a cumpatul si sa se some"e ntre ei, caci ei tre&uiau sa stie unii !e altii. Unc(iul meu a ramas tot !us la securitate, !ar !espre el nu o puteam ntre&a pe matusa, ca nu aveam voie sa vor&im ntre noi si nu eram o clipa lasati fara suprave$(ere. Dupa alte c teva "ile, care mi s'au parut c t veacurile, a venit seful !e post Muresan 3cel pe care'l pomeniti si !'voastra n carte, cel care a ri!icat &loca!a4 si care n pre"ent, +,,@, este epitropul &isericii orto!o=e !in #a$aras. Acesta ne'a tinut o se!inta !e lamurire, n care ne'a amenintat sa nu povestim nimic !in cele nt mplate ca altfel :...cam stiti ce vi se poate nt mpla si voua.L Nu era nevoie sa spunem cuiva ca toti vecinii stiau c(iar mai multe !ec t noi. Iesin! !in camera n care am fost sec(estrati, ne'am !at seama ca si n sura, si'n casuta !in curte au fost postati alti militieni, ntr'un cuv nt ntrea$a $ospo!arie a fost transformata ntr'o fortareata $ata sa n$(ita orice aparitie a vreunuia !intre cei !in munte. Au trecut 7< !e ani !e atunci, !ar prin ce'am trecut nu voi putea uita nicio!ata. Semnat, Octavian )ralea: Scrisoarea aceasta mi'a a!us aminte !e unul !intre cei mai vinovati t l(ari locali5 plutonierul !e militie Muresan, fost plutonier !e /an!armi, care are la activ "eci !e arestari !e oameni, !intre care unii ucisi, sc(in$iuiti, !usi la .anal, n *(erla, colonii !e munca, !e un!e unii nu s'au mai ntors si !aca s'au ntors n'au mai fost ca nainte nicio!ata. .areva m'a sfatuit sa'l va! pe epitropul Muresan, fostul
254

plutonier !e militie, st n! n strana epi tropului n &iserica, l n$a altar. N'am avut aceasta curio"itate. Nu ma ntre& nici cum e posi&il ca la o &iserica n #a$aras, un!e oamenii se cunosc cu totii, sa fie ales un astfel !e epitrop. Am va"ut at tea n acesti ani nc t nu ma mai mir !e nimic. I'am amintit !oar n ru$aciune Domnului5 :Doamne, iu"ii "ilelor noastre nu se mai sp n"ura !in !isperare sau remuscare, asemeni celor !in timpul Tau. Ei nu arunca ar$intii n templu, ci i fructifica pe plan superior n avere, ran$ si cinste. Nu'i mustra cu$etul

!e nefericirile ce le'au cau"at fratilor lor. Ai $ri/a, Doamne, sa nu Te v n!a si pe TineL. Suflet de copil 0 )u&ustina (avel ?II@ )rimele amintiri le am !in timpul ra"&oiului. Eram cu mama patru fetite maruntele n satul Daisoara, un satuc !intre !ealurile !in !reapta Oltului, un!e acesta intra n Tara #a$arasului. Tata era pe front. Asa mi'a ramas n amintire prima ima$ine a mamei, tremur n!u'i m inile !e c te ori venea postasul cu vreo scrisoare. N'am va"ut'o nicio!ata r " n! pe mama n timpul copilariei noastre p na a sosit ntr'o "i o catana &ar&oasa5 era tata. A nceput atunci o alta viata la casa noastra. Ma va! n carul cu &oi, mer$ n! cu totii la c mp, noi fetele mai mult ncurc n!u'i pe parinti. 1a! si acum $ospo!aria noastra, $ra!ina cu pomi tineri, cu stupi ase"ati n &ataia soarelui si pe tata iarna lucr n! n atelierul lui !e t mplarie, un!e mirosea a rasina !e &ra! si a lemn acrui !e ste/ar. Duminica ne !uceam cu totii la &iserica, un!e tata c nta n strana. .asa noastra era ase"ata n partea cea mai !e sus a satului, !e un!e ime!iat ncepea pa!urea, care !e altfel ncon/oara !e toate partile satul. Aveam o curte mare, toata plina cu flori, pe care tata le'n$ri/ea cu m na lui. Era asa !e frumos la casa noastra, ca unc(iul Iaco&, fratele mamei, preot n Si&iu, "icea5 LMai nepotilor, numai n rai i mai frumos ca aici la voiL. Tata se !ucea rar n sat, !ar au nceput sa vina tovarasi !e la raion sa'l &ata la cap pentru lamurire. O!ata l'am au"it pe tata spun n!u'le5 Lnu, tovarasi, eu asta n'o facL. La plecarea acestora,
25/

c n! eu am nc(is portita !upa ei, l'am au"it pe unul "ic n!5 Lasta are curte &oiereasca, nu taraneasca, sa'l treci la c(ia&uri.L Noi n'am avut pam nt mult, n'am avut &ato"a sau pravalie, !ar au $asit ca mama, c n! tata era pe front, a folosit munca straina. Era a!evarat, !ar mama a fost silita la aceasta av n! patru copii mici. Si astfel am a/uns n r n!ul familiilor &at/ocorite !in sat, !e tovarasii !e la parti!, colectori, militieni, secretari, a$itatori. Tata avea $ n!uri mari cu noi5 sa ne !ea la scoala5 Anuta, sora cea mai mare, era eleva la scoala normala !in .lu/ si avea +> aniK eu, Au$ustina, !e ++ ani, eram eleva la Si&iu. Am n!oua nvatam &ine. Eu c ntam la vioara. Nu stiu c n! nvatasem, !ar !e mica am fost atrasa !e vioara la cine o ve!eam. Marioara, !e +7 ani, fiin! mai voinica, urma sa ram na acasa, iar Irina, !e 8 ani era n clasa I. Asa eram n +,-<, c n! eu si Anuta am venit !e .raciun acasa n vacanta. %nainte !e a intra n casa, tata ne'a c(emat n atelier si ne'a spus5 Ln casa !inainte, stau la noi 8 tineri &aieti cu scoala. )uteti mer$e la ei fara teama, !ar nimeni nu tre&uie sa stie ca se afla la noiL. Asa i'am cunoscut pe acesti tineri. 1or&eau putin si n soapta, mereu atenti la ce se nt mpla n /ur. .iteau !in niste carti !e'ale lor si !iscutau. Ascultau la un ra!io cu $alena sau ram neau tacuti privin! cum viscolul troienea pa!urea ce ncepea !in fata casei noastre. Doi erau mai n v rsta5 )rofesorul si MosuK ceilalti5 1ictor, *(eor$(e, 6r ncoveanu, Ilioi si Nelu erau tineri !e tot si mi se pareau cei mai frumosi tineri pe care i'am va"ut. Mi'au ramas ntipariti n oc(ii mei !e copil. Erau cre!inciosi si seriosi. Eram tare m n!re ca tata ne'a ncre!intat un astfel !e secret. Noi, cele mai mari, intram mai rar n camera lor, !ar Irina era mai tot timpul la ! nsii cu poe"ii si $(icitori. Mama i numea :&aietii nostriL si asa le'a "is c t a trait, ori !e c te ori ne a!uceam aminte !e ei. De .raciun i'am colin!at, eu le'am c ntat !in vioara, au c ntat si ei si ne'au nvatat colin!e. A fost cea mai

frumoasa vacanta a mea, !ar si cea !e pe urma. A trecut un an. Din lume aflam fel !e fel !e vesti !espre parti"anii !in munti, pe care i a/utau americanii, !espre armata care um&la !upa ei, nsa nimeni nu are ce le face.
255

Era n noiem&rie si am venit acasa . )oarta nsa era ncuiata. Am stri$at si mama mi'a !esc(is'o tacuta si a ncuiat poarta la loc. )e $eamul !e la curtea cu flori erau &atute sc n!uri. Mama pl n$ea5 :De ce ati venit acasaD Nu v'a spus nimeni sa nu venitiDL Intr n!, am !at peste > &ar&ati n (aine militare, cu arme, fiorosi, care ne'au poruncit ca nu tre&uie sa afle nimeni ca ei sunt n casa, ca nu avem voie sa iesim !in curte si nimeni sa intre la noi. Nu stiam un!e e tata si mama nu'mi raspun!ea c n! o ntre&am. Giua, acestia se!eau cu noi n casa, vor&eau ur t si ne n/urau. Seara, trei !intre ei se !uceau n atelierul tatei, !e un!e p n!eau. .ei !in casa, la fereastre, o&servau orice miscare !in curte si !in ulita. Nu aveam voie sa vor&im ntre noi, nici sa aprin!em lampa. Dormeam toate patru5 mama, Marioara, Irina si eu, ntr'un sin$ur pat, su& suprave$(erea unuia !intre ei. %n curte nu puteam iesi !ec t c te una. Asa au trecut > saptam ni. Noaptea venea o masina si le a!ucea !e m ncare. Mama ne soptea ntruna5 Lru$ati'va sa nu vina &aietii la noiL. Gi si noapte, acesta ne'a fost $ n!ul cel mai mare. Securistii erau tare nfricosati. O!ata, !imineata, li s'a parut ca sunt urme n "apa!a. Ne'au luat &ocancii nostri si au constatat ca urma era mai mare. Atunci au nceput sa o loveasca pe mama si sa o ameninte ca o mpusca. Noroc ca Marioara le'a spus ca ea a fost "iua cu $unoiul n $ra!ina si, cum "apa!a era moale, urmele s'au facut mai mari. Dupa ce'au plecat, mama ne'a povestit cum a fost arestat tata. Era +8 noiem&rie +,-+, s m&ata, c n! a venit o companie !e securitate si a ncon/urat casa, fac n! perc(e"itie si i"&in! n !reapta si'n st n$a. )e tata l'au le$at cu s rma n atelier, l'au &atut si cu clestele i'au scos un$(iile sa spuna un!e sunt :&an!itiiL. )e mama au !us'o n $ra/!, un!e au &atut'o cu patul armei, iar pe Marioara si pe Irina le'au &atut n casa, cre" n! ca pot afla ceva !e la ele. )e tata l'au !us si !e atunci casa a ramas asa cum am $asit'o eu. Ne'am linistit c n! au plecat !in casa oaspetii nepoftiti, c n! n noaptea !e .raciun, pe la ora +;, mama ne'a tre"it pe toate5 L%m&racati'va $ros, ca au venit si iar n e &atL. De cu seara sosise si Anuta acasa. .ur n! usa casei a fost tr ntita n laturi si au intrat cu
25A

lanternele. )e mama au i"&it'o !e un p erete, pe Anuta au t r t'o n alta camera, iar pe mine si pe Irina ne'au co&or t n tin!a. A urmat un intero$atoriu cu n/uraturi, su& amenintarea pistoalelor. Au rascolit apoi totul, !e'a ramas casa ca !upa &om&ar!ament. De tata nu stiam nimic, !aca e viu sau mort. %n anii urmatori, casa ne'a fost pa"ita "iua si noaptea. Noaptea, c inii &ateau ntruna spre pa!ure. Din c n! n c n! venea iar multa securitate, ne scula noaptea si ne m na peste tot cu pistoalele n!reptate spre noi. %n/uraturile nu le pot trece pe ( rtie. Tremuram !e fri$ si !e frica. .el putin Irina se tre"ea noapte !e noapte n cosmaruri, !e nu o mai puteam potoli. %mi a!uc aminte o!ata ca pe mama, !upa ce'au &atut'o, au urcat'o pe scara po!ului cu f n, amenint n!'o ca !e se au!e ceva o mpusca. . n! era pe la mi/locul scarii, mama a ntre&at pe cel care con!ucea5 ' .e $ra! aveti !umneavoastraD

' Sunt maior, raspunse acesta, ce vreiD ' 1a ro$ sa'mi spuneti c t e ora. A urmat o sperietura la r n!ul lor, cre" n! ca aceasta ar fi o parola cu :&an!itii:. . n! si'au revenit, au ntre&at'o &at/ocoritor !e ce vrea sa stie, si mama le'a spus5 ' 1reau sa tin minte c t voi trai noaptea asta, cum m'a &at/ocorit cineva caruia eu i'as fi putut fi mama. Au urmat alte n/uraturi, !ar n'au mai lovit. Asa erau noptile noastre n mar$inea satului. Se ntele$e ca !e scoala nu mai putea fi vor&a. Am ncercat, eu si Irina, sa mer$em la scoala !in sat, !ar n'am fost primite, ca sa nu spun ca am fost alun$ate. )e Irina a luat'o Anuta la ea. Mama, Marioara si cu mine seceram, coseam, faceam lucrurile c mpului si !e femei si !e &ar&ati. De a/utat nu n!ra"nea nimeni sa ne a/ute !e frica securitatii. Au venit apoi cotele, pe care nu le'am putut !a. De la arie nu ne'am ntors cu un &o& !e $r u. Drept urmare, mama a fost nc(isa n &eciul militiei !in sat !oua saptam ni, apoi !usa la Rupea, un!e a fost /u!ecata si con!amnata la un an nc(isoare, su& motiv ca nu a !esmiristit 8 ari.
25F

Nu voi uita nicio!ata &at/ocura ce o suf erisem. )am ntul se ntarise, ne apasam toate pe plu$ul care nu intra n $lie, n timp ce o ceata ntrea$a !e tovarasi r !eau !e noi la capatul pam ntului. N'as fi cre"ut nicio!ata ca ar putea fi oameni at t !e rai n sat la noi. %ntr'o "i am fost trimise, noi, fetele, !e prese!intele sfatului, unul 6oros, care s'a purtat foarte ur t cu noi, sa a!ucem !e la Rupea saci cu ova" pentru vitele sfatului popular. Am plecat !e noapte sa avem timp sa venim p na seara. . n! ne ntorceam, niste femei ne'au spus5 LDuceti'va acasa, ca nu'i &ine la voiL. )e !rum ne'am nt lnit cu mama, cu o traista n m na, "orita !e un militian. Am nceput sa pl n$em. :Aveti $ri/a !e voiL, ne'a spus mama. Si astfel am ramas si fara mama. .um am !us'o p na a venit mama !in nc(isoare, noi, !oua fete, numai Dumne"eu stie. . ta foame, c t fri$, ca nu aveam lemne, si c ta frica !e securitate, care continua sa vina noapteaC Aveam un c ine, La&us, care atunci c n! i au"ea !e !eparte, ncepea sa urle. Dupa un an a venit mama &olnava !in nc(isoare. N'a $asit pe masa !ec t o &ucata !e mamali$a. )este c teva "ile a venit fiscul. Neav n! &ani, au sec(estrat tot ce'au $asit n casa5 masina !e cusut, mo&ila, (ainele. Au luat si (ainele ramase !e la &unicii nostri. Mai t r"iu, mama le'a va"ut m&racate cu ele pe sotiile tovarasilor !e la sfat. Din timpul acesta mi a!uc aminte !e o alta &at/ocura. .osisem soia cu mama toata "iua, iar seara nu aveam pe masa !ec t niste prune. M ncam, c n! a venit sotul secretarei !e la sfat cu porunca !e a !uce !imineata toate prunele la sfat, ca, !e nu, iar o nc(i!e pe mama. :Daca va tre&uiesc prune, cule$eti'leL, le'a raspuns mama. Au trimis !imineata niste ti$ani !e le'au cules. )entru a plati impo"itele si cotele v n!usem toate vitele ncep n! cu &oii. Mai aveam o sin$ura &ivolita, pe care o n$ri/eam &ine si asteptam sa fete. %ntr'o "i a venit un tovaras !in Rupea cu un consatean, Silea Or!eanului, care traieste si asta"i, sa ne ia &ivolita, cica pentru o e=po"itie, ca vine *(eor$(e *(eor$(iu'De/. Eu m'am opus si am pl ns. :Las'o, nene, sa avem ce m ncaL. M'a luat !e m na si m'a aruncat pe niste lemne. Dupa !oua
257

saptam ni au trimis +;- !e lei pentru &iv olita, !ar nici pe acestia nu ni i'a !at, pentru ca i'a retinut pentru impo"ite la sfat. %ntr'o "i am primit

o scrisoare !e la un avocat !in 6rasov, pe atunci Orasul Stalin, ca tata va fi /u!ecat si el l apara. Mama s'a mprumutat !e &ani si s'a !us acasa la avocat. %n "iua procesului ne'am !us toate surorile cu mama la tri&unalul militar. Tata era !upa $ratii. Noi n'am putut sa ne apropiem !e el. N'am avut altceva !e facut !ec t sa pl n$em. Avocatul ne fa$a!uise ca tatei i se va !a !rumul, !ar c n! s'a !at sentinta, am ramas ncremenite5 tata a primit +- ani con!amnare, iar finul nostru 6o&oia ' +< ani. Toto!ata au fost con!amnati si la confiscarea averii. Au venit si au luat ce'au vrut, !ar n'au mai avut prea multe !e luat, !ec t pam ntul, care a ramas confiscat :le$alL p na n "iua !e a"i. %n fata acestei situatii, mama ne'a n!emnat5 L!uceti'va si voi n lume si cautati'va noroculL. %nt i a plecat Marioara la 6ucuresti, iar !upa un timp am plecat si eu la 6rasov. Aveam -< !e lei c sti$ati muncin! cu "iua la unul si la altul, o roc(ita, o fusta, o &lu"a cu m neci scurte, o perec(e !e &ocanci si +- ani. Era iarna. Ma ru$am lui Dumne"eu sa'mi scoata n cale un om !e omenie. L'am nt lnit pe 1asile )urcarea, $estionar la o alimentara, care mi'a fost ca un parinte si pe care l'am iu&it ca pe parintii mei. Nu i'am spus situatia mea, !ar a nteles'o sin$ur si m'a a/utat si material, si cu o vor&a &una. Au fost si oameni !e omenie n acest timp, care ne'au a/utat cu &ani si m ncare, cu toata frica !e securitate. Asa au fost5 Ga(aria Ro!ului, Anic(i .retului !in .ri(alma si *(eor$(e Mei !in Daisoara. Au fost !esi$ur si altii, pe care i'a stiut numai mama. Aceasta a fost copilaria mea si a surorilor mele si a tuturor copiilor !in lumea noastra, !ar, marturisesc, n'am povestit tot, nene *avrila. )e cele mai umilitoare si mai n/ositoare situatii nu le ra&!a ( rtia sa fie scrise. Le las n seama lui Dumne"eu sa le /u!ece. Tata s'a ntors t r"iu !in nc(isoare, tot asa !e &un si potolit cum l stiam. A venit cu amintirea at tor oameni cunoscuti acolo, pe care i pomenea ntruna. Nici pe !umneavoastra, tinerii !e atunci, nu v'am uitat, !esi am suferit at t. )entru parintii mei ati ramas tot cei pe care
2AB

v'am cunoscut n vacanta !in +,-<. Am pl ns c n! n lume se au"ea ca unul !intre !umneavoastra a fost ucis si c n! 1ictor si ceilalti au fost con!amnati la moarte. Nu pot termina cele scrise fara sa amintesc una !intre cele mai mari &at/ocuri la a!resa familiei noastre5 un ins iesit !in satul nostru a scris un roman !espre Daisoara, :TrecereaL, !e Ion 6utnaru, .artea Rom neasca, +,?;. E vor&a !espre Daisoara 31alisoara4, n care lau!a instalarea comunismului si colectivi"area. )entru el, tata 3care n'a trait !ec t !in munca m inilor lui4 era un e=ploatator, care tre&uia !istrus. .artea ar tre&ui citita si acum pentru a se ve!ea mo!ul cum actiona securitatea atunci, lucru lau!at !e autor. Iata un pasa/ la pa$ina +8>5 :Dintr'o oc(ire, coman!antul si !escarca automatul n &urta c ineluiL. :Te'mpusc !aca mai faci vreo miscareL, ameninta coman!antul si :se opri cu pumnul n falca lui ArpasanulL 3tata4. :)ivnita arata ca un c mp !e operatiune parasit !e inamicL 3perc(e"itie4. :Din la!a mare sareau n aer pieptare nflorate, pieptare femeiesti, toata avutia lor !e o viata era calcata !e ci"meL. L1ina avutiei i se paru 3ofiterului4 mai !e neiertat !ec t nsasi crima pentru care fusese le$at &ur!ufL3pa$ina +?@4. )entru autor, mama nu era !ec t o :cotoroantaL, cu o falca n cer si cu alta n pam nt. %n sc(im& toti &etivii satului sunt ri!icati n slavi !e catre autor, ca au a!us raiul n Daisoara 31alisoara4.

Ion Cndea si doctorul Constantin Cismas Rasfoiesc scrisoarea !octorului .onstantin .ismas !in 6rasov, care'mi a!uce n memorie unele lucruri pe care le uitasem, !ar si multe nt mplari pe care nu le stiam. E vor&a !e oamenii !in "ona )orum&acului, care, ca peste tot n tara, s'au or$ani"at mpotriva comunismului. Despre ei am scris putin n primele volume pentru ca stiam putin, n primii ani !e la parintele Davi! !in Sarata si mai apoi !e la !iferitii oameni nt lniti nt mplator. Am scris acolo !espre Ion
2A6

. n!ea, notarul !in Sarata. Nu era nota r, ci nvatator. Scapase !e la arestarile !in +- mai +,7? si se ntorsese n satul sau natal. %ntr'o situatie asemanatoare era stu!entul .onstantin .ismas !in )orum&acu !e Sus. Si el scapase !e aceleasi arestari !e la facultatea !e me!icina !in 6ucuresti si venise acasa, st n! ascuns. %nvatatorul . n!ea ncepe constituirea unui $rup !e re"istenta cu fu$arii !in re$iune si cu alti oameni !e'ncre!ere ca *(eor$(e .omanici, Toa!er Muntean si Ioan Teposu, tineri tarani !in Sarata. De la munte au"isem prin oameni !e acest $rup si'l ru$asem pe parintele Davi! sa ne faca le$atura. #i=asem si o !ata n satul *ura'1aii, !ar, cum satul era permanent ncon/urat noaptea !e securitate, nu ne'am mai putut nt lni. %n +,-; am fi=at o a !oua nt lnire la preotul Stanislav !in Lisa, !ar acum parintele a a!us n !iscutie pe unul, Ion Neamtu !in )orum&acu !e Sus, care, se pare, era un a$ent al securitatii. E foarte posi&il ca nsasi securitatea sa fi lansat acest "von pentru ca noi sa ne ferim a'l mai cauta. Daca ntr'a!evar a fost, am avut nca o !ata norocul sa scapam !e o ncurcatura cu securitatea. %n +,-; sau +,-@, poposin! n porum&istile satului )orum&acu !e Sus, am fost $asiti !e o femeie, care s'a !ove!it a fi !e &una cre!inta si inteli$enta. %n !iscutii, am ntre&at'o !espre acest Neamtu si femeia a vor&it !espre el astfel nc t noi am nteles ca stie mai mult !ec t vor&este, &anuin! ca sotul ei are le$atura cu acest Neamtu. 6una cre!inta a femeii s'a !ove!it, caci a plecat acasa si ne'a a!us !e m ncare si nu s'a !us la securitate. #emeia s'a oferit sa ne primeasca si acasa, e=plic n!u'ne cum putem a/un$e la locuinta ei. Nu mai retin !in ce pricina n'am putut fructifica nici aceasta oferta. %n +,-< sau +,-+ a fost parasutat n "ona Sarata un $rup venit !in #ranta 3$rupul Saplacan4. %n volumul al II'lea am scris ce stiam atunci !espre acesta. Acum stiu mai multe si voi reveni ntr'un titlu aparte. Desi$ur ca a venit v n!ut $ata !e catre spionii en$le"i )(il&I si ceilalti si a avut nesansa ca pilotul sa'i lanse"e e=act la punctul sta&ilit, a/ut n! astfel securitatea sa'i !istru$a. A&ia acum, !upa aproape -< !e ani, mi e=plic o nt mplare !e atunci. %ntr'o toamna !in acei ani, mpreuna cu
2A2

Leu si cu #ileru, faceam ultimele pre$ atiri pentru aprovi"ionare n Laita. )e atunci, n f netele !e su& munte, oamenii si aveau mici suri !e sc n!uri, un!e'si !epo"itau f nul, pe care'l transportau apoi iarna acasa n sat. %n !rumurile noastre treceam a!esea pe l n$a ele. %ntr'o noapte, la . rtisoara, trec n! pe l n$a o astfel !e sura, ve!em ca tot f nul fusese scos !in sura si aruncat. Am presupus ca omul si'a !epo"itat f nul cam u! si a fost silit sa'l scoata ca sa nu se ncin$a. ' Dar omul nu'si rupe sc n!urile fac n! trea&a asta, a spus #ileru, arat n!u'mi niste sc n!uri rupte. Trec n! pe l n$a alte suri, am $asit aceeasi situatie. Am a/uns la

conclu"ia ca autoritatile comuniste i silesc pe oameni sa strice aceste suri, lucru care s'a nt mplat !e altfel n anii urmatori. A&ia acum mi !au seama ca isprava era a securitatii, care cauta parasutele $rupului lansat aici. )arasutatii au luat le$atura cu Ilie Serafim !in Si&iu, care i'a $a"!uit la tatal sau, n Sarata. Acestia au luat le$atura cu nvatatorul Ion . n!ea si cu !octorul .ismas, ultimul afl n!u'se n )orum&acu !e Sus. %nainte !e a se nt lni cu parasutatii, securitatea a ncon/urat satul Sarata, un!e, la locuinta lui *(eor$(e .omanici, se aflau !oi parasutati, care au ncercat sa se sinuci!a, unul reusin!, iar altul fiin! rea!us la viata. A urmat o represiune s n$eroasa asupra satului, iar familiile celor implicati ' !istruse. De la nvatatoarea Malene am aflat !e .raciun, c n! am co&or t !e la munte, at tea c te se puteau afla pe atunci, cele mai multe "vonuri fiin! rasp n!ite !e nsasi securitatea. Unul !in parasutatii prinsi vii a fost )uiu Ilie !in comuna Rusca Montana, !in 6anat, care a fost con!amnat la moarte. Al !oilea con!amnat la moarte a fost Ilie Serafim. .eilalti oameni !in sat, parintii lui Ilie, au fost con!amnati la nc(isoare pe multi ani. %n septem&rie +,-@, n urma unui !enunt facut !e Ion )acurar, c rciumar, a venit o unitate !e securitate, a ncon/urat casa n care era ascuns nvatatorul Ion . n!ea. Acesta a ncercat sa'si !esc(i!a !rum printre securisti, !ar a fost mpuscat n $ra!ina casei. A urmat apoi arestarea sorei sale, )arasc(iva *recu, care a fost c(inuita sa spuna
2A3

