1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

Software liber
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

A nu se confunda cu Freeware (software gratuit).

Se numește software liber (din engleză free

software, tradus uneori, simplu, ca program liber,
deși noțiunea de „software” desemnează totalitatea
programelor dintr-un sistem de calcul, inclusiv
documentația, fișierele de configurare etc.) un tip de
software care poate fi studiat, modificat, îmbunătățit și
distribuit cu restricții minime. Scopul restricțiilor este
de a asigura continua răspândire a acestor programe,
fără a limita drepturile altor utilizatori de a le utiliza,
copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți. Astfel Sisteme precum Debian sunt compuse aproape[1]
în întregime din software liber
de drepturi sunt de regulă restricționate în cazul
software-lui proprietar. Software-ul liber este în
general disponibil gratuit, însă gratuitatea nu este absolut necesară. De asemenea, conceptul de
software liber este folosit și în alte domenii decât crearea de programe; de exemplu, conținutul
Wikipediei este una din aceste inițiative.

Pentru a putea fi considerat software liber, software-ul propriu-zis trebuie să fie distribuit
întotdeauna împreună cu codul sursă al programului precum și cu o notă de copyright care să descrie
și să permită libertățile enumerate mai sus. O asemenea notă se numește o „licență software”. Un
exemplu de licență software liber foarte des folosită este licența GPL. Programele aflate în domeniul
public sunt considerate și ele software liber dacă sursa programului este disponibilă.

Mișcarea pentru Software Liber (din engleză Free Software Movement, abreviat FSM) a fost inițiată
în anul 1983 de Richard Stallman ca o mișcare socială și politică, scopul ei fiind prezervarea
libertăților fundamentale ale utilizatorilor.[2] Pentru ca mișcarea să se întărească, Stallman a înființat
în anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația
a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă
activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005
a fost creată organizația The Software Freedom Law Center,[3] cu scopul de a proteja și intensifica
legal mișcarea.

Alți termeni comuni prin care se desemnează mișcarea software liber sunt, în engleză, software libre,
free and open source software (FOSS) și free, libre and open source software (FLOSS).

Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele
freeware, acestea din urmă nepermițând activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele
cazuri, redistribuirea liberă.[4][5] Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă
deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 1/6
1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

Cuprins
Istoric
Formele de libertate
Software liber versus software cu sursă deschisă
Software liber versus software proprietar
Confuzia între „software liber” și „software gratuit”
Note
Vezi și
Legături externe

Istoric
Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea
mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și 1970 libertățile
prevăzute de softul liber erau norma. Software-ul era distribuit în
cadrul comunităților de utilizatori, fabricanții de hardware fiind
bucuroși că altcineva scrie programe care să pună în funcțiune
echipamentul fabricat de ei. Au existat chiar organizații precum
SHARE al căror scop era distribuirea gratuită de software. Toate
acestea s-au schimbat o dată cu creșterea costului producerii
programelor software. În anii 1970 au apărut primele măsuri de
restricție a distribuirii programelor, cum ar fi distribuirea
programelor în formă binară. Scopul acestora era să-i împiedice
pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În
1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și
programele software.

În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence

Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de
operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru
Richard Stallman, fondatorul
Software Liber a fost înființată în 1985.
mișcării software liber
Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de
o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems.[6][7][8][9][10] Datorită
costurilor reduse, multe companii au ales software liber pentru site-urile de vânzări pe Internet. De
asemenea multe industrii au început să utilizeze tehnici similare cu cele folosite în dezvoltarea
software-ului liber în procesul de dezvoltare și cercetare. De exemplu, tot mai multe platforme
hardware și microcipuri sunt dezvoltate conform principiilor software-ului liber, cu specificații
publicate în licențe copyleft.

Formele de libertate
Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru forme de libertate
utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 2/6
1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

1. Libertatea 0 — de a utiliza programul în orice scop

2. Libertatea 1 — de a studia modul de funcționare a programului și de a-l adapta nevoilor proprii
3. Libertatea 2 — de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui, gratuit sau contra unei sume
de bani care să acopere costurile de desfacere
4. Libertatea 3 — de a îmbunătăți programul și de a pune îmbunătățirile la dispoziția publicului, în
folosul întregii societăți

Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți (existența
tuturor celor patru libertăți delimitează precis, matematic, categoria de „software liber”, constituind o
definiție)[11]. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile 2 și 3, dar nu
tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului
liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau
nu, astfel că programele freeware nu reprezintă software liber.

