EDUCATIE PENTRU

SANATATE

Infectii cu transmitere sexuala

Conf. Dr. Alin Stanescu

 INFECŢIILE TRANSMISIBILE
SEXUAL (ITS)
grup de afecţiuni de etiologie
bacteriană, virală, fungică sau
parazitară care se transmit
preponderent prin contact sexual şi ale
căror manifestări primare apar mai ales
la nivel ano-genital.
FACTORI CARE ÎNTREŢIN INCIDENŢA
RIDICATĂ A ITS(1)
 modificarea comportamentului sexual 
creşterea promiscuităţii sexuale:
 sexualitate precoce şi mai liberă,
 societate mai permisivă,
 autonomia economică şi sexuală a adolescenţilor şi
femeilor,
 impactul mass-media etc.
 un nivel scăzut de educaţie pentru sănătate:
 ignorarea pericolului ITS,
 nefolosirea mijloacelor de protecţie,
FACTORI CARE ÎNTREŢIN INCIDENŢA
RIDICATĂ A ITS (2)

 prostituţia necontrolată,
 prezentarea tardivă la medic etc.
 degradarea condiţiilor socio-economice,
 deteriorarea sistemului de sănătate
publică,
 dezvoltarea comerţului şi a turismului,
inclusiv “sexual”
 fondurile financiare inadecvate.
PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ITS (1)
 promovarea măsurilor de educaţie pentru
sănătate a populaţiei:
• consiliere pentru un comportament

sexual sigur,
• utilizarea măsurilor de protecţie

individuală,
• necesitatea prezentării la medic la

primele semne de boală,

• avantajele tratamentului precoce etc.
PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ITS (2)

crearea unei reţele accesibile de diagnostic şi

tratament;
identificarea şi tratamentul bolnavilor cu ITS şi a
contacţilor;
urmărirea posterapeutică a bolnavilor;
evaluarea, tratamentul şi consilierea partenerilor
sexuali;
Vaccinuri(pentru unele boli) :
– hepatita B - bolnavii cu ITS care nu au fost
vaccinaţi anterior;
– hepatita A - homosexuali bisexuali, drogaţi.
 IMPORTANTA CONSILIERII

 este mai simplu sa previi decat sa

tratezi
 pacientii cu ITS sau subiectii care
solicita consult pentru ITS sunt mai
receptivi la mesajele transmise cu
ocazia consilierii
 CONSILIEREA –
PROBLEME DE ABORDAT

Pacientului trebuie sa i se explice ca

este asigurata confidentialitatea
absoluta a informatiilor obtinute.
Se vor discuta:
riscul de ITS
modalitatile de prevenire a ITS
 CONSILIEREA
Transmiteti informatii exacte si potrivite
contextului(1)
Sfatuiti direct pacientii sa utilizeze
prezervativele sau sa refuze contactul sexual
fara prezervativ
Discutati modurile in care ar putea
informa/convinge partenerul de utilitatea
prezervativului si modalitatile prin care sa-l
determine sa accepte sa-l utilizeze
Asigurati-va ca pacientul stie de unde si are
de unde sa-si procure prezervative;
 (2)
Demontati principalele mituri referitoare la ITS:
protectia nu este necesara daca il cunosti pe
partener
nu exista nici o modalitate prin care pacientul
sa poate aprecia singur daca partenerul lui are
sau nu ITS
contraceptivele orale protejeaza de sarcina, nu
de ITS
contactul sexual oral are aproape aceleasi
riscuri de transmitere a ITS ca si cel genital
 CONSILIEREA
Planificati si motivati strategiile de preventie
subliniati importanta consecventei utilizarii
mijloacelor de protectie (“Nu am vazut
niciodata un caz de sifilis la cineva care a
utilizat consecvent prezervativul”)