!espre le$atura fratelui sau, fiin! ea nsas i con!amnata. :%n "orii "ilei !e +8 ianuarie +,-7, povesteste !octorul .ismas, am fost anuntat ca satul era ncon/urat !e unitati !e securitate. Eram a!apostit la casa lui Ion 1oinea$. Am intrat n ascun"atoarea mea !e f n. Dupa un sfert !e ceas am au"it n curte o voce 3era a vestitului sc(in$iuitor . rnu4 care ma soma sa ies, ca, !e nu, !a foc la f n. Mi'am !at seama ca stiau ca eram acolo. Am iesit si m'am pre!at. .urtea era ncon/urata !e securisti. A urmat apoi anc(eta la securitatea !in Si&iu si !in 6rasov. S'a constituit un lot n frunte cu mine, format !in5 Ion 1oinea$, Dumitru .ismas 3fratele meu4, Ion Silea, *(eor$(e *ritu si 1aleriu *ore .apat na, toti fiin! con!amnati la multi ani nc(isoare.L $rupul Saplacan Scriu acest episo! !upa !atele a!use !e Ra!u Ion .oman, unul !in $rupul Saplacan. %n volumul II am amintit !e acest $rup !e parasutati n "ona Muntilor #a$aras, nsir n! ce stiam atunci !espre acesti frati. Informatiile, c(iar !e la oamenii nostri 3profesorul Remus 6u!ac si nvatatoarea Elisa&eta Malene4, erau !estul !e sarace. Se stia ca n tren s'a sinucis un t nar, n momentul arestarii, ca satul Sarata a fost ncon/urat !e securitate cu mitraliere si controlat casa cu casa, ca au fost arestati multi oameni, ca un om n v rsta, *(eor$(e Serafim, a fost ri!icat cu ntrea$a familie. A aparut si o mica informatie n 'cnteia, n care era aratat ca a fost ani(ilata o &an!a terorista n frunte cu .onstantin Saplacan, trimisa !e imperialistii americani. .irculau n "ona o multime !e "vonuri, !esi$ur lansate !e securitate, prin care tre&uia sa fie compromis moral :$rupul !e spioni si !e tra!atoriL. Se spunea ca !espre e=istenta $rupului s'ar fi aflat astfel5 un fiu al lui *(eor$(e Serafim !in Sarata, t nar fara capat i, petrecea seara !e seara la cel

mai lu=os restaurant !in Si&iu. O !ata i'ar fi ca"ut !in &u"unar o &ancnota. Un militian i'ar fi atras atentia, !ar t narul, fiin! &aut, ar fi
2A4

raspuns5 ce, astia's &aniD sa va arat eu &an i. Si ar fi scos !in &u"unar o m na !e !olari si i'ar fi aruncat pe /os. Militianul l'ar fi arestat, asa afl n!u'se totul. )ovestea era prea cusuta cu sfoara pentru a fi cre"uta, cel putin !e oamenii cu o c t !e mica /u!ecata. )rietenul Ra!u Ion .oman mi reprosea"a ca am scris foarte putin !espre acest $rup, !esi am calcat pe aceleasi poteci ale muntilor. A!evarul e ca n'am stiut mai mult, si n'au stiut nici oamenii nostri atunci. Din pacate, tot $reu este sa se afle a!evarul si'n "ilele noastre. %n $eneral, pentru a se putea scrie o istorie a unui $rup !e re"istenta armata anticomunista ar tre&ui urmatoarele i"voare istorice5 +. amintirile supravietuitorilor acestui $rup 3care n cele mai multe ca"uri nu e=ista4 si ale oamenilor care stiu ceva !espre $rup 3mem&ri ai familiilor, pa!urari care au fost siliti sa fie calau"e ale securitatii4K ;. marturiile ofiterilor !e securitate care au luptat mpotriva $rupuluiK @. procesele ver&ale, or!inele !e !eplasare, rapoartele facute !e unitatile !e securitate, criticile si autocriticile, citatiile pe or!ine !e "i si alte !ocumente !in ar(iva securitatii, precum si "vonurile lansate !e securitate n re$iunea un!e actiona $rupul !e re"istentaK 7. anc(etele celor ca"uti pe m na securitatii, procesele ce au avut loc la tri&unalele militare, cu rec(i"itoriul si sentintele, rapoartele si alte acte cu privire la e=ecutia celor con!amnati la moarteK -. comunicatele !ate n presa si mai ales informatiile cu circuit nc(is, !in interiorul securitatii. >. pentru $rupurile parasutate ar tre&ui cunoscuta ar(iva !in strainatate, !e un!e au venit, cine i'a instruit, cine i'a trimis, misiunea cu care au fost trimisi, testamentul celor ce au acceptat o misiune !in care numai printr'o minune puteai iesi viu. Si toate aceste i"voare tre&uiesc tinute su& &anuiala ca ar fi putut fi falsificate !e securitate. .(iar si amintirile pot fi uneori nesi$ure. Mi s'a nt mplat !e at tea ori sa tre&uiasca sa'mi sc(im& complet parerile c n! am constatat a!evaruri la care nu ma asteptam, si nca n
2A/

ca"uri foarte importante5 ca"ul pa rintelui *(in!ea, ca"ul Dumineca'Stanciu. Dova!a ca si !octorul .ismas, !esi se afla n )orum&acu !e Sus si avea le$aturi cu satul vecin, Sarata, n'a prea stiut atunci mare lucru !espre $rupul Saplacan. Reiau relatarile lui Ra!u Ion .oman. :%n noiem&rie +,7?, la liceul *(eor$(e La"ar !in Si&iu au fost arestati mai multi elevi ce faceau parte !in fratia !e cruce !in liceu, ntre care si Ilie Serafim si Mircea .oman. Tinerii au fost con!amnati !oar la > luni si respectiv opt luni nc(isoare. %n nc(isoare s'au nt lnit cu maiorul Da&i/a si ai lui, ce erau con!amnati la moarte si si asteptau e=ecutia. %nt lnirea cu acesti luptatori i'a marcat pe tinerii elevi, asa ca la iesirea !in nc(isoare s'au inte$rat activ n re"istenta anticomunista, at t n Si&iu c t si n satul Sarata. %n noiem&rie +,-+, venin! !in #ranta, au fost parasutati n "ona Sarata cinci luptatori5 ' Saplacan .onstantin, le$ionar, con!ucatorul $rupului ' )uiu Ilie, le$ionar !in Rusca Montana, 6anat

' Spin!ler Oil(elm, sas !in re$iune ' 6o(n Mat(ias, sas !in re$iune ' 6 rsan *(eor$(e, le$ionar. )arasutatii au fost a!apostiti !e catre Ilisie si Mircea .oman n satul Sarata la oameni si$uri. Reusisera sa ia le$atura ra!io cu &a"a !e la care venisera. %n Sarata se aflau instalati la !oua familii, astfel5 Saplacan, )uiu si Splin!er la *(eor$(e Serafim, tatal lui Ilisie Serafim, iar 6o(n si 6 rsan n sura la .omanici *(eo$(e. O $reseala, pe care ar fi facut'o Splin!er, a fost ca s'a !us acasa la parintii lui !in Si&iu si, asa cum a lasat sa se'ntelea$a la proces, ar fi fost v n!ut !e propriul lui tata, care nu a aparut la proces, n timp ce mama si sora lui Oil(elm au fost con!amnate. Aceasta v n"are !e neconceput, !aca ar fi a!evarata, ar fi una !intre cele mai o!ioase n/osiri la care au a!us comunistii relatiile !e familie. Ma tem nsa ca lucrurile nu s'au petrecut asa. Asta"i, !in memoriile lui )(il&I, reiese ca el si altii ca el informau serviciile sovietice !e orice parasutare n Rom nia.
2A5

Securitatea stia si cine si cu ce scop si c n! si un!e vin cei parasutati. Ori, tocmai pentru a nu se &anui acest secret, securitatea inventa tot!eauna un scenariu, !in care sa reiasa a&ilitatea securitatii, vi$ilenta oamenilor muncii, care !e !ra$ul re$imului erau n stare sa'si v n!a si pe cei !ra$i. Misiunea parasutatilor era !e a se nt lni si cola&ora cu $rupurile !e re"istenta !in munti. A urmat ncon/urarea satului Sarata si prin!erea celor ascunsi acolo. Mircea .oman si Ilie Serafim au fost prinsi o luna mai t r"iu. Se pare ca n actiunea !e la Sarata a securitatii nici un parasutat nu a fost prins viu. %n ;, mai +,-;, un $rup !e +8 persoane a fost /u!ecat la Si&iu. La proces, Mircea .oman si Ilie Serafim au fost con!amnati la moarte, iar ceilalti, la !iferite pe!epse $rele. Au fost !usi n lanturi la 2ilava si au fost tinuti asa n asteptare mai &ine !e un an. %n acest timp, n urma unei $reve a foamei, Serafim Ilie ar fi fost operat si a !ece!at. .ei ce i'au va"ut acolo spuneau ca erau permanent nca anc(etati si c(inuiti. Mircea .oman a fost e=ecutat la !ata !e @+ octom&rie +,-@ 3procesul ver&al !e e=ecutie tine sa preci"e"e si ora ;;4. )rocesul ver&al uita sa spuna ca acesti tineri erau frati !e cruce si !e i!eal, !in copilarie5 n lupta, n viata si n moarteK ntocmai ca Ion Mo$os si Nicolae Ma"ilu !in $rupul nostru si aveau, ca si ei la !ata mortii, !oar ;; !e ani.

2AA

ABB de ani de ates tare documentara a orasului *a&aras Era o "i frumoasa !e octom&rie, cu soare potolit si frun"a

neca"uta. Am co&or t n $ara #a$aras cu emotiile ce mi le provoaca nt lnirea cu locurile !ra$i ale copilariei si a!olescentei. Retraiesc !e fiecare !ata c n! revin clipele fericite !e atunci, mai ales ca atunci n'am stiut ca eram fericit. Nu'mi tul&ura nimeni amintirile, pentru ca nu sunt cunoscut si nu cunosc pe mai nimeni. De !ata aceasta nsa, nca !in $ara o&serv o miscare noua5 !in tren co&oara lume multa, m&racata n costume nationale. *rupuri, n masini si pe /os, se'n!reapta n acelasi sens. ' .um, nu stiti, sar&atorim a 8<<'a aniversare a orasului. Deci asta era. Desi$ur, ca fa$arasan, eram m n!ru ca am nimerit la o asemenea fericita aniversare. %n fata cetatii, un potop !e lume a!unat. %naintea casei !e cultura era o tri&una lun$a, &o$at mpo!o&ita, la capatul careia, n straie !e piatra latoasa, se afla statuia lui 6a!ea . rtan. %mi $asesc si eu un loc l n$a soclul &ustului Doamnei Stanca, pe aleea !in /urul cetatii. L n$a lac, o &erarie cu &ar&ati $ala$iosi consum n! &ere. Unii vin si'si rea"ama sticlele !e soclul statuiei. Nu asteptam mult si la tri&une se urca, cu tricolorul n &an!uliera, primarul ur&ei, anunt n! !esc(i!erea festivitatii si anunt n! invitatii !e onoare5 un repre"entant al prese!intelui Iliescu, al premierului Roman, prefectul /u!etului 6rasov, c teva fete &isericesti si niste frumuseti feminine. Se &ate !in palme, se stri$a5 LSa traiascaCL Se comentea"a. Tovarasii mei cu sticle !e &ere nu prea sunt entu"iasmati !e numele spuse si le comentea"a cu $las tare, nc t sunt suparat pe ei ca strica atmosfera momentului5 :asta ce cauta acolo, &ai, se putea sa lipseasca ticalosulDL Ma si supar c n! comentea"a pre"enta unui preot &ar&os5 Lsi'aici ti'ai &a$at matau"ul, pia"a reaDL %ncerc sa ma n!eparte" n multime sa nu'i mai au!, !ar nu reusesc. )entru mine lucrurile sunt cum nu se poate mai &une. Toti mi par persoane respecta&ile. Ma s i simt m n!ru !e ceea ce spun5 ' Noi, fa$arasenii, care am tre"it n !oua r n!uri Tara
2AF

Rom neasca, cu Ne$ru 1o!a o ! ata si cu *(eor$(e La"ar a !oua oara, care am !esteptat 6ucovina prin Aron )umnul, care am !at pe luceafarul poe"iei rom nesti, Eminescu, caci n 1a!ul nostru traiesc !e secole oameni cu numele Eminovici, care am scris istorie cu *(eor$(e Sincai si am cutreierat lumea cu Ion .o!ru Dra$usanu, care am trecut cararile rom nesti peste .arpati cu !esa$a 6a!ei . rtan, care ne'am revoltat n c teva r n!uri mpotriva !ietei !e la .lu/, noi care aici un!e's muntii cei mai nalti ai Rom niei am avut re"istenta cea mai lun$a mpotriva comunismului, a!evarati eroi care si'au !at viata etc., etc. Urmea"a alt vor&itor si altul, n acelasi ton, si nici unul nu uita !e re"istenta cu arma mpotriva comunismului. Doi mi si pomenesc numele. 1or&esc at t !e convin$ator ca ma simt emotionat si ma supara c n! unul !intre $ala$iosi i stri$a5 ' A"i s eroi, ma, si'atunci te'ai !us cu securitatea !upa ei sa'i omori... Urmau alte si alte !iscursuri, care o&oseau. Tot!eauna m'a suparat vor&a lun$a si am&itia unora care cu tot !ina!insul vor sa arate c t !e'al !racului le stiu "ice. M'am retras pe !eparte si m'am n!reptat spre locuinta lui Ion Ilioi. ' Ma asteptam, Ioane, sa nu te $asesc acasa, sa fii n piata la a!unare. ' .e sa caut eu acoloD Nici n'am fost invitat si nici nu m'as !uce alaturi !e cine sunt acolo. ' Mai, au amintit si !e noi n !iscursuri.

' Nu numai n !iscursuri, c(iar au si scris. Uite, au scos si'o carte n care ne lau!a, si te lau!a !e ar tre&ui sa ne rusinam c n! trecem pe stra!a. Noroc ca nu ne cunoaste nimenea. Rasfoiesc cartea aniversara. %ntr'a!evar, trei capitole se ocupa !e noi, cei !in munti. Au facut si niste me!alii /u&iliare !in &ron" si s'au !ecorat unii pe altii. ' Si c(iar, Ioane, !e mine nu "ic, ca eu nu locuiesc aici, !ar pe voi sa nu va c(emeD ' Ai m&atr nit, mosule, si n'ai invatat nimic, a "is Ilioi " m&in!
2A7

trist. Tu te asteptai la altcevaD Sa'l au"i pe *ilu Ra!es coment n! situatia. )rin fereastra !esc(isa se au"eau clar !iscursurile celor !e la tri&una. ' Daca au furat ei Revolutia, care s'a petrecut acum !e cur n!, cum sa nu fure niste morti, care nu mai pot vor&i si niste nt mplari care au fost cu /umatate !e veac n urma, re"uma Ilioi toata pro&lema. 4neori primesc si astfel de scrisori :Stimate Domnule *avrila, 1a scrie 1aleria Raita, va!uva parintelui *(eor$(e Raita, !in Sasciori, #a$aras. 1'am citit cu emotie cartea Brazii se frn&# dar nu se ndoiesc si ne'am ntors cu !urere si !uiosie la vremea c n!, venin! !e la munte, poposeati !eseori la casa noastra !in Sasciori, pentru a va marturisi si cumineca. 1'am primit cu !ra$ pe toti, mi amintesc si !e !umneata personal si !in saracia noastra v'am a/utat cu ce ne'a !at Dumne"eu. 1'au cunoscut si cei trei copii ai nostri. %n +,-?, sotul meu a fost arestat, anc(etat cum se anc(eta pe atunci si con!amnat la munca silnica pe viata pentru :favori"are si crima !e teroareL, cu $reu scap n! !e con!amnarea la moarte. A fost con!amnat si la confiscarea averii, !ar avere nu prea aveam. Eu, ca nvatatoare, am fost !ata afara !in nvatam nt. .um am trait, !in ce'am trait cu cei trei copii, numai Dumne"eu stie. %n +,>7, sotul meu s'a ntors !in nc(isoare, murin! nsa repe!e !e pe urma &olilor c sti$ate n !etentie. Ne'am ntristat nsa c n!, amintin! numele preotilor, la care apelati atunci, ati uitat sa'l treceti si pe parintele Raita, sotul meu.L :Stimata Doamna 1aleria, N'am uitat ce'ati facut atunci, sotul si !umneavoastra, pentru noi. Astfel !e fapte nu se pot uita. Lucrurile nsa s'au petrecut astfel5 Tot atunci, n acelasi sat, Sasciori, se afla si parintele Motoc, iar
2FB

familiile se asemanau mult. Erati si unii si altii tineri. Sotii !umneavoastra, am&ii preoti $reco'catolici ur$isiti !e stap nire, iar !umneavoastra erati si una si alta nvatatoare. Aveati copii maruntei, pe care nu i'ati ferit sa ne cunoasca. Ne'ati primit si unii si altii cu !ra$oste, !aruin!u'ne !in saracia !umneavoastra ' cum spuneti ' cele necesare. Erati at t !e asemanatoare, familiile si situatiile, nc t !upa mai &ine !e 7- !e ani memoria mea v'a comasat ntr'una sin$ura, retin n! numai numele parintelui Motoc. .u ru$amintea !e a ma ierta pentru netinerea !e minte si !umneavoastra si copiii !umneavoastra, fac aici cuvenita mentiune, amintin! si familia !umneavoastra, care s'a alaturat total cau"ei luptei mpotriva comunismului, /ertfin! totulL.

#ac n! aceasta consemnare, mi cer iertare !e la toti cei pe care nu i'am amintit, fie !in uitare, fie astept n! sa ne putem nt lni pe r n! si sa stam !e vor&a pe n!elete. ,0am fost numai <rate narmate %n volumele I si II ale acestei carti am povestit mai mult nt mplarile $rupului !e re"istenta, n or!ine cronolo$ica si m'am oprit putin asupra noastra, a luptatorilor. Noi n'am fost numai &rate narmate, &a as putea spune ca am fost n ultimul r n! si numai !in necesitate asa ceva. Am avut o minte cu care cu$etam, inima plina !e sentimente si i!ealuri, vointa si planuri, pe care, !e ne'ar fi a/utat Dumne"eu sa iesim vii !in v ltoarea n care am intrat, speram sa le punem n aplicare. Nu pentru noi, ci pentru neamul nostru. %n noptile lun$i !e iarna, la focuri, am rume$at mult aceste &unuri spirituale, revenin! mereu si mereu asupra lor. Din nmanunc(ierea lor pot spune ca ne'am alcatuit o !octrina politica, culturala, economica, sociala, militara si n primul r n! o !octrina reli$ioasa !espre felul cum %l ve!eam noi pe Isus pre"ent n viata noastra nationala. :#ara !e Mine nu puteti face nimicL, a spus Isus. Si Isus e Dumne"eu. Deci nu numai pe plan spiritual nu putem face nimic, !ar
2F6

nici pe plan politic, economic, cultural, social etc. )rimul pas al Rom niei scapate !e comunism l ve!eam n ncrestinarea ntre$ii vieti nationale, ncep n! cu 6iserica, care tre&uia sa'si primeneasca r n!urile, n!epart n! orice "$ura lasata !e comunism. Apoi ar fi urmat sa ne ntoarcem privirea asupra noastra nsine, sa ne /u!ecam nt i pe noi. Bine ca nu am fost ales deputat Tre&uia sa vor&esc cu un amic care a a/uns !eputat si pentru asta ma aflam n &iroul lui parlamentar la ora in!icata pe usa pentru au!iente, ora la care !eputatul a fost punctual. %n &irou, vreo "ece persoane stateau la r n!. :' Asteapta, te ro$, p na termin, mi'a spus amicul !eputat. Ram i n &irou.L Am ramas. :' .e'i neca"ul, neneDL se a!resa celui !int i. :' %i tot ala, !omnu !eputat, ca ma &a$a'n pam nt fata asta a mea, ca n'a intrat acolo un!e ati sfatuit'o sa !ea e=amen, si pl n$e si i e rusine !e lume si nu mai vrea sa vina acasa, ca altele au intrat si ea nu, si sa faceti ce stiti sa o &a$ati un!eva, ca !e nu puteti !umneavoastra, cine poateD si eu v'am votat si vom fi si noi recunoscatori.L Nu stiu ce raspuns i'a !at amicul meu, ca a intrat a !oua persoana, o femeie. :' Ei, ati reusit sa va pensionatiDL :' Reusit, n'as mai fi reusit, ca'mi !a numai ;<.<<< !e lei si vecinei mele i !a ;,.<<< !e lei si'am avut tot at tea "ile la colectiv, si eu stiu ca are pe cineva acolo la pensii, !ar nu stiu pe cine. 1a ro$ pe !umneavoastra sa aflati si sa ma pensione"e si pe mine cu ;,.<<< lei, ca eu v'am votat si !au si eu c t a !at vecina.L Al treilea era un taran, &eneficiar al le$ii +?.

:' Am primit, !omnule !eputat, a!everinta !e punere n posesie,

2F2

numai c'a trecut'o si pe cumnata mea. .a !aca fratele meu i mort, ea ce neam mai e cu tataD .a are copii !e la fratele meu, !ar tata n'a putut'o suferi c t a trait si acum vine o vinitura sa intre n mosia parinteasca, ca'i !a le$ea. Dar le$ea i cum o face !e la primarie, si !umneavoastra sa ma a/utati sa o stear$a !e pe a!everinta...L N'am mai avut ra&!are sa'i ascult pe toti "ece, multumin! lui Dumne"eu ca n'am fost ales ca !eputat, sa am si eu &irou parlamentar si sa fiu si eu la !ispo"itia celor ce m'au ales. 1erorismul de stat :Noi, rom nii, am fost un popor &l n!, tolerant. Noi n'am avut ca altii inc(i"itie, ra"&oaie reli$ioase. A tre&uit sa vina comunismul, care sa perverteasca sufletul nostru curat. Strainii5 ma$(iari, evrei, ti$ani au fost !e vina. Ei erau mari si tari n parti! si n securitateL. Dar at tia sc(in$iuitori !e trupuri si suflete n'au fost toti straini. De o&icei strainii se aflau n posturi nalte !e con!ucere si numai coman!au. E=ecutia, munca mur!ara ca!ea n seama rom nilor. .raciun, .iun$u, . rnu, .iolpan, *oiciu, Maromete si alte mii ca ei au fost rom ni. . n! au intrat n serviciul securitatii, erau $ata e!ucati. E o mare $reseala sa aruncam vina numai asupra comunismului si a strainilor. .omunismul, ca !octrina atee, propova!uin! ura !e clasa, n'a facut altceva !ec t sa ri!ice la cota cea mai nalta ten!intele criminale, care e=istau latente n sufletul acestor calai. #ara comunism, ciolpanii si $oicii si'ar fi &atut poate nevestele si copiii, s'ar fi ncaierat prin c rciumi, ar fi facut la nevoie si vreo crima !in ra"&unare sau la &etie, !ar nimic mai mult. Ori poate !e frica n'ar fi facut nimic !in acestea, murin! ca niste oameni o&isnuiti. A fost nevoie !e o forta a statului, a puterii, pentru ca acesti criminali sa'si poata arata tot ia!ul sufletului lor, ca sa fie transformati n unelte. Dar, oare, e pentru prima !ata n istoria noastra c n! s'au
2F3

nt mplat astfel !e crime ale puterii !e statD Din pacate, terorismul !e stat, crima puterii a nceput !in "orile istoriei noastre. .itin! Ilia!a, aflam ca re$ele Traciei, Tiresias, e caracteri"at !rept :cel care'si (ranea caii cu carne !e sclaviL. Desi$ur, si pe atunci caii nu erau carnivori, !ar atunci, ca si a"i, !aca arunci un om n stava !e cai, acestia l "!ro&esc cu copitele si l "!rentuiesc cu !intii. . teo!ata istoria mai aminteste si !espre uci!erile cu si fara :$iu!etL ale !omnitorilor nostri. Daca suntem cunoscuti n istoria universala, nu suntem prin luptele lui Mircea, Stefan si Mi(ai, nici prin &unatatea lui Ale=an!ru cel 6un si Nea$oe 6asara&, nici prin cavalerismul fratilor 6u"esti sau martiriul lui 6r ncoveanu, ci prin e=cesele lui 1la! Tepes, cunoscut su& numele !e :DraculaL. Nici Rom nia mo!erna nu face e=ceptie !e la aceasta funesta cale. Reprimarea revoltelor taranesti !in +??+, +??? si +,<8 sunt o pa$ina tare trista n istoria noastra. .rimele facute atunci arata !ispretul si ura fata !e taranime a claselor con!ucatoare, care se socoteau ca fac n! parte !in alta lume. Dar a venit unirea cea mare, tara s'a marit, lumea a evoluat, nsa naravurile au ramas. 2an!armeria si politia politica nu erau !ec t

instrumente oar&e ale stap nirii, care, la nevoie, ca si n trecut, nu sta la n!oiala sa foloseasca armata ca n ca"ul atelierelor *rivita n +,@@. De forma, stap nirea ram nea n ca!rul mai mult sau mai putin !emocratic, !ar c n! era vor&a sa'si piar!a privile$iile, nu se !a n laturi !e la nimic. Iata !oua e=emple consemnate n memoriile lui Arman! .alinescu. %n anul +,;7, citim ca n 6asara&ia a fost &atut ntr'un sat !e catre /an!armi )an 0alipa. E ca si c n! ai spune ca ntr'un sat !in Ar!eal ar fi fost &atut Iuliu Maniu. Si !aca )an 0alipa a fost &atut !e /an!armi n provincia pe care a unit'o cu Rom nia, cum se vor fi purtat /an!armii cu muritorii !e r n! !in aceasta provincieD #aptul ca acum n 6asara&ia populatia rom neasca vor&este !e rau stap nirea rom neasca !intre cele !oua ra"&oaie mon!iale nu e numai o urmare a unei propa$an!e rusesti. %n 6asara&ia au fost trimise !e $uvernul Rom niei cele mai nepre$atite elemente ale statului si /an!armii cei mai rai.
2F4

Tot n memoriile lui Arman! .alinescu, n plina !emocratie 3+,@84, sta consemnat planul lui *a&riel Marinescu, apro&at !e re$e si !e camarila re$ala5 !e uci!ere a lui .orneliu .o!reanu si a altor fruntasi le$ionari cu a/utorul unor !etinuti !e !rept comun, plan !us la n!eplinire !upa instaurarea !ictaturii re$ale !e nsusi Arman! .alinescu, tot cu a/utorul /an!armeriei. +7 !etinuti politici n frunte cu .orneliu .o!reanu sunt stran$ulati, apoi mpuscati n ceafa, aruncati ntr'o $roapa comuna, turn n!u'se peste ei vitriol si var, totul fiin! acoperit cu o placa !e &eton. Sute !e oameni, fara o /u!ecata preala&ila, sunt ucisi si e=pusi n pietele pu&lice pentru a se crea $roa"a si ascultarea necon!itionata. Oamenii sunt m nati !e forta armata ca turmele la vot pentru a spune :DAL n favoarea re$imului !ictatorial. Apoi cen"ura, perc(e"itii, propa$an!a, nscenari, tri&unale militare, curti martiale, la$are si nc(isori. )entru un manifest $asit sau pus !e a$entii si$urantei, te astepta con!amnarea la moarte. %n &una masura, re$imul antonescian a fost o copie fi!ela a celui carlist, folosin!u'se !e aceeasi oameni !e represiune. %n plus, a avut la n!em na un mi/loc !e reprimare mult mai potrivit5 ra"&oiul. Opo"antii, fie li&eri, fie !in nc(isoare, erau trimisi pe front n con!itii !e moarte si$ura, oferin! !usmanului sarcina calaului. Aceste !ictaturi au lasat tara nspaim ntata, cu o populatie cu spinarea n!oita, cu o lectie !e umilinta &ine nvatata. %n timpul lor, cei ce si'au avut spinarea !reapta au fost ucisi n cea mai mare parte. %n primii ani ai perioa!ei comuniste, re$imul s'a folosit !e aceiasi tortionari !in perioa!a celor !oua !ictaturi, care si'au pus e=perienta n slu/&a noului stap n 3ca"ul lui Eu$en .ristescu, seful si$urantei4, stap n care, !upa ce s'a folosit !e ei, i'a trecut n r n!ul victimelor. Am asistat o!ata la o scena c n! un capitan !e /an!armi a !at or!in unui plutonier sa'l areste"e si sa'l a!uca pe un popa. :' Am nteles, sa traiti, !e &ar&a vi'l a!uc, si !e s'ar ascun!e n $aura !e soareceC si pe tata l a!uc !aca !ati or!in !umneavoastra.L )este c tiva ani, am n!oi l vor aresta !in nou pe acelasi popa, !uc n!u'l n la$ar !e !ra$ul comunistilor, pentru ca n cele !in urma
2F/

sa ai&a si ei soarta celui arestat !e !oua ori. Se pune !in nou ntre&area5L Un!e au fost fortele morale care sa se opuna acestor nele$iuiriD Un!e a fost 6iserica n acest timpDL %n perioa!a c n! a fost stran$ulat .orneliu .o!reanu, seful $uvernului era nsusi patriar(ul tarii, care prin functia lui politica era

n cunostinta !e cau"a !e cele nt mplate su& $uvernarea lui, si !eci !e acor! cu cele ce s'au facut. O alta ntre&are5 :De ce represiunea comunista a fost la noi, cu e=ceptia Uniunii Sovietice si a Al&aniei, cea mai cr ncena !intre toate tarile comunisteD Si 0avel si Oalesa au facut nc(isoare, !ar au facut nc(isoare !omneasca, cu "iare, ra!io si televi"or, si au fost c teva sute, poate mii !e !etinuti, nu sute !e mii ca la noi. O prima e=plicatie ar fi ca cei care au !at or!inele criminale au fost n marea lor ma/oritate straini. .e aveau comun cu Rom nia Ana )auAer, Luca, NicolsAi sau Teo(ari *eor$escu si altii ca eiD Dar e=amin n! !e aproape crimele, nu acestia le'au e=ecutat. Acestia numai au !at or!in. Tre&urile mur!are ale re$imului au fost facute n marea ma/oritate !e rom ni. Ei amenintau populatia, ei &ateau n case, pe ulite, la securitate. Ei uci!eau !in or!in sau !in "el, ei con!amnau 3ca &unaoara colonelul Ale=an!ru )etrescu, care are pe numele lui mii !e con!amnari, caci !e constiinta nu poate fi vor&a4. Rom nii erau cei care'i e=ecutau pe con!amnatii la moarte, ei i c(inuiau n nc(isori, ei colectivi"au satele, ei stramutau satele n 6ara$an, ei au facut ree!ucarile la )itesti, *(erla si Aiu!. Si faceau acestea cu "el pentru a fi lau!ati si recompensati !e stap nii lor, straini !e neamul rom nesc. .ititi cu c ta m n!rie raporta capitanul !e securitate *(eor$(e .raciun colonelului Dul$(eru 3Dul&er$(er4 e=ecutarea $rupului Da&i/a. At t Tov. Lt. .olonel care a citit !e$ra!area celor !oi con!amnati c t si procurorul, au avut o atitu!ine !emna. )lutonul !e e=ecutie sHa comportat conform instructiunilor primite !ela coman!antul !e ploton, care !upa e=ecutie a spus ostasilor5 :Tovarasi ne'am n!eplinit !atoria fata !e clasa muncitoareL.
2F5

.a!avrele celor 8 au fost transportate !ela locul e=ecutiei si au fost n$ropate !e catre or$anele !e militie si Securitate su& suprave$(erea !irecta a noastra. E=ecutia celor 8 a !ecurs n or!ine, asistentii fiin! .oman!anti militari !in Si&iu, avocatii aparatori si mem&rii !in 6iroul 2u!etenei ).M.R. Si&iu. )a"a a fost n tot timpul asi$urata !e catre or$anele noastre, a/utate !e catre or$anele !e militie. LT. .OLONEL LT. DE SE.URITATE DE SE.URITATE 1. Nistor *(. .raciun Dupa aceasta condamnatii au fost legati la oc#i. 6n care moment Da!i"a s-a e*primat ca el nu vrea sa fie legat la oc#i, fara a i se ndeplini aceasta dorinta. Au fost asezati la locul e*ecutiei si nainte de desc#iderea focului au nceput pe rnd sa se manifeste prin anumite e*primari. Astfel )raian $i#altan a spus. Cu aceeasi moneda va vom plati8, Bolfea 'ilvestru. Doamne a"uta8, iar Da!i"a a strigat. )raiasca (omnia8. A urmat apoi mpuscarea lor, apoi medicul legist a constatat moartea tuturor celor sapte. .um a fost posi&il ca n s nul neamului nostru sa fie at tia e=ecutanti ai crimeiD pentru ca nu pot cre!e ca erau convinsi ca fac acest lucru pentru Rom nia. Aici tre&uie cautat si !at un raspuns !e catre istorici, psi(olo$i, etnolo$i si scriitori.

