LibreOffice

Introducere

LibreOffice este o suită liberă (Open source) de aplicații pentru birotică, ce poate fi instalată
pe platformele: Windows, Macintosh și Linux. În pachetul LibreOffice se găsesc 6 aplicații
capabile să acopere toate nevoile ce apar în procesarea documentelor și a datelor:
1. Writer – este procesorul de text;
2. Calc – este componenta de calcul tabelar;
3. Impress – utilizată pentru creare și prezentare de diapozitive;
4. Draw – este un instrument de desenare;
5. Base – este o aplicație concepută pentru crearea și manipularea bazelor de date;
6. Math – este un editor de ecuații și funcții matematice.

Versiunea la care a ajuns suita LibreOffice este 7.0 iar kitul de instalare se poate descărca de
pe site-ul http://www.libreoffice.org – secțiunea download. Pachetul oferă suport și interfață
utilizator în limba română.
Înaintea efectuării procesului de instalare trebuie să verificați cerințele de sistem. Pentru
Windows acestea sunt (https://ro.libreoffice.org/get-help/system-requirements/):
 Microsoft Windows XP, Vista, Windows 7, sau Windows 8, Windows 10;
 Pentium PC (Pentium III, Athlon sau sisteme mai noi);
 256 MB RAM (512 MB RAM recomandat);
 Spațiu disponibil pe hard disk - minim 1.5 GB;
 1024x768 rezoluție (sau mai mare), minim 256 culori.
LibreOffice este compatibil cu mai multe formate de documente, cum ar fi Microsoft Word,
Excel, PowerPoint și Publisher, dar permite, în același timp, utilizarea unui standard deschis -
Open Document Format (ODF).
Pentru o comparație detaliată a pachetelor LibreOffice și Microsoft Office puteți studia acest
articol:https://wiki.documentfoundation.org/Feature_Comparison:_LibreOffice_-
_Microsoft_Office

Instalarea aplicației LibreOffice în limba română

Operația de instalare a LibreOffice presupune parcurgerea următorilor pași:

1
 Descărcarea kitului de instalare corespunzător de pe site-ul oficial:
https://ro.libreoffice.org/download/libreoffice-fresh

 Rularea kitului de instalare;

 În fereastra următoare bifăm "Custom" și apăsăm "Înainte";

 În fereastra de mai jos facem clic pe "+" din fața "Additional user interface
languages" iar din structura arborescentă selectăm limba română și apăsăm "Înainte";

2
 Se bifează toate opțiunile pentru a putea deschide aplicațiile Microsoft Office și
facem clic pe "Înainte";

 În această etapă bifăm opțiunile dorite și mergem mai departe executând clic pe
"Instalează";

 Finalizarea procedurii de instalare se face prin apăsarea butonului "Finish".

3
Deschiderea aplicației și realizarea configurărilor de bază

Pentru a deschide aplicația se face dublu clic pe pictograma corespunzătoare.

Se deschide o fereastră în care putem alege să deschidem una din cele șase aplicații, putem
să facem anumite configurări, se pot descărca extensii sau se pot alege diferite șabloane.

Înainte de a începe sa folosim aplicațiile din LibreOffice este necesar sa facem câteva
configurări referitoare la date despre utilizator, limba folosită, unitatea de masură utilizată,
timpul pentru salvare automată, tipul fișierelor salvate implicit etc.

4
Personalizare LibreOffice

LibreOffice permite personalizarea meniurilor și a barelor de instrumente, a scurtăturilor de

la tastatură, adăugarea de meniuri și bare de instrumente noi, atribuire de macro-uri diferitelor
acțiuni. Personalizarea poate continua, în funcție de nevoile utilizatorilor, prin instalarea
extensiilor disponibile pe site-ul oficial la adresa: http://extensions.libreoffice.org/extension-
center

Personalizarea meniurilor
Operația constă în modificarea comenzilor din conținutul meniurilor, rearanjarea categoriilor
de comenzi sau modificarea fonturilor de afișare ale acestora.
Pentru a efectua operațiile descrise mai sus trebuie să parcurgeți următoarele etape:
 Deschideți pagina de pornire LibreOffice (dublu clic pe pictograma corespunzatoare);
 Alegeți una dintre cele șase aplicații, de exemplu LibreOffice Writer;
 Din meniul "Unelte" selectați opțiunea "Personalizare";

 În fereastra "Personalizează" alegeți fila "Meniuri". Deschideți lista verticală din

secțiunea "Meniu" pentru a alege meniul pe care dorim să-l modificăm, de exemplu
"Editare".

5
  În secțiunea "Conținutul meniului" puteți folosi butoanele "Adaugă" și "Modifică"
sau săgețile pentru a adăuga, modifica sau repoziționa elementele din meniul curent.

 Modificările realizate pot fi salvate în LibreOffice Writer sau în documentul curent.

Crearea unui meniu nou
Personalizarea interfeței LibreOffice poate însemna chiar și generarea unui nou meniu.
Operațiile sunt simple și intuitive.
 La fel ca la personalizarea meniurilor trebuie să accesați din meniul "Unelte" -
opțiunea "Personalizare". Adăugarea unui meniu nou începe prin apăsarea butonului
"Add".

6
 Alegeți un nume pentru meniul creat.

 Utilizând săgețile poziționați meniul în locul dorit.

 Folosind pașii de la paragraful anterior adăugați comenzi în meniul nou creat.

7
  Finalizați crearea noului meniu prin apăsarea butonului "OK". Fereastra LibreOffice
Writer va conține acum un meniu nou - "Meniul meu".

Ștergerea unui meniu

8
Este posibil să doriți eliminarea unui meniu din aplicațiile LibreOffice. Operația este foarte
simplă și presupune parcurgerea următorilor pași:
 Meniul "Unelte" - "Personalizare";
 selectați fila "Meniuri";
 Selectați meniul pe care doriți să-l ștergeți (de exemplu "Meniul meu");
 Apăsați butonul "Meniu" și alegeți "Delete";
 Finalizați operația prin apăsarea butonului "OK".

Adăugare funcționalități cu ajutorul extensiilor

O extensie este un pachet care poate fi instalat în LibreOffice pentru a adăuga noi
funcționalități. Mai multe extensii sunt livrate și instalate o dată cu programul. Altele pot fi
descărcate de pe diferite site-uri. Centrul oficial de extensii LibreOffice (așa cum am precizat
și în secțiunea anterioară) este la adresa http://extensions.libreoffice.org/ de unde puteți
descărca gratuit. Puteți folosi anumite filtre pentru afișarea extensiilor dorite, după care puteți
descărca pachetul. Înainte de a descărca extensia citiți cu atenție descrierea precum și
comentariile celorlalți utilizatori.

9
Cum instalați o extensie? Urmați pașii de mai jos:
 Descărcați extensia (doar după ce v-ați documentat cu atenție);
 În LibreOffice selectați "Unelte" - "Gestionar de extensii";

 În fereastra "Gestionar de extensii" faceți clic pe butonul "Adaugă".

 Căutați și selectați extensia descărcată la pasul 1. Fișierul trebuie să aibă
extensia .OXT

10
 Apăsați "Open" pentru a începe instalarea extensiei. Citiți acodul de licențiere
(derulați până la sfârșit) și faceți clic pe butonul "Accept" pentru a continua
instalarea.

 După finalizarea instalării, extensia apare în lista managerului de extensii.

11
  Încheiațiprocedura de instalare prin apăsarea butonului "Închide" iar la următoarea
pornire a LibreOffice Writer extensia va fi disponibilă.

Exemplu de utilizare a extensiei instalată anterior:

12
Se precizează denumirea substanței chimice (în limba engleză), se stabilesc dimensiunile,
formatul imaginii, daca să fie afișate simbolurile elementelor etc.
La apăsarea butonului "OK" va fi generată o imagine (în format .GIF sau .PNG) cu formula
chimică a substanței respective.

Protejarea fișierelor cu parole

13
Pentru protejarea documentelor generate cu LibreOffice este necesară utilizarea parolelor.
Astfel, puteți stabili dacă la deschiderea fișierului trebuie introdusă parola, puteți alege ca
utilizatorii care accesează fișierul să poată deschide doar în citire iar pentru editare să
utilizeze parola.
Pentru a proteja un document trebuie să procedați astfel:
 Deschideți documentul pe care doriți să-l protejați cu parolă;
 Accesați opțiunea "Save As" din meniul "Fișier";
 În fereastra de dialog "Save As" bifați opțiunea "Salvează cu parolă" apoi apăsați
"Save"

 În fereastra de mai jos stabiliți parola pentru deschiderea documentului.