subliniati faptul ca in schimbul consecventei

lor, pacientii vor fi relativ lipsiti de stressul
de a dobandi o ITS (“Doar o relatie complet
monogama va protejeaza mai mult”)
 CONSILIEREA
tintita pe servicii preventive
recomandati consecvent examen de
screening pentru depistarea cancerului de col
vaccinarea pentru hepatita B celor care nu
sunt angajati in relatii monogame stabile
consiliere si testare HIV
consiliere si testare HIV si testare sifilis la
toate gravidele; subliniati faptul ca absenta
semnelor clinice nu exclude aceste boli si ca
diagnosticul precoce in sarcina este foarte
important
 CONSILIEREA
Oferiti servicii de profilaxie
Profilaxia primara presupune: informarea
partenerilor despre boala, informarea despre
riscul transmiterii, modalitatile care pot fi
utilizate pentru limitarea transmiterii si limitele
lor, posibilitatea/necesitatea ca si partenerul sa
fie evaluat/monitorizat pentru aceste infectii.
Profilaxia secundara presupune si informarea
si determinarea pacientului bolnav de o ITS de
a respecta in totalitate recomandarile ce i-au
fost facute pentru a evita transmiterea bolii.
 CONSILIEREA
sfaturi practice
Utilizati cat mai multe informatii scrise pentru
pacienti
Utilizati un limbaj simplu, pe intelesul tuturor
Folositi comparatii care sa faciliteze
intelegerea mesajului
Oferiti pacientului timp de reflectie si
posibilitatea sa va adreseze intrebari
Recomandati sursele de informare pe care
le considerati adecvate si pe care pacientul
poate sa le consulte
Fenomenele clinice si
tratamentul descrise in
slidurile ce urmeaza sunt doar
pentru informarea dv. si nu
constitue subiecte ale evaluarii
finale
SIFILISUL(luesul)
Treponema pallidum -Bacterie
 se transmite prin contactul direct al mucoaselor
sau al unei soluţii de continuitate tegumentare
cu o leziune contagioasă:

Calea de transmisie preponderent sexuală
(inclusiv oro-genital şi ano-genital);

Alte caii de transmitere:sărut ("french
kiss");contactul tegumentelor lezate cu o
leziune contagioasă;

transplacentar (sifilisul congenital);

transfuzii cu sânge proaspăt contaminat
 probabilitatea ca o persoană care a avut
un contact sexual cu un bolnav cu sifilis
infecţios să facă boala este de aprox.
50%.

perioadă asimptomatică de 2-8 săptămâni.

dupa faza acuta se cronicizeaza si poate
afecta intregul organism;

se poate transmite la fat daca gravida
bolnava nu face tratament corect in timpul
sarcinei

Ulceratie nedureroasa - la locul de
inoculare:


bărbaţi – organele genitale externe.

femei – vulvă, col uterin, perineu.

alte – buze, mucoasele oro-faringiană sau ano-
rectală, degete etc.


Eruptie cutanata maculo=eritematoasa este
caracteristica pentru fazele mai avnsate ale bolii

Boala cronica are manifestari foarte
diverse,inclusiv neurologice si psihice
plăci mucoase
sifilis primar localizat
pe buza superioară
TRATAMENTUL CONTACŢILOR
 trebuie examinate toate persoanele care au avut relaţii
sexuale cu bolnavi cu sifilis, indiferent de stadiul evolutiv
al bolii.
 vor fi examinaţi, investigaţi şi trataţi toţi partenerii sexuali:
 din ultimele 3 luni (sifilisul primar),
 6 luni plus durata erupţiei (sifilisul secundar),
 un an (sifilisul latent recent).
 partenerii sexuali ai bolnavilor cu sifilis tardiv vor fi
examinaţi şi investigaţi; tratamentul va fi stabilit în funcţie
de rezultatul investigaţiilor.
Tratamentul numai sub supravegehere
medicala de specialitate
Periculos tratamentul la recomnadari ale
cunoscutilor sau prietenilor – risc de
cronicizare a bolii
Urmarirea medicala post tratament strict
obligatorie
Numai medicul poate stabilii cind nu mai
este contagios
GONOREEA (blenoragie)
Neisseria gonorrhoeae,

