Liicente

software
DICHII VADIM
R-1742
 Ce este licențierea software-ului?
Atunci când o companie de software lansează o nouă aplicație software,
acel software este protejat de legile privind proprietatea intelectuală
privind drepturile de autor.
În calitate de proprietari ai drepturilor de autor, companiile de software
au dreptul exclusiv de a controla utilizarea și distribuția aplicațiilor pe
care le creează.
O licență de software este un acord legal obligatoriu între un furnizor de
software și o companie sau o organizație IT care dorește să își folosească
produsele software. Acesta stabilește reguli, cerințe și linii directoare
pentru ambele părți, în special referitoare la modul în care licențiatul
poate utiliza software-ul, modul în care vor fi determinate costurile de
utilizare și măsura în care licențiatul poate copia, modifica sau distribui
software-ul.
Care sunt diferitele tipuri de licențe
software?
Familiarizarea cu tipurile de licență software vă poate ajuta să luați decizii
mai inteligente atunci când negociați acorduri de licențiere software și să
vă mențineți organizația în conformitate cu contractele software.
 Tipuri de licență software open source

Distincția cheie între software-ul open

source și cel proprietar este modul în care
tratează accesul la codul sursă. Termenul
„cod sursă” se referă la documentele text
reale care conțin codul aplicației, scrise în
limba aleasă de programator.
Cu acces la codul sursă, o companie sau o
organizație IT poate inspecta cu ușurință
funcțiile aplicației și poate face modificări
în funcție de nevoile lor de afaceri.
 1. Licență de domeniu public
Un programator sau o companie care creează software protejat prin drepturi de autor poate alege
să renunțe la acest drept de autor donând software-ul pentru domeniul public.
Software-ul din domeniul public poate fi partajat, modificat, distribuit, comercializat și licențiat
în mod liber de către utilizatorul final, cu restricții în esență zero.
Lucrările literare precum piesele lui William Shakespeare și romanele celebre precum A
Christmas Carol (Charles Dickins) sau The Time Machine (H.G. Wells) fac, de asemenea, parte
din domeniul public. Asta înseamnă că oricine este liber să reimprime, să reproducă, să recreeze
sau să reinterpreteze aceste lucrări, să le vândă și să obțină profit.
Proprietatea intelectuală asociată acestor lucrări, ca și în cazul programelor open source, aparține
publicului.
 2. Licență permisivă
O licență permisivă este ca o licență de domeniu public, dar poate conține restricții limitate cu privire
la modul în care utilizatorul final poate modifica sau distribui software-ul.
Avantajul licențierii permisive pentru creatorii de software este că le permite să își păstreze
proprietatea intelectuală și să păstreze un anumit control asupra modului în care software-ul lor este
utilizat, continuând în același timp să sprijine dezvoltarea open-source și chiar să acorde licențe
gratuite pentru produsul lor.Există mai multe subtipuri de licențe software permisive, fiecare cu
proprii termeni și condiții specifice pentru modul în care software-ul licențiat poate fi modificat sau
redistribuit.
 3. Licențe restrictive
Licențele restrictive pot fi menționate prin alte câteva nume, inclusiv licențe reciproce și licențe
copyleft (o piesă pe termenul drept de autor). Cel mai obișnuit tip de licență de software
restrictiv utilizat astăzi este GNU General Public License (GPL) v3.0, creat de Free Software
Foundation.
Cu o licență GPL v3.0, utilizatorului final i se acordă permisiunea de a copia, distribui sau
modifica programul software licențiat, dar cu o singură avertizare: orice adaptări ale codului
sursă pot fi distribuite numai sub aceeași licență software GPL v3.0. .
Rezultatul este că chiar și cumpărătorii unui produs software derivat licențiat conform GPL
v.3.0 vor avea dreptul să primească codul sursă, să facă modificări și să copieze sau să
distribuie programul după cum doriți.
 LGPL
Licența GNU Lesser General Public License
(LGPL) a fost, de asemenea, creată de Free
Software Foundation.
Acest tip de licență software permite utilizatorului
final să modifice programul și să încorporeze
versiunea derivată într-un produs software
proprietar care poate fi licențiat în condițiile proprii
și la propria lor discreție.
Acest lucru este în contrast cu termenii tipurilor de
licență software GPL, care necesită de obicei
creatorii de lucrări derivate pentru a oferi codul
sursă gratuit.
 Tipuri de licențe software proprii