14
  Dacă doriți ca utilizatorii să poată deschide fișierul doar în citire trebuie să faceți clic
pe butonul "Opțiuni" (sau apăsați tasta O). În fereastra extinsă bifați "Deschideți
fișierul doar în citire".

 Pentru editarea documentului introduceți parola în locul indicat. Astfel toti utilizatorii
vor avea acces la conținut dar drept de editare vor avea doar acei utilizatori care dețin
parola.

Important: Editarea unui document protejat în acest sens se poate face deschizând fișierul
respectiv iar din bara de instrumente "Standard" selectați instrumentul "Editare fișier".
Introduceți parola în fereastra care se deschide, apăsați "OK" și puteți începe editarea.

Modificarea parolei:
 Deschideți fișierul parolat;

15
  Deplasați-vă la meniul "Fișier" - "Proprietăți" - fila "General";
 Apăsați butonul "Schimbare parolă" și introduceți parola nouă.

OBS: LibreOffice folosește un mecanism de criptare foarte puternic, care face aproape
imposibilă recuperarea conținutului unui document, dacă pierdeți sau uitați parola.

Comenzi rapide de la tastatură

Puteți folosi LibreOffice fără ajutorul mouse-ului sau touchpad-ului, utilizând o serie de
comenzi rapide de la tastatură. În tabelele de mai jos veți gasi câteva dintre cele mai uzuale
scurtături valabile în oricare dintre aplicațiile pachetului LibreOffice.

Pentru managementul documentelor:

Comenzi rapide Rezultate

Ctrl+F4 sau Alt+F4 Închide documentul curent.
Ctrl+O Lansează dialogul de deschidere pentru deschiderea unui document.
Ctrl+S Salvează documentul curent. La prima utilizare a comenzii se va
deschide fereastra de dialog „Salvare ca”.
Ctrl+N Crează un document nou.
Ctrl+P Deschide fereastra „Imprimă” („Print”) .
Ctrl+Q Închide aplicația.

Pentru editarea documentelor:

Comenzi rapide Rezultate

Ctrl+X Decupează itemii selectați

16
Ctrl+C Copiază itemii selectați și memorează informația în clipboard
Ctrl+V Lipește itemii decupați sau copiați
Ctrl+Shift+V Deschide fereastra de dialog „Lipește special”
Ctrl+A Selectează tot
Ctrl+Z Anulează ultima acțiune
Ctrl+Y Repetă ultima acțiune
Ctrl+F Deschide fereastra de dialog „Caută”
Ctrl+H Deschide fereastra de dialog „Caută și înlocuieste”

O gama variată și numeroasă de comenzi rapide ce pot fi utilizate în LibreOffice puteți găsi la
adresa: https://help.libreoffice.org/Writer/Shortcut_Keys_for_Writer

17
 LibreOffice Writer

Ce este Writer?

Writer este editorul de text din pachetul LibreOffice care oferă posibilitatea de a:
 crea documente text în care putem insera imagini, grafice, tabele, figuri etc.
 adăuga sau șterge paragrafe, a utiliza tipuri diverse de caractere, culori și dimensiuni;
 verifica ortografic, AutoCorecție, a despărți în silabe;
 găsi și înlocui caractere;
 îmbina corespondența;
 încorpora sau lega grafice, foi de calcul, și alte obiecte;
 integra baze de date;
 exporta în format .pdf, .html, .xhtml, .xml, și mai multe versiuni ale fișierelor
Microsoft Word;
 folosi o gamă variată de stiluri și șabloane;
 se conecta la clientul de e-mail.

Deschiderea aplicației

Aplicația LibreOffice Writer poate fi deschisă utilizând una dintre următoarele variante:
 Start → Toate programele → LibreOffice → LibreOffice Writer;
 Dublu clic pe pictograma LibreOffice → clic pe opțiunea Document Writer;

 Scrieți comanda "swriter" în fereastra "Run"

18
Închiderea aplicației

Se poate realiza fie apăsând clic pe butonul Închidere, fie clic pe meniul ”Fișier” → ”Ieșire
LibreOffice”. Același rezultat obțineti prin utilizarea unei comenzi rapide de la tastatură:
CTRL+Q, CTRL+F4 sau ALT+F4.

Fereastra curentă poate fi inchisă din meniul "Fereastră" - Închide fereastra (Ctrl+W).
Efectul comenzii este de a reveni în fereastra de start LibreOffice.

La părăsirea aplicației trebuie să aveți în vedere dacă ați salvat informațiile din fișier. În cazul
în care nu ați salvat dar ați dat fișierului un nume, pe ecran va apărea un mesaj în care
confirmați sau nu informațiile adăugate de la ultima salvare.

Elemente de interfaţă ale ferestrei Writer

În imaginea de mai jos puteți vedea principalele elemente de interfață ale ferestrei
LibreOffice Writer în modul de vizualizare "Aranjare pentru imprimare".

19
 Bara de titlu afișează numele fișierului curent urmat de extensie și suita din care face parte
editorul. Un document nou creat va avea numele implicit Neintitulat 1. La salvarea fișierului,
acest nume poate fi personalizat prin introducerea unui nume la alegere, în funcție de
conținutul documentului.

Bara de meniuri cuprinde meniurile din editorul Writer. Un clic pe unul dintre meniuri are
ca efect derularea unei liste de comenzi și opțiuni. Selectarea unei comenzi sau opțiuni se
face prin clic pe comanda sau opțiunea dorită. Unele dintre comenzile din bara de meniuri se
regăsesc și pe barele de intrumente sub formă de pictograme.

Bara de instrumente standard cuprinde butoane care sunt asociate cu diferite comenzi (de
exemplu clic pe butonul "Creează"este similar operației: Fișier → Creează → Document
text).

Bara de defilare se utilizează pentru a naviga în document: sus, jos, stânga, dreapta.

20
Rigla este instrumentul utilizat pentru ghidarea la alinierea caracterelor și modificarea
dimensiunii marginilor documentului. Puteți schimba unitatea de măsură cu clic dreapta pe
una dintre rigle, iar din meniul contextual alegeți unitatea de măsura dorită.
Bara de stare - este amplasată în partea inferioară a ferestrei LibreOffice Writer și conține
informații legate numărul de pagini, contoare de cuvinte și caractere, stilul de pagină utilizat,
limbă, panoramare etc.
OBS: Interfața poate suferi modificări în sensul că pot fi adăugate bare de instrumente noi
sau pot fi eliminate bare de instrumente existente, poate fi activată sau dezactivată afișarea
barei laterale (Sidebar).

Meniuri

Fișier Editare
Conține opțiuni pentru lucrul cu fișiere Contine optiuni pentru operatiile necesare
(creare, deschidere, salvare, export etc.) editării unui document (copiere, lipire,
ștergere, selectare, căutare și înlocuire etc.)

21
Vizualizare Inserare
Conține optiuni necesare pentru a stabili Conține opțiuni pentru inserarea în
modul de afisare a documentului (de documentul curent a caracterelor speciale,
exemplu, aranjare pentru imprimare), antet, subsol, generare cuprins etc.;
precum și opțiuni pentru configurarea
ferestrei de aplicație (de exemplu, bare de
instrumente);

22
Formatare
Conține opțiuni necesare pentru formatarea
textului, obiectelor, fundalurilor, aplicare
stiluri etc.;
Tabel
Conține toate comenzile necesare creării și
modificării tabelelor existente în documentul
curent (inclusiv conversia tabelelor în text și
invers).

23
 Unelte Fereastră
Cuprinde opțiuni pentru ortografie și Conține opțiuni care se pot utiliza pentru
gramatică, limbă, contor de cuvinte, organizarea ferestrelor document.
personalizarea aplicației etc;

Ajutor – este meniul care oferă asistență

utilizatorului și oferă informații despre varianta
de LibreOffice folosită.

Bara laterală (Sidebar)

Bara laterală Writer este localizată în partea dreaptă a ferestrei. Dacă la deschiderea
LibreOffice Writer nu vedeți bara laterală faceți clic pe meniul "Vizualizare" și bifați "Bară
laterală". Bara laterală este un amestec de bare de instrumente și bare de dialog și conține
patru file (tab-uri):
 Proprietăți;
 Stiluri și Formatare;
 Galerie;
 Navigator.
Fiecare filă conține o bară de titlu și unul sau mai multe panouri. Barele de instrumente și
panourile laterale pot partaja mai multe funcții.