Las la urma ntre&area cea mai umilitoare5 .um a fost posi&il ca un popor sa'si plece capul si sa nu se revolte in fata at tor umilinteD Nu cumva suferin! at tea veacuri lanturile ro&iei si umilintei nu ne mai simtim &ine fara eleD Am fost tot timpul n Ar!eal, noi, rom nii, veacuri !e'a r n!ul, n mare ma/oritate si nu am fost recunoscuti ca natiune, ci umiliti si ucisi !e o m na !e asupritori ri!icati tot !in s nul nostru. Dar nafara
2FA

c torva ra&ufniri, ca la 6o& lna sau su& Do/a si 0orea, n rest tot timpul noi ne'am !us os n!a ca &oii la /u$. S'au ri!icat n +?7? natiunile la lupta pentru li&ertatea lor. )utinii ma$(iari !in Ar!eal au alcatuit o armata su& $eneralul 6em. NoiD S'au str ns n /urul lui Avram Iancu cam la +<.<<< !e luptatori. Un!e au fost restul rom nilor !in Ar!ealD Au fost ucisi 7<.<<< !e rom ni :ca niste miei nevinovatiL, cum se scrie ntr'o carte !e istorie rom neasca. 1om nvata ceva !in aceasta lectie vie a istorieiD

Ktina spurcata %n Transilvania, n locurile n care traiesc si ma$(iari, c n! se cearta un rom n cu un un$ur, "ice unul, "ice si celalalt c te le vin la $ura, !ar la urma tot pe'a rom nului ram ne, ca'i arunca n fata ocara :lYtina spurcataL si atunci un$urul nu mai are ce spune si se retra$e rusinat. Au fost popoare care s'au m n!rit, fara temei, cu nume mprumutate, ca &unaoara $recii'fanarioti, care si "iceau :romeiL 3a!ica romani4, !ar ca un popor sa &at/ocoreasca strainii cu propriul lui nume nu cre! ca a mai e=istat. De altfel nici numele !e rom n nu l'am tinut noi la mare cinste ntr'o &una parte a istoriei. Astfel, :rum nL pe timpul lui Matei 6asara& era tot una cu io&a$ sau ser&, om !e cate$oria a !oua, a!ica supus unui st p n, neav n! !repturi, fara avere, cu lipsuri morale. Daca cineva facea parte !in :rum nieL tre&uia sa se simta umilit si !e"onorat. Aceasta, n timp ce ta$ma &oierilor si a ne$ustorilor se socoteau !rept ceva !eose&it, si nu aveau nimic comun cu :rum niaL. Acelasi lucru s'a nt mplat si cu alte valori mostenite !e la stramosii romani. %n timp ce tot al treilea &ul$ar sau s r& se m n!rea cu numele !e Troian 3Traian4, n toata istoria noastra nu se $aseste un sin$ur &ar&at sa poarte acest nume. A tre&uit sa apara un vla!ica t nar ' Inocentiu Micu, care sa
2FF

stri$e pe plaiurile transilvane5 :Ri!icati'va capul !in tar na, io&a$ilorC Stramosii vostri au stap nit lumea si voi va temeti !e niste stap ni a!usi !e v nturiDL A fost nevoie !e multa n!ra"neala si multa suferinta, nfruntata multa prostie, p na a ne simti m n!ri !e numele ce'l purtam, p na sa avem constiinta i!entitatii noastre nationale si m n!ria !e a fi rom ni sa se concreti"e"e n fapte5 unire si in!epen!enta. Se va "ice ca si cronicarii munteni si mol!oveni au "is ca :!e la R m ne tra$emL. Este a!evarat, !ar ei au "is'o, ei au au"it'o. :Rum niiL !e pe mosiile lor (a&ar nu aveau ca ei sunt urmasi !e'ai lui Traian, ca numele ce'l purtau e un nume !e $lorie si nu !e &at/ocura. Minunea aceasta s'a nt mplat nt i n Ar!eal. .onstiinta latinitatii noastre a co&or t !e la vla!ici si nvatati la preoti si

nvatatori, si mai !eparte n se"atori, n &or!eie si la st na. )e vremea lui 6a!ea . rtan, !aca ai fi n!ra"nit sa le spui &acilor !e la st na ca nu's nepoti !e'ai lui Traian, te'ar fi luat la &ataie. A"i n satele Ar!ealului risti sa fii &atut n fata &isericii !aca sustii ca rom nii au venit !e la Roma si ca avem !atoria !e a onora numele ce'l purtam. )oate ca e vala&il si pentru rom nii !e asta"i &lestemul !in imnul arom nilor5 :.ine fu$e !e'a lui muma Si !e parinteasca'i numa #u$a'i !oarea Domnului Si !ulceamea somnului.: Numai aici n Ar!eal pacurarii au avut !orinta sa se :repea!a o leaca p nH la RomaL, sa va!a cu oc(ii lor atestatul !e nastere al poporului rom n5 .olumna lui Traian. Tot !e aici, !in focarele latinitatii noastre au plecat spre toate "arile rom nesti &ar&ati entu"iasti cu carti n traista si foc n inima, ca *(eor$(e La"ar, Aron )umnul, Simion 6arnutiu, care au aprins alte inimi ca ale unor 0elia!e Ra!ulescu, 6alcescu si Eminescu. .e s'a reali"at pe toate planurile5 politic, cultural, economic, a pornit !e la aceasta constiinta a latinitatii noastre. Din pacate, aceasta constiinta a sosit prea t r"iu. Am pier!ut at tea ntin!eri rom nesti
2F7

fiin!ca n'am stiut cine suntem. %n /urul anului +;<< aveam, mpreuna cu &ul$arii, un imperiu n )eninsula 6alcanica su& con!ucerea mparatului Ionita. )e (artile timpului, n su!ul Dunarii e=ista o 1la(ia Maior si n nor!ul Dunarii 1la(ia Minor. .e a mai ramas !in rom nii su!'!unareniD . teva ramasite ce se lupta cu !e"nationali"area. Acelasi lucru s'a nt mplat si n 6asara&ia. Av n! aceeasi reli$ie cu stap nitorii, scriin! cu aceleasi slove c(irilice, folosin! n &iserica lim&a stap nitorilor, neav n! constiinta latinitatii noastre, rom nii, care nu stiau ca sunt rom ni, s'au !e"nationali"at mereu, si continua sa se nstraine"e fara sa fie siliti !e nimeni. Toate popoarele rasaritene5 $recii, &ul$arii, rusii au ur t Roma, !in motive reli$ioase si politice. La Roma era )apa, pre"entat !rept cel mai o!ios nume. Numai !iavolul putea fi mai ne$ru, !aca nu cumva erau asimilati ntr'o sin$ura persoana. Din pacate, aceasta ura ne'a fost insuflata si noua, rom nilor. %n 6asara&ia, lucrurile mer$ si mai !eparte, n constiinta ma/oritatii mol!ovene nu numai numele !e Roma este ceva o!ios, !ar c(iar si numele !e rom n. Nu's siliti !e nimeni sa ai&a aceasta comportare, ci o fac !in proprie convin$ere. Din +<<< !e preoti c ti are Repu&lica Mol!ova, !oar ?< vor sa asculte !e )atriar(ia !in 6ucuresti. Restul, c(iar c n! slu/esc mol!oveneste si nu ruseste, se simt frati !e cre!inta cu cei !in Moscova. Dar noi, cei !in Rom nia mica, c(iar avem constiinta rom nitatii noastreD Usurinta cu care s'a inventat la Iasi )arti!ul Mol!ovenilor este o !ova!a ca ceva a murit n constiinta rom nilor. Ura contra )apei, oprit sa calce pe pam ntul rom nesc, este o alta !ova!a, ca si !usmania fata !e 6iserica Unita pentru motivul ca e le$ata !e 6iserica Romana. Orice alu"ie la Roma si )apa creea"a aler$ie. )entru a'si /ustifica aceasta atitu!ine si pentru a taia orice nru!ire cu Roma, carturarii si fariseii "ilelor noastre cauta cele mai a&erante ar$umente istorice. Astfel, n Aca!emiile teolo$ice orto!o=e se insista tot mai mult asupra faptului ca Apostolul An!rei, care a

27B

pre!icat si la noi, a fost mai !e va"a !ec t Apostolul )etru, !e vreme ce Apostolul An!rei a fost c(emat ca ucenic naintea lui )etru, si ca el nu s'a lepa!at !e Isus, asa cum a facut )etru, si !eci... Mai sa'l aruncam pe )etru alaturi !e Iu!a, !e vreme ce s'au cait am n!oi. 6a ca crestinismul nostru, c(iar !aca a fost pre!icat !e apostolul An!rei, !ar a fost a!us si !e oameni !in Siria, !e un!e !e altfel au venit si colonistii n Dacia, care sunt stramosii nostri. Acceptam stramosi !e oriun!e, c t !e !eparte, numai !e la Roma nu. .e s'au stra!uit toti Rosslerii si alti istorici straini, care contestau latinitatea noastra n !ecursul veacurilor si n'au reusit, pre!ica asta"i ar(iereii si carturarii !e &unavoie si nesiliti !e nimeni, uneori n fata altarelor. M'am confruntat o!ata "a!arnic, ore ntre$i, cu c teva nalte fete &isericesti pe aceasta tema. %ncercam sa le !emonstre" ca sunt n lim&a rom na c teva cuvinte !e ori$ine latina, pe care, o!ata av n!u'le, ne arata, fara a putea fi contra"ise, !e un!e am venit5 morm nt, pam nt, cetate, sat, &atr n etc. .uv ntul morm nt vine !e la monumentum, pam nt !e la pavimentum 3a!ica loc par!osit cu pietre4, cetate Z civitas, sat Z fossatum 3a!ica loc ncon/urat cu sant4, &atr n !e la veteran 3sol!at lasat la vatra4. Mai sunt si altele ca f nt na, casa, curte, fereastra, usa, masa, scaun. Deci n mo! o&li$atoriu stramosii nostri au venit !in locuri un!e mortii aveau monumente !easupra $ropii, un!e e=ista loc par!osit cu pietre, un!e erau cetati si sate ncon/urate cu santuri, un!e oamenii traiau n case cu ferestre, cu curte, cu f nt na, intrau pe usa si pe poarta, m ncau la masa si !ormeau n pat. Dar un!e se $aseau toate acesteaD %n SiriaD Daca stramosii nostri ar fi venit !in Siria, acestea toate le'am numi n lim&a siriaca. Eu, cu toata stra!ania, nu i'am putut convin$e. La plecare, la poarta, i'am ntre&at5 preacucernicilor, cum se numesc &uruienile acestea pe care calcatiD )atla$ina, au raspuns ei. Si acesteaD Musetel, romanita, menta, cicoare, iar&a. Si acesti copaciD )lopi, arini, tei, paltini, aluni. )recuviosilor, &uruienile acestea va fac !e r s teoria !umneavoastra. Aceste &uruieni si acesti copaci nu cresc
276

n Siria, ci n Italia si n 6alcani. Daca noi spunem patla$ina, musetel, $r u, pin, or", salcie, nseamna ca stramosii nostri au venit !e un!e cresc aceste plante si venin! au a!us cu ei !enumirea lor. Dar mai spunem noi rom nii5 Dumne"eu, crestin, pa$ n, cruce, &ote", n$eri, marturisire, cuminecatura, le$e, pentru ca asa le'au spus cei care au venit aici, crestini $ata facuti, si le'au spus si !acilor cum tre&uie sa le spuna c n! s'au crestinat. .ertificatul !e nastere si &ote" ne este scris cu litere latine. At ta timp c t ne vom cauta stramosii prin Siria, c t timp vom mai &at/ocori strainii cu numele stramosilor nostri latinii, c t timp ne vom socoti crestini pravoslavnici si nu &inecre!inciosi, c t timp vom privi spre Roma cu ura, c t timp preotii vor mai &la$oslovi noro!ul si nu vor &inecuv nta poporul, vom ram ne n nero"ia noastra si vom pier!e n continuare, mereu. =n satul lui Badea Crtan Eram n clasa a !oua la Liceul :Ra!u Ne$ruL !in #a$aras, prin +,@-, av n! profesor !e $eo$rafie un mace!onean, pe nume )ari"a.

Din !iscutiile !in clasa a aflat ca noi, elevii, n'am fost n satul lui 6a!ea . rtan, si ca stiam prea putine lucruri !espre acest rom n. :)uturosilor, sa nu va !uceti voi n . rtisoaraD Duminica sa fiti toti la trenul !e !imineata.L %nainte !e vremea &isericii eram n satul lui 6a!ea . rtan, caut n! pe cei mai &atr ni oameni !in sat. Am fost n!rumati la un c ntaret !e &iserica, ru$ n!u'l sa'si aminteasca !e acel vestit cio&an. ' )ai !e &olun!ul ala nu mai puteti !umneavoastraD ala a fost un &olun!, ca numai un &olun! si putea pustii starea ce'o avea si sa se prime/!uiasca um&l n! ca si ne&unii, peste munti, cu cartile n !esa$i. Si macar !e'ar fi um&lat cu carti crestinesti, si nu !in cele cu slove papistasesti. Si "ic n!, ne arata cartile cu slove c(irilice !in care c nta el la strana. N'am putut ale$e mare lucru !e la acest &atr n si ne'am ntors !in sat cu un $ust amar. )rofesorul )ari"a n'a "is !ec t at t5 L*reu se
272

!esteapta un popor !in somnul cel !e moarte, mai copii, !ar este !atoria voastra sa faceti acest lucru.L A e=istat n istoria noastra o a! nca &e"na n care am !ormit si uneori ne'am complacut veacuri !e'a r n!ul, un mare &alast care ne'a tras napoi spre moartea nationala. *reu s'a facut !esteptarea. De la prima carte tiparita cu caractere latine, a lui )etru Maior, carte !e ru$aciuni, si p na la $enerali"area scrisului latin, a !urat aproape un veac. Si c ta mpotrivire n'a fost la procesul !e rom ni"are a scrisului, mpotrivire care !urea"a nca si asta"i n 6asara&ia. Intra Stefan cel Mare si Sf nt n 1ala(ia, taie si ar!e cetatile, &ine ca nu l'a prins pe Ra!u cel #rumos, ca'l taia si pe el, !ar i ia nevasta si fata ca ostatice. Nu are nevoie !e talmaci ca sa se ntelea$a cu muntenii pe c n! i taia, !ar un r n! nu scriu cronicile ca s'ar fi simtit ca fac n! parte !in acelasi neam cu cei nvinsi. %nvin$e )etru Rares pe 1oievo!ul Ar!ealului, Stefan Mailat, !e ori$ine rom na, l anc(etea"a n mol!oveneste si nu se mira nici o cronica ca se puteau ntele$e fara talmaci, l /u!eca, l con!amna si l taie n fata cetatii #a$aras fara sa'si !ea seama ca uci!e pe un frate !e'al sau. .(iar si la +8<< mitropolitul 1ala(iei i cere episcopului ar!elean sa tina slu/&ele n slavoneste si $receste, si nu pe rom neste. Sa ne mai miram ca si asta"i e=ista o ramura a &isericii, stilistii, care tin calen!arul iulian si nu pe cel papistasesc $re$orian sau ca pravoslavnicii mol!oveni !e peste )rut ce asculta !e patriar(ia Moscovei, refu"a sa scrie si sa citeasca cu litere rom nesti. Suflete de io<a&i .u trei ani n urma nsoteam ec(ipa !e filmare a !oamnei Lucia 0ossu Lon$in la locul un!e au fost ucisi n +,-7 luptatorii fa$araseni *elu Novac si *(eor$(e Sovaiala, n (otarul satului O&re/a'Al&a, sat ase"at pe malul T rnavei. Era o "i rece !e iarna cu $er. .on!usi !e localnici la fata locului, am reusit sa'mi ima$ine" cum s'au !esfasurat
273

lucrurile. Era > au$ust +,-7, sar&atoarea Sc(im&arii la #ata. . mpul !e l n$a sat era cultivat cu porum&, care la !ata aceea era cu stiuletii tari. .ei !oi tineri si aveau popasul su& o salcie ramuroasa la varsarea Secasului n T rnava, cam la ; Am. !e sat. )esemne ca erau aici

astept n! ceva, sa ia le$atura cu cineva sau asteptau un raspuns. )arca mi amintesc !estul !e tul&ure ca *(eor$(e mi'ar fi spus o!ata ca ntr'un sat !e pe malul T rnavei ar fi avut un cole$ !e liceu la 6rasov al carui tata ar fi avut un atelier mecanic. De mirare e ca erau ase"ati at t !e aproape !e sat, c n! spre vest si spre su! era c mp li&er !e "eci !e Am cu porum&, un!e ar fi fost mai &ine ocrotiti. Ma'ntre& !e asemenea cum au avut ncre!ere n !oi oameni !e sla&a calitate, un pa"nic !e c mp si un ciur!ar, carora le'au !at &ani sa le cumpere p ine. %n situatia !ata se putea trai cu ce !a!ea c mpul5 stiuleti !e porum&, fasole, s m&uri !e &ostan si !e floarea soarelui, fructe sal&atice si la nevoie se putea ncerca sa se fure ceva !e m ncare !in sate, fara a fi va"uti !e cineva. Iar n ca"ul n care te ve!ea cineva n care nu puteai avea ncre!ere, te !eplasai o &ucata !e !rum n orice !irectie, !oar facusera acest lucru > ani !e "ile. La fata locului, era n +,,-, au venit oameni !in casele !in /ur, care fusesera martori ai nt mplarii si cunosteau si numele celor !oi morti. Din confruntarea martorilor a reiesit cum s'a !esfasurat actiunea securitatii. )a"nicul !e c mp l'a nstiintat pe secretarul !e parti! 3un ma$(iar !e pe la Deva4 !e pre"enta celor !oi luptatori n c mp. Acesta a !at porunca unui slu/&as !e la sfatul popular, parca perceptor, care avea &icicleta, sa se !eplase"e la militia !in Mi(alt, sa'l anunte pe seful !e post !e pre"enta celor !oi. )a"nicul !e c mp, ciur!arul si secretarul !e parti! erau morti n +,,-. Slu/&asul comunal traia si povestea5 :' Am primit poronca si m'am !us cu &icicleta la Mi(alt si nu l'am $asit pe seful !e post la Militie. Atunci m'am !us !e l'am cautat un!e era !us si i'am spus poronca secretarului !e parti!L. :' Dar, interveni n!urerata !oamna Lucia, !umneata nu puteai sa nt r"ii pe !rumD )uteai sa !e"umfli &icicleta, te puteai ntoarce pe
274

alta cale la cei !oi si sa'i anunti ce pericol i p n!este. )uteai sa'l cauti pe seful !e post p na !imineata, pe un!e nu se afla.L :' )oronca e poronca, eu eram slu/&as al statului, nu se putea, !aca am primit porunca...L Atunci pe loc mi'am a!us aminte !e memoriile lui 1asile Mol!ovan, unul !intre prefectii lui Avram Iancu, un!e era !escris ceva asemanator. .u !oua saptam ni nainte !e a!unarea !in !uminica Tomei !e la 6la/, !eci pe la #lorii, prin satele !e pe T rnava Mica un sol$a&irau ma$(iar, nsotit !e !oua catane, a !at porunca ca la mar$inea satelor rom nesti io&a$ii sa ri!ice furci 3sp n"uratori4 si le'au ri!icat. :)oronca era poroncaL, or fi "is io&a$ii satelor. %ntr'o +<< !e ani !e istorie nationala, io&a$ul a ramas tot io&a$. Vorvecel O pro&lema !estul !e $rea tre&uia re"olvata la oamenii nostri !e spri/in, care aveau copii si la care tre&uia sa poposim o "i, !oua sau mai mult timp. Era foarte $reu sa nu fi !escoperit !e copii, ori cu c ta pru!enta s'ar fi lucrat. .ei mai multi !intre oameni re"olvau pro&lema, fac n!u'i si pe copii partasi la secretul casei lor. .opiii mai mari erau informati ce fel !e oameni eram si ca ne cauta securitatea sa ne omoare si ca pentru asta nimeni nu tre&uie sa stie ca ne aflam la casa lor. )e vremea aceea copiilor nu tre&uia sa li se e=plice ce era militia si securitatea si ce urmareau. Oric t !e n soapta ar fi vor&it cei n v rsta, copiii au"eau si ntele$eau sau numai intuiau !in comportamentul parintilor lor lumea n care traiau. .aci pe atunci

frica era un sentiment omnipre"ent, c(iar si pentru &eneficiarii re$imului. Au fost multi copii care au stiut ca parintii lor ne ocrotesc, !ar n nici un ca" nenorocirea nu a venit !in partea copiilor. .opiii stiu pastra un secret mai &ine !ec t oamenii maturi. Nu au vor&it copiii nici c(iar atunci c n! au fost amenintati, &atuti si c(inuiti ca sa spuna. E=ista nsa o v rsta, ntre 7 p na la 8 ani, !epin!e !e copil, c n!
27/

poti spera ca'i poti e=clu!e !e la secretele casei. .opiii si va! !e /oaca lor, neatenti la sc(im&arile !in casa lor si nu se aventurea"a n locuri pe un!e !e o&icei se tem sa um&le sau nu le $asesc interesante pentru /oaca, ca &unaoara sopul cu f n. Asa cre!eau parintii si asa cre!eam si noi c n! ne aflam o!ata n sopul cu f n la Ion *recu !in Soars. Avea patru copii maruntei, mai veneau si !in vecini altii si se /ucau n curtea lar$a. De un!e eram, i urmaream cu nostal$ie. %ntre copii, cel mai mare era &aietelul !e cinci ani al lui Ion. .opiii se /ucau si prin sura, !ar nu ne $ n!eam ca s'ar putea sa le treaca prin cap sa mute scara !e un!e era pusa si sa se urce n po!. Si totusi &aiatul s'a urcat ca o pisica 3poate a au"it vreun "$omot suspect4, s'a uitat cuminte la noi !in ntuneric 3noi nu l'am va"ut4, apoi a co&or t tot asa !e usor si s'a !us la tatal sau, lu n!u'l !eoparte si spun n!u'i n mare taina5 :tata, la noi n sop sunt niste oameni, care !orm acolo si au si vorvecelL. Interesant a fost ca n'a stri$at, nu s'a speriat, n'a pl ns, a simtit si el ca se afla n fata unei taine, ce tre&uia pastrata n familie. %n anii urmatori nu ne'am mai !us sa stam la oameni, ci intram numai seara n sate, re"olv n! pro&lemele sau ! n!u'ne nt lnire n afara satului. .opilul, care crescuse n cinci ani si caruia i "iceam cu totii 1orvecel, continua sa'i aminteasca tatalui nt mplarea si toto!ata fa$a!uiala ca !espre acest lucru nu tre&uia vor&it nimanui. 1ara si 1aran 3Interviu dat domnului Martiniuc pentru Viata atului, !""# 4 Spunem :taraL patriei un!e vietuim, asa cum i'au spus stramosii nostri romani, si ne numim tarani, a!ica oameni ai tarii, cei ce ne'am nascut n tara, care muncim pam ntul tarii nsam nt n!u'i &ra"!a si cule$ n! roa!ele muncii noastre. .ei ce ne nfratim cu pam ntul pe care'l calcam. .ei ce ne'n$ri/oram n vreme !e seceta si ne temem !e $rin!ina, cei ce nu putem !ormi noaptea !aca pe c mp lucrurile nu's cum le
275

!orim noi. .ei ce n "iua !e Rusalii iesim la (ol!e sa'I multumim lui Dumne"eu pentru !arurile !ate si ru$ n!u'L sa nu pe!epseasca c mpul pentru pacatele noastre. Suntem tarani, cei ce'n vremuri !e prime/!ie ne aparam pam ntul pe care'l calcam. Si ne numim tarani, cei ce la vremea (otar ta !e Dumne"eu ne vom a!au$a n pam ntul tarii mosilor si stramosilor nostri, las n! n urma noastra copii si nepoti $ata sa ne urme"e aici n vecii vecilor. Nu poate fi tara fara tarani, si nici tarani fara pam nt. Nimeni, !in cei ce lucrea"a pam ntul fara sa fie al lor, nu sunt tarani. Taran e numai acela care are o &ucata !e pam nt si care e numai a lui5 :!e aici si p na aiciLK el sa fie proprietar.

%nainte !e a avea nevoie !e p ine, tara are nevoie !e tarani. )entru aceasta nu e nevoie !e e=ploatari a$ricole, ferme sau cum li se va spune, muncite !e proletari a$ricoli, oameni fara ra!acina si fara !emnitate, ci !e $ospo!arii taranesti puternice si prospere. Avem nevoie !e sate fauritoare !e tra!itie si cultura, asa cum a trait neamul nostru mii !e ani, sate cu $ospo!arii personale, si nu !e &locuri cu c(iriasi, care asta"i sunt aici, iar m ine cine stie un!e. Informatori si 3informatoriC Ime!iat !upa Revolutie, c n! n fostii securisti intrase panica sau mustrarile !e constiinta, ntr'un orasel, un fost ofiter !e securitate, tem n!u'se ca'i sf rsitul lumii, a pre"entat fostilor !etinuti politici un caiet cu lista informatorilor securitatii, n or!ine alfa&etica, uneori cu pseu!onimul lor, cu transferul lor si cu alte amanunte. Erau n numar !e circa +.-<< la cei +-.<<< locuitori ai orasului. Nu fi$urea"a n lista nici un nume !e ofiter !e securitate si nici un mem&ru )...R. %n lista nsa se afla numele mai tuturor persoanelor ce au nsemnat ceva n acest orasel, unii c(iar cu ani !e nc(isoare, canal sau morti pe acolo 3profesori, avocati, me!ici, /u!ecatori, preoti4.
27A

L'am $asit n lista pe !octorul .., omul nostru !e spri/in, c t am fost n munti, care ne'a a/utat cu me!icamente si cu care ne'am nt lnit ani !e'a r n!ul n casa parintilor lui. Noi stiam ca el !a informatii securitatii. Daca ar fi vrut, ne'ar fi putut vin!e cu usurinta, !ar am avut tot timpul !eplina ncre!ere n el. Ne'a relatat tot!eauna ce voia securitatea !e la el si ne'am sfatuit mpreuna ce sa !eclare. %n cartea !e memorii Brazii se frn&# dar nu se ndoiesc am !at multe amanunte !espre astfel !e :informatoriL. %n lupta noastra !e re"istenta am avut "eci !e astfel !e ca"uri cu astfel !e oameni, care informau ceea ce noi vroiam sa stie securitatea. :2oc !u&luL, vor spune unii. Nu, ei au /ucat un sin$ur /oc, /ocul nostru, /ocul re"istentei anticomuniste. )ro&a&il, n vreo lista fi$urea"a c(iar si #ileru, care, nainte !e a veni la munte, a fost trei ani ca pa!urar, prin nsasi meseria lui :informatorL ! n! securitatii ce voiam noi sa stie. De altfel toti pa"nicii !e c mp, pa"nicii !e noapte !in sate, pastorii vitelor, cio&anii, !rumarii erau trecuti n lista informatorilor si o&li$ati prin meseria lor sa !ea informatii. Ar fi o crima ca acesti oameni sa fi$ure"e pe o lista oar&a si infamanta ca informatori. Era o vreme c n! a refu"a securitatea !e a !eveni informator era totuna cu a fi arestat sau mai rau. Str ns cu usa, omul accepta, !ar se ferea sa !ea vreo informatie !e pe urma careia cineva sa sufere. Tot informatori au fost socotiti si cei retinuti, arestati si c(inuiti si o&li$ati sa !ea !eclaratii a!evarate sau false. Declaratiile au fost intro!use n fisiere si numele lor trecute n lista informatorilor. )utem sa con!amnam un om ca a informat n aceste con!itiiD Nu !e la o lista oar&a cu numele informatorilor tre&uie pornit, ci !e la informatia care a facut un rau cuiva5 mar$inali"are, arestare, nc(isoare, moarte. Daca nu e &ine sa ram na informatori necunoscuti, nu tre&uie sa se arunce cu noroi n numele sau n memoria unor oameni cinstiti, ei nsisi victime ale re$imului sau c(iar eroi ai re"istentei anticomuniste.

