STENOZA MITRALA

R E A L IZ AT D E VO I N E S C U I U L I A N A -T E O D O R A
A N 2 , G R U PA 8

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 CUPRINS

1.Definitie(slide 3)
2.Clasificare(slide 4)
3.Etiologie(slide 5)
4.Fiziopatologie(slide 6)
5.Tablou Clinic(slide 7-8)
6.Examen Obiectiv(slide 9-11)
7.Examinari Paraclinice(slide 12-21)
8.Tratament(slide 22-26)
9.Evolutie, Complicatii(slide 27)
10.Bibliografie/Webografie(slide 28-29)

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 DEFINITIE

Stenoza mitrală este o modificare patologică a orificiului mitral,

produsă de sudarea valvelor cu strâmtarea orificiului, împiedicând
scurgerea sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng, în timpul
diastolei.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 CLASIFICARE

Aria orificiului mitral (a/v stâng ) la adulți în normă este de

4 - 6 cm^2
o stenoza mitrală uşoară cu orificiul a/v stâng: >1,5 cm^2

o stenoza mitrală medie cu orificiul a/v stâng: 1,1 – 1,5

cm^2

o stenoza mitrală severă cu orificiul a/v stâng: <1,1 cm^2

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 ETIOLOGIE

•SM postreumatismală(RAA)

-evoluează după o infecție cu streptococul beta-hemolitic prin lezarea valvei îndecursul febrei reumatismale acute (maladia
Bouillard)
-leziunea valvulară constă dintr-o fuziune comisurală asociată unei modificări la nivelul aparatului subvalvular.
-mai frecvent afectează femeile tinere 2/3 din cazuri
-în țările dezvoltate este în regresie datorită diagnosticului precoce și tratamentului adecvat anginei streptococice.

•SM congenitală

•SM prin calcificarea masivă a aparatului mitral (varstnici)

•SM prin vegetații exuberante în endocardite infecțioase

•Valvulopatie cronică în lupus eritematos de sistem

•Artrită reumatoidă

•Amiloidoză, etc

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 FIZIOPATOLOGIE

HAS, HTP, HVD, dar VS normal (nedilatat)

Mecanism general
SM realizează un obstacol al curgerii sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng în diastolă.
Barajul mitral determină o creştere a presiunii la nivelul AS, cu constituirea unui gradient de
presiune holodiastolică între AS şi VS.

Consecinţe în aval
Consecinţele în aval ale SM asupra VS sunt nule. Dar atunci când SM este strânsă, debitul
cardiac poate deveni insuficient, în special la efort.

Consecinţe în amonte.
La nivelul AS, creşterea presiunii în AS se însoţeşte de o dilatare a acestuia+hipertrofie
favorizând:
- tulburări de ritm atrial;
- stază venoasă, cu riscul formării de trombi şi de embolie sistemică.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TABLOU CLINIC

o dispnee;
o ortopnee;
o hemoptizie;
o disfagie(compresiunea atriului stang
marit pe esofag )
o disfonie(compresiune pe nervul
recurent)
o durere retrosterală;
o insuficienţă cardiacă dreaptă;
o palpitaţii;
o astenie.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TABLOU CLINIC(2)
Dupa gradul dispneei, sau mai exact dupa intensitatea
efortului la care apare dispneea, stenoza mitrala se
clasifica in patru clase functionale:

Clasa I: stenoza mitrala fara dispnee;

Clasa functionala II: stenoza mitrala cu dispnee la

eforturi moderate;

Clasa functionala III: stenoza mitrala cu dispnee la

eforturi obisnuite;

Clasa functionala IV: stenoza mitrala cu dispnee in

repaus.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXAMEN OBIECTIV
o facies mitral
o jugulare turgescente
o hepatomegalie
o edeme periferice
o ascită
o accentuarea zgomotului 1
(Z1) .

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXAMEN OBIECTIV(2)

Facies mitral Jugulare turgescente

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXAMEN OBIECTIV(3)
- zgomotul I accentuat -
stenoza limitează închiderea
spontană a valvei mitrale,
valva rămane deschisă pană la
închiderea forțată a acesteia
de către sistola ventriculară ;
tardiv progresiunea stenozei
impiedecă funcţionarea valvei
şi intensitatea Z1 scade
Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi
 clacment de deschidere
accentuat la marginea
inferioară stangă a
sternului, după Z2, cand
valva mitrală se deschide
forțat în diastolă prin
presiunea crescută din AS.
Intervalul Z2 – clacment de
deschidere poate indica
nivelul presiunii în AS și
gradul stenozei mitrale.
 EXPLORĂRI PARACLINICE

1. Electrocardiograma (EKG)
2. Radiografia toracică
3. Ecocardiografia
4. Cateterismul cardiac

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(2)
1. Electrocardiograma
Electrocardiograma - in stenozele mitrale largi electrocardiograma este normala.
Daca stenoza mitrala se asociaza altor leziuni valvulare electrocardiograma poate arata modificari
nespecifice sau va arata modificarile leziunii dominante.
Electrocardiografia indică semne de dilatare a AS, semne de HVD.