24
Unele panouri conțin butonul "Mai multe opțiuni" care, atunci când este apăsat, deschide o
fereastră de dialog care permite mai multe opțiuni de editare, mai multe controale. Atât timp
cât o fereastră de dialog este deschisă editarea documentului este blocată.

Fila "Proprietăți" - conține instrumente pentru formatarea directă a documentului și conține

3 panouri:
 Caracter: cuprinde instrumente pentru formatarea textului cum ar fi: tipul de
font, dimensiunea fontului, culoarea, stilul și spațierea;
 Paragraf: are instrumente pentru alinierea textului, liste sau marcatori, culoare
de fundal, indentare și spațiere;
 Pagină: este un panou care permite formatarea paginii din punct de vedere al
dimensiunii, orientării paginii, stabilirea marginilor și a numărului de coloane.
Fila "Stiluri și Formatare" - gestionează stilurile utilizate în document, permite
modificarea stilurilor existente sau crearea de stiluri noi. Același panou poate fi accesat din
meniul "Formatare" - "Stiluri și formatare" (sau apăsați tasta F11).
Fila "Galerie" include imagini și diagrame care pot fi inserate în document. Imaginile sunt
organizate pe diferite teme (Buline, Calculatoare, Diagrame, Finanțe, Fundaluri, Săgeți etc.)
Pentru o bună organizare a imaginilor aveți posibilitatea să adăugați teme noi. Panoul se
poate deschide și din meniul "Unelte" - Galerie sau prin apăsarea instrumentului "Galerie"
din bara de instrumente "Standard".
Fila "Navigator" - permite căutarea în document și reorganizarea informației prin selectarea
diferitelor tipuri de conținut (tabele, imagini, semne de carte, legaturi web). Aceleași opțiuni
pot fi deschise din meniul "Vizualizare" - "Navigator" (sau apăsați tasta F5).
Modificarea vizualizării documentelor
LibreOffice Writer are mai multe moduri de vizualizare a unui document:

25
  Aranjare pentru imprimare;
 Aspect de pagină web;
 Pe tot ecranul (Ctrl+Shift+J).
Pentru a stabili un mod de vizualizare al documentului trebuie să faceți clic pe meniul
"Vizualizare" și din lista de opțiuni alegeți varianta dorită. În mod implicit vizualizarea
documentelor Writer se face în varianta "Aranjare pentru imprimare". Dacă lansați modul de
vizualizare "Pe tot ecranul", pentru revenire apăsați tasta ESC.

Puteți alege, de asemenea, din meniul "Vizualizare" opțiunea "Zoom" iar din listă aveți
posibilitatea să stabiliți un mod convenabil pentru vizualizarea paginii:
 Pagină întreagă;
 Lățime pagină;
 Vizualizare optimă;
 50%;
 75%;
 100%;
 150%;
 200%;
 Zoom.
Dacă selectați "Zoom" se deschide fereastra "Zoom și dispunere a paginilor" în care stabiliți
factorul de mărire dorit precum și modul de dispunere a paginilor din documentul Writer.

26
OBS: Operații similare se pot face cu ajutorul instrumentelor de pe bara de stare.

Navigare rapidă în interiorul documentelor

Navigarea în interiorul documentelor nu reprezintă o problemă atunci când volumul

informațiilor este mic. Pe măsură ce conținutul se extinde pe un număr tot mai mare de pagini
iar tipurile de obiecte (tabele, imagini, grafice, titluri, desene, secțiuni etc.) sunt din ce în ce
mai variate, se impune utilizarea unor instrumente care să permită deplasarea rapidă în
diferite zone ale documentului.
În LibreOffice Writer butoanele de navigare pot fi disponibile astfel: din meniul ”Unelte”
selectăm opțiunea ”Personalizare”, click pe tab-ul ”Bare cu unelte”, iar din secțiunea
”Category”, selectăm ”Navighează”.

27
Din lista cu toate comenzile posibile pentru navigare, vom selecta comenzile ”Pagină
precedentă” și ”Pagină următoare”, apoi click”Add Item” și ”Ok”

28
Butoanele de navigare ”Pagină precedentă” și ”Pagină următoare”, vor apărea inserate în
bara de instrumente ”Formatare”.

Crearea unui document nou

Când lansați LibreOffice se deschide fereastra de start din care aveți posibilitatea să selectați
tipul fișierului (document, foaie de calcul, prezentare, desen, formule matematice, bază de
date).
Dacă lucrați deja în Writer și doriți să deschideți un document nou de tip text, alegeți una din
variantele:
 Fișier → Creează → Document text;
 Comanda rapidă de la tastatură: Ctrl + N;
 Clic pe butonul "Creează" din bara de instrumente standard.

Pentru deschiderea altui tip de document atunci când vă aflați în Writer alegeți una dintre
variante:
 Fișier → Creează și executați clic pe tipul de fișier pe care doriți să îl
deschideți;
 Apăsați pe marcatorul săgeată de lângă butonul Creează din bara de
instrumente "Standard".

29
Generarea unui șablon

Dacă utilizați des o anumită schiță de document, puteți crea propriul șablon sau puteți utiliza
expertul pentru creare de șabloane. Un șablon reprezintă un document model care se
utilizează pentru a crea alte documente. De exemplu, aveți posibilitatea să creați un șablon
care să conțină antetul unității la care vă desfășurați activitatea.
Șabloanele pot conține text, elemente grafice, pot include stiluri precum și configurări
realizate de utilizator cum ar fi unitatea de măsură, limbă etc.
Dacă nu specificați un șablon când începeți să lucrați, documentul se deschide cu șablonul
implicit pentru acel tip de document.

Crearea unui șablon dintr-un document

Pentru a crea un șablon dintr-un document procedați astfel:

 Deschideți un document nou sau existent de tipul celui pe care doriți să-l
transformați într-un șablon (text, foi de calcul, desen, prezentare);
 Adăugați și formatați conținutul, realizați configurările pe care doriți să le
conțină documentul pe care îl creați ca șablon, de exemplu (antet, semnătura
etc.). Puteți stabili și setări pentru imprimantă;
 Selectați meniul Fișier → Șabloane → Salvare ca șablon;
 În fereastra de dialog Management de șabloane sunt afișate folderele implicite
și, dacă e cazul, foldere create de utilizatori;
 Selectați directorul Șabloanele mele;
 Selectați Salvează;
 În caseta de dialog care se deschide, tastați un nume pentru noul șablon și
faceți clic pe Ok;
 Închideți fereastra de dialog Management de șabloane.

Exemplu: Realizarea unui șablon care să fie utilizat pentru eliberarea adeverințelor într-o
unitate școlară.
1. Deschidem documentul și editez conținutul;

30
2. Deschidem meniul Fișier → Șabloane → Salvare ca șablon;

3. Apăsăm butonul "Salvează" și denumim șablonul;

Puteți crea un document nou bazat pe șablonul creat folosind calea: Fișier → Crează →
Șabloane. Selectați șablonul "Adeverinta", deschideți-l și începeți editarea noului document.
OBS. - Prin editarea documentului nu se produc modificări asupra șablonului. Obțineți un
document nou în editarea căruia s-a plecat de la elementele șablonului.

Stabilirea unui șablon implicit

31
Pentru a stabili un șablon implicit care să se deschidă când lansați o aplicație din pachetul
LibreOffice procedați astfel:
 Clic pe meniul Fișier → Șabloane → Administrare;
 În caseta de dialog Management de șabloane deschideți folderul care conține
șablonul pe care doriți să-l setați ca implicit, apoi selectați șablonul;
 Clic pe butonul Definește ca implicit.

Observați că la selectarea unui șablon se activează o serie de instrumente care permit operații
de editare, ștergere, mutare sau export.
După ce ați stabilit formatul șablonului, documentele create din acest moment vor avea
setările stabilite în șablon.

Deschiderea unui document existent

Pentru a deschide un fișier salvat într-o sesiune de lucru anterioară, alegeți una dintre
variante:
 identificați locația în care se află fișierul și dați dublu clic pe fișierul pe care doriți să
îl deschideți;
 identificați locația în care se află fișierul și dați clic dreapta pe fişier şi selectați din
meniul contextual opţiunea Deschidere;
 având aplicaţia Writer deschisă accesați opţiunea Deschide din meniul Fişier (puteți
folosi şi combinaţia de taste Ctrl+O), iar în fereastra care se deschide căutați, selectați
fişierul care vă interesează şi apăsați butonul Deschidere;
 având aplicaţia Writer deschisă dați clic pe butonul Deschide din bara de instrumente
standard (lângă butonul Deschide aveți un marcator săgeată care permite afișarea,
selectarea și deschiderea ultimelor documentelor lucrate).