27F

Octavian )leDi %n volumul nt i al acestei carti am amintit !e numele a trei camara"i stu!enti nasau!eni !e la #acultatea !e A$ronomie !in .lu/, arestati n "iua !e +- mai +,7? !e politia !in .lu/, !e la cursuri, cu spri/inul unor :cole$iL. Era vor&a !e Ilies, *otea si Ale=i. Nici unul nu s'a mai ntors !in nc(isoare. Iata ultima scrisoare pe care Octavian Ale=i a reusit sa o trimita fratilor sai !in nc(isoarea )itesti printr'un camara! !e suferinta, n ca"ul c n! acesta va reusi sa fie eli&erat. Am tinut ca acest cutremurator testament sa fi$ure"e n aceasta carte5 &itesti 9 Octom!rie :;<; Dragii mei, 'imt ca sfrsitul se apropie, !oala care am primit-o mi-a distrus sanatatea. Dumnezeu sa ma ai!a su! ocrotirea lui nemarginita. %-am putere sa scriu cu mna cteva rnduri. &rietenul meu de suferinta si lupta ma a"uta si am speranta ca, daca va scapa cu viata, va va trimite aceasta dorinta a mea. iarna. &e geam vad picuri ng#etati si-mi aduc aminte de casa parinteasca, pe care nu am speranta sa o mai vad. +a rog, daca veti gasi ramasitele mele pamntesti, sa le puneti alaturi de parintii si stramosii mei. As dori ca, lnga mine, sa fiti voi, scumpii mei frati si surori. Daca nu e posi!il, nu plngeti pierderea mea si ncercati sa ma uitati, caci am cazut luptnd pentru viitorul vostru si al copiilor vostri. &rin despartirea noastra s-a facut un gol n rndul luptatorilor si n familie, dar altii vor duce mai departe lupta, ca victoria este a noastra. (amas !un, scumpii mei, ultima mea dorinta este sa faceti n asa
277

fel ca trupul meu sa se odi# neasca alaturi de cei care mi-au dat viata, m-au crescut si iu!it. $ai !ine este asa. Dumnezeu m-a scapat de suferinta asta grea. Daca Dumnezeu va aduce ziua eli!erarii, sa stiti pe cine tre!uie sa pedepsiti. Acei ce vor ramne nu vor lasa nepedepsita tradarea, ca a fost tradare. 'e vor prezenta unii care vor putea fi rasplatiti si totodata va vor da relatii. 3nul cu numele C., iar altul cu $., mai mult nu pot sa scriu. AD5O, Octavian8 Numele !etinutului, care a scos scrisoarea !in nc(isoare si a transmis'o familiei este .risan .., .lu/, str. . mpului, nr.,7. Citind cartea lui ,icolae Ciolacu 3$refata la volumul de memorii %&aiducii 'o(rogei) 4 Trec n! printre colinele !intre Dunare si Mare, carora numai cu

multa n$a!uinta li se poate spune munti, m'am ntre&at mereu5 :Oare cum v'ati ncumetat, camara"i !o&ro$eni, sa porniti o lupta !e parti"ani anticomunisti n aceste !ealuri !espa!urite si sla& acci!entateDL Nici un $rup !e re"istenta !in tara nu a avut parte !e un teren mai nepotrivit. Si totusi, aici, n aceste locuri s'a luptat si s'a murit ca n oricare !in a!evaratii munti ai Rom niei. E=plicatia este una sin$ura5 elementul uman, ce'a pornit actiunea, era !e cea mai &una calitate. Unii veneati !in Muntii Mace!oniei, a!uc n! cu voi virtutile milenare ale neamului nostru. Stramosii vostri erau rom ni cu c teva secole naintea !aco'rom nilor !in Dacia traiana. Erati urmasii sin$urei ramuri !e rom ni ce'au cla!it un imperiu n secolul al FII'lea
3BB

su& mparatul Ionita. Alta parte !intre voi erati urmasii altor oameni !e munte, oieri ar!eleni, ce'au coloni"at Do&ro$ea. Asa cum ati fost plama!iti !e veacuri, nu v'ati mai t r$uit naintea luptei, ca ce si cum, ci v'ati !aruit total, reali" n! si pe acest colt !e tara cel mai mare lucru pe care'l poate face omul pe pam nt, asa cum a spus Isus5 :Mai mare !ra$oste !ec t aceasta nimeni nu o are, ca sufletul lui sa si'l puna pentru prietenii sai, 3Ioan +-5+;4L. *lorie voua, :frati !in muma si !in tataL, cinste celor care v'au nascut si v'au alaptat, ferice !e neamul rom nesc, care n vremuri !e cumpana a avut parte !e &ar&ati ca voi. Am avut fericirea sa'l cunosc pe Nicolae .iolacu, marturisitorul r n!urilor !e fata. Tare !e mult, la nc(isoarea 1aslui, mer$eam noi, copiii, frati !e cruce, la $ra!ina !in mar$inea orasului, un!e $ra!inarea :&a!ia .iolacuL si ne primea cu !e toate. I'am fost oaspete, mai t r"iu la :caseriaL !umisale, un!e ne'a alintat cu cele mai &une feluri !e m ncare pre$atite !in lapte !e oaie. ' .e'ai pus n m ncare, :&a!ieL, !e'i asa !e &unaD ' De toate c te un pic, !ar am turnat multa !ra$oste si &ucurie, c'ati venit la mine. Si l'am rent lnit cu c tiva ani n urma la manastirea 6r ncoveanu !e la S m&ata, su& poalele muntilor #a$aras, su& c(ipul unui umil mona(, ! n!u'ne &inecuv ntarea la sosire si la plecare. Sa te tina Dumne"eu nca multi ani, parinte Nectarie, sa te ro$i pentru noi, cei !in lume si pentru neamul rom nesc. 1ineretea Oastei 'omnului Eram copil !e +<'++ ani. %n fiecare an n prima vinere !upa )asti, toata suflarea satelor fa$arasene, orto!ocsi si uniti, mer$eau :la I"vorL, la manastirea 6r ncoveanu !e la S m&ata, pe atunci n ruina, cu copaci crescuti pe "i!urile ce au mai ramas timp !e !oua secole, !e
3B6

c n! fusese !ar ma ta !e tunurile lui 6ucoJ. Le &atusera ploile, viscolele si vremurile, !ar nu si uitarea cre!inciosilor care veneau n fiecare an aici. Mai fusesem si p na atunci !us !e parinti. Ascultam slu/&a tinuta n aer li&er n fata "i!urilor !ar mate, luam apa !e la f nt nita sfintita ase"ata la um&ra unui mar n floare, apoi ne ntorceam tot pe /os

acasa. De !ata aceasta eram martorul la ceva iesit !in comun. )oiana manastirii era plina !e oameni n porturi si $raiuri !eose&ite !e al nostru fa$arasan. *rupurile purtau stea$uri si prapuri cu c(ipul lui Isus si cu n!emnuri scrise pe p n"a. Retin nscrisul cel mai !es nt lnit5 L%n!ra"niti, eu am &iruit lumeaCL Tot atunci am nt lnit ceva !e mare mirare pentru mine. ) na atunci era !e la sine nteles ca la &iserica, ca si aici la manastire, au voie sa c nte numai preotii si cantoriiK noi, cre!inciosii, tre&uia sa ascultam cuminti si respectuosi. Ori !e !ata aceasta c nta toata multimea !e oameni !e rasunau vaile si coastele muntilor. Tot !e mirare era si pre!ica. Eu stiam p na atunci ca !espre Dumne"eu si !espre cele sfinte nu au voie sa vor&esca !ec t preotii. Ori !upa slu/&a luara cuv ntul unul !upa altul oameni m&racati !omneste, !ar si multi tarani si ma miram !e un!e stiu at tea. Din toate pre!icile si n!emnurile ce le'am au"it, am nteles ca e !e lipsa ca toti oamenii sa se pre!ea Domnului Isus si sa se le$e ca nu se vor mai !uce la c rciuma, ca nu vor mai su!ui !e Dumne"eu si !e cele sfinte ca nu se vor mai certa si nu vor mai um&la pe la /u!ecati, vor tre&ui sa mear$a la &iserica, sa nu leneveasca, sa'si creasca copiii n frica lui Dumne"eu si sa c nte c ntari frumoase. Mai aflasem un lucru5 ca n afara c ntarilor !e la strana mai sunt pe lume alte c ntari !espre Dumne"eu foarte frumoase, pe care, spre mirarea mea, le stiau si le c ntau toti c ti erau veniti acolo. )e una am nvatat'o si o fre!onam ntorc n!u'ma acasa. .ineva ne'a !at'o scrisa !e m na si a nvatat'o si tata, care a c ntat'o ca priceasna la &iserica n Duminica Tomii 3.ruce sf nta parasita4. Acum aflasem ca toti acei oameni, care parca se cunosteau ntre ei !e c n! lumea, erau Ostasii Domnului. %n anii urmatori au"eam !in
3B2

sat ca &a unul, &a al tul se !uceau n satele vecine la a!unari !e ale Oastei, apoi ca se a!unau si la noi n sat !uminica !upa amia"i si c ntau, &a s'au !us si la primar ru$ n!u'l sa faca cr sma seaca, a!ica sa nu mai fie cr sma n sat, o&icei ce a ramas c tiva ani &uni. )e la t r$uri, pe !rum, la lucru nt lneai &ar&ati, femei si fete pe care le cunosteai ca sunt !in Oastea Domnului !upa vor&a si purtare. Aflai ca se pre!asera Domnului si ca erau altfel !ec t ceilalti oameni. Mai t r"iu am aflat ca Oastea Domnului era con!usa !e la Si&iu !e parintele Iosif Trifa. Nu l'am va"ut nicio!ata n persoana, !ar i citeam pre!icile n carti si calen!are. Avea niste istorioare si pil!e care ti mer$eau la inima si pe care nu le nt lneai nicaieri n alta parte. Mai t r"iu am aflat cu mirare si revolta ca mitropolitul 6alan nu l'a mai lasat pe parintele Trifa sa pre!ice. Lumea vor&ea ca !e teama sa nu se !uca cre!inciosii toti la parintele Trifa. Au venit apoi peste tara ra"&oiul si alte neca"uri, care m'au luat n v rte/ul lor, apoi vremea comunismului cu lupta !in munti. . n! eram n munte, apel n! la a/utoarele oamenilor !in sate, am o&servat repe!e ca multi !in cei ce se ofereau sa ne a/ute erau fosti Ostasi !e'ai Domnului. De la ei am aflat ca multi fruntasi ai Oastei fusesera luati !e securitate si !usi n nc(isori si la canal. . n!, n sf rsit !upa H?,, tara a iesit la lumina, una !in sperantele !e ncrestinare a neamului nostru era tocmai Oastea Domnului. Urmaream si speram sa nt lnesc c tiva &atr ni !e pe vremea parintelui Trifa, caci numai &atr ni puteau fi !upa socoteala anilor. De aceea n'a fost !e mirare ca m'am &ucurat c n! la telefon am fost ntre&at !aca vreau sa fiu vi"itat !e niste Ostasi !e'ai Domnului.

6anuin! ca vor sosi la mine niste mosne$i fri$urosi 3era iarna4, am pus lemne pe foc sa fie cal! n casa. Spre mirarea mea, n locul &atr nilor asteptati, au co&or t !intr'un micro&us vreo +- tineri &aieti si fete, unii tineri !e tot. La nceput am cre"ut ca sunt altii !ec t cei pe care i asteptam, !ar m'am !umirit repe!e va" n!u'le c(ipurile luminoase asa cum mi ramasesera n amintire !in vremurile !e
3B3

!emult, c(ipurile Ost asilor Domnului. M'am mirat si m'am &ucurat apoi constat n! ca nu erau niste ncepatori n ale cre!intei, stiau sa c nte foarte frumos, !ar &ucuria cea mai mare era ca proveneau !in toate colturile tarii si !e toate cate$oriile sociale5 intelectuali, muncitori, stu!enti, unii sot si sotieK si ca ntre ei era o mare !ra$oste, o comuniune, care nu se formea"a !ec t acolo un!e oamenii sunt le$ati ntre ei !e un mare i!eal. Am povestit aceasta nt mplare pentru ca sunt convins ca aceasta'i una !in caile cele mai importante !e e!ucatie crestina a neamului nostru. .restinismul tre&uie sa paseasca cu (otar re !incolo !e usa &isericii, n lumea cea !e toate "ilele. Rom nul crestin sa stie ca nu e sin$ur cu &arcuta lui pe marea vietii, ca are n /urul lui frati si surori care l iu&esc si pe care i iu&este n numele lui Isus. Si Oastea Domnului, cu temeliile puse !e parintele Iosif Trifa, cu c ntecele lui Traian Dor", cu tri&utul !e suferinta cu care si'a platit cre!inta n la$are si nc(isori, are tot ce'i tre&uie pentru a n!eplini aceasta misiune. Trei pericole le va! nsa n calea Oastei Domnului5 )rimul5 $elo"ia fetelor &isericesti mai mici sau mai mari, care cre! ca numai ei au !reptul !e a lucra n via Domnului, tem n!u'se ca Oastea le ia ceva ce li s'ar cuveni numai lor. Sunt fete care nu au nteles nimic !in ce i'a raspuns Isus lui Ioan c n! el l'a !enuntat pe unul care :scotea !raci n numele Tau 3al lui Isus4 si l'am oprit pentru ca nu mer$e !upa noi. Nu'l opriti le'a raspuns Isus, fiin!ca cine nu este mpotriva voastra este pentru voi: 3Luca ,57,'-<4. Un al !oilea pericol e ca Ostasii sa se lase aliniati pe plutoane si companii n spatele vreunui ierar( &ataios, sa &ata pasul si sa !efile"e apar n! orto!o=ia neamenintata !e nimeni. Ar fi trist ca Ostasi ai Domnului, uit n!u'si misiunea ce le'a fost ncre!intata !e ntemeietorul ei, parintele Trifa, sa stea cu parul la usa unei &iserici cu lacatul pus, ca sa nu intre n ea $reco'catolicii. Al treilea pericol ar fi ca Oastea Domnului sa se i"ole"e ntr'o lume a ei, sectara, n sine si pentru sine, straina !e viata sociala si nationala. Daca se va tine !e nvataturile ntemeietorului ei, va avea
3B4

ce lucra n via Domn ului. Nu numai Oastea Domnului e c(emata la aceasta lucrare. Sunt si alte or$ani"atii reli$ioase pornite pe acest !rum, ca !e e=emplu A*RU, ASTRU, Reuniunile Mariane, .ertasii .restini, AS.OR'urile, corurile crestine etc. M'am oprit mai mult asupra Oastei Domnului, pentru ca ea a avut cea mai mare pon!ere n viata crestina a neamului. Au e=istat si e=ista or$ani"atii !e e!ucatie a tinerilor, cu spectru lar$, ca &unaoara #ratia !e .ruce, n care t narul primeste o e!ucatie reli$ioasa cu totul asemanatoare celei !in Oastea Domnului, alaturi !e o e!ucatie nationalista n sensul !e a iu&i !in toata inima tot ce e frumos si &un n neamul rom nesc 3istoria lui, lim&a, literatura, tara cu muntii, c mpiile si r urile ei, arta lui su& toate formele ei4. )rimeste o e!ucatie politica, ntele$ n! prin politica totalitatea

mi/loacelor prin care poate fi pus n practica tot ce e necesar pentru tara n toate !omeniile. De asemenea o e!ucatie a muncii, munca fiin! sin$urul i"vor !e valoare materiala, o e!ucatie familiala, sanitara, si o e!ucatie fi"ica si care toate sa fie patrunse !e spiritul crestin. =mprumuturile eDterne Stai si te crucesti cu c ta slu$arnicie $uvernantii nostri &at pe la toate portile nc(ise pentru a o&tine un mprumut e=tern. Orice suntem n stare sa facem, numai sa o&tinem &ani !e mprumut. %n cele mai multe ca"uri ne mprumutam pentru a acoperi !atorii vec(i si a'i folosi pentru consum, si nu pentru pro!uctie. Dar oare e c(iar asa !e rau sa te mprumutiD Se uita !e fiecare !ata ca acest mprumut mai tre&uie !at si napoi si nca cu !o& n!a. Daca tu a"i nu'ti poti acoperi nevoile, vei putea oare m ine sa ti le acoperi si sa mai !ai si mprumutul cu !o& n!a napoiD Si apoi cel ce te mprumuta ti mai pune 3uneori pe &una !reptate4 :unele con!itiiL sa se asi$ure ca si va recapata &anii. De cele mai multe ori aceste
3B/

con!itii sunt mai pa $u&itoare !ec t &inefacerile ce'ti revin !in &anii mprumutati 3sa cumperi !e un!e ti se cere, sa nc(i"i cutare ntreprin!ere care !eran/ea"a, sa micsore"i ta=ele la import etc.4 Dar c(iar nu tre&uie sa ne mprumutam !elocD Ar fi a&sur! sa /u!eci asa. Dar mprumut n! +<<<[ sa fii si$ur ca ntr'un anumit timp vei c sti$a cel putin +<<< \ !o& n!a plus un !olar si sa nu ti se ceara con!itii care sa te nfun!e si mai tare n !atorii. Nu tre&uiesc luate !e &une toate c te le cer marii &anc(eri ai lumii. Sfaturile lor, lor le folosec. )entru ei situatia i!eala e atunci c n! statele nu mai pot sa'si ac(ite !atoriile ci numai sa'si plateasca vesnic !o& n!a. Datoria oricarui $uvern cu cap e aceea !e a nu avea !atorii e=terne si, pentru asta, a avea o &alanta !e plati ec(ili&rata, !escura/ n! importul !e articole "a!arnice 3tutun, &autura, articole !e lu= sau alte pro!use c(iar necesare, !ar pe care noi le avem5 sare si faina !in Un$aria, carne !e peste ocean, oua !in Turcia4. Daca s'ar fi folosit si s'ar folosi mai &ine economiile populatiei si nu s'ar fi irosit n .aritasuri, n constructii "a!arnice ale &ancilor si n alte "a!arnicii, s'ar fi putut face multe fara sa fim siliti sa ne caciulim la usa nimanui. Statul 0 cel mai prost &ospodar> E o /u!ecata care se afirma foarte !es si !e aici conclu"ia ca tot ce e al statului tre&uie sa fie !istrus, privati"at, furat, risipit, v n!ut pentru un !olar, oricum, numai sa nu mai fie. Se face cu at ta pasiune aceasta !istru$ere, !e parca nu ar fi vor&a !e statul rom n, ci !e al cumanilor sau pecene$ilor. 6a mai mult, se cre!e ca se face un lucru &un ca n felul acesta se !istru$e comunismul si se a/un$e mai repe!e n capitalism. Tre&uie luptat cu o mare pre/u!ecata istorica, !aca nu cu o voita confu"ie criminala. %n enciclope!ii, comunismul e !efinit ca o !octrina economica sau o i!eolo$ie ce urmareste instaurarea proprietatii colective n locul celei private. Oare numai aceasta a fost comunismulD )rin aceasta translatie !e proprtietate a !evenit el
3B5

criminalD Daca ar fi fost numai at t, ar fi fost o e=perienta mon!iala economica si sociala nereusita cum au fost !estule si nimic mai mult. .omunismul a !evenit criminal n ultima anali"a prin n/osirea omului, lipsin!u'l !e suflet, a!uc n!u'l prin !resa/ la sta!iul !e unealta vor&itoare si ascultatoare. .omunismul a fost criminal prin ase"area urii la nivel !e !o$ma, acolo un!e tre&uia sa !omneasca ntele$erea si !ra$ostea. .omunismul a fost criminal prin ri!icarea !easupra tuturor a unei caste privile$iate, ce !etinea puterea a&soluta, n timp ce restul populatiei se afla la !iscretia acelei caste. Nomenclatura comunista se &ucura !e privile$ii mult mai mari !ec t capitalistii cei mai cu putere, ultimii av n! si riscul ca, pier" n!u'si averea, sa'si piar!a si privile$iile. .omunismul a fost criminal prin c inii !e pa"a pe care se &a"a nomenclatura pentru a le apara privile$iile5 securitatea si militia. #aptul !e a avea avere n comun a fost cea mai nevinovata fata a comunismului. A re!uce comunismul numai la colectivi"area fortelor !e pro!uctie nseamna a'i !a un certificat !e &una purtare. Statul ca proprietar nu e un lucru, n sine, nici &un, nici rau, !epin!e !e cum functionea"a sistemul, !e oamenii care lucrea"a acolo. Un stat rau, un $uvern rau, corupt va avea re"ultate pe masura netre&niciei sale. Acolo un!e se afla oameni care sfintesc locul prin priceperea si cinstea lor, lucrurile mer$ &ine in!iferent ca o fa&rica e a statului sau particulara. Deci nu statul e un $ospo!ar &un sau rau, ci oamenii care a!ministrea"a &unurile statului sunt &uni sau rai. 'aca ai o casa vec%e Daca ai o casa vec(e, nepotrivita, si vrei sa'si faci alta noua, ai trei solutii !e urmat5 )rima e sa mo!ifici casa vec(e !upa !orintele tale noi, tot sc(im& n!, mereu !ar m n! si recla!in!K si p na la urma casa, !in conceptie rau proiectata, tot o casa nepotrivita ram ne. A !oua solutie e sa ! r mi casa vec(e p na n temelii si apoi
3BA

!e'a&ia sa te $ n!es ti ca vei ram ne su& cerul li&er, sa um&li n st n$a si'n !reapta !upa mprumuturi ca sa'ti poti face casa noua, fiin! silit sa lucre"i n pripa, la !iscretia camatarilor. A treia solutie e sa ram i su& acoperisul casei vec(i, folosin!u'te n continuare !e ea si alaturea sa pornesti constructia unei case noi, ncet, cu /u!ecata, temeinic. Am mostenit o economie nepotrivita, cla!ita n &una parte !upa in!icatiile unui ci"mar si ale unei ne&une analfa&ete, !ar nu toate au fost facute !upa voia acestora. S'au investit n in!ustria tarii5 inteli$enta rom neasca si tru!a unui ntre$ popor timp !e 7< !e ani. Macar pentru munca si sacrificiile facute ar tre&ui tratata cu mai mult respect in!ustria noastra. Sa sc(im&am ce tre&uie sc(im&at, !ar sa fie lasata sa mear$a n continuare macar cum a mers su& comunism. Alaturi sa construim o economie li&era, masur n! !e trei ori si tain! o !ata. . n! avem resurse, construim, c n! nu avem, stam n casa vec(e si nu ne ploua si nu tre&uie sa ne caciulim n fata nimanui. I'as "ice acestui !rum politica pasilor si$uri. Nu tre&uie sc(im&at nimic !e !ra$ul sc(im&arii p na nu ai si$uranta ca !upa sc(im&are re"ultatele vor fi mai &une !ec t cele !inainte. .omunismului i'au tre&uit peste 7< !e ani sa faca sociali"area totala si la revolutie mai erau sectoare particulare, ca &unaoara

a$ricultura la munte. E a&sur! sa cre"i ca n c tiva ani se poate face o privati"are eficienta. .a o economie li&era &a"ata pe proprietatea particulara e mai &una !ec t cea &a"ata pe proprietatea !e stat e un lucru evi!ent n "iua !e a"i. Tari cu un stan!ar! !e viata inferior noua, cum au fost Turcia si *recia, au a/uns prin economie li&era la un nivel superior noua, comunismul a!uc n! peste tot pe un!e s'a instalat foamete si saracie. Trecerea !e la economia colectivista la cea li&era tre&uia nsa facuta cu /u!ecata si la timp. Una !in pie!icile cele mai mari !e trecere e $ n!irea comunista, pe care o mai au con!ucatorii ntreprin!erilor si muncitorii nsisi si care nu se sc(im&a cu una, cu !oua, ci va mai !ainui nca multa vreme.
3BF

"etoda C%icea M'am nimerit la o se!inta /u!eteana n care erau anali"ate re"ultatele !e"astruoase ale fermelor "oote(nice !e stat 3pro!uctie sca"uta, !atorii, lipsa !e !isciplina, &loca/ financiar4. Asist n! la !iscutii, au tinut sa ma ntre&e si pe mine cum va! lucrurile. Am raspuns fara sa stau prea mult pe $ n!uri. 'E nevoie !e meto!a .(icea. '.um, n'am au"it !e economistul asta. Un!e e e=pusa meto!a luiD 'N'ati au"it si nu veti au"i !e el. N'a fost scrisa nicaieri, !ar a fost pusa n practica si a reusit sa mentina fermele "oote(nice fara pier!eri sau c(iar cu &eneficii. La &a"a meto!ei sta un cunoscut prover& rom nesc5 :lucrul eu l'as face n!ata, n'are cine sa ma &ataL si s'a folosit la fermele "oote(nice !in /u!etul Si&iu, un!e .(icea era !irector si un!e se purta ca un "&ir cu supusii lui. Dimineata la - era n $ra/!uri. 1ai !e cine nt r"ia sau nu'si n$ri/ea vitele. Ameninta, !estituia si pe mari si pe mici. Destul ca toata lumea i stia !e frica, !ar trea&a mer$ea. #acea si prostii !estule, fac n! sc(im&ari !e care r !eau si $ra/!arii 3o!ata a a!us /umari !e la fa&ricile !e stearina sa le man nce vacileK alta!ata su& con!ucerea lui tot personalul a lucrat o noapte ntrea$a la &etonarea curtii fermei pentru ca urma sa treaca .eausescu n vi"ita4. .u tot pretul mic cu care erau platite laptele si carnea, cu toate $reselile, fermele se aflau pe linia !e plutire, muncitorii si primeau plata si nu'i purtau !usmanie. )uneti n fruntea "oote(niei oameni cu cap, !ar cu puterea !e !eci"ie a lui .(icea, !ecisi sa faca trea&a si lucrurile vor mer$e !in nou &ine. O<iceiul pamntului
3B7

.u c tiva ani n urma am v n!ut la o avicola o tona !e porum& 3autorul acestor r n!uri e plu$ar4 si, a/un$ n! la !irector, ce'mi era cunoscut, am vrut sa aflu !e ce nu mer$e avicola pe care o con!uce, !e se n$loa!a n !atorii. 'Domnule !irector, !in @ A$ !e porum&, !eci cu +-<< lei pretul !e atunci, o&tineti un A$ !e carne !e pasare. A!au$ati nca pe at ta

c(eltuieli !e pro!uctie, !eci un A$ !e carne !e pasare v'ar costa @<<< lei. La ma$a"inul !'voastra !in oras se vin!e cu -<<< lei A$. .um !e totusi lucrati n pier!ereD 'Avem un ran!ament mai &un !ec t cel spus !e !umneavoastra, pentru ca o&tinem un A$ !e carne !in ;,- A$ !e fura/ si totusi lucram n pier!ere. Sunt multe cau"e, !ar pe una o cunosti si !umneata. Mi'ati v n!ut o tona !e porum&. Nu stiu !aca ati fost sau nu ciupit la c ntar. )orum&ul a fost nsa !us la fa&rica !e nutreturi si a!us macinat la ferma. Si acum va ntre&5 !e ce nu cumpara oamenii porci $rasi !in satul !umneavoastraD )entru ca porcii !in satul cu #N. man nca nutreturi !e la fa&rica. De la fa&rica sau !e la mine, !e un!e vor fi fost a!use, !estul ca la $aini nu va a/un$e tona !e porum&. 'Daca m ine cineva are tre&uinta !e c teva cofra/e !e oua sau !e c teva "eci !e $aini, se pot o&tine fara a le cumparaD 'Da, pot fi o&tinuteC Dra$ul meu, se fura si nu pot opri furtul. Si nu aceste furturi sunt cele mai mari. Acestea sunt simple ciupeli. #urturile cele mari se fac cu acte n re$ula, iesin!u'se pe poarta principala. 'Si nu se poate curma furtulD 'Nu se poateC .el putin eu n'am putut. Am sc(im&at pa"a, am mpre/muit cu s rma $(impata. I'am !at afara pe suspecti, am apelat la politie, pentru ca sa constat ca si politia era implicata. Eu sunt strain !e acest sat. 1e!eti in!ivi"ii !in curte cum se a$ita si alear$a aparent fara rostD Sunt oamenii !in sin!icat, care m ine vor face o "arva mpotriva mea. 1or veni si "iaristi care vor scrie ce spun ei. Eu voi fi n!epartat, !e altfel nici nu mai vreau sa ram n, va veni altcineva, care, la r n!ul lui, !aca nu va fi pe pe placul acestora, va fi
36B

alun$at ca si mine si o&iceiul pam ntului va continua. ') na c n!D 'Ei, asta as vrea sa stiu si eu.