Majoritatea organizațiilor IT se vor ocupa în primul

rând de licențele software proprietar de la furnizori
importanți precum Microsoft, Oracle, Adobe și
IBM.
Navigarea prin aceste acorduri de licență software
este un proces complex, care necesită frecvent
colaborarea dintre profesioniștii IT și consilierii
legali specializați în tehnologie și drept contractual.
Mai jos sunt câteva dintre tipurile de licențe
software proprii pe care profesioniștii IT ar trebui să
le cunoască.
1.Abonament vs Licențiere perpetuă

O licență de software perpetuă este una care acordă utilizatorilor

permisiunea de a utiliza un software pe termen nelimitat, de obicei pentru
un singur cost unic. Licențele perpetue par să reducă costurile de
proprietate pe viață - dar atenție, deoarece organizația dvs. IT poate ajunge
să plătească mai mult pentru extra, precum actualizări de software,
asistență pentru furnizori și întreținere continuă.
În schimb, licențele software bazate pe abonament sunt achiziționate lunar
sau anual și acordă utilizatorului drepturi de operare a software-ului numai
în perioada de abonament specificată.
2.Licențierea utilizatorilor: utilizatori
numiți versus utilizatori concurenți
Licențierea utilizatorilor permite furnizorilor de software să își stabilească
taxele de licențiere în funcție de numărul de persoane care vor utiliza
software-ul la organizația dvs. IT. Cele mai frecvente tipuri de licențiere
pentru utilizatori sunt denumite licențierea utilizatorilor și licențierea
simultană a utilizatorilor.
Pentru licențierea utilizatorilor denumiți, fiecare licență software este
atribuită unei persoane, împreună cu o autentificare și o parolă pe care le
pot utiliza pentru a accesa în siguranță software-ul de pe orice dispozitiv.
Licențele de utilizator denumite nu pot fi partajate între membrii
personalului, dar poate fi posibil să le transferați între angajați în mod
permanent, individual.
 3.Licențierea dispozitivelor
Unii furnizori de software aleg să licențieze aplicația
pe bază de dispozitiv.
Acest tip de licență software acordă utilizatorului
permisiunile de instalare și operare a software-ului pe
un anumit laptop, computer sau dispozitiv de centru
de date - oricare dintre acestea este cel mai potrivit
pentru aplicație.
Licențierea dispozitivelor este adesea o opțiune mai
rentabilă în scenarii în care mai mulți angajați folosesc
același computer pentru a-și îndeplini rolurile de
serviciu.
 4. Licențierea în rețea

Licențele de rețea sunt un tip de licență software

popular în organizațiile de întreprinderi cu peste
1000 de angajați.
Licențierea în rețea acordă acces software
tuturor utilizatorilor și dispozitivelor conectate
la o anumită rețea. O licență de rețea poate
accepta un număr nelimitat de utilizatori sau
poate fi utilizată pentru a suporta un model de
licențiere simultan care restricționează numărul
total de sesiuni din rețea pentru acea aplicație
specifică.
Avantajele managementului activelor
software
1. Îmbunătățiți supravegherea și minimizați deșeurile - Un program de
gestionare a activelor software conferă organizației IT o supraveghere
completă a activelor IT în cadrul unei organizații
2. Optimizați cheltuielile IT și găsiți economii - organizațiile IT își pot
optimiza cheltuielile software și pot găsi oportunități de a economisi
bani cu gestionarea licențelor software
3. Reduceți riscurile financiare și de litigiu cu respectarea licențelor -
Conformitatea licențelor software este forța motrice a adoptării
instrumentelor software de gestionare a activelor IT.
Care sunt riscurile unei gestionări slabe a
licențelor de software?
Gestionarea deficitară a licențelor software duce la tot felul de consecințe
negative, inclusiv cheltuieli IT ineficiente și bugete irosite pentru excesul
de licențe software - dar cele mai mari sunt de departe riscurile financiare
și juridice ale nerespectării acordurilor de licențiere software.
Organizațiile IT ar trebui să fie conștiente de faptul că auditurile software-
ului sunt afaceri mari. Diverse rapoarte au sugerat că furnizorii majori
precum Adobe și Oracle câștigă până la 20% din veniturile lor prin
audituri de software. Există chiar și o organizație numită Business
Software Alliance care oferă recompense monetare mari angajaților care
raportează utilizarea neconformă a software-ului în cadrul propriilor
companii.