Important

32
În caseta de dialog Deschidere, aveți posibilitatea să selectați orice fișier lucrat într-una din
aplicațiile LibreOffice. Pentru a reduce lista de fișiere selectați tipul de fișier pe care îl căutați
(odt, doc, txt, ods, odp...).

Puteți deschide, de asemenea, un document existent, care este într-un format pe care
LibreOffice îl recunoaște.

Salvarea documentelor

Salvarea unui document este necesară atunci când dorim ca datele din fișierul curent să fie
stocate pe un suport de memorie externă. Se recomandă ca salvarea unui fișier să se facă încă
de la începutul sesiunii de lucru pentru a evita neplăcerile cauzate de o eventuală cădere de
tensiune. Salvarea implicită a documentelor în LibreOffice generează fișiere în format ODF
(Open Document Format). Writer generează implicit fișiere cu extensia .ODT

Pentru a salva documente alegeți una dintre variante:

 clic pe Fișier → Salvare (sau Ctrl + S). Se deschide fereastra de dialog
Salvare ca în care trebuie să precizați numele și locația în care doriți să salvați
fișierul. Dacă fișierul are deja nume, selectarea comenzii Salvare are ca efect
salvarea informațiilor adăugate în fișierul curent, fără a vă mai cere nume.
Foarte important este faptul că puteți alege tipul cu care doriți salvarea
fișierului, aceasta putându-se realiza și în format Microsoft Word. Se
recomandă ca, dacă doriți să salvați în format Microsoft Word să utilizați
extensia .doc și nu formatul .docx.

33
  clic pe butonul Salvează din bara de instrumente standard;

 clic pe Fișier → Salvare ca. Se recomandă utilizarea acestei comenzi în cazul

în care fișierul are deja un nume dar doriți să salvați o copie cu alt nume. Se
deschide fereastra de dialog Salvare ca în care puteți schimba numele, locația
de salvare și tipul fișierului;
 clic Fișier → Salvează tot salvează toate documentele deschise într-o sesiune
de lucru LibreOffice.
Nu uitați că puteți să vă protejați documentele cu parolă, opțiune pe care o puteți alege în
fereastra de dialog "Salvare ca" așa cum am descris în secțiunea "Protejarea fisierelor cu
parolă".

Inserarea obiectelor în documentul Writer

LibreOffice Writer permite inserarea unei game variate de elemente cum ar fi:
 Antet și subsol;
 Imagini;
 Grafice;
 Instrumente pentru desenare;
 Hyperlink-uri;
 Semne de carte;
 Simboluri;
 Dată calendaristică;
 Notă de subsol și notă de final;

În paginile următoare vor fi descrise operațiile de inserare și configurare pentru fiecare

componentă din lista anterioară.

34
Antet și subsol

Antetul reprezintă acea zonă din partea superioară a paginii, situată deasupra marginii
stabilită la formatarea paginii. Subsolul se află la partea inferioară a paginii sub margine. Atât
antetul cât și subsolul sunt zone în care se poate insera text, pot fi incluse elemente grafice,
fundaluri, diferite câmpuri (numărul paginii, data și ora, titlul sau autorul).
Puteți stabili sa aveți același antet/subsol pentru întreg documentul, puteți opta pentru un
atet/subsol diferit pe prima pagină, aveți posibilitatea de a seta un antet/subsol pentru paginile
impare diferit de antetul/subsolul paginilor pare. Dacă documentul are mai multe secțiuni
atunci puteți configura antet și subsol diferite pentru fiecare secțiune.

Inserarea unui antet/subsol

Accesați meniul "Inserare" → Antet → Stil implicit.

35
La fel procedați și în cazul inserării unui subsol ("Inserare"→ Subsol → Stil implicit)

După crearea antetului veți observa apariția unui marcator "Antet (Stil implicit)" care conține
o lista derulantă ce include următoarele opțiuni:
 Formatare antet;
 Border and Background;
 Ștergere antet;

36
  Insert Page Number;
 Insert Page Count.

Lansarea opțiunii "Editare antet" determină deschiderea ferestrei "Stil pagină: Stil implicit" la
fila "Antet".

Aici puteți stabili dacă antetul sa aibă același conținut stânga/dreapta (pagini pare/impare) sau
dacă prima pagina să aibă antet identic cu restul paginilor. Mai jos puteți stabili dimensiunile
pentru margini, înălțimea antetului sau bifați "Autopotrivire înălțime".
Apăsarea butonului "Mai multe" are același efect ca selectarea opțiunii "Margine și Fundal"
din lista derulantă de pe marcatorul "Antet". "Margine și Fundal" conține instrumente care vă
permit personalizarea avansată a antetului.

37
În fila "Borduri" aveți patru secțiuni:
 Aranjare linii;
 Linie;
 Padding;
 Stil umbră.
În fila "Zonă" puteți alege un anumit tip de fundal pentru antet. Fundalul poate fi: niciunul, o
culoare, degrade, bitmap, mozaic, hașură.

În fila "Zonă" puteți alege un anumit tip de fundal pentru antet. Fundalul poate fi: ”Fără
transparență”, ”Transparență”, ”Gradient”.
38
În momentul în care vă aflați în secțiunea antet sau subsol puteți edita informațiile din cele 3
zone: stânga, centru și dreapta. Pentru a trece de la o zona la alta a antetului/subsolului
folosiți tasta Tab. Dacă ați finalizat editarea antetului/subsolului faceți clic în interiorul
paginii pentru a părăsi zona de editare a acestor elemente.
Dacă doriți să ștergeți un antet trebuie să selectați opțiunea "Șterge antet" din lista derulantă a
marcatorului "Antet (Stil implicit)". Fereastra de dialog vă avertizează asupra faptului că tot
conținutul din antet va fi șters și nu se poate restaura.

Fișă de lucru

39
 1. Deschideți un fișier nou în care să enumerați pașii necesari salvării unui fișier în
aplicația Writer. Salvați fișierul într-un folder Fise, cu numele ”Salvarea unui fișier” și tipul
extensiei odt.

2. Salvați conținutul aceluiași fișier păstrând același nume, dar extensia să fie rtf.

3. Creați un fișier șablon care să conțină următoarele elemente:

• În antet să conțină textul: aplicația Writer, iar în subsol numele dvs.
• Salvați fișierul sub formă de șablon, cu numele Fisa de lucru în folderul Șabloanele
mele.
• Stabiliți ca acest șablon să se deschidă automat când lansați aplicația Writer.

Inserarea imaginilor

LibreOffice Writer permite inserarea de fotografii, desene, imagini scanate, imagini din
galeria Fontwork etc.

40
Pentru adăugarea de imagini într-un document, în funcție de sursă, procedați astfel:
1. Clic pe meniul "Inserare" → Imagine. În caseta de dialog "Inserare imagine"
navigați la folderul care conține imaginea, selectați și dați clic pe butonul Deschidere.

Imaginea selectată va fi inserată în document în locul unde se află cursorul. După inserarea
imaginii puteți executa asupra acesteia operații de editare, aliniere și încadrare în raport cu
textul, adăugare borduri etc. Toate operațiile se pot realiza cu ajutorul instrumentelor de pe
bara "Cadru" care se activează la selectarea imaginii.

41
2. Clic pe meniul "Inserare" → Imagine → Scanează → Selectează sursa. Acest lucru
este posibil dacă aveți un scaner conectat la computer. LibreOffice poate apela aplicația de
scanare și imaginea scanată va fi inserată în document. Trebuie să aveți în vedere că acestă
opțiune este posibil să nu vă furnizeze imagini de cea mai bună calitate.

Inserarea unei imagini din Galerie

LibreOffice Writer pune la dispoziția utilizatorilor imagini și sunete grupate într-o Galerie.
Pentru a insera o imagine într-un document dați clic pe meniul "Inserare" → Media →
Galerie.

42
Instrumentul "Galerie" este disponibil doar în aplicațiile Writer și Calc.
Imaginile sunt grupate pe teme (buline, calculatoare etc.) care pot fi dezvoltate prin
introducerea de teme noi și adăugarea propriilor imagini. Pentru afișarea imaginilor puteți
opta între Vizualizare icon sau Vizualizare detaliată.