366

Sa cumparam tot ce0i m ai ieftin din strainatate De ce sa pro!ucem noi n tara, !e e=emplu, "a(ar scump si sa nu cumparam "a(arul ieftin ce ni se ofera !in strainatateD Si lucrul e vala&il pentu orice marfa ce se vin!e pe pietele !in Rom nia5 masini, tractoare, camioane si p na la ace !e cusut si ata. Scoatem car&uni, fier, cupru si metale nefieroase mult mai scumpe !ec t cele importate. O&tinem cereale, fructe, le$ume mai scumpe !ec t cele importate. )ortocalele si lam ile sunt mai ieftine !ec t merele si perele !e la noi. Ne v n! turcii oua mai ieftine, americanii curcani, un$urii &r n"eturi, nu cre! ca se afla pro!us pe care nu l'am putea cumpara mai ieftin !ec t l'am pro!uce noi. De aici se poate tra$e conclu"ia lo$ica ca e prefera&il sa le cumparam !in strainatate !ec t sa ne mai c(inuim noi sa le pro!ucemD )e !e alta parte, se pare ca acest lucru ne este impus !in strainatate 3#MI, 6anca mon!iala !e cre!it si !e toti care au putere sa ne impuna punctul lor !e ve!ere, !upa interesul lor4. Mer$ n! pe acest fir !e /u!ecata, noi n'ar mai tre&ui sa mai muncim nimic. %ntre&area e5 cu ce platim &unurile cumparateD %n spatele fiecarui &un cumparat se afla o pertur&are a unui sector rom nesc. Renunt n! sa mai pro!ucem "a(ar, muncitorii acestor fa&rici vor ram ne someri, sute !e mii !e tarani vor ram ne fara un c sti$, .aile #erate vor stationa va$oanele ce transportau alta!ata sfecla pe linie moarta. %ntre&area cea mai mare este cu ce vom plati &unurile importateD .u mprumuturi e=terne, cum am facut p na acumD

O poveste cu ciori O familie !e ciori si'ar putea construi cui&ul n c teva "ile, !ar nu reuseste !ec t n trei luni. De ceD
362

Munca ncepe n fe&ruarie. .ioara a!uce primul vreasc si l asa"a pe o ramura, apoi se !uce !upa altul. ) na sa vina cu alt vreasc, vecina ei i fura vreascul si l asa"a la cui&ul ei. 1enita acasa, cioara pa$u&asa o&serva furtul si nu se mai !uce !upa alt vreasc, ci asteapta croncanin! ca vecina ei sa plece. Astfel, aceleasi vreascuri circula !e la un cui& la altul luni !e "ile. Si nu sunt numai !oua ciori, ci sute ntr'o colonie nc t nu se mai stie care e (oata si care pa$u&asa. La fel se nt mpla si n economia rom neasca. #oarte putini pro!uc oarecari &unuri, care apoi circula printr'o serie ntrea$a !e interme!iari care toti vor sa c sti$e !e pe urma lor, pro!ucatorului revenin!u'i cel mai putin c sti$. Din pacate, privati"area s'a concreti"at n c rciumi si ma$a"ine !e (aine vec(i si prea putin n sectorul !e pro!uctie !e &unuri, si, !in putin, putin ram ne oric t l'ai purta !intr'un loc n altul.

Citind cartea: 3 uptatorii din munti: 1oma )rnautoiu. 'ocumente provenite de la SecuritateC de Raluca Voicu )rnautoiu .itin! aceasta carte, ca unul care am fost n aceeasi munti si n aceeasi calitate !e luptator cu arma mpotriva re$imului comunist, fac urmatoarele comentarii. Documentele, ntr'a!evar, sunt autentice, !oar provin !e la securitate, !ar !espre a!evarul celor scrise n ele tre&uie sa avem multe re"erve. De la nceput tre&uie spus ca cele mai importante !ocumente, care ar fi putut arata importanta $rupului Arnautoiu'Arsenescu, lipsesc. E vor&a !e !ocumentele ce privesc incursiunile trupelor !e securitate n munti mpotriva $rupului si n care au fost implicate efective !e or!inul re$imentelor. #ara ele, cu $reu se poate apreci a lupta !e re"istenta a $rupurilor. Nu pot fi luate ca a!evarate !eclaratiile smulse n anc(ete c(inuitoare. Mai nt i tre&uie $ n!it ca anc(etatul avea tot interesul sa spuna c t mai putin si c t mai !eparte !e a!evar, pentru a nu'i implica
363

pe altii si pentru a nu'si n$reuna propria soarta, !upa cum tot !in interes !a!ea informatii mai mult sau mai putin a!evarate, care i'ar fi putut usura situatia. Tre&uie a!au$at ca anc(etele se faceau n con!itii c(inuitoare. Lucruri ce s'ar fi putut spune si scrie ntr'un sfert !e ora erau consemnate ntr'una sau mai multe "ile si nopti. .e se nt mpla n acest interval !e timp o arata nsasi securitatea5 la pa$ina +@<, fiin! vor&a !e &aciul I. Rotaru !e la st na !in .oltii .remenii, se spune te=tual5 :Susnumitul, pentru a evita anumite marturisiri si'a spintecat a&!omenul si !upa ;7 !e ore nu a spus nimic:. Semnea"a colonelul M. Ne!elcu. .um putea un anc(etat sa ai&a cu ce se spintecaD Am trecut c teva luni mai t r"iu pe la aceasta st na. Anc(eta s'a facut cu &aioneta timp !e o "i si o noapte si n'a fost un sin$ur om, ci @ cio&ani au fost anc(etati astfel. La pa$ina ;+, e o alta anc(eta. Iat'o relatata ntr'un !ocument al securitatii5 :a fost ri!icata fata fu$arului 2u&leanu Titu n etate +8 ani. Aceasta a fost &atuta, mai mult, i s'a !at foc la partea !e /os a corpului, fiin! nevoita sa spuna !iferite minciuni:. Sau :locuitorul Ion #lorea a fost tras cu funia !e $rin!aL. Daca securitatea a tinut sa ram na aceste marturii consemnate, cum se vor fi petrecut faptele ramase nescriseD . t a!evar mai pot contine niste !eclaratii smulse cu meto!ele !e mai susD .ititorul se va mira ca at t Toma Arnautoiu c t si colonelul Arsenescu recunosc sin$uri calitatea !e :&an!aL. La +@ iunie +,>+, colonelul Arsenescu !eclara5 :Nu recunosc caracterul !e &an!a teroristaL. Dupa o saptam na nsa, iscaleste si el o !eclaratie cu termenul :&an!aL. La pa$ina @@@, n sentinta +<8, se scrie5 :la ; sept. +,-< au atacat un $rup !e turistiL, !ar n alte locuri se spune ca turistii aveau arme si calitatea !e su&ofiteri !e secu ritate. .a astfel !e minciuni sunt recunoscute !e inculpatD #aptul se e=plica psi(olo$ic usor5 !upa anc(ete nesf rsite, (artuiri, &atai, c(inuri, fiin! constient ca orice ai scrie tot moartea te asteapta, esti !ispus sa iscalesti orice, !orin! sa se
364

termine o!ata. Si eu am iscalit a&sur!itati !estule si c(iar "iceam5 :Da, !omnule, sa iscalescC 1a placeDL .u astfel !e anc(ete, eu pun la n!oiala cele scrise !e securitate cu privire la moartea lui .(irca Ion, *(eor$(e Mamali$a si Ion Marinescu. Despre Ion .(irca scrie ca a fost ucis n +,-<, !ar noi am $asit oameni care vor&isera cu el n +,-+. De asemenea pun la n!oiala moartea lui Ion Mamali$a si Ion Marinescu n con!itiile !escrise !e securitate. %n acel an, n luna noiem&rie, securitatea a a!us !oi morti tineri cu &ar&a si arme n satul Lisa, culesi !in lacul Urlea, fiin! ucisi n urma unei ciocniri 3episo! !escris n :6ra"ii se fr n$, !ar nu se n!oiescL4. Mortii, la locul acela, nu puteau fi !ec t ori !intre noi, ori !e la Arnautoi. Dintre noi nu erau. AtunciD La urma, c teva impresii n calitate !e cititor. .onsemne" !oar !oua aspecte ce se !esprin! !in carte. +. *reutatile imense ce le'au infruntat Arnautoii. Si noi fa$arasenii am stra&atut munti n"ape"iti si am mers pe firul apei iarna, si noi am a/uns n situatii limita cu frica mortii al&e 3!e foame si fri$ n "apa!a4, !ar ce'au avut !e patimit acesti frati !e !incolo !e creasta a !epasit nsasi nc(ipuirea noastra. ;. Al !oilea lucru !emn !e consemnat e !ra$ostea cu care acesti luptatori au fost ncon/urati !e catre oamenii !in re$iune. Sute si sute !e oameni le'au sarit n a/utor. #aceau oamenii nc(isoare pentru ca i'au a/utat, se ntorceau !in nc(isoare si'i a/utau !in nou, stiin! &ine ca se e=pun la moarte. Si a"i, cu "eci !e morti !in familiile lor, ntorsi !in puscarii pe &r nci, continua sa iu&easca memoria luptatorilor. Daca e=ista astfel !e oameni, Rom nia are un viitor. "arius ,ea&oe si )leDandru Viciu Ma ntre&am ntruna n lun$a noapte comunista ce s'a nt mplat cu stu!entimea rom na !upa ra&ufnirea !in +,->, !e n'a mai !at nici un semn ma/or !e mpotrivire fata !e re$im. Desi$ur, !upa revolutia ma$(iara, re$imul a luat cele mai !ia&olice masuri mpotriva
36/

stu!entilor, n primul r n! prin inf iltrarea a$entilor securitatii n r n!urile lor si ale ca!relor universitare, reprim n! fara mila orice mu$ure !e mpotrivire. Iata ca"ul stu!entului Marius Nea$oe !in anul 1 la #acultatea !e Me!icina !in .lu/. Avea ;7 !e ani. %n "iua !e @< aprilie +,?- era asteptat !e parintii sai la Simeria, acestia sar&atorin!u'si nunta !e ar$int. Tatal sau nu era altcineva !ec t cunoscutul c(irur$ !r. 1aler Nea$oe, me!ic al ..#.R.'ului. Marius telefonase parintilor cu ce tren va pleca, !ar cu acel tren n'a sosit acasa, si nici cu trenurile urmatoare. .u $reu, n "iua urmatoare, tatal si $aseste fiul la mor$a, taiat !e tren n apropiere !e . mpia Tur"ii. )re"ent la autopsia facuta, !r. Nea$oe, ca me!ic al ..#.R'ului si !eci cunoscator al acci!entelor !e cale ferata, $aseste pro&e ce !uc la conclu"ia ca atunci c n! Marius era calcat !e tren, el era mort !emult 3ca!avrul pre"enta urme !e lovituri si oase rupte care nu proveneau !e la tren4. Ulterior au fost nlocuite foto$rafii n !osar 3n primele foto$rafii, piciorul taiat !e tren era le$at la $le"na cu o curea, iar piciorul !in foto$rafiile ulterioare nu era !e aceeasi marime cu celalalt picior si lipsea cureaua4. Mecanicul !e locomotiva a va"ut un ca!avru pe linie si nu un om viu. Autoritatile constata oficial o sinuci!ere. .ole$ii !e camin l'au va"ut pe Marius plec n! cu un $eamantan si o sacosa, n totalitatea facultatilor psi(ice, altii l'au nt lnit pe

stra!a mer$ n! spre $ara, iar cole$ul lui cel mai &un, 1iciu Ale=an!ru, l nsotea. La !espartire, 1iciu Ale=an!ru ve!e cum Marius este rapit la repe"eala !e un autoturism ARO. Ga!arnic tatal lui Marius, !r. Nea$oe, ncearca re!esc(i!erea !osarului, autoritatile comuniste ram n pe po"itia initiala. Dupa revolutie, at t tatal c t si cole$ul lui Marius, !e acum !r. 1iciu Ale=an!ru sesi"ea"a procuratura $enerala, !ar fara raspuns. %ntre timp, !r. 1iciu Ale=an!ru, martorul rapirii lui Marius !e masina ARO, este calcat !e un autoturism la Deva, n con!itii foarte suspecte. Toate faptele !uc la conclu"ia ca cele !oua acci!ente sunt !oua crime ale aceleiasi securitati.
365

Dr. 1aleriu Nea$oe fusese pe vr emuri con!ucator al stu!entilor me!icinisti le$ionari, apropiat al con!ucatorului stu!entimii, 1iorel Trifa. .u c tva timp nainte !e uci!erea lui Marius, n fata unor procurori americani si rom ni, el !a !eclaratii !espre 1iorel Trifa 3Episcopul 1alerian !in SUA4 ce nu sunt pe placul autoritatilor rom ne. Mama !octorului Ale=an!ru 1iciu n!ra"neste sa a!uca acum amanunte revelatoare5 :#iul meu facea parte !intr'o or$ani"atie anticomunista. %nca !in +,?7, at t Marius c t si Ale=an!ru au refu"at sa se nscrie n )arti!ul .omunist. Am n!oi fusesera !usi la Securitate si au!iati "ile n sirL. De asemenea, mama lui Ale=an!ru a fost c(emata la Securitate pentru a !a !eclaratii !espre fiul ei si !espre Marius. A fost c(emata la Decanat, un!e i s'a imputat :con!uita morala neloaiala re$imuluiL a fiului ei. )oate ar(ivele securitatii ar putea a!uce ceva lumina n ca"ul acestor crime si al altora ca acestea.

C4" 'IS()R8) 4, 4(1)1OR &rocuror $ilitar... &roces ver!al de e*ecutie, Astazi, =: octom!ire :;>= ora ??. %oi, maiorul de "ustitie Dumitrescu %icolae, procuror militar, avnd n vedere ordinul nr. >:> din =: octom!rie :;>= al )ri!unalului $ilitar )eritorial Bucuresti, ne-am deplasat la penitenciarul @ilava mpreuna cu tov. grefier Balan 'tefan pentru a asista la e*ecutarea sentintei nr. =< >A:;>= a )ri!unalului $ilitar Bucuresti, prin care Coman $ircea a fost condamnat la moarte.
36A

2a ora ?:.=B am sosit la &enit enciarul @ilava unde am gasit prezent pe comandantul penitenciarului maior CsacCi 5on, maior 'avenco 5larion din partea autoritatii administrative, Ca#ane $oise din $.A.5. si pe capitanul 'tanoi Dumitru, comandantul plutonului de e*ecutie. ... 2a orele ??.BB a fost adus condamnatul Coman $ircea su! e*corta la locul e*ecutiei unde a fost identificat. 'entinta de condamnare la moarte a fost e*ecutata prin mpuscarea lui Coman $ircea, astazi =: octom!ie :;>= orele ??.

Dupa ce condamnatul a fost e*ecutat, medicul Ca#ane $oise a constatat moartea condamnatului, constatare verificata si de procurorul militar. Drept care s-a nc#eiat prezentul proces ver!al de e*ecutie a sentintei =<>A:;>=. T narul Mircea .oman avea ;; !e ani. Sacul cu dolari ?prostia romneasca@ La se!iul Asociatiei #ostilor Detinuti )olitici !in Al&a Iulia soseste un om !in 6istra, a!ica !in creierul muntilor Apuseni, cu ceva trea&a, fiin! fost pri"onier !e ra"&oi n Uniunea Sovietica !upa ;@ au$ust +,77. #iin! !in satul parintelui Trifa ' ntemeietorul Oastei Domnului si al nepotului sau 1iorel Trifa, Episcopul 1alerian !in SUA, l'am ntre&at ce s'a ales su& comunisti !e aceasta familie. ' Apoi, ce sa se alea$a, !omnule, praful s'a ales. )e un frate !e'al lui 1iorel l'a mpuscat securitatea la intrarea !inspre munte n . mpeni, la mar$inea !rumului, si pe cumnatul lui l'a omor t n fata casii, ca sa'i va!a cine intra si iesea !in oras, si trei "ile i'a tinut acolo. Le'a !istrus neamul, asta au facut. Apoi omul continua5 DaH eu "ic ca si ei au fost vinovati, !omnule, ca, !aca le'a trimes sacii cu !olari 1iorel !in America, !e ce nu i'a mpartit la oameni cum le'a poruncit popa, si i'au tinut numai pentru eiD 6i ne a fost ca a $asit securitatea
36F

sacii ascunsi la moara lorD ' .e saci, neneD .e !olariD ' )ai le'a trimes 1iorel, ca a a/uns popa mare n America si a apucat &ine si si'a a!us aminte !e oameni si le'a trimes trei saci cu !olari. ' .um poti cre!e, nene, asa cevaD Mai nt i, cum putea un rom n refu$iat sa ai&a !olari cu sacul, si cum putea sa'i trimeata fara sa afle securitateaD ' 6a i'a trimes, !omnule, ca si eu i'am va"ut. Ne'au c(emat la primarie si ni i'a aratat. Trei saci erau, trei saci plini. Am ncercat "a!arnic sa'i e=plic omului ca lucrul nu era cu putinta, si ca totul nu era !ec t o lucratura a securitatii. Ga!arnic, nu l'am putut lamuri si omul s'a ntors n munti cu aceeasi convin$ere sustinuta !e cunoscuta ncapat nare moteasca, ca el a va"ut saci cu !olari, pe care i'a $asit securitatea la familia Trifa, si i'a aratat oamenilor la primarie. Daca un om care trei ani a fost pri"onier, !eci om patit si um&lat, putea cre!e n minciuna securitatii, cum sa nu crea!a restul satenilor o asemenea t mpenieD De ce sa te mai miri c n! at ta lume 3acum, c n! scriu, n +,,;4 stie si$ur !espre .orneliu .oposu ca s'a nsurat cu fata Doinei .ornea, si au m ncat si au &aut &ine la )aris si la noi nu s'au $ n!itD .e nu poti face cu un popor cu mintea m& csita n at ta prostieC Acum 3+,,,4, c n! reva! cele scrise mai sus, toti motii sunt revoltati pe ministrul 6asescu ca le'a !esfiintat mocanita, sin$ura cale ferata !in muntii Apuseni, sin$urul !rum !e iesit n lume al motilor. Dar tot acum, fac n!u'se ale$eri !e primari ntr'un sat pe linia fostei mocanite, motii au ales primar can!i!atul parti!ului lui 6asescu. Sf nta prostie rom neascaC

'e ce n0a ramas la cratita 'oina Cornea Domnul ..1. Tu!or i'a cerut Doinei .ornea sa ram na la cratita si sa nu se amestece n viata politica a tarii. Ma simt !ator sa raspun!
367

eu pentru Doina .ornea. Nu a ramas, pentru ca &ar&atii !in familia si satul Ileni'#a$aras, care a"i ar fi putut face politica verticala, nu mai sunt. Au fost ucisi cu mai &ine !e 7< ani n urma !e comunistii c ntati n versuri !e acest !omn, pe c n! era tovaras. Astfel, stu!entul Marcel .ornea si feciorul Toma ) rau au murit cu arma n m na n lupta !e re"istenta n anul +,-<. #armacistul Iaco& .ornea, tatal lui Marcel, nu i'a supravietuit fiului. In$inerul Milea va fi si el ucis. Un alt taran, Dumitru .ornea, va fi con!amnat la moarte n Orasul Stalin n +,-+. Un alt .ornea *(eor$(e a scapat !oar cu ;!e ani munca silnica. Elevul !e liceu 1ictor Metea va fi con!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8, !upa sapte ani !e lupte n Muntii #a$arasului. Si as putea nsira nca numele a "eci !e oameni !in acest sat, morti sau iesiti !in nc(isoare cu c te un sfert !e plam n sau cu alte urmari $rave. Nu a ramas Doina .ornea la cratita pentru ca n acest sat rom nesc, !in care se va ri!ica :aceasta Sf nta Dumineca a neamului rom nescL, e o&iceiul ca atunci c n! tara este n pericol, femeile sa fie alaturi !e &ar&ati sau c(iar sa'i nlocuiasca n lupta, atunci c n! nu mai sunt. %n +,+>, c n! a a/uns aici armata rom na, s'au nrolat !in acest sat nu numai voluntari, !ar si voluntare. Traieste n acest sat Maria .ornea, o copie fi!ela a Doinei .ornea, care, ca t nara nvatatoare, mpreuna cu mama ei si cu alte femei, a !at tot spri/inul luptatorilor !in munti. Dar femeile !in partea locului se pricep si la cratita, !omnule 1a!im. Ele stiu sa primeasca oaspeti. Tre&uie numai sa le calci pra$ul cu $ n!uri curate si cu &unacuviinta.

)vem conducatorii pe care0i meritam La co"i, n trenuri, pe stra!a, un!e ve"i !oi sau trei oameni a$it n!u'se, poti sti ca vor&esc !espre con!ucatorii tarii ca's asa cum
32B

sunt. Dar i'am ales noi !e &una voie si nesiliti, fratilorC Nu ni i'a impus nimeni cu forta. Mi'a!uc aminte !e o !iscutie pe vremuri a cre!inciosilor cu parintele Arsenie 6oca la Manastirea S m&ata. ' )arinte, se pl n$ea o cre!incioasa, popa !in sat !e la noi face asa si asa... ' )arinte, popa nostru nu'i cum tre&uie,... )arintele Arsenie i lasa pe toti sa "ica ce vor si asculta. La urma s'a ri!icat. ' Sa taceti, aveti popii ce'i meritatiC .um sunteti voi, asa's si popii vostri. Daca ati fi voi &uni, ati avea popi &uni. Acelasi lucru este si cu oamenii nostri politici, alesi !e noi. Ei sunt o$lin!a noastra ca popor. Un popor ntelept ar ale$e un con!ucator ntelept. Oamenii imorali vor ale$e un imoral, (otii l ale$ pe unul mai (ot ca ei, mincinosii si cre!ulii pe unul care'i poate prosti mai &ine, !esfr natii

pe unul care sa'i ntreaca, lau!arosii vor iu&i un n$ mfat, ne&unii pe unul &un !e &alamuc, iar prostii pe unul care sa le lau!e prostia. 1ai !e oamenii'oameni care se ratacesc n mi/locul alesilor 3si, !in fericire sau !in pacate, mai sunt si !intre acestia4, ca vor fi ime!iat calomniati, alun$ati, con!amnati, !esfiintati, !evorati spre satisfactia $loatei care nu suporta pe cineva mai &un ca ei. 1alerianstanii, Moisinii, Lucia 0ossu Lon$in si altii ca ei nu sunt pe $ustul nostru. Orice mur!arie la a!resa lor e &ine primita si luata !e &una. Spune un lucru &un !espre ei, si nu vei fi cre"ut. )riviti titlurile !in "iare. )are ca tara nu'i alcatuita !ec t !in (oti, escroci, &etivi, criminali, violatori, prostituate si pervertiti se=ual. Si "iarele scriu asa ca acesta'i $ustul nostru. Astia suntem noi, societatea nationala !e acuma. Ascultati ce emisiuni !oreste $loata sa au!a si sa va!a la televi"iunea nationala, ce c ntece si filme si atunci nu te mai miri ce mo!ele sunt pre"entate ca !emne !e urmat n tara lui AiAiriAimiAi si a lui Super TalA S(oJ, mo!ele care sa ne nvete ce sa cre!em si ce sa facem.
326

Daca am fi noi mai &uni, am avea preferinte mai &une, mai frumoase. Oamenii care ne con!uc politic, social, moral sunt rai, pentru ca sufletul nostru, al tuturor, este rau. O poveste cu furnici . n! eram elev, am citit o carte !e sociolo$ie, pro&a&il a profesorului Traian 6raileanu, pe care nu am mai putut'o $asi. %n re$imul comunist, sociolo$ia a fost alun$ata !in familia stiintelor pentru a nu stir&i cumva nvatatura mar=ista. %n aceasta carte erau !ate multe asemanari !intre comportamentul uman si cel al furnicilor !in musuroi, cel al al&inelor !in stup, lucru care, !e altfel, pare foarte normal, !e vreme ce si oamenii si furnicile sunt fiinte sociale. Am retinut unul care mi'a !at mult !e $ n!it o viata. Este vor&a !e o !escoperire a naturalistului #a&re !espre viata unei specii !e furnici. Se pre"inta o re$ina !in aceasta specie, nsotita !e un alai !e tr ntori, la poarta unei colonii !e furnici lucratoare si, prin ce proce!eu nu se stie, ca nc nta $ar!a !e aparare a musuroiului !e'i lasa sa intre. 6a mai mult, acestia pro!uc n colonie o lovitura !e stat, si casapesc propria lor re$ina, pun n!'o pe intrusa n locul celei ucise si aceasta ncepe sa !epuna oua. Numai ca !in aceste oua ies numai re$ine si tr ntori !in specia intruselor si nici o lucratoare. .olonia mai traieste at t c t mai vietuiesc vec(ile lucratoare. Apoi, c r!uri, c r!uri, noile para"ite parasesc musuroiul si se !uc cu alai la poarta altor colonii !e lucratoare, pentru a le !istru$e n acelasi mo!. De c n! am citit aceasta !escoperire, m'am tot $ n!it 3si am avut timp !estul pentru aceasta4 ce nvataminte !e viata am putea scoate !in acest episo! !in lumea furnicilor. Marturisesc ca am a/uns la convin$erea ca noi, oamenii, provenim !in animale, !ar nu numai !in maimute, cum sustine DarJin. Nu, ci unii provin !in lupi, !in ti$ri, !in (iene, altii !in vulpi, !in iepuri, foarte multi !in &oi, viespi, arici si asa mai !eparte. Ma
322

tem ca noi, rom nii, ne'a m purtat mai tot timpul n istoria noastra ca furnicile cele proaste. Iata c teva momente istorice, !e altfel

cunoscute, ca &unaoara infiltrarea fanariota n r n!ul &oierilor, ne$ustorilor si clerului !in tarile rom ne. %n !ecursul unui secol, mai toata patura con!ucatoare era si se comporta !upa mo!a fanariota. ) na si urmasii 6r ncovenilor se m&racau si vor&eau n familie numai $receste, rom neasca folosin!'o !oar cu rum nii !e pe mosiile lor. Asta n timp ce a treia parte !in suprafata a$ricola a tarii era $ospo!arita !e calu$arii $reci si !e vec(ilii lor, iar pro!usele mosiilor erau e=pe!iate peste Dunare. A fost nevoie !e atitu!inile lui Tu!or, *(eor$(e La"ar, 6alcescu si Ale=an!ru .u"a pentru a se a/un$e, c t !e c t, la normalitate. Am spus c t !e c t, pentru ca cei patru si altii ca ei s'au !istrus pe ei nsisi, fara a putea smul$e raul !in ra!acina, caci spre sf rsitul secolului al FIF'lea viata economica a tarii era n m inile urmasilor ciocoilor, aren!asilor si camatarilor. A fost nevoie !e rascoala !e la +,<8 ca sa se mai !ec(i!a oc(ii. Intra n tara n +,@< un aventurier !estra&alat, lepa!at !e nsisi parintii sai 3re$ii #er!inan! si Maria4. Intrusul si alun$a re$ina si si a!uce n sc(im& amanta, o cocota !e profesie. )e !ata, clasa politicianista i se nc(ina, l lau!a si l lin$usesc 3re$ele culturii rom nesti, marele stra/er, marele c rmaci, primul plu$ar al tarii4, poetasii si lic(elele !e orice fel, !upa ce trec prin &u!uarul cocotei, !e'i pupa m na, a/un$ clasa con!ucatoare a tarii. %nlatura si uci! pe a!evaratii oameni politici nencovoiati si n +< ani .arol al II'lea lasa Rom nia pe &utuci, pentru ca tara sa se tre"easca !in amorteala si spaima, !ar nu ntr'at t c t sa nvete ceva !in lectia istoriei. .aci, iata, nu trec !ec t 7 ani si istoria se repeta. )e tancurile sovietice sau infiltrati n tacere, apar n mi/locul :musuroiului nostruL fi$uri noi, cu o melo!ie noua, si pe !ata o lume rom neasca nvata ca"aciocul, !e frica sau !in interes, si apoi !in convin$ere. Si o tara ntrea$a c nta si ri!ica n slavi numele noilor veniti. Lic(elele se nfi$ alaturi !e ei, scriitorii c nta !upa mo!a noua, poetii le ri!ica versuri, tineretul munceste, c nta si !ansea"a !e !ra$ul lor. Numele lor apar si vor ram ne n Istoria Rom niei5 Ana )auAer,
323