De obicei, licențele de software liber sunt create în așa fel încât aceste libertăți să nu poată fi restrânse
odată cu redistribuirea programului, dar există și licențe mai permisive care permit chiar și înglobarea
unor părți ale programelor libere în software-ul proprietar, ca de exemplu licența BSD.

Software liber versus software cu sursă deschisă

În câteva articole importante ale sale,[12][13] Richard Stallman critică tendința de a se folosi termenul
„cu sursă deschisă” (open source) aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software-ul liber și
software-ul cu sursă deschisă înseamnă același lucru, valorile morale pe care le scot în evidență cele
două denumiri sunt diferite: „software liber” pune accentul pe libertatea totală transmisă utilizatorilor
prin licența programului, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură
practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). R. Stallman
recomandă folosirea exclusivă a noțiunii de „software liber”, pentru a transmite publicului valori
morale mai înalte odată cu software-ul distribuit.

Există și persoane care spun că folosirea termenului „cu sursă deschisă” are doar rațiuni de ordin
lingvistic: în limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza dacă „free
software” se traduce ca „software liber” sau „software gratuit” — de aceea, se simțea nevoia unui
termen diferit, cu înțeles identic. Pornind de la exemplul lui Richard Stallman, „Think of Free
Software as free speech, not free beer” („Gândiți-vă la free software ca la libertatea cuvântului, nu ca
la bere oferită gratuit”), s-a încetățenit practica de a referi cele două sensuri ale cuvântului englezesc
„free” ca „free as in speech” sau „free as in beer”.

În practică, termenul „software liber” este mai des întâlnit printre programatori și pasionații de
informatică, iar termenul „software cu sursă deschisă” este mai des folosit în mediul de afaceri. Există
temerea că sublinierea prea evidentă a „activismului ideologic” legat de libertate în „Mișcarea Free
Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor
practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”.

Software liber versus software proprietar

Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența Publică Generală GNU GPL
tind să protejeze libertățile menționate mai sus, împiedicând totodată înglobarea codului sursă al
programelor în software-ul proprietar. Se forțează astfel programele proprietare care au folosit cod
distribuit sub GPL să fie relicențiate sub GPL, având astfel un caracter viral.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 3/6
1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

Spre deosebire de GPL, licența LGPL permite utilizarea de module de program liber din software-ul
proprietar, dacă acestea sunt legate dinamic, dar eventualele îmbunătățiri trebuie distribuite tot sub
LGPL.

Software-ul scris de Fundația pentru Software Liber este licențiat de obicei sub GPL sau GNU LGPL,
în funcție de poziția pe care software-ul o ocupă pe nișa respectivă de piață, cu scopul declarat de a
determina autorii de software derivat să folosească licența GPL, care oferă maximum de libertate
tuturor utilizatorilor (în cascadă). De exemplu, biblioteca glibc (care are mulți concurenți) este
licențiată LGPL, dar biblioteca readline (care deține o poziție de monopol de facto) a fost licențiată
GPL, cu scopul vădit de a determina toți programatorii care o vor (re)folosi să își distribuie software-
ul tot sub GPL.

Confuzia între „software liber” și „software gratuit”

Există o confuzie populară larg răspândită între noțiunea de „software liber” și cea de „software
gratuit” - accentuată de dublul înțeles al cuvântului englezesc free (v. necesitatea delimitării free as in
speech versus free as in beer), precum și de faptul că multe programe libere sunt, în același timp, și
programe oferite gratuit (prin voința autorilor lor). De aceea, este important de subliniat faptul că cele
două categorii de software nu trebuie confundate, fiindcă sunt diferite.

Exemple:

există programe gratuite (freeware) care nu sunt programe libere - v. cunoscutul Adobe Reader,
produs și distribuit gratuit de Adobe Systems
există programe libere care nu sunt gratuite - v. sistemul de operare Red Hat Enterprise Linux al
companiei Red Hat, un sistem de operare din familia GNU/Linux, alcătuit în proporție covârșitoare
din software liber, dar a cărui formă compilată (finită) este oferită contra cost, împreună cu
documentație și servicii de asistență.