În mod implicit, Galeria este poziționată deasupra spațiului de lucru dar poate fi mutată în
orice zonă a ecranului. Plasați cursorul mouse-ului peste o margine a ferestrei Galerie, apăsați
clic, țineți apăsat, mutați fereastra în ce zonă doriți și eliberați butonul mouse-ului.
Pentru a extinde Galeria poziționați cursorul mouse-ului pe linia care desparte rigla de
Galerie și în momentul în care acesta își modifică forma, dați clic și glisați în jos. Spațiul de
lucru se va redimensiona.

După ce ați accesat Galeria urmați pașii:

 selectați o temă (conținutul temei este afișat în fereastra galeriei);
 dați clic pe un obiect;
 trageți și plasați imaginea în document.
Dacă în Galerie dați clic dreapta pe un obiect, observați meniul contextual care vă pune la
dispoziție comenzile:
 Inserare - are ca efect inserarea obiectului în document;

43
  Inserare ca fundal - obiectul poate fi inserat ca fundal pentru pagină sau
paragraf;
 Previzualizare – permite afișarea obiectului;
 Titlu – afișează numele obiectului;
 Șterge – permite ștergerea obiectului din Galerie.

Adăugarea de obiecte în Galerie

1. Adăugarea unui fișier (sau a mai multor fișiere) într-o temă existentă
Dacă doriți să integrați în Galerie (în una dintre temele existente) obiecte pe care le utilizați
în mod frecvent, puteți proceda astfel:

 dați clic dreapta pe tema dorită și selectați Proprietăți din meniul contextual;
 clic pe tab-ul Fișier;
 identificați locația în care se află fișierul pe care doriți să-l inserați;
 clic pe Adaugă (dacă doriți să inserați toate fișierele din locația respectivă, dați
clic pe Adaugă tot; dacă doriți doar anumite fișiere țineți tasta Ctrl apăsată,
dați clic pe fișierele dorite și clic la Adaugă) ;
 clic pe Ok pentru a finaliza operația.

2. Adăugarea unei teme noi în galerie

Pentru a introduce o temă nouă în Galerie dați clic pe Temă nouă și urmați pașii de mai sus
începând cu identificarea locației fișierelor. Tema nouă va apărea în lista de teme chiar cu
numele Temă nouă. Puteți modifica numele noii teme cu clic dreapta pe aceasta și selectarea
opțiunii Redenumește.

Operații cu imagini
Fiecare imagine inserată are anumite proprietăți ce pot fi modificate. Pentru a-i schimba
proprietățile unei imagini într-un document, aceasta trebuie mai întâi selectată: dați clic pe
imaginea pe care doriți să o selectați. O imagine selectată va fi încadrată de mici ghidaje în
colțuri și pe marginile laterale. După selectare, putem utiliza fie meniul contextual, fie bara
de instrumente Cadru pentru a executa anumite operații.

1. Utilizarea meniului contextual

44
o Editează cu unealtă externă... – deschide imaginea din fișierul curent într-o
aplicație pentru editare imagini;
o Înlocuire… - înlocuieşte imaginea cu o alta aleasă

o Comprimă grafica... - comprimarea imaginilor poate conduce la optimizarea

dimensiunii fișierului prin reducerea rezoluției imaginii și renunţarea la
suprafeţe trunchiate;
o Salvează… - permite salvarea imaginii ca fișier independent într-o locație
aleasă de dumneavoastră;
o Ancoră… - inserarea ancorei: la pagină, la paragraf, în caracter, ca şi
caracter.

45
 o Rotate or flip – permite rotirea la stânga sau la dreapta cu 90º;
o Inserează Legendă... – vă permite introducerea de nume pentru imagine
alături de o scurtă descriere a acesteia și selectarea categoriei (nimic, desen,
ilustrație, tabel, text)

 Hartă a imaginii – O hartă a imaginii definește diferite zone ale imaginii numite
hotspoturi cu linkuri către pagini web, diferite fișiere din calculator sau către alte zone
ale aceluiași document. În filmul de mai jos puteți urmări cum se definesc hotspoturile
cu link-uri către diferite pagini web.
 Tăiere (decupare) – selectați imaginea și alegeți din meniul contextual opțiunea
Tăiere (se pot utiliza și tastele Ctrl +X sau meniul Editare →Decupare)
 Copiază – selectați imaginea și alegeți din meniul contextual opțiunea Copiază (se
pot utiliza și tastele Ctrl + C sau meniul Editare → Copiere). În acest moment
imaginea este copiată într-o zonă de memorie numită clipboard.
 Lipește – după ce imaginea a fost copiată în zona de memorie clipboard, aceasta
poate fi adăugată fie în documentul curent, fie în alt document: selectați din meniul
contextual opțiunea Lipire (se pot utiliza și tastele Ctrl + V sau meniul Editare →
Lipire).
Pentru ștergerea unei imagini selectați imaginea și apăsați tasta Delete sau Backspace.
Pentru mutare, selectați imaginea, mențineți butonul stâng al mouse-ului apăsat și mișcați
imaginea în direcția dorită. Eliberați butonul mouse-ului când imaginea a ajuns în poziția
dorită.

2. Bara "Imagine" și opțiunea ”Imagine” din meniul Formatare conțin instrumente care
permit editarea imaginii:
 Instrumentul "Filtru" - permite aplicarea unor efecte imaginii selectate. Pentru
a utiliza instrumentul Filtru, clic „Formatare” – „Imagine” – „Filtru”.


46
Următorul instrument vă permite afișarea imaginii în tonuri de gri, afișarea în alb și negru sau
varianta "Filigran" (prespălare)

47
 Intensificați nuanțele de roșu, verde sau albastru, reglați luminozitatea și
contrastul reglați nivelul Gama

 Stabiliți nivelul de transparență al imaginii selectate

 Puteți face flip vertical sau orizontal cu instrumentele indicate in figura de mai
jos:

 Imaginea poate fi rotită spre stânga sau spre dreapta cu câte 90 grade.

48
 Fișă de lucru

Realizați o fișă de lucru cu imagini, după modelul următor

(recomandare: salvați în prealabil imaginile în calculator astfel încât să
le introduceți în fișier folosind Inserare → Imagine → Din fișier).
Cerințe:
1. Imaginea să fie în dreapta textului și să fie încadrată cu
chenar cu linie continuă, de culoare verde.

2. Folosiți bara de instrumente Imagine astfel încât imaginea color să fie postată și în
tonuri de gri.

49
Grafice

Pentru reprezentarea grafică sugestivă a unor informații, aplicația Writer permite inserarea de
diagrame prin accesarea meniului "Inserare" → Diagramă. Rezultatul obținut este un grafic
de forma:

După inserarea graficului trebuie să formatați elementele acestuia, să alegeți forma potrivită,
să adăugați titlu, să specificați ce reprezentați pe axa orizontală și pe axa verticală etc. Pentru
aceasta trebuie să activați bara de instrumente executând dublu clic pe suprafața diagramei.

Din lista alegeți elementul pe care doriți să-l formatați:

Selectaţi din listă elementul

de formatat

După selectarea elementului din listă apăsați "Formatare selecție" ceea ce conduce la
deschiderea unei ferestre de configurare:

50
Un grafic trebuie să fie cât mai sugestiv pentru suita de valori pe care dorim să o
reprezentăm. De exemplu, putem reprezenta printr-un grafic cu bare verticale rezultatele
elevilor la o testare. Alegerea tipului de diagramă se face cu ajutorul instrumentului "Tipul
diagramei":

Într-o reprezentare grafică foarte importante sunt valorile. Puteți completa cu valori numerice
și text "Tabelul cu date":

51
În mod de editare diagramă (dublu clic pe grafic) meniurile vor include operații care se referă
la diagrama selectată.
Diagrama reprezentată în imaginea următoare reflectă rezultatele elevilor la două teste
denumite generic "Test 1" și "Test 2". Legenda "explică" faptul că testul 1 este reprezentat
de coloanele albastre iar testul 2 de coloanele portocalii.

Exemplu: Realizarea unei diagrame care să reprezinte rezultatele elevilor în urma unei testări
care a constat în rezolvarea a două teste: Testul 1 și Testul 2. Puteți urmări etapele realizării
graficului în filmul de mai jos:

52
 Fișă de lucru

1. Reprezentați grafic evoluția cursului valutar pentru monedele euro și dolar în raport
cu leul, pe parcursul a 7 zile.

2. 3 angajați candidează pentru poziția de lider a unei echipe de lucru ce include 50 de

persoane. La vot participă 47 de membri, iar rezultatele sunt următoarele:
22 voturi candidatul A
14 voturi candidatul B
11 voturi candidatul C
Folosiți o diagramă de tip disc pentru a reprezenta grafic aceste rezultate.