Luca Laslo, NicolsAi, 6o! naras si 6o!narenco. De !ra$ul acestora si la porunca lor, .iolpanii, *oicii, Marometii, .raciunii si Turcanii fac muncile mur!are, elimin n! elita rasarita !in $lia tarii si ale caror nume vor ram ne tot at t !e necunoscute ca si $ropile n care au fost a"v rliti. . t priveste istoria actuala a Rom niei, situatia este aceeasi ca si alta!ata, cu !eose&irea ca nu mai este !oar un sin$ur $rup, ci, pe l n$a cei localnici, vin !in toate !irectiile profitori economici, nc t am a/uns tara !e la rascruce !e v nturi. O!raslele noii elite nu mai vor sa munceasca, tineretul e!ucat n spiritul lui AiAiriAimiAi nu vrea sa a/un$a !ec t fot&alisti v n!uti pe !olari, top'mo!ele pentru a fi cumparate pe piata internationala !e carne vie, orice, numai sa nu munceasca. S'a si format un :mo! !e viata rom nescL pe care am nceput sa'l e=portam n strainatate, spre !isperarea politiilor !e acolo. Ne'a mai ramas ceva al nostruD Da, ne'a ramas un patrimoniu cultural n!ra$it pe vremuri !e tot rom nul !e la v rsta cea mai fra$e!a si p na la a! nci &atr neti. .re! ca este cea mai frumoasa reali"are a poporului nostru, caci a fost construita !in ima$inatia iesita !in tremurul celor mai curate suflete ce'au trait pe acest pam nt. Ar putea fi !oar nc(ipuit ca un templu nespus !e frumos !easupra caruia stralucea c(ipul !e luceafar al lui Eminescu. Ei &ine, aceasta maretie rom neasca ncepe sa !eran/e"e si !eci tre&uie sa fie !istrusa. #iin!ca nu n!ra"nesc !intr'o !ata sa'i puna !inamita, au luat e=emplul

omi"ilor, cariilor si lacustelor, mustelor... sa'l ciupeasca, sa'l farmite"e, sa'l sape pe !inauntru si sa'l mur!areasca. )-uta0ma nevoie )e Ion l'a trimis tatal sau pentru prima !ata sin$ur n pa!ure. ' Dar !aca mi se rupe ceva la car, ce fac, tataD ' Te'nvata nevoia, Ioane, la fata locului, ce sa faci. Ion a a/uns n pa!ure, a ncarcat lemnele, si, c n! sa plece, !e ce
324

i'a fost frica, n'a scapat5 i s'a rupt o roata !e la car. Atunci a nceput sa stri$e c t l tinea $ura5 'Nevoie, (ai si ma a/uta, (ai!a repe!e. Ecoul i raspun!ea5 repe!eee.. !ar Nevoia nu mai venea. Daca a va"ut si a va"ut Ion, a c(i&"uit sin$ur, a taiat un lastar potrivit, l'a ase"at su& osia carului, l'a le$at cu lanturi, si, ncet, ncet, a a/uns acasa. ' N'a venit nici un Nevoie, tata, !e$ea&a l'am stri$at. A tre&uit sa ma !escurc eu. ' )ai, asta'i Nevoia, Ioane. Sa poti sa te !escurci sin$ur. Aceasta &ucata !e citire era n toate a&ece!arele !e pe vremuri. )esemne $uvernantii nostri au lipsit !e la lectia n care se citea aceasta poveste. De , ani stri$a ntruna "a!arnic !upa a/utor strain si nu le !a prin cap ca lucrurile s'ar putea re"olva aici, la fata locului, fara a/utor strain si fara umilinta. Restructurare0privatizare E lic%idare si vnzare )entru cineva ce priveste !inafara economia rom neasca cu structurarile, restructurarile, planurile, certurile, sc(im&arile sale, !in toata vor&aria si "arva ve!e ca totul se re!uce p na la urma la lic(i!area si la v n"area lor la cumparatori e=terni. Toata vor&aria, "arva si v n"oleala nu are alt rost !ec t sa te faca sa cre"i ca i a!evarat ceea ce ti se spune, si nu ceea ce ve"i cu oc(ii. Se vin!e, si mai ales la straini, tot ce se poate cumpara la orice pret si n orice con!itii. .e nu se poate vin!e se lic(i!ea"a si se !emolea"a ca sa nu pro!uca pier!eri, parca !upa /u!ecata5 :ca sa fii si$ur ca o ntreprin!ere nu pro!uce pier!eri, cel mai usor lucru este sa nu mai fieL. Daca vrei sa moara soarecii, !ai foc la moara ' cel mai &un lucru. %ntocmai ca cel !in pil!a Evan$(eliei care a primit un talant si care ca sa fie si$ur ca nu'l va pier!e, l'a n$ropat. 6a mai rau, pentru ca un talant n$ropat ram ne tot un talant, !ar !intr'o ntreprin!ere lic(i!ata nu mai ram ne nimic. %n ta ra n care e totul !e facut5 platim oamenii ca sa nu munceasca. #ara sa vrei, te ntre&i5 !aca vom vin!e tot ce se
32/

poate vin!e si vom !ar ma tot ce s'a construit cu at tea sacrificii, ce rost vom mai avea noi n Rom niaD si unii, si's multi aceia, socotesc ca mer$em pe !rumul cel &un. Aceasta numai !aca cineva ar putea !ove!i ca e mai &ine ca muncitorii sa fie platiti ca sa nu lucre"e, ca e mai &ine ca o fa&rica sa fie !istrusa sau sa !evina proprietatea cuiva !e peste lume, si nu a cuiva !in tara sau a statului nostru. .a e mai &ine sa importam pui !in America, faina !in Un$aria, oua !in Turcia, si pam ntul tarii sa ram na pustiu, si prin fermele tarii sa &ata v ntul. .a e mai &ine sa fii !ator si sa platesti !o& n!a !ec t sa nu !epin"i !e nimeni, ca e mai &ine sa $ n!easca altii pentru tine, sa'ti porunceasca

ce sa faci si sa nu faci, ca e &ine ca unii putini sa stea n pomul !in $ra!ina raiului si cei multi sa co&oare la talpa ia!ului, atunci si numai atunci ai putea spune ca n economia rom neasca ce se face acum, se face &ine. Bucurati0va ca s0a &asit cine sa va cumpere Ma nimerisem la 6rasov n timpul manifestatiilor muncitorilor !e la Tractorul si !e la U"ina !e .amioane n ianuarie +,,,, care cereau cate$oric ca *uvernul sa nu le nc(i!a u"inele. Am avut tot!eauna o pretuire !eose&ita pentru muncitorii &rasoveni. Nu erau muncitori !e r n!, ci oameni e!ucati, crescuti n scoli ec(ivalente cu liceul si un!e nvatau nu numai carte si meserie, !ar si !emnitate, m n!rie si !ra$oste !e tara. .u cei tineri, a!olescent fiin!, mi'am mpletit !estinul n fratiile !e cruce. )e atunci se fa&ricau la 6rasov avioane si arme. Erau foarte m n!ri !e acest lucru. Mi'a!uc aminte ce sar&atoare era n 6rasov c n! se "vonea ca va "&ura ultimul prototip !e avion IAR, cum ieseau oamenii !in (ale, !in &irouri si !in case cu m na streasina la oc(ii atintiti n a"ur, un!e se /ucau minunile ar$intii maiestrite !e ei. A venit sf rsitul ra"&oiului, Rom niei i s'a inter"is sa mai fa&rice avioane, muncitorii s'au sim tit retro$ra!ati c n! s'au apucat sa fa&rice tractoare si camioane, !ar au facut'o. Au a/uns n cursul anilor sa
325

fa&rice tractoare compara& ile cu cele mai &une !in lume. Erau comunistiD Tri&utul !e morti si con!amnati !at !e muncitorii &rasoveni arata !e partea cui erau. Si ce era n sufletul lor au aratat'o prin revolta !in +,?8. Si iata'i asta"i protest n! pe stra"ile 6rasovului !e soarta u"inelor lor. .a !e o&icei, c n! mer$ la 6rasov, ca si cu cinci"eci !e ani n urma, tra$ la un frate !e lupta si suferinta, fost muncitor la Tractorul, si l $asesc foarte enervat, $ata sa'si !escarce sufletul5 ' .um !racu sa'i ntele$ pe $uvernantii astiaD .um au lasat ca U"ina sa a/un$a mpotmolita n !atoriiD .a pot a/un$e la conclu"ia sa nc(i!a portile ca nu se $asesc &ani pentru pornirea lucruluiD )ai, mi'a!uc aminte cum era pe vremea c n! am nceput sa fa&ricam tractoare si nu avioane. Erau atunci &aniD Rusii !uceau tot !in Rom nia si totusi am facut tractoare. Ra&!am foame pe cartela si ne m&racam cu tic(ete. Si acum, c n! n tara putem o&tine tot ce este necesar pentru u"ina si pentru noi, nu se mai poate. Si sa nu iesi n stra!aD Ne sfatuiau p na acum sa ne $asim alta meserie, ca !e e=emplu sa ne apucam !e turism. M'ai fi va"ut pe mine $u!ur n!u'ma la un (otel fac n! plecaciuni curvelor si m&o$atitilor !in lumea lar$aD *uvernantii se tem sa nu plece si ai nostri la 6ucuresti. 3Las ca nu'i va! pe &rasovenii nostri fac n!u'se !e r s prin 6ucuresti ca minerii lui .osma. Nu se !uc, ca's oameni cuminti.4 Si uite acuma aflu ca n piata, ca sa potoleasca multimea, le'au spus muncitorilor sa se &ucure ca s'au $asit cumparatori straini care sa le cumpere u"inele. )ai asta'i &ucurieD Sa recunoastem noi ca nu suntem n stare sa ne con!ucem u"ina p na nu ne $asim un stap n strainD Ei si nc(ipuie ca muncitorii tru!esc, traiesc si muncesc numai cu $ n!ul la un pumn !e &ani si li'e totuna ce facD )ai, mai t mpitilor, u"ina asta'i casa mea, c(iar !aca nu mai lucre" n ea, !ar $ n!ul mi'i acolo, acolo mi'am trait viata. Acolo mi'am !at si !oi feciori, unul i in$iner, altu'i maistru si un $inere tot in$iner. Sa'i stiu ca'i c ntareste si pretuieste

!upa interesele lui un ins cine stie !e un!eD %si nc(ipuie ca vor fi &ucurosi oamenii nostri si se vor mpaca cu soarta ca n locul si$lei UT6 sa va!a scris pe poarta u"inei cine stie ce corporationD Nu stiu
32A

ce tre&uie facut, !ar va! acum la &atr nete ca nu'i &ine ce se face si ma tem !e lucruri si mai rele n tara asta. Cele /B de %ectare . n! )etru *ro"a, la porunca comunistilor, a facut reforma a$rara n +,7-, mpartin! mosiile la tarani, a lasat c teva sute !in ele vec(ilor proprietari sa le lucre"e n continuare, socotin!u'le ferme'mo!el, cu $ n!ul ascuns ca peste c tiva ani acestea sa !evina viitoarele $ospo!arii a$ricole !e stat, cum !e altfel s'a si nt mplat. #ermele mo!el au fost confiscate n +,-<, iar proprietarii aruncati n la$are si nc(isori si familiile alun$ate !e'a&ia cu (ainele !e pe ei. A"i se ncearca !e catre un $rup !e alesi sa li se napoie"e urmasilor fostilor proprietari cele -< (ectare confiscate atunci. Daca se va $asi sau nu teren pentru a se aplica le$ea nu interesea"a, !ar prin promul$area unei asemenea le$i parti!ele ce o sustin si'au &atut foarte a! nc cuie n talpa la sate. )arca nu au uitat n !ecursul a -< !e ani nimic !in ceea ce tre&uia uitat si nu au nvatat nimic !in ceea ce tre&uia nvatat. Din punct !e ve!ere strict economic, aceste viitoare mosii sunt ca oul n "ama, nici nu a/uta si nici nu strica a$riculturii rom nesti. Au !at nsa opo"itiei cel mai eficient motiv electoral cu sperietoarea5 :1in mosieriiCL La sate nca nu s'a stins amintirea lui +,<8, a aren!asului si /an!armului, iar comunismul a crescut $eneratii !upa $eneratii n ura unor mosieri lipsiti !e omenie. Si apoi c(iar l'ai fericit pe cineva n "ilele noastre ! n!u'i o suprafata !e -< !e (ectareD .e face cu eleD .um si cu ce le lucrea"aD De un!e masini a$ricole, !e un!e &aniD %i !a statulD Nu'i poate !a, pentru ca ar tre&ui sa le !ea si milioanelor !e tarani si nu va avea !e un!e. S'ar n!atora &ancilor si s'ar n$lo!a n !atorii. Mai rau n "ilele noastre nu poti sa &lestemi pe cineva !ec t sa ai &a pam nt si sa'l lucre"e. Si !e ce tre&uie sa !ai o le$e pentru a reface o e=ploatare a$ricola mareD O ferma, cum se o&isnuieste sa se spuna acuma. %n situatia actuala, cu un minim efort poti !eveni n c teva "ile
32F

mosier cumpar n! pam nt pe ales, ca pam ntul se vin!e la sate c t vrei si un!e vrei numai, sa se $aseasca cumparator. %l v n! &atr nii ca nu'l mai pot lucra, l v n! mostenitorii !e la orase si care nu se mai ntorc la sat, l v n! satenii care nu mai vor sa fie plu$ari, $asin! alte cai !e c sti$. %l v n! &etivii pe &autura. Un (ectar !e pam nt se vin!e cu ; sau cel mult @ milioane si, !e se va pune si impo"it pe pam nt, preturile vor fi si mai mici. De un!e milioanele pentru cumparareD Un austriac a cumparat, n +,,?, 7<(a teren la 7 Am !e Al&a Iulia, pro&a&il n speranta ca se va e=tin!e orasul, cu @ milioane (ectarul, si, !e'ar fi vrut, s'ar mai fi $asit !estul pam nt !e cumparat. Dar si auto(tonii ar putea cumpara pam nt. O casa la sat c t !e c t n stare &una se vin!e cu ;<<'@<< milioane lei. 1in"i casa si n c teva "ile esti mosier, !ar putini ar face prostia asta. Si n "ilele noastre oamenii pleaca !e la sat. Minerii stiu !e ce nu se ntorc la sat. Doar !e acolo au plecat. 1a !eveni n viitor a$ricultura renta&ila, atractivaD Mai nt i,

nicio!ata !in a$ricultura nu s'a facut avere, nici la noi, nici n alte tari. Daca n tarile !e"voltate n'ar !a statul spri/in a$riculturii si !aca a$ricultorii nu s'ar or$ani"a sa'si apere interesele, s'ar a/un$e si acolo n situatia !e la noi. Si se va mai nt mpla ceva la noi, n viitor5 vor trece +<, poate ;< !e ani si se va ri!ica !in nou o Ana )auAer, care arat n! spre cei cu -< (a va "ice5 L1e!eti'iD O !uceti voi rau ca astia au prea mult. 2os mosieriiCL De altfel, nu'i prea va! &ine n viitor nici pe m&o$atitii !e orice fel. )rapastia care se creea"a pe "i ce trece ntre superm&o$atiti si proletari nu poate !uce !ec t la "$u!uiri sociale, la revolte si nenorociri si pentru unii si pentru altii. .u o !eose&ire nsa5 Aussnitii viitorului vor avea $ri/a sa ai&a conturi n &ancile tarilor si$ure si vor fu$i cu m inile n &u"unar, viitorii mosieri nu vor putea face acest lucru, caci ei nu'si vor putea lua pam ntul cu ei si vor plati oalele sparte cum le'au platit cei !in +,-<. Dar vom avea le$i ca n tarile apusene, un!e nu s'au nt mplat
327

revolte taranesti, nici revolu tii proletare. E a!evarat, !ar acolo nu numai n le$i, !ar si'n constiinta oamenilor, proprietatea e recunoscuta ca un &un !e ne"!runcinat. %n S.U.A., &o$atasii se lau!a cu averea lor. La noi, &o$atasii si ascun! starea lor pl n$ n!u'se ntruna ca 0a$i Tu!ose. Daca 2o(n a o&tinut cu sute !e ani n urma o suprafata !e teren c t !e ntinsa, nu i'a mai fost luata !e nimeni. .(iar !aca 2o(n a facut vreo tra"naie si a fost sp n"urat, proprietatea lui nu i'a fost confiscata !e nimeni. S'ar putea spune ca a fost mai respectata proprietatea !ec t proprietarul. La noi, !e c teva sute !e ani au fost "eci !e revolte, le$i a$ricole, reforme a$rare, contrareforme, mproprietariri, !epose!ari, confiscari, reconstituiri. Numai !upa Revolutie au fost votate !oua le$i a$rare si la sate nu'i liniste. 1a fi altfel n viitorD Sa !ea Dumne"eu. Eu, pentru toata nt mplarea, am lasat urmasilor mei prin testament sa nu se faca nici mosieri, nici miliar!ari. Catedrala "ntuirii ,eamului Da, neamul are nevoie !e ri!icarea unui astfel !e lacas. E=istenta noastra ca popor aici si acum pe pam ntul Daciei nu e o eni$ma si un miracol istoric, ci si$ur e o minune a lui Dumne"eu pentru care suntem !atori sa'i multumim. Numai ca, nainte !e a "i!i o cate!rala !in piatra si !in sticla, neamul nostru are nevoie !e o cate!rala a sufletului, !e o viata crestina a!evarata at t pentru fiecare rom n n parte, c t si pentru neamul ntre$. O viata !ove!ita prin fapte, le$i crestine si !ra$oste Sa'i !esc(i!em lui Isus, care &ate "a!arnic sa intre, poarta sufletului nostru si al tarii. Dar cu c rciumi tot la a !oua casa, cu numarul !e !ivorturi e$al cu numarul casatoriilor, cu un milion !e avorturi pe an, tot al patrulea copil nascut, parasit la maternitate sau n conteinerele !e $unoi, cu !iscoteci si case !e toleranta le$ale sau ile$ale, cu c tiva miliar!ari !in ti$arete si afaceri necurate si milioane !e muritori !e foame, cu armate !e someri n tara n care totul e !e facut, cu superlu= la 6ucuresti si opinci !e $uma n
33B

Maramures si'n Apuseni, cu porno$rafie si trivialitate n "iare si la televi"iune, cu AiAi riAi miAi la ora c n! copiii ar tre&ui sa fie la &iserica, cu filme n care se face elo$iul !esfr ului, sc rnaviilor si

so!omiei, cu piese !e teatru n care Isus este &at/ocorit cum n'a fost !e nimeni n !ecursul a ;<<< !e ani, cu munca &at/ocorita si cu (otia ri!icata la ran$ !e virtute, cu... . Gi!in! o cate!rala cu un astfel !e suflet al actualei $eneratii nseamna a'l rasti$ni pe Isus a !oua oara, &a mai rau. Dusmanii lui Isus L'au arestat, &atut, rasti$nit, !ar L'au respectat macar mort, mai mult !ec t s'a pornit sa se faca acum cu crestinismul n cultura rom neasca. .u astfel !e suflet al neamului, cu astfel !e purtari :crestineL putem sa ri!icam "i!uri c t muntii, tot !e$ea&a. Si'ar mai tre&ui c teva lucruri. Ar tre&ui ca la &a"a altarului cate!ralei, alaturi !e oase !e la .alu$areni, Roscani, 1alea Al&a, sa fie a!use oase lasate !e &ri$a!a popilor la canal, oase !in r pile cimitirelor saracilor !e la Si$(et, Aiu!, *(erla, )itesti, T r$u Ocna si 1alea )iersicilor !e la 2ilava, !e acolo un!e s'a murit pentru 0ristos si pentru neam. Si !e la )osa$a, !in poiana !e un!e !oi popi au fost ucisi si n$ropati. Iar atunci c n! se va pune piatra !e temelie si va fi sfintita cate!rala, sa faca slu/&a niste fete &isericesti 3mai traiesc c teva4 care au suferit pentru 0ristos n viata lor, care au avut ponoase !e pe urma cre!intei lor, si nu foloase. Cum a actionat Securitatea n intentia lic%idarii &rupurilor de rezistenta *uvntare rostita la memorialul ig+et !"", )arintele Anania, vor&itorul !inaintea mea, episcop al 1a!ului si al #eleacului, ca un fost fu$ar, vor&ea !espre situatia n care te temi !e orice "$omot, !e orice n /urul tau. #acea remarca5 era !e preferat situatia !e con!amnat celei !e fu$ar. E=ista nsa si o altfel !e cale !e a scapa !e teama. Daca pui m na pe o arma, te nsotesti cu alti frati !e
336

i!ealuri, te le$i frate !e cruce cu ei pe viata si pe moarte, !aca ai constiinta ca orice cale !e a !a napoi este nc(isa, !aca'ti tai orice punti !e ntoarcere, !aca te ase"i ntre Dumne"eu si neamul tau ' asa cum remarca foarte &ine )etre Tutea ', !aca ai constiinta ca esti n acelasi timp ostas al lui Iisus si al neamului tau, !aca le faci pe toate !in iu&ire fata !e neamul !in care faci parte si ai constiinta ca nu'ti mai apartii, !aca traiesti cu a!evarat porunca lui Iisus ca nu este mai mare lucru !ec t sa'ti !ai viata pentru prietenii tai, atunci ti se asa"a n suflet o liniste, iar $ri/a !e viata ta si !e !estinul tau o lasi n seama lui Dumne"eu. %ti mai ram ne totusi o $ri/a, aceea ca nu cumva sa'ti fie frica. Atunci nu numai &ar&atii, !ar si niste firi fra$e!e !e fete pot !eveni luptatori si eroi. %n tinerete am citit o scrisoare a Ecaterinei Teo!oroiu catre prietenul ei, care'i ceruse sa se lo$o!easca pe front, la MarasestiK i raspun!ea5 dragul meu, amndoi suntem logoditi cu moartea, ce rost are sa ne mai logodim0 Atunci, !aca aceste lucruri le stii, vei ntele$e cum o Marie, Maria )lop, mai putea n munti, n Muntii #a$arasului, sa c nte, mai putea sa iu&easca si sa nasca, si sa'si creasca ntr'o pestera copilul. %ntele$i cum o t nara, Ale=an!rina )op, stu!enta la .lu/, prinsa si ranita n lupta, n lotul Da&i/a, stri$a atunci c n! era !usa prin satele !e moti5 )reziti-va, motilor1 , sau cum eleva Lenuta #aina, prinsa !e o companie !e Securitate, li se a!resa r " n! ostasilor5 Attia insi ati venit pentru o mna de fata0 )romisesem sa vor&esc !espre meto!ele folosite !e Securitate pentru !istru$erea $rupurilor !e re"istenta armata n munti. 1oi relata

pe scurt c teva. %n primul r n!, acolo un!e eram semnali"ati, se trimiteau forte, la nceput mici ' n /urul unei companii, unui pluton sau, mai t r"iu, al unor re$imente. %n anii urmatori 3cum a fost n anul +,-;, c n! .eausescu a con!us o campanie4, muntii erau ncon/urati nu ntr'un cerc, ci n !oua'trei'patru cercuri, ca sa nu scape nimeni. Sau n +,-@, c n! s'au apucat !e la apus, !e l n$a Olt, sa cercete"e munte cu munte pentru a !istru$e cele !oua $rupuri care mai erau ' al lui Arnautoiu si al fa$arasenilor !in nor!. Deci prima meto!a era a fortei. Un amanunt5 nici unul !intre noi n'a murit ' vor&esc !e cei !in
332

#a$aras ' n lupta !irecta. Ranit i au fost, !ar morti n lupta n munti, nu. Moartea a aparut n toate ca"urile ca fiin! provocata !e tra!are, aceasta &oala, acest cancer al neamului nostru. A !oua meto!a a fost infiltrarea n r n!urile noastre. Si !aca te poti &ate cu o !ivi"ie, si stii sa te pa"esti si sa scapi, nu te poti apara !e v n"atorul !e l n$a tine. O a treia meto!a era folosirea c inilor !resati. %ncep n! cu anul +,-;, n anii +,-@, +,-7, la toate actiunile veneau c teva camioane cu c ini, iar un!e eram semnali"ati, era ncon/urat locul, li se !a!ea !rumul acestor (aite. La nceput erau folositi c ini mopsi, &ul!o$i, apoi s'a trecut la alsacieni, nu stiu !in care pricina, si multi oameni nevinovati au sf rsit ncoltiti sau au fost raniti !e acesti c ini. Noi n'am patit nimic, pentru ca, !aca veneau, i mpuscam. O alta meto!a era formarea !e $rupuri false !e partizani , care sa ne nsele pe noi. Dumne"eu ne'a scapat si ne'am a/utat unul pe altul. %n +,-<, $rupul Arnautoiu a !istrus o astfel !e &an!a care venise pentru fa$araseni. %n +,-+, lucrul s'a inversat, o $rupa venita pentru Arnautoiu a fost !istrusa !e noi. #oarte interesant este ca tra!atorii care au v n!ut $rupul lui )ara$ina !in 1rancea si'au $asit sf rsitul n #a$aras. S'a folosit otrava. La oamenii care erau stiuti ca ne a/uta li s'a impus sa ne serveasca &ur!uf !e &r n"a sau &autura cu otrava. Au folosit femei'sirene care sa ne atra$a n cursa, s'au utili"at presiunile asupra familiei5 &atai, c(inuri !e asa manieri nc t a !oua oara nu mai era nevoie. S'au luat apoi ostateci !in toate familiile, au fost !usi la nc(isoare si s'a anuntat ca nu'i vom mai ve!ea nicio!ata !aca nu ne ast mparam. Au trecut apoi la meto!e mai rafinate. La nceput alcatuiau planuri cusute, nu cu ata, ci cu sfoara, !e le puteai ve!ea !e !eparte, !ar mai t r"iu s'au speciali"at. Sa !au un e=emplu5 nici cele mai sfinte lucruri n'au fost ocolite. *rupul nostru a ca"ut printr'un ofiter !e Securitate, Niculescu 3traieste n .raiova4, care a urmat o scoala !e teolo$ie,cursul scurt. A fost (irotonisit preot si a fost trimis ntr'un sat !e su& munte. #acea serviciile reli$ioase, spove!ea oamenii si la spove!anie ntre&a ' sunt spusele lui, ale acestui ofiter
333

!e Securitate ' %u cumva ai legaturi cu !aietii astia din munti, ca vreau sa-i a"ut0 Multi n'au stiut, multi si'au !at seama !e cursa, p na c n! o femeie a spus5 &arinte, daca vrei sa ai legatura n munti, vor!este cu profesorul... Atta mi-a tre!uit ca sa stiu de unde sa prind ata ca sa distrug !anda din munti , "icea el. Au fost si alte meto!e, pentru ca mestesu$ul !racului are multe fete !e a se travesti si !e a face rau.

334

a /B de ani de la &reva studenteasca din 6745 *uvntare rostita la memorialul ig+et, iunie !"", La -< !e ani, !oua pericole pot face ca $reva stu!entimii rom ne !in +,7> sa nu fie privita asa cum a fost. I. )rimul pericol este acela ca $reva sa fie catalo$ata, simplist sau interesat, ca o ciocnire ntre !oua etniiK rom na si ma$(iaraK un fel !e :T r$u'Mures +,,<L. .onfu"ia e usoara prin faptul ca, aproape n ntre$ime, comunistii !in .lu/ erau ma$(iari, !intre care multi, !esi$ur, nutreau si scopuri ire!entiste... N'a fost o ciocnire ntre !oua etnii, pentru ca5 a4 Stea$ul su& care actionau atacatorii caminului Avram 5ancu era al )arti!ului .omunist !in Rom nia, atacul fiin! planuit si !iri/at !e or$ani"atia locala )...R., n str nsa le$atura cu .... !in 6ucuresti. La faurirea planului !e ra"&unare au luat parte si c tiva rom ni. &4 .u provocatorii s'a soli!ari"at, !in primul moment, con!ucerea comunista a Universitatii 3rectorul Emil )opovici, !ecanii Daicoviciu, Mern&ac(, Stefanescu'*oan$ etc.4, amenint n! si elimin n! pe stu!entii $revisti. c4 )olitia !in .lu/, n frunte cu vestitul calau al tineretului rom n, .raciun ' care aici, la .lu/, si'a facut ucenicia ' aresta pe stu!entii sin$uratici si'i trimitea n !u&e la Tur!a. !4 Din pacate si armata prin $en. 1asiliu Rascanu, se afla tot !e cealalta parte a &arica!ei, ncon/ur n! cu patrule cartierul universitar, apar n! pe atacatori si nu pe stu!enti. e4 *uvernul )etru *ro"a le patrona pe toate, nelu n! nici o masura !e aflare si sanctionare a celor vinovati, &a con!amn n!u'i tot pe stu!enti. %mpotriva autoritatilor comuniste !e toate nivelele a fost !eclansata $reva, care a avut un caracter anticomunist si antirevi"ionist. II. Al !oilea pericol este ca $reva sa fie socotita !rept ceva n

sine, ea fiin! rupta !e conte=tul istoric. Ar fi cam asa5 Noi, stu!entii clu/eni, am manifestat calari si pe!estru !e +< mai +,7>, alaturi !e
33/

toata suflarea r om neasca, am c ntat, am ovationat, am tinut cuv ntari miscatoare sau am spus poe"ii 3ca &unaoara ale poetului nasau!ean Dale, !e pe statuia lui Matei .orvin4, ne'am &atut cu (uli$anii si politia, am stri$at5 Dali. Trei saptam ni a fost o continua sar&atoare, nimeni n'a murit, apoi tot noi am ncetat $reva, fiecare s'a !us la ale sale, !e soarta con!ucatorilor $revei nu ne'am mai interesat, pentru ca peste ani sa ne a!ucem cu !ra$ aminte5 ce frumos era pe vremea studentiei4 ma rog, o isprava studenteasca . %n acest conte=t, o amintire. %n +,8> eram la Securitatea !in 6ucuresti, con!amnat nca la moarte. Sunt vi"itat n camera !e anc(eta !e un persona/ foarte important 3pro&a&il procurorul Repu&licii, Ar!eleanu4, care mi marturiseste ca si el a fost $revist n +,7>. ] Atunci !e ce nu sunteti aici cu mineD am ntre&at eu. ] )entru ca n Rom nia s'au sc(im&at multe !e atunci, mi'a raspuns. ] Din pacate, pentru unii ca mine, am "is, nu s'a sc(im&at nimic. Oare un astfel !e grevist ar avea ce aniversaD Ar fi ceva ca n vi"iunea raiului ie(ovist, un!e leul se m&ratisea"a cu mielul, sau ca la aniversarea Revolutiei, un!e uci$asii !epun coroane !e flori la mormintele victimelor lor. La aniversarea $revei, parintele Anania !e atunci, a"i episcopul 6artolomeu, si aminteste ca unii stu!enti nu ovationau, care si$ur erau le$ionari si care ar fi fost mpotriva $revei. E nevoie !e o lamurire c(iar si peste ani5 Toti stu!entii au fost pentru $reva. De altfel, multi !intre con!ucatorii $revei, fruntasi n societatea &etru $aior, erau le$ionari 31ictor *ruita, Nosa, )etru Sa&a!us, Ovi!iu .otrus, Oct. Scro&, Re!nic, Ritiu4. Le$ionarii n'au ovationat pentru ca nu era n stilul lor. %n a!unarile lor nu se &atea !in palme. Dar nu numai le$ionarii nu ovationau. Tre&uie stiut ca /umatate !in stu!enti veneau !e pe c mpurile !e lupta, purtau uniforme militare si rani nca nu pe !eplin vin!ecateK multi trecusera si prin nc(isori. Acestia, trecuti prin at tea, nu se puteau entu"iasma la niste vor&e, oric t !e frumoase ar fi fost.
335

)entru cei ce aveau c t !e c t o e!ucatie politica, situatia tarii era tra$ica, nu comica. )uteai umili rectoratul, puteai nvin$e politia, !ar re$imul !e la 6ucuresti ram nea la locul lui si Armata Rosie era la c tiva pasi. Nu'l puteau socoti pe Lucretiu )atrascanu patriot si sa'l ovatione"e !oar fiin!ca a rostit niste vor&e fara acoperire5 $ai nti sunt romn si apoi comunist . .a ministru al /ustitiei, acesta con!amnase "eci !e $enerali rom ni la moarte si nc(isoare si procesul maresalului Antonescu era nca proaspat. O &una parte !in stu!entii clu/eni, ca !e altfel !in toata tara, erau an$a/ati la ora aceea n planuri mult mai serioase, !e re"istenta anticomunista. Iar n or$ani"atiile !e lupta stu!entesti, in!iferent ce nume purtau ' 'umane negre, 'pic , centre le$ionare, centre ale ofiterilor activi sau !e&locati ' se urmarea o concentrare a re"istentei rom nesti, o unire a tuturor rom nilor n /urul Re$elui si al lui Iuliu ManiuK un refu" !e cola&orare cu comunistii, la sate si n orase, n fa&riciK o re"istenta su& toate formele, inclusiv armata, n munti.