 hipertrofia şi dilatarea atriului stâng- apariția undei P mitrale

 o treime din pacienţii cu stenoză mitrală au însă fibrilaţie atrială

 axul QRS poate fi un indicator al hipertensiunii arteriale pulmonare, când este de peste
+900

 unda R în precordialele drepte este expresia hipertrofiei ventriculului drept

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(3)
EKG-STENOZA MITRALA

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(4)
2. Radiografia toracica
Este utila atat pentru diagnosticul stenozei mitrale cat si pentru urmarirea evolutiei bolii.

Radiografia toracică indică:

 rectilinizarea marginii stangi a cordului prin bombarea arterei pulmonare, proeminenţa

urechiuşii stăngi, scăderea în dimensiuni a VS;
 contur dublu al marginii drepte a cordului la nivel atrial - dilatarea AS ;
 circulaţie pulmonară accentuată de tip arterial şi venos – creşterea presiunii arteriale
pulmonare conturează artere pulmonare principale accentuate dinspre hili.
 semne de hipertensiune pulmonară venoasă – accentuarea imaginii vasculare
pulmonare cu convergenţă spre hili, linii limfatice Kerley.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(5)

Radiografie toracica

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(6)
3.Ecocardiografia

Este metoda de elecţie în evaluarea bolnavilor cu stenoză mitrală.

Vizualizează excelent valva mitrală şi extinderea leziunilor anatomice (reducerea
mobilităţii, îngroşări, fibroză, focare de calcificare), dimensiunile cavităţilor
stangi în sistolă şi diastolă, contractilitatea şi performanţa VS, aria orificiului
mitral (metode: 2D planimetric sau „pressure half time”) precum şi gradientul
transmitral (calculat Doppler).

Sunt de asemenea evaluate presiunea pulmonară şi leziunile valvulare asociate

(mai ales insuficiență aortică, insuficiență tricuspidă).

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(7)

 transtoracică: valve mitrale îngroşate, cu deschidere;

mobilitate limitată.

 tridimensională: morfologia valvulară;

 transesofagiană: trombi de mici dimensiuni în atriul

stâng.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(8)
Examenul ecocardiografic curent cuprinde: explorarea în modul M,
ecocardiografia bidimensională şi ecografia Doppler.
 confirmarea diagnosticul
 evidenţierea aspectului în platou al valvei mitrale
 mişcarea anterioară a valvei mitrale posterioare
Eco Mod M  reducerea deschiderii diastolice şi a pantei EF
 evaluarea gradului calcificării valvulei şi inelului
mitral.

 determinarea suprafeţei orificiului mitral în

calcificările aparatului valvular si a dimensiunilor
Eco 2D atriului stâng
 evidenţierea trombilor intracavitari
 evaluarea funcţională a ventriculului stâng

 măsurarea orificiului mitral

Eco-Doppler  gradientul presional transvalvular

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(9)

Ecocardiografia DOPPLER color

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EXPLORARI PARACLINICE(10)

4.Cateterism cardiac

Cateterismul cardiac reprezintă ansamblul tehnicilor de diagnostic invaziv, prin

care, cu ajutorul unor catetere introduse percutanat se obțin date hemodinamice,
prin măsurarea directă a presiunilor și saturației de oxigen sanguin din diversele
cavități, precum și date anatomice ale cordului și vaselor prin injectarea de
substanță de contrast. 

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TRATAMENT

A. Tratament medicamentos

B. Valvuloplastia percutană
transvenoasă cu balonas

C. Tratament chirurgical.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TRATAMENT(2)
A.Tratament medicamentos

-pacienti asimptomatici: nu necesita tratament, dar pacientii au indicatie de profilaxie

a endocarditei infectioase in momentele cu risc crescut.

-pacienti simptomatici: restrictie de sare; diuretice; blocante adrenergice, blocante ale

canalelor de Ca+2, nitrati;
-daca aprea fibrilaţia atrială se va administra digoxin si daca este necesar pentru
reducerea frecventei un betablocant (antenolol, sotalol, propranolol) sau
un antagonist de calciu (diltiazem sau verapamil).