53
Instrumente pentru desenare

Cu ajutorul barei de unelte "Desen" puteți realiza desene, scheme, organigrame fără a părăsi
aplicația LibreOffice Writer.
Bara de unelte "Desen" poate fi afișată făcând clic pe meniul ”Vizualizare”→ Bare de
unelte →Desen. Implicit bara "Desen" este afișată în partea inferioara a ferestrei Writer,
deasupra barei de stare.
Desenele se creează folosind unelte simple cum ar fi linii, poligoane, elipse și forme
predefinite.

Pentru a utiliza un instrument de desen procedați astfel:

 dați clic pe instrumentul din bara de unelte Desen. Cursorul mouse-ului va lua
forma unui semn +;
 dați clic în locul în care doriți să creați desenul, țineți butonul mouse-ului
apăsat și mișcați mouse-ul pentru a realiza desenul;
 când considerați că forma inserată are dimensiunea și forma dorite eliberați
butonul mouse-ului;
 funcția de desenare selectată rămâne activă, astfel încât să puteți desena un alt
obiect de același tip;
 pentru a anula funcția de desen selectată apăsați tasta Esc sau faceți clic pe
instrumentulSelecteazăde pe bara Desen.
1 - Selectează – permite selectarea unui obiect desenat sau a mai multor obiecte desenate.
După ce ați dat clic pe instrumentul Selectează fixați indicatorul mouse-ului într-un colț al
obiectelor desenate, apăsați butonul stâng și mențineți apăsat până când desenele pe care
doriți să le selectați se încadrează într-o zonă dreptunghiulară.
Pentru a selecta un singur obiect e suficient să apăsați clic pe obiect.
Exemplu de selecție a mai multor obiecte desenate:

2 – Insert Line – permite desenarea liniilor drepte.

3 - Lines and Arrows – permite desenarea diferitelor tipuri de săgeţi şi linii.

54
4 – Curves and Polygons – permite desenarea unor curbe şi poligoane.

5 - Curbă – permite desenarea unei linii linii libere așa cum ați desena cu creionul pe foaia
de hârtie în formă de curbă, în diferite unghiuri, apăsând dublu clic.
6 – Poligon – permite desnarea unui poligon prin apăsare dublu clic pentru a încheia o formă.
7 – Dreptunghi – permite desenarea unui dreptunghi de mărime dorită.
8 – Dreptunghi rotunjit – permite desenarea unui dreptunghi ale cărui colţuri sunt rotunjite.
9 – Pătrat – permite desenarea unui pătrat.
10 – Elipsă – permite desnarea unei elipse într-o formă aleasă.
11 – Cerc – permite desenarea unui cerc.
12 – Triunghi isoscel – permite desenarea unui triunghi isoscel în mărimea dorită.
13 – Triunghi dreptunghic - permite desenarea unui triunghi isoscel în mărimea şi poziţia
aleasă.
14 – Basic Shapes - Formele simple - puteți alege o formă predefinită cum ar fi: triunghi,
dreptunghi, pentagon, hexagon, cilindru etc.

15 – Symbol Shapes – permite inserarea unor simboluri.

16 – Block Arrows – inserare săgeţi groase.

55
17 – Stars and Banners – steluţe şi bannere, permite desenarea unor obiecte în formă de stea
şi a unor bannere.

18 – Callouts - puteți alege forma predefinită potrivita pentru explicații.

19 – Flowchart - conține forme ce pot fi utilizate la realizarea unor scheme.

20 – Legende
21 – Insert Text Box - permite desenarea unei casete în care puteți introduce text. Inițial,
caseta de text nu are chenar definit. După ce introduceți text, puteți alege chenar sau culoare
de umplere.
22 – Fontwork - Deschide o ferestră din care puteți alege o variantă pentru scrierea unui text
într-o anumită forma grafică.

56
23 – Puncte - este un instrument care permite editarea punctelor atunci când se desenează o
linie liberă, de exemplu. Permite selectarea punctului, ștergerea punctului selectat,
modificarea curbelor.

24 – Toggle Extrusion - aplică sau anulează efectul 3D aplicat unei forme predefinite
desenată cu unul dintre instrumentele descrise mai sus.

Proprietățile obiectului desenat (culori, redimensionare, chenar etc.) pot fi modificate

(numai dacă obiectul e selectat) folosind fie bara de instrumente "Proprietățile desenului",
fie cu opțiunile din meniul contextual atunci când faceți clic dreapta pe obiectul selectat.

57
 Fișă de lucru

1. Folosind bara de unelte Desen realizați următoarea schemă logică:

START

Citește x, y

S:=x+y

Scrie S

STOP

2. Cu ajutorul barei de unelte Desen realizați următoarele figuri geometrice. Faceți

grup pe elementele ce compun fiecare figură. Folosind casete de text și legende, scrieți
denumirea fiecărei figuri, ca în exemplul de mai jos:

3. Realizați grup pe toate figurile geometrice însoție de explicații.

58
Hyperlink-uri

La tastarea unui text care reprezintă o adresă web, LibreOffice Writer este configurat să
genereze automat hyperlink pentru acel URL. Dacă nu se întâmplă acest lucru atunci mergeți
la "Unelte" - Setări Autocorectare - Opțiuni și bifați "Recunoaștere URL".
Crearea unei legături web se poate realiza prin intermediul ferestrei de dialog
"Hiperlegătură". Aceasta poate fi accesată din meniul "Inserare" - Hiperlegătură (Ctrl
+K).

Pentru inserarea unei legături web (hyperlink) procedați astfel:

 Selectați textul pe care doriți să-l transformați în hyperlink;
 Deschideți fereastra de dialog " Hiperlegătură " folosind meniul "Inserare"-
Hiperlegătură. Fereastra de dialog poate fi deschisă și prin apăsarea
butonului corespunzător de pe bara de instrumente "Standard" sau prin
comanda rapidă de la tastatură Ctrl + K


 În fereastra " Hiperlegătură " alegeți una dintre cele patru categorii din partea
stângă:
o Internet;
o Corespondență și știri;
o Document;
o Document nou.
 Introduceți detaliile necesare în funcție de categoria selectată la pasul anterior.
 Faceți clic pe butonul "Aplicați" și apoi pe butonul "Închide".

59
Editare hyperlink-uri

Dacă este necesară modificarea/editarea unei legături web procedați astfel:

 faceți clic oriunde în interiorul legăturii web;
 accesați meniul "Editare" - Legătură web;
 efectuați modificările după care apăsați butonul "Aplicați" (pentru a salva
modificările) și apoi pe butonul "Închide" (pentru a părăsi fereastra de dialog).

60
 Utilizatorul poate modifica culoarea legăturilor web vizitate/nevizitate din meniul "Unelte" -
"Opțiuni" - "LibreOffice" - "Culori aplicaţie".

Pentru eliminarea unei legături web efectuați clic dreapta pe acea legătură și din meniul
contextual alegeți opțiunea "Remove Hyperlink".

Semne de carte

Semnele de carte (bookmarks) pot fi introduse într-un document Writer cu scopul de a naviga
cu ușurință între diverse secțiuni ale unui document.
Pentru a insera un semn de carte procedați astfel:
 selectați textul pe care vreți să-l transformați în semn de carte;
 accesați meniul "Inserare" - "Semn de carte";
 în fereastra de dialog "Inserează semn de carte" dați un nume sugestiv pentru
semnul de carte;
 apăsați butonul OK.

61
Simboluri

Caracterele speciale sunt simboluri care, de regulă, nu se găsesc pe o tastatură standard (de
exemplu, Ὧ¼ © ∑ ♫♀☺etc.)
Caseta de dialog "Caractere speciale" este locul de unde se pot insera simboluri sau caractere
speciale.

Pentru a introduce un caracter special urmați pașii:

 dați clic în locul în care doriți să apară caracterul;
 clic pe meniul "Inserare" → Special Character... ;

62
  în fereastra de dialog ”Caractere speciale”, din lista ascunsă "Font" alegeți fontul din
care doriți să inserați simbolul, iar din lista ascunsă "Subset" puteți alege un set de
simboluri care sunt disponibile pentru fontul selectat;
 dați clic pe simbolul pe care doriți să îl inserați;
 clic pe OK;
Observații:
 Caracterul selectat pentru inserare este afișat în dreapta ferestrei de dialog iar
dedesubt apare codul său numeric.
 Dacă executați dublu click pe simbolul dorit, acesta este inserat în documentul curent,
în poziția cursorului.