)entru toti acestia, $reva nu era un scop n sine, ci o etapa pre$atitoare, &inevenita, n ve!erea unor lupte mai importante. %ncetarea $revei s'a facut la cererea con!ucerii parti!elor national'taranist, li&eral si al miscarii le$ionare, pentru ca Rom nia sa nu ai&a !e suferit la .onferinta !e )ace !e la )aris, ce urma sa nceapa cur n!. .u $reu si'au calcat pe inima stu!entii. Unii con!ucatori si'au !at !emisia, altii si'au !at consimtam ntul cu lacrimi n oc(i. Spiritul $rav al actiunii $reviste a fost continuat apoi !e o parte !intre stu!enti, pe trei planuri. +. %n nc(isori, pentru cei arestati n +,7?, n anii urmatori, si con!amnati n procese mamut. Astfel, n 1inerea Mare, n +,7,, au fost con!amnati la .lu/ n /ur !e ;<< !e stu!enti 3ntre care @< stu!ente4 la mii !e ani nc(isoare. Tre&uie amintiti !intre ei Ion 6o(otici, seful centrului stu!entesc le$ionar, .ostac(e Oprisan, seful fratiilor !e cruce, capitanul .apota, Aurel 1isovan, Ion *(erasim,
33A

Ritiu !in Sap nta, 6alaniscu, fost elev !e aici, !e la Si$(et, Ale=i, *otea si Ilies, poetul Dale, Maniu !in Nasau!, pentru a nu aminti !ec t pe c tiva !e aici, !e aproape. Au fost si !oua $rupuri !e fete, !intre care Aspa"ia Otel si *ica )opa mai traiesc, si care atunci, prin atitu!inea lor, si'au pus n ncurcatura /u!ecatorii'calai. Dintre acesti tineri, cei mai multi si'au lasat trupurile la )itesti, *(erla, Aiu!, 2ilava, la .anal si n alte locuri ale $ula$ului rom nesc. ;. Dintre stu!entii neprinsi la arestari s'au recrutat luptatorii !in !iferitii munti ai Rom niei. Eu$en )intea si A=ente )acurariu au ca"ut la 6la/, Stefan )opa, Nicu Mol!ovan, )etru Sa&a!us, )avel M r"a au fost n Muntii *al"ii. Titus Onea la Muntele Mare, Marcel .ornea, Laurean 0asiu si Ion .(iu/!ea ' n Muntii #a$arasului. Nu tre&uie uitate !oua stu!ente clu/ene ' Ale=an!rina )op, care va ca!ea ranita n Muntele Mare !in Apuseni si va fi ucisa mai t r"iu n trenul mortii, n timp ce'si e=ecuta con!amnarea, ca si Ale=an!rina Te$lariu, care a luptat n Muntii *al"ii. @. O mica parte au reusit sa treaca $ranita, nfrunt n! nc(isorile titoiste. N'au plecat sa se salve"e, ci ca sa continue lupta, venin! apoi napoi. Un fost elev al Si$(etului, Iu$a, stu!ent la matematici, a fost mpuscat la $ranita italiana. Ion *olea si stu!entul ofiter Sa&in Mare s'au ntors n $rupul !e parasutati !in +,-@, un!eva aici, aproape !e Si$(et, ca sa continue su& alta forma re"istenta anticomunista. )entru toti acestia, ca si pentru altii ca ei, $reva stu!enteasca !in +,7>, n a!evar frumoasa si romantica, a fost numai o etapa n marea nclestare mpotriva comunismului !in anii urmatori, o veri$a n marele lant al re"istentei anticomuniste rom nesti.

33F

674A 0 an de pre&atire pentru Rezistenta )rmata )nticomunista *uvntare ce tre(uia citita la Memorialul ig+et, iunie !""-

.omportarea &rutala a $uvernului comunist, !upa ale$erile furate !in +,7>, a spul&erat ultima speranta !e !e"voltare normala a !emocratiei n Rom nia. )entru cunoscatorii tacticii leniniste, era limpe!e ca se $ra&ea !eclansarea revolutiei socialiste , n care toate pie!icile !in cale tre&uiau nlaturate 3inclusiv tovarasii de drum 4. Distru$erea parti!elor anticomuniste si !esfiintarea monar(iei erau cele mai importante o&iective. Rom nia a/unse pra!a fortei ocupantului si slu$ilor lui auto(tone. Lipsa unei reactii !in partea Occi!entului a marit si mai mult lipsa !e speranta. Lumea rom neasca se !ivi"a pe "i ce evenimentele ne$re se succe!au. Lic(elele, !e toate con!itiile sociale si profesionale, treceau n r n!ul lupilor, !evenin! ei nsisi lupi, n stare !e orice miselie. Marea masa a rom nilor, !emorali"ata, si'a plecat capul n fata sortii, ram n n! fatalista, ca !e at tea ori n istorie, m n$ in!u'se cu o tot mai ilu"orie venire a americanilor , acomo! n!u'se cu stap nirea, ram n n! sa se !escurce fiecare cum va putea. #irile tari, cei care puneau soarta tarii !easupra propriei lor vieti, cei care prin e!ucatia lor crestina si nationala, nu se puteau mpaca cu compromisul si resemnarea, au luat o alta cale5 a re"istentei, a luptei. Era o !atorie !e onoare !e la care nu puteau a&!ica. %n fata fortei comuniste, tre&uia opusa o alta forta, pe masura pericolului ce p n!ea fiinta neamului. %n toate me!iile vietii rom nesti s'au constituit puncte !e re"istenta, av n! ca o&iectiv final lupta armata mpotriva stap nirii comuniste. %n centrele militare s'au or$ani"at $rupuri !e ofiteri activi si !e&locati, cum a fost cel al $eneralului .arlaont !e la .raiova. Acelasi lucru s'a facut si n ca!rul parti!elor anticomuniste5
337

national'taranesc, li&eral, le$ionar. )ro&lema !evenise acuta n toate or$ani"atiile /u!etene, mai ales n cele !e su& munte. .a e=emplu as !a actiunea li&erala !in Muscel, !in care s'a ri!icat colonelul Arsenescu, a national'taranistilor !in /urul lui Ilie La"ar, ca si a stu!entilor !in or$ani"atiile 'pic si ). Miscarea le$ionara a actionat pe trei fronturi5 +. Or$ani"atiile /u!etene 3ca e=emplu, cea a Do&ro$ei !e su& con!ucerea fratilor #u!ulea, *o$u )uiu si .iolacu4 ;. .entrele stu!entesti 3.entrul .lu/ !ispunea !e circa -<< st!enti su& con!ucerea maramureseanului Ion 6o(otici4 @. #ratiile !e .ruce, !e su& con!ucerea lui .onstantin Oprisan. Aici elevii !e liceu primeau o e!ucatie crestina si nationala, pentru a !eveni sc(im&ul !e m ine al luptatorilor. E=istau fratii n toate liceele !in tara 3ca !e e=emplu cea !e la liceul !in Si$(et !e su& con!ucerea profesorului Aurel 1isovan4. Erau fratii si n me!iile muncitoresti 36rasov, 6ucuresti, )loiesti, Ara!4. %n lumea satelor au aparut sute !e or$ani"atii anticomuniste, initiate si alcatuite !e intelectualitatea satelor, nvatatori, preoti, tarani !eose&iti 3ca !e e=emplu a nvatatorilor )ri!on si Olimpiu 6or"ea !in "ona #a$arasului4 %ntre !iferite or$ani"atii locale e=ista o permanenta le$atura 3ca !e e=emplu a capitanului .apota la .lu/ cu .entrul Stu!entesc le$ionar si a capitanului Sa&in Mare la #a$aras, cu or$ani"atiile /u!etene ale parti!elor politice4 %n +,78 s'a a/uns la o ntele$ere ntre parti!ele istorice, Re"istenta !in Armata si Miscarea le$ionara si la un .oman!ament

unic !e actiune. %ntele$erea a fost transmisa .onsiliului National Rom n !in #ranta, care a informat $uvernele apusene. )lanul a fost !econspirat !e a$entii sovietici !in serviciile secrete en$le"e si americane, ! n! posi&ilitatea re$imului comunist !e a face arestari la o&iect si la timpul potrivit. )rocesul asa'"isei $ari tradari , !in +,7?, n care au fost implicati in$ )op, 6u/or, Nicolae )etrascu, Nistor .(ioreanu, *eor$e Manu, profesorul Mar$ineanu, amiralul 0oria Macelaru, alaturi !e
34B

sute !e luptatori 3ntre care si autorul acestor r n!uri4 a aratat e=istenta unui .oman!ament Unic al Re"istentei. Neasteptata !esconspirare si ' pe atunci ' ne&anuita cale prin care au fost informate autoritatile comuniste au avut consecinte $rave asupra re"istentei armate rom nesti. Nu &anuiam ca ne luptam cu o forta oculta, cu tentacule c(iar n tarile apusene, acolo, !e un!e noi speram a/utor. #ara un coman!ament unic, fara o tactica si o strate$ie unitara, re!usa numeric la, poate, nici +<P !in efectivul initial, Re"istenta Armata !in Muntii Rom niei a fost !iminuata ca eficienta, !ar nu ntr'at t nc t sa nu nscrie n anii urmatori, prin /ertfa luptatorilor, o pa$ina $lorioasa n Istoria Rom niei. a nceput a fost Inocentiu *u ocazia aducerii la Bla. de la /oma a osemintelor episcopului Inocentiu Micu )rin aceste cuvinte, istoricul ).). )anaitescu a vrut sa arate ca a!evarata istorie a Transilvaniei, &a mai mult, a neamului rom nesc, a nceput cu acest prelat cu c(ip !e (ai!uc5 Inocentiu Micu. )ovestea ncepe cu un fecior !e rom n, care s'a !us ntr'o "i cu tatal sau sa v n!a lemne la Si&iu. A trecut pe acolo un calu$ar ie"uit, care a fost impresionat !e cautatura ! r"a a acelui copil al muntilor. Drept urmare l'a cerut tatalui sau, Oprea Micu, ca sa'l nvete carte. Si Ioan, ca asa l c(ema pe fecior, a nvatat carte multa la Si&iu si T rnavia n Slovacia. A nvatat &ine, mai usor !ec t cole$ii sai $ermani, ma$(iari si slovaci, caci pe atunci se nvata n latineste, lim&a pe care el o stia pe /umatate !e acasa. S'a impus nca !e pe &ancile seminarului, fiin! ales episcop al 6isericii Rom ne Unite cu Roma, !esi nu fusese nca sfintit preot. Era !e'a&ia n anul trei !e stu!ii. )rimeste numele !e calu$ar 5nocentiu si n +8@< este consacrat episcop. %n fata lui se ri!icau $reutati mai mari !ec t muntii !in care a plecat.
346

.a sa'i fie epar(ia mai la n!em na, muta rese!inta !e la #a$aras la 6la/, pun n! piatra !e temelie a actualei cate!rale si toto!ata a orasului, cu tot ce a nsemnat pentru istoria rom nilor acest orasel ase"at ca si Roma tot pe sapte coline, $ica (oma , cum i va spune Eminescu. Scaunul episcopal ram nea mai mult $ol. .u caruta, calare, pe /os, vara si iarna, cercetea"a sat cu sat, catun cu catun, n!emn n!, mustr n!, !ar ! n! oamenilor mereu speranta5 (idicati-va fruntile din tarna, io!agilor1 'tramosii vostri au stapnit lumea si voi va temeti de niste nevolnici domni de pamnt0 1or&ele vla!icii !a!eau roa!e n &or!eie si la st ne. .onstiinta latinitatii noastre mp n"este Ar!ealul. Tot rom nul se m n!rea ca este nepotul lui Traian. .opiii nu se vor

mai &ote"a C#irila , si %ic#ita, ci )raian, August, Corneliu, 'eptimiu, 'ilvia, sau 2ivia. Din primul moment a nteles sa fie aparatorul neamului sau, n ntre$imea lui. Iata cum se a!resa Dietei ma$(iare !in .lu/5 'untem cei mai vec#i locuitori ai acestor meleaguri...suntem cei multi...suntem cei care trudim pamntul...tre!uie sa folosim si roadele lui . S'a i"&it !e ura !e veacuri a asupritorilor neamului rom nesc, fiin! n pericol !e a fi ucis. Are cura/ul sa atentione"e pe nsasi mparateasa Maria Tere"a5 $a"estate, din partea lui Dumnezeu ati primit autoritate de a face dreptate poporului romn. $a"estate, faceti-ne dreptate. 6n caz ca nu ne faceti, ne o!ligati sa facem apel la tri!unalul Dumnezeului celui viu, care, cu siguranta, va va "udeca . Din !ra$oste pentru ai sai, cei oropsiti, sa'L sfa!easca pe nsusi Dumne"eu. O!ata, ntr'un sat fara &iserica, pe c n! sav rsea litur$(ia, su& cerul li&er, a nceput o ploaie, ce a u!at sf nta mpartasanie !in potir. .u oc(ii n lacrimi, privin! spre cer, vla!ica Inocentiu a e=clamat5 Asa ti tre!uie, Doamne, daca ai dat pamntul acelora, care nu vor sa-ti lase loc pentru un acoperis . Timp !e +7 ani se ra"&oieste cu $uvernul viene", cu Dieta ma$(iara !in .lu/ si .urtea !in 1iena. .(emat aici si anc(etat pentru n!ra"neala cererilor sale, care "$u!uiau r n!uiala !e atunci a mparatiei, refu"a sa se pre"inte la /u!ecata, sustin n! ca un episcop
342

nu poate fi /u!ecat !ec t !e un tri&unal ecle"iast. )leaca la Roma sper n! ntr'un a/utor al )apei, a/utor care nu a fost eficient, mparateasa ram n n! nen!uplecata5 nu i'a mai permis sa se ntoarca n Ar!eal. Timp !e ;; !e ani c t !urea"a e=ilul sau la Roma, nu ncetea"a a face memorii la Sf ntul Scaun, la 1iena, la Dieta si a !a n!emnuri si sfaturi celor !e acasa5 Avem lipsa de oameni nvatati, care sa lupte pentru drepturile romnilor. /aceti scoli1 Simtin!u'si sf rsitul aproape, si face testamentul n +8>?, cu c teva luni nainte !e moarte5 %u stiu prin ce nostalgie ne reclama pamnturile natale... Eilele mele se ndreapta spre asfintit si as vrea ca sufletul meu sa fie ncredintat Creatorului sau, iar oasele sa astepte o!steasca nviere n manastirea de la Bla"... u am fost cel care a pus prima piatra si am ostenit pentru ea . Acum, !upa ;;, !e ani, n +, octom&rie, la 6la/, i se va n!eplini ultima !orinta. Ar tre&ui ca toate clopotele &isericilor rom nesti sa anunte evenimentul si toata suflarea rom neasca sa n$enunc(e o clipa n fata sfintelor lui moaste. .aci !e la Inocentiu au pornit toate. 1la!icii 6la/ului, si nu numai ai 6la/ului, au cautat sa'i calce pe urme, "i!in! &iserici si scoli. Din ele s'au ri!icat luptatori, care au !us flacara nationala mai !eparte spre &iruinta. 'aca a fost o )l<a Iulia 676F# e pentru ca a fost un 6F4F la Bla-# unde s0a aprins revolutia . Aici s'a nascut Scoala Ar!eleana ncep n! cu Samuil Micu 3nepotul lui Inocentiu4, *(eor$(e Sincai, )etru Maior si altii. .artile lui *(eor$(e Sincai l'au crescut pe Nicolae 6alcescu. De aici a plecat Iancu spre munte, primii lui luptatori fiin! teolo$ii 6la/ului. Aici a citit Simion 6arnutiu cre"ul neamului rom nesc, fiin! primul !intr'o !inastie !e martiri si eroi5 .oroianu, Iuliu Maniu, .orneliu .oposu. Un fiu al 6la/ului, !in neamul Muresenilor, a scris (asunetul , imnul actual al tarii. De aici a plecat n 6ucovina, con!amnat la moarte n contumacie, Aron )umnul, !ascalul iu&irii !e neam si tara, al lui Mi(ai Eminescu. Si tot aici, peste !oua veacuri, un stranepot al lui Inocentiu, !in Sa!u, Ioan Suciu, vla!ica tineretului, a e!ucat tineretul

343

!e atunci o $eneratie !e luptatori, n !ra$oste !e Dumne"eu, neam si tara, prin cele trei carti !e capat i roism, )inerete si $ama. )rin e=emplul propriei sale vieti si /ertfe, $eneratia respectiva a nfruntat eroic comunismul ateu n fata altarelor, n nc(isori sau pe crestele muntilor. Si ceea ce a aprins episcopul Inocentiu nu se va stin$e c t timp va rasuna pe aceste locuri vor&a rom neasca.

344

22 mai 6774# (aris Ion $avrila O&oranu la un dialo& ntre 8Dil si 1ara S'au spus aici multe !in cele ce si eu as fi vrut sa le spun. 1in !in r n!ul acelora care au luat n serios versurile !e piatra ale lui Aron .otrus5 (omne, cel tare nu plnge A (aspunde sngelui prin snge A Cnd tara ti-o voi-o cineva A 'i nu vei sti a o apara A %-a fost nicicnd a ta. 1or&esc !e oameni care si'au luat !estinul n m inile lor, $ata !e moarte. A!uc o marturie recent !escoperita la Si&iu si raportul vestitului ntru ticalosie, colonel .raciun 3pe care voi, cei ce ati facut puscarie, l cunoasteti4, a!resat Securitatii !in 6ucuresti, lui Dul$er&er 3iarasi cunoscut !e voi4, n care se arata cum au stiut sa moara maiorul Da&i/a, con!ucatorul Re"istentei armate anticomuniste !in muntii Apuseni si cei sase luptatori !e l n$a el. 1a veti mira ca se poate avea recunostinta fata !e re$imul comunist5 pentru ca ne'a acor!at sansa sa fim cei prinsi, mpuscati ca luptatori si nu ucisi altfel. )entru ca noi asa ne socoteam, luptatori si nu victime. 1ictime au fost Lucretiu )atrascanu, 6ellu Sil&er si politicienii luati !e pe &ancile ministeriale, !ar noi nu am fost asa

ceva. Este ceea ce re$imul actual ar !ori sa ne pre"inte, &a unii au formulat un proiect !e le$e !e rea&ilitare, !in partea acelorasi tri&unale care ne'au con!amnat. Se ncearca sa se re!uca lupta !e re"istenta armata la lupta taranilor mpotriva colectivi"arii. A m&racat reistenta noastra si acest aspect, !ar tre&uie sa se stie ca nu pentru #am!are si patule sau pentru o pine rumena au luptat *(eor$(ii si Ionii. Nu pentru averi trecatoare, ci pentru !reptate si !emnitate au luptat acesti oameni. Se mai ncearca sa se spuna ca re"istenta a fost ceva i"olat si un fenomen local. )un martori pe !oi pre"enti aici, pe care !umneavoastra i iu&iti, Doina .ornea si Octavian )aler. %n satul !in care provine aceasta luptatoare, Ileni, au fost o multime !e luptatori cu numele !e .ornea, ncep n! cu stu!entul Marcel .ornea, cel !int i ca"ut !intre noi. De asemeni, n coltul !e sat un!e si are casa
34/

parinteasca !omnul Octavian )aler , Lisa'#a$aras, sat vecin cu satul meu, au fost "ece luptatori implicati n re"istenta si, !aca am trece prin satele vecine, as putea enumera, numai !in amintire, sute !e nume. . n! a nceput lupta !e re"istenta anticomunistaD O !ata cu intrarea trupelor sovietice pe teritoriul patriei. .a punct !e referinta, au fost ale$erile !in +,7>, !e c n! re$imul si'a lepa!at &lana !e oaie, &ar n! orice cale !e !emocrati"are a Rom niei. Un lucru, care nu se prea stie, este ca, ncep n! cu +,78, a e=istat n Rom nia un coman!ament unic al luptei !e re"istenta armata, format !in oameni ai parti!elor istorice, ai miscarii le$ionare, ai formatiilor !e lupta !in armata, stu!enti si elevi !e liceu. Ecoul acestui coman!ament !e lupta s'a facut simtit n asa'"isul proces al marii tradari !in toamna anului +,7?, n care au fost implicati in$inerii )op, 6u/oi, amiralul 0oria Macelaru, profesorul Nicolae Mar$ineanu, Nicolae )etrascu, *eor$e Manu, Nistor .(ioreanu, mpreuna cu +-< !e persoane 3intelectuali, militari, stu!enti4, toti a!unati n /urul unui tel comun5 lupta armata mpotriva comunismului. Istoricii nu se prea preocupa !e aceasta lupta, &a sunt unii c(iar care sustin ca istoria acestor vremuri s'ar putea scrie !upa -< !e ani. ) na atunci, securitatea la 6ervoiesti si n alte parti are timp sa !istru$a !ocumentele care nu'i sunt pe plac, iar noi, martorii, murim p na atunci si faptele sa ram na n uitare, asa cum s'a mai nt mplat n istoria rom neasca. Toti muntii Rom niei si'au a!us contri&utia lor la aceasta lupta5 muntii 6anatului, Olteniei, 1rancei, o&cinele 6ucovinei si ai Maramuresului. ) na si !ealurile Do&ro$ei 3carora numai cu n$a!uinta li se poate spune munti4 au avut luptatorii lor, munti nepotriviti pentru lupta !e $(erila. Acolo au luptat arom nii care, !upa spusele lui Tutea, sunt romni si "umatate . )rintre aceste $rupuri au fost si cele patru !in muntii #a$arasului5 Arsenescu, Arnautoi si Matei, pe versantul su!ic si noi fa$arasenii pe versantul nor!ic, precum si $rupul parasutat n +,-+, al lui Saplacan.
345

#iecare !in aceste $rupuri si avea tactica si strate$ia lui. Din acest punct !e ve!ere le'am putea mparti $rupurile n !oua5 cele n care au intrat ofiteri !e $ra! superior si care au pornit la o lupta mare, !ecisiva. %ntr'a!evar au pornit'o, !ar au si terminat'o repe!e. .omunismul, inclusiv !e la noi !in tara, era la apo$eu, atunci. Raportul !e forte era !e necomparat.

.elelalte $rupuri, formate !in tineri stu!enti, ofiteri si elevi au a!optat tactica !e $(erila, care are !arul ca o m na !e oameni (otar ti sa tina n alerta forte inamice !e mii !e ori mai numeroase, fara a putea fi "!ro&iti. Re"istenta noastra, !e aproape opt ani, poate fi e=plicata n parte5 eram un $rup !e tineri, care ne cunosteam !e mici, crescusem ntr'o sf nta fratie. Infiltrarea !usmanului, ntre noi, era e=clusa. Aveam la n!em na cel mai compact masiv muntos al tarii, muntii #a$arasului, lun$ !e +<< Am, lat !e >< Am, care ne'a aparat. Ne mparteam n $rupe mici, mo&ileK nu aveam un punct fi= !e re"istenta, puteam sa fim peste tot si nicaierea. Am avut oameni !evotati, care ne'au spri/init. Oameni care ne iu&eau si pe care i iu&eam. As aminti femeile si fetele, care s'au implicat cu un cura/ care ne mira si ne ncal"ea sufletele. %n satul Ileni traieste Maria .ornea, al carei lo$o!nic a fost ucis !e securitate si care s'a an$a/at alaturi !e noi cu toata puterea. Ne'am pus la punct un sistem !e informare la poalele muntilor, cu oameni !evotati si priceputi. .a o simpla curio"itate ' !esi, n afara !e trei, au murit toti luptatorii ' n munti n'a murit nici unul !intre noi. Raniti am fost, !ar morti, nici unul. %n spatele fiecarui mort se afla un 5uda, stiut sau nestiut, care'si rontaie n liniste si a"i ar$intii v n"arii noastre. %n $eneral, re"istenta armata anticomunista !in Rom nia a avut trei caractere5 Caracter national . Telul luptei nu era al unui parti! sau al unei miscari, ci al neamului ntre$. Am avut ntot!eauna constiinta ca noi repre"entam atunci statul rom n a!evarat. %n con!amnarile noastre la
34A

moarte sta scris ca ne'am nsusit prero$ative ale statului. E=act asa am si facut. %n numele acestei constiinte am actionat. O mentiune speciala vreau sa fac5 cele mai multe $rupuri !e re"istenta !in tara, ca si al nostru, cel !in #a$aras, au fost initiate si formate !in fratii !e cruce !in universitati si licee. Unora, culoarea oc(ilor acestor foarte tineri luptatori ' +>';< !e ani ' nu le place. Le pot nsa raspun!e lucrul urmator5 muntii Rom niei au fost si pe vremea aceea un!e sunt si asta"i, n mo! e$al pentru toti tinerii Rom niei. Daca numai unii tineri s'au !us sa lupte, istoria va tre&ui sa se multumeasca cu acestia, &uni sau rai, at ti c ti au fost si suntem. Eram constienti ca suntem ostasi ai lui .(ristos si ai neamului nostru. Imnul nostru a fost cel al stu!entilor $reco'catolici Astru. Eram si orto!ocsi, si $reco'catolici. %ntre noi nu e=istau !iferente politice sau confesionale. Am cautat sa ne nca!ram actiunile noastre n onoarea militara si morala crestina at t fata !e prieteni c t si fata !e !usmani. Nu se va $asi nicaieri n lupta noastra o fapta !e care sa ne fie rusine sau care sa ne mur!areasca moral lupta. Acesta a fost cel !e al !oilea caracter al luptei nostre5 cel crestin. .el !e al treilea a fost caracterul monar%ist . . n! ntr'o nt mplare !ramatica, n +,-;, am nt lnit la .a&ana 6 lea, sute !e turisti, le'am spus acestora5 +a rugam spuneti oamenilor din tara, ca mai e*ista un colt din regatul (omniei, care nu si-a plecat capul n fata comunistilor si care va ramne li!er, ct timp capetele ce le vedeti vor sta pe umerii celor ce le poarta . La urma urmei, ce'am vrut noi sa fimD Un strop !e !emnitate pentru istorie, c teva lacrimi !e s n$e, cu care sa spalam fata mamei noastre Rom nia, mur!arita !e lasitate si

tra!ari. )entru ca tinerilor !e a"i si !in viitor sa nu le fie rusine sa se numeasca rom niC Domnul (aul Bar<anea&ra 3interventie la !iscursul !omnului *avrila n "iua !e ;;.<-.,75 &artizanii din /agaras 4 %n numele nostru al tuturora as vrea sa multumesc !omnului
34F

*avrila pentru aceasta tul&uratoare marturie, care ne'a !at lacrimi. 1a! ca mai toti pl n$em. Mai mult !ec t emotionanta, mi se pare naltatoare pentru ca, un!eva, un mare filosof spunea ca e=ista o mare !eose&ire ntre sfinti si mucenici. Sfintii reusesc sa'si asi$ure ri!icarea lor personala, se sfintesc si c sti$a cerul. Mucenicii, martirii, au marele merit ca prin sacrificiul lor a/uta la ri!icarea n cer a unui neam. Eu cre! ca, prin cei care au murit n #a$aras, o parte !in fiinta neamului nostru s'a urcat n cer pentru a !ove!i, pentru a marturisi acolo !espre ce am trait. As vrea sa va ro$ un lucru, pentru a sf rsi cu !emnitate acest moment, sa sfintim cu respect memoria lor si pentru asta va ro$ sa pastram un moment !e recule$ere. 1a multumesc. "8S)J )'R8S)1 (R8S8'I,18 4I 8"I CO,S1),1I,8SC4# ) )'4,)R8) $8,8R) ) ) *4,')1I8I L0$121O/II 'I3 /45I 14312 2/M212 231I*OM03I 12 'I3 /OM 63I2 'I, 5 '8C8"BRI8 677A Domnule )rese!inte, Supravietuitorii luptei armate mpotriva comunismului si urmasii celor ce au ca"ut lupt n!, ru$am .on!ucerea Suprema a Rom niei ca n mo! oficial5 +. Sa recunoasca lupta si /ertfa Re"istentei armate anticomuniste, ca lupta pentru apararea fiintei neamului nostru, a !emnitatii nationale, a cre!intei n Dumne"eu, pentru un viitor fericit al Rom niei, ca o pa$ina $lorioasa !in Istoria )atriei. Este vor&a !e mii !e luptatori 3militari, preoti, nvatatori, stu!enti, elevi !e liceu, tarani, muncitori4 &ar&ati si femei, care pe ntre$ cuprinsul Rom niei s'au or$ani"at n $rupuri !e re"istenta armata mpotriva re$imului comunist, platin! n!ra"neala cu moartea sau cu ani $rei !e nc(isoare, cu confiscarea averii si alun$area familiilor !in case si c(inuirea lor.
347