Sursa de infectie-purtătorii asimptomatici -

de obicei femei care pot transmite infecţia
timp de săptămîni sau luni, fiind
identificate prin apariţia infecţiei
simptomatice la partenerii sexuali;
de asemenea, pot evolua asimptomatic şi
infecţiile :

faringiene,

rectale,
MANIFESTĂRI CLINICE
- BĂRBAŢI incubaţie: 3-5 zile
 uretrită acută (85-90%): polakiurie, micţiuni şi
erecţii dureroase, inflamaţia meatului, secreţie
uretrală galben-verzuie, mai accentuată în
cursul dimineţii.
- FEMEI incubaţie: 10 zile

asimptomatică în majoritatea cazurilor.

simptomatologie discretă (aproximativ 1/3 din
cazuri): leucoree, usturimi la micţiune,
metroragii etc.

boala inflamatorie pelvină-complicatie
-consilierea bolnavilor de gonoree pentru
notificarea partenerilor sexuali
-trebuie investigaţi şi trataţi partenerii
sexuali din ultimele 30 de zile (pentru
formele simptomatice) sau 60 de zile (în
formele asimptomatice).
-toţi bolnavii cu gonoree trebuie testaţi
serologic şi pentru sifilis şi infecţia HIV;
dacă este negativă, serologia trebuie
repetată peste 3 luni.
INFECŢIILE GENITALE CU
Chlamydia trachomatis
 Cele mai răspîndite ITS de etiologie
bacteriană.
 Barbati:incubatie 7 -14 zile,uretrita subacută,
cu secreţie seroasă, puţin abundentă, mai
accentuată dimineaţa. asimptomatic
15-25 %cazuri
 Femei:scurgeri mucopurulente, cervicită
hipertrofică, cu sângerări după contactul
sexual;frecvent infecţia asimptomatică a
tractului genital superior; asimptomatice (30-
50%).
infecţia cu Chlamydia este frecventa la
tinere si constituie o cauza importantă a
bolii inflamatorii pelvine, sarcinii ectopice
si a infertilităţii.
infecţiile cu Chlamydia sunt frecvent
asimptomatice,sau cu simptomatologie
minima;consilierea trebuiea sa determine
subiectii sa se prezinte la medic chiar in
cazul unei simptomatologii minore
INFECŢIILE GENITALE CU
Trichomonas vaginalis-protozoar


afectează mai ales femeile (aproximativ
20% în perioada de activitate sexuală),
provocînd vaginită, uretrită şi, posibil,
cistită;

la bărbaţi determină uretrită (5-10% din
uretritele negonococice) şi, posibil,
cistită şi prostatită.
 transmitere preponderent sexuală.
 alte căi: lenjerie
sau obiecte de
toaletă intimă (parazitul
supravieţuieşte cîteva ore în mediu
umed),jucării sexuale,mîini etc
 poate fi transmis la nou-născut î
timpul naşterii,
 perioada de incubaţie este cuprinsă între
5 şi 28 de zile.
MANIFESTĂRI CLINICE

Femei:vaginita cu leucoree abundentă,

galben-verzuie, urât mirositoare,dureri,
prurit, disurie şi dispareunie.10-50% dintre
femei sunt pauci- sau asimptomatice

Barbati:de obicei asimptomatici sau uretrită

cu scurgeri uretrale minime (picătura
matinală); jenă la nivelul perineului
TRATAMENT:

 trebuie trataţi partenerii sexuali; se

recomandă evitarea contactului sexual
pînă la vindecarea partenerilor
(completarea schemei de tratament şi
remiterea simptomatologiei).
HERPESUL GENITAL- v.herpes simplex
 se transmite prin contact personal intim, cel mai
adesea sexual,incubaţie 3-7 (1-14) zile.
 înainte de apariţia leziunilor locale pot apărea
local parestezii (prurit, arsuri, furnicături, febra,
frison,adenopatii).
 leziunile locale- vezicule grupate, care se rup
rapid,-ulceraţii superficiale, adeseori dureroase;
 nou-născuţii se infectează în cursul naşterii;
infecţie herpetică generalizată, are o
mortalitate de pînă 60%; frecvente sechele
neurologice şi oculare la supravietuitori
TRATAMENTUL:
 tratament antiviral în faza prodromală sau în
prima zi de la apariţia leziunilor,amelioreaza
simptomatologia şi durata leziunilor
 boala recidivanta; trat.nu asigura eradicarea
infecţiei herpetice latente, diminua
contagiozitatea, dar nu o elimina
 tratamentul îndelungat poate contribui la
scăderea frecvenţei recidivelor şi la reducerea
infecţiozităţii (inclusiv din infecţia
asimptomatică).
MOLLUSCUM CONTAGIOSUM
virusul molluscum contagiosum
 la adulţii activi sexual se transmite prin
contact sexual, afectează în special zonele
genitale şi perigenitale.
 papule hemisferice de 1-2 mm sau un noduli
de 10-15 mm, de culoarea pielii, albicioase
sau roz
 evoluţie autolimitată, în majoritatea cazurilor
leziunile remiţându-se după 6-9 luni.
 la pacienţii HIV-pozitivi, leziunile de
molluscum pot fi numeroase, de dimensiuni
foarte mari şi afectează si faţa.
 Trat.chiuretaj local sau indeprtare chimica
VEGETAŢIILE VENERIENE
condyloma –HPV- papilloma virusuri umane-
 cea mai frecventă ITS de etiologie virală
 se transmite pe cale sexuală sau de la mamă la
făt în cursul naşterii prin intermediul soluţiilor de
continuitate de la nivelul tegumentelor sau
mucoaselor genitale.
 mici formaţiuni polipoase de culoare roz sau
cenuşie care devin pediculate sau leziuni
papuloase, pigmentate şi keratinizate
 doar o mica parte (1-2%) dintre cei infectati cu
HPV au manifestari clinice vizibile.
localizare:

 bărbaţi - faţa internă a prepuţului, în şanţul

balano-prepuţial, meatul uretral şi teaca
penisului.
 femei - vulva, pereţii vaginali, colul uterin
şi perineul.
 intraanale sunt întîlnite îndeosebi la cei
care practică sexul anal receptiv; cele
perianale pot fi întîlnite şi la cei care nu
practică sexul anal.
tratamentul – indepartarea chirurgicala
sau cu substante chimice
utilizarea prezervativului reduce, dar nu
elimină riscul transmiterii infecţiei la
partenerii sexuali
partenerelor bolnavilor cu vegetaţii
veneriene li se va recomanda să-şi
efectueze periodic citologic Papanicolau
majoritatea indivizilor cu condiloame
genitale (90%) sunt infectati cu tipuri
neoncogene
CANDIDOZELE GENITALE
uneori levurile ce determina candidiozele pot fi
transmise şi sexual, determinînd apariţia de
manifestări clinice la partenerii sexuali
se apreciază că aproximativ 75% dintre femei au
cel puţin un episod de candidoză genitală în
decursul vieţii; multe dintre ele nu au nici un
factor favorizant.
Clinica:
 Femei: leucoree redusă, albicioasă, aderentă, cu
aspect grunjos şi inodoră,citeodata prurit şi
eritem vulvar, usturimi la micţiune şi eritem şi
fisuri perivulvare.
 bărbaţii:
• de obicei purtători asimptomatici.
• uneori - inflamaţia glandului (balanită) sau a
prepuţului (postită), cu depuneri albicioase,
brînzoase, vezicule şi eroziuni, care sunt mai
accentuate după contactul sexual.
• rareori pot apărea scurgeri uretrale discrete.