Dată calendaristică

Pentru a insera data calendaristică într-un document Writer dați clic pe meniul ”Inserare” →
Referinţă încrucişată → Document →Data.
În document va fi inserată, în poziția cursorului data curentă pe care o afișează sistemul de
operare. Data introdusă își va păstra valoarea din momentul inserării.

Formatul de afișare a datei poate fi modificat astfel:

 se face clic pe câmpul "Document" și din meniul contextual alegeți opțiunea
"Data";
 în fereastra "Câmpuri" alegeți formatul dorit pentru afișarea datei inserate
anterior.

63
Notă de subsol și notă de final

Nota de subsol face trimitere către informații suplimentare localizate în partea de jos a paginii
iar nota de final face trimitere către informații aflate la sfârșitul documentului.
Pentru a introduce o notă de subsol sau de final procedați astfel:
 clic pe meniul ”Inserare” → Notă de subsol şi sfârşit → Notă de subsol şi
sfârşit

64
  în fereastra de dialog "Inserează nota de subsol/final" aveți posibilitatea să
introduceți numerotare automată pentru notele de subsol/final sau, prin bifarea
opțiunii ”Caracter” și clic pe butonul ”Alegeți”, puteți selecta un caracter din
fereastra ”Caractere speciale”.

 Categoria ”Tip” vă permite selectarea tipului de notă pe care doriți să îl

introduceți în document: nota de subsol sau notă de final.
 Clic pe butonul OK vă permite introducerea notei conform caracteristicilor pe
care le-ați selectat.
După selectarea opțiunilor pentru introducerea unei note de subsol, în partea de jos a paginii
apare caracterul lângă care trebuie să editați informațiile dorite (în funcție de selecție: 1 dacă
ați selectat ”Numerotare automată” sau caracterul special selectat dacă ați ales ”Caracter”.
În text, cuvântul pentru care ați considerat să introduceți nota de subsol va avea în partea
dreapta sus, ca indice superior, caracterul selectat.

Exemplu de introducere a unei note de subsol:

Pentru următoarea strofă dorim să introducem în subsolul paginii titlul poeziei și autorul
acesteia:

65
 Dacă se continuă inserarea și pentru alte note de subsol, pașii sunt aceeași, numerotarea
făcându-se automat datorită faptului că am selectat această opțiune.

Ștergerea notei de subsol

Pentru ștergerea unei note de subsol dați clic pe caracterul din text ce vă indică faptul că
aveți introdusă o notă de subsol și apăsați tasta Backspace.
Pentru editarea conținutului unei note de subsol dați clic în subsolul paginii, în textul aferent
notei și editați.
Pentru a edita proprietățile de numerotare pentru o notă de subsol/final, selectați caracterul
care apare ca indice superior lângă cuvânt și dați clic pe meniul ”Editare” → Notă de
subsol...

Observații

1. Pentru introducerea notelor de final pașii sunt aceeași, diferența este că în fereastra de
dialog "Inserează nota de subsol/final" trebuie să selectați ”Nota de final”. Notele de final vor
apărea la sfârșitul documentului.
2. Într-un document puteți insera și note de subsol și note de final.
3. Pentru a modifica formatarea pe care LibreOffice o aplică la note de subsol și note de final,
dați clic pe meniul ”Unelte” → Note de subsol... În fereastra ”Setări note de subsol/final”
faceți modificările dorite.

66
 3. Pentru a edita proprietățile textului pentru notele de subsol sau notele de final, dați
clic pe meniul ”Formatare” → Page Style. În fereastra de dialog "Stil Pagină"
selectați tab-ul "Notă de subsol", și faceți modificările dorite. Apăsați OK după ce ați
selectat noile modificări sau dați clic pe butonul ”Renunță” pentru a părăsi fereastra.

1. Inserarea caracterelor
Inserarea caracterelor într-un document Writer se poate realiza cu ajutorul tastaturii sau a
operațiilor de copiere, mutare și lipire a informațiilor.
Caracterele introduse într-un document apar în poziția cursorului de scriere (”liniuța care
clipește”). Acesta poate fi plasat în poziția în care se dorește inserarea de informații în două
moduri:
1.1. Cu ajutorul tastaturii:

67
  se pot folosi tastele săgeți în interiorul unui text existent (sus, jos, stânga,
dreapta);
 tastele Page Up, Page Down (pentru defilare cu un ecran în sus sau în jos);
 tasta Enter pentru mutarea cursorului de scriere pe un rând nou;
 tasta Home pentru mutarea cursorului de scriere la început de rând;
 tasta End pentru mutarea cursorului de scriere la sfârșitul rândului;
 combinația de taste Ctrl + Home pentru mutarea cursorului de scriere la
începutul documentului;
 combinația de taste Ctrl + End pentru mutarea cursorului de scriere la sfârșitul
documentului.
1.2. Folosind mouse-ul: dați clic în poziția în care doriți să inserați caractere.
Pentru a introduce text cu ajutorul tastaturii poziționați cursorul de scriere în locul dorit și
tastați textul. În momentul în care începeți să scrieți text, acesta ”curge” pe măsură ce tastați,
astfel nu e nevoie să apăsați tasta Enter decât dacă doriți să începeți editarea de la un rând
nou.
Dacă doriți să suprascrieți caractere peste textul existent procedați astfel:
 poziționați cursorul în poziția din care doriți să începeți suprascrierea;
 apăsați tasta Insert și tastați textul dorit.

Exemplu:
Considerăm că avem textul: Writer este o aplicație din pachetul LibreOffice.
Dorim să suprascriem peste caracterele cuvântului ”Writer” cuvântul ”Calc”.
Cum procedăm:
 poziționăm cursorul de scriere în stânga cuvântului Writer;
 apăsăm tasta Insert;
 tastăm cuvântul ”Calc”.

68
S-a tastat cuvântul Calc care s-a suprascris peste primele 4 caractere din cuvântul Writer.
Ultimele 2 litere au fost eliminate prin apăsarea tastei Delete.
Observație: În modul "Insert" cursorul va fi afișat îngroșat.

2. Comenzile ”Anulare” și ”Refacere”

Anularea ultimei acţiuni
Într-un document putem anula ultima (ultimele) acțiuni făcute alegând una dintre variantele:
 clic pe meniul ”Editare” → Anulare
 clic pe instrumentul "Anulare" din bara "Standard"
 utilizând combinația de taste Ctrl + Z
Dacă nu se mai pot anula comenzile la un moment dat, opțiunea "Anulare" din meniul
"Editare" (ca și instrumentul Anulare din bara Standard) apar pe un fond gri foarte deschis,
semn că sunt inactive.

Observație:

În bara de instrumente "Standard", clic pe marcatorul săgeată din dreapta butonului "Anulare"
are ca efect apariția unei liste cu cele mai recente acţiuni pe care Writer le poate anula.
Dați clic pe acţiunea pe care doriţi să o anulaţi. Dacă nu vedeţi acţiunea în listă, pentru a o
vizualiza, utilizaţi bara de defilare asociată listei. Când anulaţi o acţiune din listă, se anulează
toate acţiunile situate înaintea ei.

Refacerea acţiunilor anulate prin comanda "Refacere"

69
După ce acțiunile au fost anulate, acestea pot fi refăcute. Pentru a reface o acțiune alegeți una
dintre variantele:
 clic pe meniul ”Editare” → Refacere
 clic pe instrumentul "Refacere" din bara "Standard"
 utilizând combinația de taste Ctrl + Y
Dacă nu se mai pot reface comenzile la un moment dat, opțiunea "Refacere" din meniul
"Editare" (ca și instrumentul Refacere din bara Standard) apar pe un fond gri foarte deschis,
semn că sunt inactive.
Observație:
În bara de instrumente "Standard", clic pe marcatorul săgeată din dreapta butonului
"Refacere" are ca efect apariția unei liste cu cele mai recente acţiuni pe care Writer le poate
reface.
Dați clic pe acţiunea pe care doriţi să o refaceți. Dacă nu vedeţi acţiunea în listă, pentru a o
vizualiza, utilizaţi bara de defilare asociată listei. Când refaceți o acţiune din listă, se refac
toate acţiunile situate înaintea ei.

Operații de selectare a textului

Selectarea informațiilor în Writer se poate realiza atât cu mouse-ul cât și cu tastatura.