La vremea respectiva acesti luptatori au avut constiinta ca ei repre"inta a!evaratul stat rom n si nu cel instaurat prin forta ocupantului sovietic. ;. Renca!rarea luptatorilor n .orpul Armatei Rom ne, fiecare la foaia lui matricola, !upa meritele ficarui luptator, precum si nca!rarea n acelasi .orp a celor ce nu erau luati n evi!enta militara !atorita tineretii lor. Am avut convin$erea ca la vremea aceea, noi cei ce luptam mpotriva statului comunist repre"entam a!evarata armata rom na si nu cea umilita sa c nte5 O, $oscova, patria mea . .u aceasta convin$ere am luptat atunci. @. Sa se consi!ere fostii luptatori nca n viata ca veterani !e ra"&oi, sotiile celor morti ca va!uve !e ra"&oi, iar copiii lor ca orfani !e

ra"&oi. 7. Sa se a&ro$e le$ile, !ispo"itiile, (otar rile /u!ecatoresti, a&u"urile facute su& orice forma !e catre re$imul comunist, cu caracter !efaimator si represiv, cu privire la luptatorii !in Re"istenta anticomunista 3amintim ca si n momentul actual n ca"ierul nostru sunt trecute toate con!amnarile avute cu aceleasi calificative !efaimatoare ca atunci c n! au fost pronuntate. -. Sa se !esc(i!a la lumina toate ar(ivele securitatii, si ale altor autoritati comuniste pentru a se afla tot a!evarul, care este aproape necunoscut4. .ele mai multe actiuni ale luptei !in Re"istenta s'au !esfasurat n locuri !epartate oc(ilor pu&lici. Memoria luptatorilor e nca nvaluita n minciuna, ura, !efaimare sau tacere. La televi"iune, n afara $emorialului Durerii 3si el mar$inali"at si !efaimat4, Re"istenta armata anticomunista nca nu a avut acces. Se scriu nca si a"i, !upa Revolutie, carti n care suntem tratati ca tra!atori, spioni, &an!iti, teroristi, n timp ce cei ca NicolsAi sunt pre"entati ca patrioti. .ei ucisi !intre noi nu mai pot raspun!e, iar supravietuitorii nu avem posi&ilitatea !e a marturisii, a!evarul. %n cei sapte ani !e la revolutie am fost n$a!uiti ca victime ale
3/B

comunismului, calitate ce nu o acceptam. Noi am fost luptatori, nu victime. >. Sa se afle, !in !ocumente si !in anc(etarea celor vinovati !e uci!erea luptatorilor, locul un!e "ac n$ropati, pentru a'i scoate !e acolo si a'i nmorm nta crestineste. Tre&uie spus, !omnule )rese!inte, ca nu noi luptatorii, morti sau vii, avem nevoie !e aceasta Recunoastere a luptei si /ertfei noastre. Nu pentru $loria !esarta sau &unuri materiale ne'am /ertfit tineretea si viata. De aceasta Recunoastere are nevoie fata Rom niei, mur!arita !e at tea lasitati si tra!ari, !e ea are nevoie istoria Rom niei. Telul luptei noastre l'am scris ntr'un Testament atunci, n focul luptei, c n! ne'am a!resat vesnicei Rom nii5 $ama )ara, iarta-ne ca am cutezat sa luptam si sa murim pentru )ine1 Supravietuitorii Rezistentei )rmate )nticomuniste nu vor sa serveasca interese politicianiste #un!atia 2uptatorii pentru rezistenta armata anticomunista face cunoscut opiniei pu&lice urmatoarele5 %n > !ecem&rie +,,8 a avut loc la Mu"eul Taranului Rom n o a!unare pe tara a supravietuitorilor Re"istentei Armate Anticomuniste si a urmasilor lor. Au venit oameni !in toate colturile tarii, fiecare !intre ei cu povara unor amintiri si !ureri, carora numai tar na morm ntului le vor putea pune capat. S'au citit mesa/ele celor care, !in cau"a &atr netii, &olilor si saraciei, nu au putut fi pre"enti fi"ic la a!unarea !in 6ucuresti. Era pentru prima !ata c n! ne aflam la un loc. Luarile !e cuv nt s'au !esfasurat ntr'o atmosfera !e ru$aciune. )re"enta prese!intelui Rom niei, a ministrului !e Interne si a altor oficialitati a a! ncit climatul !e recule$ere si speranta. Nu s'au cerut autoritatilor statului nici &ani, nici alte avanta/e materiale, ci !oar ntele$ere, pretuire si anularea unor a&u"uri si
3/6

sec(ele ale per ioa!ei comuniste. Am invitat sa fie pre"enti pe repre"entantii mass'me!ia, care au relatat !esfasurarea lucrarilor !upa priceperea si inima fiecaruia si carora le multumim pe aceasta cale. La amia"a s'a pr n"it pe treptele mu"eului !in ce au pre$atit c teva familii &ucurestene si !in ce au a!us oaspetii !in tara n traista. S'a vi"itat o e=po"itie facuta anume !e catre tineri !in 6ucuresti si !e !oua cercetatoare !e la Ar(ivele Nationale !in .lu/'Napoca.La orele +-, au fost reluate lucrarile a!unarii. A!au$am ca noi am invitat sa fie pre"enti pe c ti i interesa pro&lema re"istentei anticomuniste. Nu am le$itimat pe nimeni si nu am cerut nimanui sa'si faca auto&io$rafia. %n &una noastra cre!inta, ne asteptam sa vina oameni cu sufletul ca si al nostru, caci noi nu ofeream nici un &eneficiu pentru nimeni. Din pacate, unii !intre cei veniti !upa amia"a au confun!at consfatuirea noastra cu o a!unare electorala !e prost $ust, cu acu"e !e ce'a facut sau n'a facut unul si altul n perioa!a comunista. Au (ui!uit numele unor personali'tati'sim&ol al re"istentei anticomuniste. Invitati sa vina la microfon, sa spuna cine sunt si ce !oresc, cei tur&ulenti au refu"at. Siliti sa paraseasca sala, au plecat amenint n!, las n!u'ne cu un $ust amar. Am avut atunci &anuiala, iar acum, !upa aparitia unor articole n "iare, ca acela !in (omnia li!era !e luni, 8 !ecem&rie, avem certitu!inea ca a fost vor&a !e o provocare !e care ne !elimitam. Anuntam nca o !ata, !aca mai este nevoie, ca scopul fun!atiei noastre este !e a a!uce n memoria poporului rom n lupta armata anticomunista si fi$urile unor eroi care s'au /ertfit pentru neam si tara. Nu vom servi interesele politicianiste ale nimanui. )rimim pe oricine vine cu $ n!uri curate sa ne a/ute n aceasta actiune. Nu ne vom lasa atrasi pe panta unor polemici mur!are si sterile, ci ne vom ve!ea linistiti !e scopul nostru.

3/2

6n numele Consiliului Director, Ion $avrila O&oranu "i%ai 1imaru 'r. $%eor&%e Cornea

3/3

Statutul Rezistentei ) rmate )nticomuniste din Romnia *uvntare tinuta la /omfest, la Bucuresti, septem(rie !""7 'untem singura tara din estul uropei, care a avut o rezistenta armata anticomunista, ce a durat :B ani . Sunt cuvintele )rese!intelui Rom niei, rostite n plenul .on$resului American. .ine a au"it sau a citit aceasta afirmatie e n!reptatit sa crea!a ca n Rom nia aceasta pa$ina !e istorie se &ucura !e aprecierea societatii rom nesti. Nu voi face aici o istorie a re"istentei anticomuniste. Spun !oar at t5 ca #un!atia 2uptatorii din (ezistenta Armata Anticomunista a inventariat circa +<< !e $rupuri narmate si vreo ;< !e $rupuri !e parasutati cu spri/inul puterilor apusene, si inventarul nu e complet. . n! spun $rup nseamna un numar !e luptatori morti n lupta, altii ucisi la securitate, altii con!amnati la moarte si e=ecutati, o multime con!amnati la nc(isoare, familii alun$ate !in vatra parinteasca, copii mar$inali"ati. Sa luam pe r n! sectoarele vietii rom nesti care ar fi tre&uit sa se preocupe !e aceasta pro&lema5 +. Asociatia #ostilor Detinuti )olitici 1a ro$ cititi statutul !in +,,< cu a!au$irile ulterioare. %n nici un para$raf nu se aminteste n vreun fel !e re"istenta armata. Dar oare mai era nevoie, !e vreme ce asociatia cuprin!e pe cei care au facut nc(isoare, canalD Da, pentru ca nu toti cei implicati n re"istenta au facut nc(isoare. %n ca"ul $rupului nostru fa$arasan sunt "eci, !aca nu sute !e oameni care au ramas nearestati, necunoscuti !e securisti. Iata o fata pe atunci !e +? ani, Anica Iftim, care ne'a spri/init ani !e'a r n!ul. Daca s'ar fi aflat, ar fi costat'o viata, cum s'a nt mplat n alte ca"uri. Ea stia la ce risc se e=pune si totusi si l'a asumat. N'a cerut si nu va cere vreo recompensa nici materiala, nici morala. Dar ma $ n!esc eu, nu era ca"ul ca maca r numele sa'i fie amintit un!eva ntr'un r n!, ntr'o pa$ina ca o recunostinta a patrieiD Acelasi lucru se
3/4

poate spune !espre sotiile, parintii, fratii si copiii celor ce au luptat si au murit. Iata ca"ul a !oua va!uve !e luptatori !in $rupul nostru. Au !ivortat nca pe timpul c n! sotii lor se aflau la munte, la n!emnul lor, !ar nu s'au recasatorit. Dupa statutele A#D)R'ului si Decretul

++?, ele nu pot avea calitatea !e va!uve !e !etinut politic. )ro&lema ram ne si n ca"ul sotiilor care s'au recasatorit !upa moartea sotilor lor. E vor&a !e femei tinere atunci. Le'au crescut copiii luptatorilor. Nu'i nevoie !e o recunostinta c t !e t r"ie pentru !evotamentul si implicarea lor !e atunciD Nici n Or!onanta !in iulie +,,8 nu e=istam. Sunt consi!erate persecutate !in motive politice urmatoarele cate$orii !e persoane5 ] care au facut !etentie ] !eportati n strainatate si pri"onierat ] internati a&u"iv n spitale psi(iatrice ] cei cu !omiciliu o&li$atoriu. . t poate $resi o astfel !e le$e se poate ve!ea !in urmatorul ca"5 Ion Ilioi, elev !e liceu, !upa sase ani si /umatate !e lupta n munti, ca!e ranit $rav n m inile securitatii. Scapa !e e=ecutie printro minune si face sase ani si /umatate !e !etentie. Anii !e !etentie sunt luati n consi!erare, !ar cei !in munti sunt pe nicaieri. )ersonal, !esi am la activ con!amnari !e "eci !e ani !e nc(isoare si !oua con!amnari la moarte, ma aflu, !upa statute, ile$al n A#D)R, o&tin n! calitatea n urma unei umilitoare actiuni !e constatare n /ustitie. De altfel, cre!, A#D)R'ul a nceput cu st n$ul c n! a acceptat postura !e victima a re$imului comunist. Noi nu am fost victime, ci luptatori. Daca repre"entam ceva, e pentru ce am facut mpotriva re$imului comunist si nu pentru ca am suferit. .u spri/inul puterii s'a creat ima$inea !unului detinut politic . Mai nt i, el nu tre&uia sa fi facut nimic. 6a !aca era si !e st n$a era o nota &una n plus. .u toate acestea, a fost arestat, c(inuit si con!amnat la multi ani nc(isoare. #ie ca el moare acolo, fie ca iese, el i iarta pe toti c ti i'au facut rau, se retra$e si sta cuminte n &ancuta
3//

lui. )entru cele !e mai sus, noi, putinii supravietuitori ai Re"istentei Armate, am nfiintat #un!atia Luptatorilor !in Re"istenta Armata Anticomunista cu scopul !e a face cunoscuta tarii aceasta pa$ina !in Istoria Rom niei. ;. .um ne privesc istoriciiD )ersonal, nu cunosc un stu!iu istoric macar, care sa se ocupe !e aceste evenimente. Revistele istorice nu scriu asa ceva, parca nici n'ar fi e=istat. %n istoria Rom nilor, manual pentru clasa a FII'a !e Mi(ai Manea si 6o$!an Teo!orescu, pro&lema este con!ensata n trei r n!uri5 Au fost lic#idate cu !rutalitate ncercarile de rezistenta armata din zona muntilor Bucegi, /agaras. '-a manifestat, desi firav, o rezistenta militara la instaurarea regimului comunist. Au actionat astfel grupuri narmate, ca de e*emplu n Banat - )anase, 5onescu, Blanaru, 'piru, n Oltenia - Dumitriu, n Arges - )raian $arinescu, n /agaras - ,eneral Arsanescu si fratii Arnautoi . At t. Deci nume fictive, necunoscute5 Tanase, Ionescu, Dimitriu... Din Spiru 6lanaru face !oi5 Spiru si 6lanaru, iar .olonelul Arsenescu !evine *eneral Arsanescu. Nu s'a ostenit nici macar sa le treaca numele !e &ote". Scapare !in ve!ereD Nici vor&a. E vor&a !e &at/ocura curata. Sa ne m n$ iem ca nici alta re"istenta nu a fost tratata mai cu respectD Iata5 ntre :;<F-:;>? au fost nscenate numeroase procese politice ca cel al &artidului %ational )aranesc, 5uliu $aniu si 5on $i#alac#e, care s-au soldat cu pedepse grele la nc#isoare sau lagare de munca, unde au pierit multi adversari ai comunistilor .

At t. Din astfel !e manuale nvata nca elevii !in clasa a FII'a. Sa ne miram ca participantii la olimpia!a !e istorie !in +,,? era preocupati !e pro&leme ca5 !eose&irile !intre mar=ismul clasic al lui Mar= !e cel al lui Lenin, MautsAi, Trot"Ai si Stalin, ca o t nara cercetatoare si ia ca o&iect !e stu!iu5 6mpartirea dupa categorii sociale a deputatilor din $area Adunare %ationala din :;<G , a/un$ n! la conclu"ia ca ea a fost foarte /ustaD @. .um ne priveste mass'me!ia. )entru Televi"iunea Rom na, n afara Memorialului Durerii, si
3/5

el mar$inali"at si sa&otat, noi nu e=istam. O sin$ura televi"iune particulara, Tele 8 A6., ne'a c(emat o !ata ntr'o emisiune pentru a raspun!e unor ofiteri !e securitate care au !efaimat re"istenta. Serialul s'a !esfiintat, iar mo!eratorul a fost n!epartat. )entru "iarele mari, lupta noastra nu este o preocupare. %n !ecem&rie trecut, fun!atia noastra a avut a!unarea pe tara la Mu"eul Taranului Rom n. Am invitat toate posturile !e televi"iune !e stat si particulare. Nu a venit nici unul. Am invitat toate "iarele centrale. Un sin$ur "iar a pier!ut o informare printre stiri !in pietele 6ucurestiului. Altul l'a sfa!it pe )rese!intele tarii ca a fost pre"ent la a!unarea noastra si alt "iarist se ntre&a retoric5 Oare pentru democratie au luptat cei din munti0 , ca si c n! atunci, c n! erau ucisi oameni si e=pusi la mar$inea !rumului, c n! un ntre$ popor era &at/ocorit si terori"at, c n! nu mai erai si$ur pe viata ta, c n! nu stiam !aca vom mai avea tara, noi, ntre !oua lupte, ne preocupam !e cum vom face privati"are !upa victorie, !upa meto!a ME6O sau vin!ere pe un !olarD Si totusi pentru !emocratie am luptat. Nici prin cel mai ascuns $ n! nu ne'a trecut ca, atunci c n! comunismul va pieri, nu ne vom ntoarce la situatia tarii c n! a fost alun$at Re$ele, la .onstitutia !e atunci. Dar poate au aparut carti care sa vor&easca !espre re"istenta. Au aparut c teva memorii tiparite n tira/e mici, !in lipsa &anilor. Si aici un amanunt trist. Desi fun!atia noastra a apelat la sponsori, p na n pre"ent cifra nscrisa n acest cont este tot < lei. .artile noastre nu au a/uns n li&rarii, ai caror proprietari sunt fostii &eneficiari ai re$imului comunist. %n principalele reviste literare se lau!a unii pe altii tot vec(ii scriitori comunisti. O alta pie!ica mare e nca "avor rea pentru noi a ar(ivelor securitatii, un!e se afla cele mai multe i"voare istorice. Nu avem nca o le$e !e scoatere la lumina a !osarelor securitatii, pentru ca cei n !rept sa o faca nu vor sa o avem. Noi, fostii luptatori, cerem scoaterea la lumina pu&lica a tuturor ar(ivelor securitatii, si nu numai a dosarelelor personale ale celor care nu am fost mem&ri !e parti!.
3/A

Tre&uie stiut cine !a!ea or!inele !e arestare miilor !e oameni, !e uci!ere n masa, ca &unaoara a celor luati !in nc(isori n trenurile mortii. 1rem sa aflam !in ar(iva securitatii care au fost e=pe!itiile facute n munti pentru !istru$erea noastra, care unitatile armate securiste. )entru a aprecia amploarea re"istentei anticomuniste tre&uiesc cunoscute fortele care au activat pentru !istru$erea ei. 7. .um suntem priviti !e armata. Noi, luptatorii, ne'am consi!erat tot!eauna ca suntem a!evarata armata rom na, si nu cea silita sa c nte pe stra"i O, $oscova, patria mea. Asa ne si iscaleam5 Armata Nationala Rom na. Era !e asteptat ca, ime!iat !upa Revolutie, cei ce au luptat n re"istenta, ntre care

multi ofiteri, sa fie reinte$rati n .orpul Armatei Rom ne, fiecare !upa meritele lui, sa li se recunoasca $ra!ul, !ecoratiile si statutul avut. Lucrul nu s'a facut. Iata un ca". .ele !oua va!uve amintite, ale caror soti au fost con!amnati la moarte si e=ecutati, au cerut sa fie socotite va!uve !e veterani !e ra"&oi, !eoarece sotii lor luptasera pe front si fusesera raniti si !ecorati. Li s'a raspuns ca lucrul nu este posi&il, !eoarece sotii lor au fost scosi !in evi!enta militara n &a"a con!amnarilor avute. -. Din punct !e ve!ere /uri!ic, ne aflam n aceeasi situatie ca n re$imul comunist. .on!amnarile !ate !e instantele /uri!ice !e atunci sunt toate trecute n ca"ierul nostru. Iata ca"ierul meu. )e l n$a con!amnarile la nc(isoare, n con!amnarea la moarte este trecut calificativul5 alcatuire de !anda terorista . Doamnelor si !omnilor, !e noua ani societatea rom neasca !oreste "a!arnic sa cunoasca un terorist n carne si oase. Iata, l aveti n fata !umneavoastra, atestat cu acte oficiale. #un!atia noastra a cerut Ministerului 2ustitiei sa initie"e o le$e prin care sa se anule"e sentintele !ate n &a"a le$ilor re$imului comunist. Ni s'a raspuns ca nu este posi&il si ca fiecare sa'si faca rea!ilitarea pe cont propriu. Dar a fost o revolutie, si o revolutie se /ustifica prin sine nsasi. Ar fi nu numai o umilire, !ar si o imposi&ilitate sa poti !ove!i ca am fost con!amnati pe ne!rept !upa
3/F

le$ile !e atunci. Noi am faptuit actele !e care am fost acu"ati. Ne'am constituit n $rup narmat, am insti$at, ne'am mpotrivit fortei comuniste cu arma, n'am fost con!amnati !e$ea&aC Daca se vrea sa fim a&solviti !e con!amnarile avute, e nevoie !e o le$e prin care sa se recunoasca ca actiunile noastre au fost &enefice pentru natiunea rom na, pentru !emnitatea ei. %nca un lucru. Toate con!amnarile nastre au fost urmate !e confiscarea averii. .ei mai multi !intre noi n'am avut asa ceva, !ar au fost sute !e oameni n munti carora li s'au confiscat $ospo!ariile. %ntr'un sat !in Apuseni, +7< !e oameni au fost n situatia aceasta. 6ar&atii au fost ucisi sau nc(isi iar femeile si copiii stramutati n 6ara$an. .asele au fost confiscate si !ate celor ce au a/utat securitatea. Dupa le$ile votate acum !e cur n! confiscarea a ramas le$ala si !efinitiva. Am n fata o sentinta !ata !e .urtea !e Apel !in Al&a Iulia prin care o casa facuta !e sot si sotie, sotul con!amnat la moarte, a ramas confiscata inclusiv partea care i s'ar fi cuvenit sotiei, cu toate ca ea nu a fost con!amnata la confiscarea averii. Tre&uie stiut si spus ca o $ospo!arie n Muntii Apuseni nu este o valoare comerciala ca o casa n 6ucuresti, ci e cu totul altceva5 o valoare morala. %n $ra!ina casei sunt n$ropati parintii si mosii. Un astfel !e om mi arata acum !e cur n! o $ospo!arie. ] 1e!eti casa aceeaD )ietrele care sunt puse ca fun!ament la cotetul porcilor sunt crucile pe care le'au avut la cap parintii si mosii mei. E posi&il ca n casa nvatatorului Arnautoi sa ram na n continuare le$al )ostul !e )olitieD . teva cuvinte !espre or$anele !e anc(eta. Am !ori si noi sa fie anc(etati fostii tortionari si uci$asi ai fratilor nostri si ai familiilor noastre. Nu pentru ra"&unare, nici pentru !reptate. 1oim !oar sa aflam un!e i'au aruncat pe fratii nostri ucisi. Un!e "ac oasele celor !in trenurile mortiiD .e'au facut cu eiD .e'a facut cu copilul, smuls !e la pieptul Ale=an!rinei Te$laru, ofiterul ce i l'a luatD Un!e l'a !usD

Acestea nu's persoane necunoscute. Le !am noi numele si a!resa

3/7

e=acta. Este vor&a numai !e &una cre!inta a persoanelor a&ilitate !e a ntreprin!e o anc(eta n acest sens. >. .um suntem va"uti !e or$anele !e stat. .omunisti cu stare vec(i n &olsevi"area tarii sunt nmorm ntati cu funeralii nationale, iar un U!rea Slatinaru, care s'a luptat ani !e "ile cu securitatea, a fost n$ropat acum !e cur n! ntr'un sat i"olat, nestiut !e nimeni ca oricare tete ,#iorg#iut . 8. .um suntem va"uti !e &iserica noastra nationalaD Am lasat la urma acest su&iect. Nu mai amintesc !e cum sunau afuriseniile la a!resa noastra atunci. E vor&a !e cum ne priveste asta"i, ca institutie, 6iserica. Nu stiu sa fi luat o atitu!ine limpe!e !e con!amnare a comunismului. . t !espre o apreciere favora&ila a celor ce s'au opus comunismului, n nici ntr'un ca". Macar fata !e sutele !e preoti care au fost alaturi !e noi n munti si au fost ucisi acolo sau con!amnati la moarte si e=ecutati, sau au umplut nc(isorile si coloniile !e munca. Si noi am avut constiinta ca am aparat acolo nu numai fiinta si !emnitatea neamului, !ar si .re!inta n Iisus 0ristos. Au printre noi tineri care prin viata lor s'au ri!icat la nivelul sfintilor. Am ri!icat la Manastirea 6r ncoveanu !e la S m&ata, #a$aras, o cruce'monument pentru cei ca"uti n acei munti. N'a trecut o luna si .rucea a fost profanata, tain!u'se cu !alta numele parintelui Arsenie 6oca !e catre stareta Manastirii )rislop si confesorul acelei manastiri su& motiv ca numele parintelui nu poate sta alaturi !e ale unor &an!iti. %ntr'o postfata a unei carti, o maica 2ulieta, autoarea morala a profanarii sus'amintitei cruci, sustine ne$ru pe al&5 Comunismul a fost de la Dumnezeu . Atunci ne ntre&am noi, care ne'am mpotrivit, pesemne am fost ai !racului si nu ne mai miram ca suntem tratati asa. ?. Noi si )arlamentul. #un!atia noastra a initiat n primavara acestui an si a pre"entat )arlamentului un proiect !e le$e cu privire la statutul !in re"istenta armata anticomunista. .erem n principiu5 ] sa se recunoasca lupta noastra ca lupta le$ala pentru fiinta si !emnitatea poporului rom n ] sa fie reinte$rati luptatorii n corpul armatei rom ne
35B

] sa fim recunoscuti n nume propriu ca persecutati politic alaturi !e cei care au facut nc(isoare !in motive politice ] or$anele !e stat sa $aseasca osemintele celor ucisi !intre noi. Iata cum suntem tratati a"i !e catre lumea rom neasca. )oate ar tre&ui o e=plicatie, !e ce se nt mpla acest lucru. Una ar fi ca ntre luptatorii !in re"istenta au fost si le$ionari, si le$ionarii sunt o poveste !espre care nu tre&uie sa se vor&easca n istoria Rom niei, !ec t cel mult sa fie pre"entati ca o sperietoare. Si cum cei ce au privit re"istenta si au constatat ca n ea au fost multi le$ionari si'au "is ca este mai &ine sa nu se vor&easca !eloc !espre re"istenta. Dar nu cumva ar fi posi&il sa !espartim re"istenta n cea rea, le$ionara si cea !una, a celorlalti, asa cum s'a si ncercat !e altfelD Ei &ine, acest lucru nu este posi&il. *rupurile !e re"istenta, in!iferent !e cine au fost initiate, au avut n componenta lor si ofiteri, si le$ionari si taranisti si cei care nu au avut vreo activitate politica. Re"istenta nu a fost numai a unei cate$orii politice, ea a avut un caracter national. Drapelul su& care s'a actionat a fost tricolorul si i!ealurile pentru care s'a luptat au fost ale neamului rom nesc n ntre$ime.

Iata o analo$ie. %n +,7<, n miscarea le$ionara erau nscrisi un milion !e tineri ntre +> si @< !e ani. Dintre acestia, cel putin 7<<'-<< mii au luptat n cei cinci ani !e ra"&oi pe front. )oate cineva sa spuna ca nu au fost eroi fiin!ca erau le$ionariD Acelasi lucru este si cu luptatorii !in re"istenta anticomunista. Iata un ca". %ntr'o $roapa comuna la Si&iu au fost $asite osemintele a 8 luptatori, ntre care si maiorul Da&i/a. Trei !intre ei au fost le$ionari, unul national taranist, si !oi nu stim !aca au avut vreo orientare politica. Acestia au luptat mpreuna. Au ca"ut raniti mpreuna, anc(etati, con!amnati la moarte si e=ecutati mpreuna. Au stat 7< !e ani n aceeasi $roapa, amestec n!u'li'se oasele !e nu esti si$ur ca n cei 8 saci !e plastic sunt numai oasele celui scris pe etic(eta. .e m na sacrile$a ar putea sa'i !esparta acum n le$ionari si nele$ionari, n &uni si raiD Luptatorii !in re"istenta nu pot fi luati !ec t mpreuna. Si la urma urmei muntii erau si atunci tot acolo un!e
356

sunt si asta"i, n mo! e$al pentru toti tinerii Rom niei. Daca numai unii !intre tineri au n!ra"nit sa se urce n ei si sa lupte, istoria va tre&ui sa se multumeasca cu acestia &uni sau rai, asa cum au fost. Nu e=istenta luptatorilor le$ionari face sa fie mar$inali"ata re"istenta. A!evarul este ca sunt forte interne si e=terne care, !in !iferite motive, nu iu&esc nici un fel !e re"istenta mpotriva comunismului, forte care fac si !esfac multe n tara noastra. Se vor sc(im&a lucrurile n viitorD Sunt si$ur ca !a. Istoria rom nilor se tre"este t r"iu, !ar se tre"este. Mi'e teama numai sa nu apara si cu numele nostru ceva ntreprin!eri !e &auturi spirtoase cum e=ista pe la Al&a Iulia una cu numele !e Avram Iancu. Tre&uie spus, !aca mai e nevoie, ca cerem sc(im&area atitu!inii fata !e noi a societatii rom nesti. Nu pentru noi, luptatorii, vrem acest lucruC )e cei morti, acolo un!e sunt, nu'i pot atin$e nici lau!ele, nici (ula !usmanilor. )e foarte putinii, ce mai traim, !upa ce am trecut prin ce am trecut, nu ne mai nc nta !esertaciunile acestei lumi. De recunoasterea luptei noastre au nevoie tinerii !e a se simti m n!ri ca au avut astfel !e naintasi. De recunoasterea luptei noastre are nevoie Istoria Rom niei.

352

...

353

. (opione $%eor&%e "arius Valer ,ea&oe Strm<u )urel

Octavian )leDi

Bala<an Vasile

'usa 'umitru

,ovac (etru

4rsu Romulus 4rsu

Cornel "ircea

354

... "ircea Coman Ion Buta $a<or Ioan

"aria Cornea

,ovac )urel

8u&enia $recu

(arintele Cornel 'ascal

*loarea Ion

35/

Victoria 0 sora lui Remus Sofonea si nepoatele ei

"aria Ser<an 0 sotia lui Jean (op

"ormntul lui Remus Sofonea n curtea casei lui Olimpiu Borzea

355