 Tratamentul este general si local;partenerii

sexuali sunt trataţi, numai dacă au semne
clinice de boală.
ITS de cauza PARAZITARA
Ftiriaza /pediculoza pubiana
Agent etiologic : phthirus pubis
(paduchele pubian/paduchele lat), parazit
specific uman.  
Afecteaza diverse arii paroase mai ales in
infestarile masive,de regula in regiunea
pubiana
prurit intens  leziuni de grataj/ eritem,
excoriatii;parazitul se poate observa cu
ochiul liber
 Sarcoptes Scabiae
(scabie/raie)
rezista foarte putin departe de gazda (24-36 ore
la t camerei - 21 grd., in conditii de umiditate
relativa, in haine si lenjerie de pat)
incidenta crescuta la grupa de varsta tanara
(copii si adulti tineri);
prurit - intens, predominant nocturn /in conditii
de crestere a temperaturii corporale
leziuni cutanate tipice - santul acarian si
vezicula perlata, cu distributie caracteristica:
interdigital, laturile mainilor si picioarelor,
articulatia pumnului, periombilical, interfesier,
areola mamara, penis, plici
Tratament
 Aplicatii locale de substante specifice la
recomandarea medicului
 Masuri generale :
decontaminare lenjerie intima, spalare cu apa
fierbinte,calcat
tratare concomitenta a partenerului sexual din
ultima luna si a membrilor familiei
testare pentru alte ITS, in special serologie lues
si HIV, inclusiv testare partener, in cazul
prezentei unui comportament sexual cu risc
 INFECŢIA HIV
SIDA
 Infectia HIV-infectarea cu virusul
imunodeficienţei umane (HIV - human
immunodeficiency virus).

 SIDA reprezintă manifestarea cea mai

severă a unui spectru larg de manifestări
produse de HIV.
Infectia HIV/Căi de transmitere:
 sexuală (în special prin practicile sexuale care
produc traumatisme ale mucoaselor),
 parenterală (sînge sau produse din sînge, ace
contaminate, etc).
 deşi teoretic transmiterea infecţiei HIV prin
salivă sau aerosoli (strănut, tuse) este
posibilă, în practică se produce extrem de rar
(dacă se produce).
 de la mamă la făt (transmitere verticală şi prin
alăptare la sîn.
Nu se transmite

contacte interumane nesexuale (de
lucru, casnice, şcolare).

vectori (ţânţari etc.).
ITS favorizeaza infectia HIV

prin creşterea concentraţiei HIV în
secreţiile seminale.

prin eroziunile mucoase sau
modificările inflamatorii genitale , ITS
cresc susceptibilitatea faţă de infecţia
HIV.
Manifestari clinice
 perioadă de incubaţie de 15 zile (3 zile- 3
luni)(negativ dar contagios)
 sindromul retroviral acut (primoinfecţie
HIV) 70% dintre bolnavi; nespecific: febra,
eruptii, astenie,adenopatii,anorexie
 după remiterea manifestărilor clinice ale
sindromului retroviral acut (de obicei
limfadenopatia generalizată persistă)
bolnavii devin purtători asimptomatici
seropozitivi.
SIDA –Sindromul imunodeficientei
dobindite-
 stadiul avansat al infecţiei HIV,manifestari
polimorfe
 afectare neurologică
 disfuncţie cognitivă progresivă (ajungînd
pînă la demenţă),
 manifestări gastro-intestinale,
 respiratorii,
 cutaneo-mucoase etc.
 Diagnostic:criterii epidemiologice si
clinice,confirmare prin teste de laborator
(cel putin 2 teste: primul de screening si al doilea
de confirmare)
 Tratament: tratamentul antiretroviral a
îmbunătăţit în mod semnificativ supravieţuirea şi
calitatea vieţii bolnavilor în toate stadiile
evolutive ale infecţiei,dar boala nu este inca
vindecabila
tratamentul antiretroviral scade cu
aproximativ 50% riscul de transmitere a
infecţiei. Bolnavii trebuie să folosească în
continuare mijloace de protecţie pentru a
preveni transmiterea infecţiei
 Bibliografie
1.Infectii cu transmitere sexuala, Autori:Dr.Vasile
Benea,Dr.Catalin Popescu,Dr.Rozalia Olsavszky
Editura Plan B ISBN 973 -87037 - 7 – 8
2.Consiliere in ITS Autor:SECS,
Revizie stintifica Prof. Calin Giurcaneanu,Conf.Dr.Catalin Popescu
Editura Plan B
3.Servicii in domeniul SR adaptate pentru tineri
Fundatia Tineri pentru tineri,editura Dareco ISBN 973-86130-4-3
4.Planificare Familiala Ghid Practic ghid OMS editia 2008
ISBN 10973-87875-2-1
5.Sanatatea un drept vital al copilului Autor Dr. Alin Stanescu
EdituraPrintech 2006 ISBN 973-718-608-7