-tratament anticoagulant: în caz de fibrilaţie atrială paroxistică recurentă sau

permanentă; ritm sinusal cu istoric de embolie sau cu tromb. prezent în
AS;ecocontrast spontan intens în AS sau diametru AS>50mm.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TRATAMENT(3)
B. Valvuloplastia percutana transvenoasa cu balonas
Indicatii:
 stenoza mitrală severă (aria valvei calculata ecografic<1.5cmp), morfologie
favorabil, absența contraindicațiilor ( prezența trombilor în atriul stâng sau
regurgitare mitrală importantă).
 stenoza mitrală severă, asimptomatică, asociind hipertensiune pulmonară
(presiunea în artera pulmonară în repaus >50mmHg sau la efort>60mmHg), cu
morfologie favorabilă a valvei.
 stenoza mitrală severă cu valvă calcificată la pacienții cu risc mare operator, dacă
sunt prezente stenoză severă și semne de insuficiență cardiacă. stenoză moderată
care asociază hipertensiune pulmonară
 stenoză severă care asociază fibrilație atrială nou instalată.
 stenoză severă, chiar dacă morfologia valvulară nu este cea adecvată, în scop
paleativ.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TRATAMENT(4)
Valvuloplastia percutana transvenoasa cu balonas

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 TRATAMENT(5)
C. Tratament chirurgical
Consta in comisurotomie pe cord inchis, comisurotomie pe cord deschis sau inlocuirea valvulara.

Comisurotomia pe cord inchis se face prin toracotomie si introducerea unui deget, de obicei degetul aratator, prin urechiusa
stanga pana la orificiul mitral; se incearca ruperea comisurilor sudate sau cu ajutorul unui dilatator transventricular. Tehnica este
buna la bolnavii cu scor ecocardiografic sub 8, fara trombi in atriu.

Comisurotomia pe cord deschis se face „la vedere”, dupa oprirea cardiaca si by-pass cardiopulmonar. Se deschide atriul, se
curata de eventuali trombi, se incizeaza valvele sudate si se fac separari de cordaje fuzionate, se debrideaza valvele de calciu si
se fac eventuale corectii ale insuficientei mitrale. Dupa dilatarea cu balon sau comisurotomie urmeaza o perioada in care bolnavii
au o evolutie buna, perioada ce poate merge pana la 10-20 ani.
Inlocuirea valvulara se poate face cu proteze mecanice sau bioproteze si este rezervata cazurilor cu scor eco mai mare de 10 sau
cazurilor cu insuficienta mitrala asociata.

 
Reaparitia simptomelor la un bolnav cu comisurotomie mitrala sau dilatatie cu balon se produce in cinci conditii:
1) stenoza reziduala dupa prima interventie;
2) restenozare;
3) prezenta sau dezvoltarea insuficientei mitrale, fie dupa operatie fie produsa de o endocardita infectioasa ulterioara;
4) progresia unei valvulopatii aortice apreciata initial ca nesemnificativa;
5) aparitia cardiopatiei ischemice.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 EVOLUTIE, COMPLICAȚII

 Complicatii: Fibrilaţie atrială, embolii , trombi intraatriali, endocardita bacteriană,

insuficienta cardiaca dreaptă.

 Evolutie: Istoria naturala a stenozei mitrale documentata prin studii clinice arata
progresie in general lenta pe o lunga perioada de timp, 10-20 ani, perioada in care unii
bolnavi pot ramane practic asimptomatici iar altii au o evolutie rapida.
 Progresia stenozei se produce mai rapid la bolnavii cu gradient initial mai crescut si la
cei cu scor ecocardiografic mai mare. Progresia stenozei se poate explica printr-un
proces reumatic continuu subclinic, sau, mai probabil datorita modificarii anatomice a
tesutului valvular produsa de stressul cronic al curgerii turbulente printr-o valva
deformata.

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 BIBLIOGRAFIE+WEBOGRAFIE
 G.STANCIU-Semiologie Medicala de baza
 PDF: Comisia de chirurgie cardiovasculara
 Myers J.: Valvular Heart Disease în cartea „Medicine”.The National Medical
Series for Independent Study. John Wiley & Sons, New York, Harval Publ. Co.,
Media, Pennsylvania,USA, 1986
 HARRISON, volum 1- pdf: https://
dgaspctr.ro/wp-content/uploads/2015/07/Harrison-vol-1.pdf
 Iung B., Baron G., Butchard EG, A prospective survey of patients with valvular
diseases in Europe: the Euro Heart 14 Survey on valvular heart diseases.
 Cursuri MD, AN 2 , SEMIOLOGIE.
 https://medicina-interventionala.ro/proceduri/angiologie-pediatrica/valvuloplasti
e-pulmonara-cu-balon
/
 https://muhaz.org/23-stenoza-mitral-etiologie-fiziopatologie.html

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi

 BIBLIOGRAFIE+WEBOGRAFIE

• https://www.romedic.ro/stenoza-mitrala
• https://newsmed.ro/ecocardiografia-indicatii-avantaje-si-dezavantaje/
• https://www.medlife.ro/angiolife/cateterismul-cardiac-drept
• https://medicina-interventionala.ro/proceduri/cardiologie-interventionala/valvu
loplastie-mitrala-cu-balon
/
• https://www.healthline.com/health/mitral-stenosis
• http://www.secondscount.org/sc-news-detail-2/treatment-options-mitral-valve-
stenosis#.
X7ppVGgzZPY

Facultatea de Bioinginerie Medicala, Iasi