Note
1. ^ „Explaining Why We Don't Endorse Other Systems - GNU Project - Free Software Foundation”
(http://www.gnu.org/distros/common-distros.html). Gnu.org. Accesat în 22 august 2010.
2. ^ Richard Stallman on the nature of the Free software movement (http://lists.gnu.org/archive/html/
emacs-devel/2008-03/msg00635.html) in 2008 on emacs-devel mailing list.
3. ^ „Software Freedom Law Center” (http://www.softwarefreedom.org).
4. ^ Dixon, Rod (2004). Open Source Software Law (http://books.google.com/books?id=9b_vVPf53x
cC&pg=PA4&dq=%22free+software%22+freeware#PPA4,M1) (în engleză). Artech House. p. 4.
ISBN 9781580537193. Accesat în 16 martie 2009. „On the other hand, freeware does not require
any payment from the licensee or end-user, but it is not precisely free software, despite the fact
that to an end-user the software is acquired in what appears to be an identical manner. Freeware
is provided to end-users at no cost, but free software provides more benefits than simply
delivering a no-cost product--indeed, for the end-user, there may be circumstances where the
monetary cost of acquiring free software exceeds the cost of freeware.”
5. ^ Graham, Lawrence D. (1999). Legal battles that shaped the computer industry (http://books.goo
gle.com/books?id=c6IS3RnN6qAC&pg=PA175&dq=%22Legal+battles+that+shaped+the+comput
er+industry%22+%22from+the+beginning+of+the+computer+age%22) (în engleză). Greenwood
Publishing Group. p. 175. ISBN 9781567201789. Accesat în 16 martie 2009. „Freeware, however,
is generally only free in terms of price; the author typically retains all other rights, including the
rights to copy, distribute, and make derivative works from the software.”

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 4/6
1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

6. ^ „IBM launches biggest Linux lineup ever” (http://web.archive.org/web/19991110114228/http://ww

w.ibm.com/news/1999/03/02.phtml) (în engleză). IBM. 2 martie 1999. Arhivat din original (http://w
ww.ibm.com/news/1999/03/02.phtml) la 10 noiembrie 1999.
7. ^ Farrah Hamid (24 mai 2006). „IBM invests in Brazil Linux Tech Center” (http://lwn.net/Articles/18
5602/) (în engleză). LWN.net.
8. ^ „Interview: The Eclipse code donation” (http://www.ibm.com/developerworks/linux/library/l-erick.h
tml) (în engleză). IBM. 1 noiembrie 2001.
9. ^ „Sun begins releasing Java under the GPL” (http://www.fsf.org/news/fsf-welcomes-gpl-java.html)
(în engleză). Fundația pentru Software Liber. 15 noiembrie 2006. Accesat în 23 septembrie 2007.
„FSF president and founder Richard Stallman said, 'I think Sun has contributed more than any
other company to the free software community in the form of software. It shows leadership. It's an
example I hope others will follow.'”
10. ^ Rishab Aiyer Ghosh (20 noiembrie 2006). „Study on the: Economic impact of open source
software on innovation and the competitiveness of the Information and Communication
Technologies (ICT) sector in the EU” (http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/ict/files/2006-11-20-flo
ssimpact_en.pdf) (PDF) (în engleză). Uniunea Europeană. p. 51. Accesat în 25 ianuarie 2007.
11. ^ https://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html
12. ^ Why Open Source Misses the Point of Free Software - GNU Project - Free Software Foundation
(FSF) (http://www.gnu.org/philosophy/open-source-misses-the-point.html)
13. ^ Why “Free Software” is better than “Open Source” - GNU Project - Free Software Foundation
(FSF) (http://www.gnu.org/philosophy/free-software-for-freedom.html)

Vezi și
GNU
Richard Stallman
GNU FDL
Fundația pentru Software Liber
Debian GNU/Linux (GNU + Linux)
GNU GPL
Sursă deschisă
Carlo Piana

Legături externe
Definiția software-ului liber (http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html)
Filosofia proiectului GNU (http://www.gnu.org/philosophy/philosophy.ro.html)
Pagina GNU în limba română (http://www.gnu.org/home.ro.html)
Grupul pentru Software Liber din Cluj-Napoca (http://www.softwareliber.ro)
Proiectul OpenDisc (http://www.theopendisc.com)
Campania „Alege Software Liber” (http://alege.softwareliber.ro)
Which countries have open-source laws on the books? (http://www.networkworld.com/article/3114
619/open-source-tools/which-countries-have-open-source-laws-on-the-books.html)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Software_liber&oldid=14205090

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 mai 2021, ora 01:02.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 5/6
1/25/22, 1:08 PM Software liber - Wikipedia

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze
suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber 6/6