Selectarea unui caracter
 cu mouse-ul: dați clic în una din marginile caracterului, apăsați butonul stâng
al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați peste caracter; eliberați butonul
mouse-ului când caracterul a fost selectat (apare pe un fond de culoare bleu);
 cu tastatura: se poziționează cursorul de scriere în una din marginile
caracterului, se menține tasta Shift apăsată și se apasă una din tastele săgeți
stânga sau dreapta, în funcție de direcția în care se dorește a fi făcută selecția.

Selectarea unui cuvânt

 cu mouse-ul: dați dublu clic pe cuvântul respectiv;
 cu tastatura: se poziționează cursorul de scriere în una din marginile
cuvântului, se menține tasta Shift apăsată și se apasă una din tastele săgeți
stânga sau dreapta, în funcție de direcția în care se dorește a fi făcută selecția.

Selectarea unui rând

 cu mouse-ul: dați clic în una din marginile rândului, apăsați butonul stâng al
mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați peste rând; eliberați butonul mouse-
ului când rândul a fost selectat;
 cu tastatura: se poziționează cursorul de scriere în una din marginile rândului,
se menține tasta Shift apăsată și se apasă una din tastele săgeți stânga sau
dreapta, în funcție de direcția în care se dorește a fi făcută selecția. Utilizarea
combinației de taste Ctrl+Shift+Săgeată (stânga sau dreapta) are ca efect
selectarea cuvânt cu cuvânt până la selectarea întregului rând.

Selectarea unui paragraf

70
  cu mouse-ul: dați triplu clic în interiorul paragrafului;
 cu tastatura: se poziționează cursorul de scriere la începutul sau la sfârșitul
paragrafului, se menține tasta Shift apăsată și se apasă una din tastele săgeți
stânga sau dreapta, în funcție de direcția în care se dorește a fi făcută selecția,
se menține apăsată până când s-a selectat paragraful.

Selectarea întregului text

Pentru selectarea întregului text, dați clic pe meniul ”Editare”→"Selectează tot" sau utilizați
combinația de taste Ctrl + A.

Selectarea mai multor zone de text neadiacente

Dacă utilizați mouse-ul:

 selectați prima porțiune de text;
 apăsați tasta Ctrl și folosiți mouse-ul pentru a selecta următoarea zonă de text:
 repetați pașii de câte ori este necesar.
Dacă utilizați tastatura:
 selectați prima porțiune de text;
 apăsați Shift + F8 pentru a activa modul "adăugare selecție";
 utilizați tastele direcționale pentru a vă deplasa în interiorul textului și Shift +
taste directionale pentru a face următoarele selecții.

Formatarea caracterelor

Formatarea caracterelor înseamnă modificarea aspectului textului la nivel de font (forma

literelor), dimensiune, stil, efecte etc.
Putem alege opțiunile pentru formatare înainte de a începe editarea textului sau, dacă textul
este deja scris, pentru a-l formata trebuie mai întâi să-l selectăm.
Pentru a formata caracterele putem folosi bara de instrumente "Formatare" sau meniul
”Formatare” → Caracter.

Formatarea caracterelor utilizând bara de instrumente "Formatare"

71
Dacă bara de instrumente "Formatare" nu este vizibilă deplasați-vă la meniul "Vizualizare" -
"Bare de unelte" și bifați "Formatare".
Bara de instrumente "Formatare" conţine instrumente şi liste derulante care permit
selectarea următoarelor opțiuni:
1. Aplică stilul;
2. Nume font;
3. Dimensiunea fontului;
4. Aldin (Ctrl+B);
5. Cursiv (Ctrl+I);;
6. Subliniat (Ctrl + U);
7. Barat;
8. Scris sus;
9. Indice inferior;
10. Clear Direct Formatting;
11. Culoare font;
12. Culoare de evidenţiere;
13. Aliniere la stânga;
14. Align Center;
15. Aliniere la dreapta;
16. Margini;
17. Toggle Buletted;
18. Toggle Numbered List;
19. Măreşte indentarea;
20. Decrease indent;
21. Set Line Spacing;
22. Măreşte spaţiul între paragrafe;
23. Micşorează spaţiul între paragrafe.

Observație: Vom considera că textul pe care dorim să îl formatăm este scris deja.
1. Aplică stilul
După ce selectați textul, clic pe marcatorul săgeată de lângă caseta cu lista derulantă ”Stil
implicit” permite selectarea de stil pentru antet, subsol, titlu, subtitlu, corp de text, citat, notă
de subsol, imagini etc.

72
Writer oferă posibilitatea selectării stilului pentru:
 paragraf (gestionează toate aspectele legate de aspectul unui paragraf, cum ar
fi alinierea textului, tabulatorii, numerotare, titlu, subtitlu, antet, subsol etc.);
 caractere (se aplică pentru textul selectat din cadrul unui paragraf, cum ar fi
fontul, dimensiunea textului, numerotare linii etc.);
 cadru (sunt folosite pentru formatarea cadrelor pentru grafice, text, adnotări,
citate etc.);
 pagină (stilurile de pagină includ marginile, notă de final, notă de subsol etc.);
 listă (vă permite să selectați tip de listă și de numerotare);
 mod format umplere (permite formatarea pentru paragrafe neadiacente: dați
clic în paragraful pe care doriți să îl formatați, clic în listă pe un stil, clic pe
butonul ”Mod format umplere automată” și clic în paragraful căruia doriți
să îi aplicați stilul). Pentru a ieși din modul format de umplere faceți clic din
nou pe butonul ”Mod format umplere automată” sau apăsați tasta Esc;
 stil nou de selecție. Pe lângă stilurile predefinite Writer permite crearea de
stiluri particularizate. Dați clic pe marcatorul săgeată de lângă butonul ”Stil
nou de selecție” și puteți modifica tipuri de stiluri în mai multe moduri:
 stil nou de selecție (permite deschiderea casetei de dialog ”Creare stil”);
 actualizarea unui stil dintr-o selecție;
 încărcați sau copiați stiluri de la un alt document sau șablon.

73
2. Schimbarea tipului de font
 selectați textul căruia doriți să îi schimbați tipul de font;
 dați clic pe marcatorul săgeată de lângă caseta ”Numele fontului” și alegeți fontul
dorit. Exemple de fonturi des folosite: Times New Roman, Arial, Tahoma.

3. Schimbarea dimensiunii (mărimii) fontului

 selectați textul căruia doriți să îi schimbați dimensiunea;
 dați clic pe marcatorul săgeată de lângă caseta ”Dimensiunea fontului” și alegeți
fontul dorit.

74
 Observație: dacă valoarea pentru dimensiunea fontului nu se regăsește în lista faceți clic în
caseta "Dimensiune font" și scrieți de la tastatură valoarea dorită.
4. Aldin - permite scrierea textului selectat cu caractere îngroșate.
5. Cursiv - permite scrierea textului selectat cu caractere cursive (înclinate).
6. Subliniat - permite scrierea textului selectat cu caractere subliniate.
7. Barat – permite aplicarea unei linii orizontale pe mijlocul textului, creând efectul de
“tăiat”.

8. Scris sus – permite inserarea sau adaugarea de tip indice superior.

9. Indice inferior - permite inserarea sau adaugarea de tip indice inferior.

75
10. Clear Direct Formatting – anulează ultimul tip de font aplicat.
11. Culoare font - permite modificare culorii fontului selectat.

Formatarea caracterelor utilizând meniul "Formatare"

Pentru a formata textul puteți folosi și meniul ”Formatare” → Caracter. Dacă textul e deja
scris trebuie să îl selectați înainte de a accesa meniul ”Formatare”.

 Din fereastra de dialog "Caracter" → "Font" puteți selecta fontul, stilul, dimensiunea
și limba.
 Fereastra "Caracter" → "Efecte fonturi" vă permite selectarea următoarelor opțiuni:
o culoare font;
o efecte (majuscule, litere mici, titlu, majuscule mici);

76
 o text în relief sau gravat;

Observație: Dacă aveți un text scris cu litere mici și doriți să îl transformați într-unul cu
majuscule puteți alege una din variantele:
 selectați textul, clic Formatare → Caracter → Efecte fonturi și din lista derulantă
pentru opțiunea efecte selectați ”majuscule”.
 selectați textul, clic Formatare → Schimbă literele în (literă început de propoziție,
litere mici, litere mari, cuvintele cu litere mari și invers)

Exemplu de text formatat cu opțiunile subliniere cu puncte puncte îngroșat și culoare roșie:

Pentru subliniere se poate bifa opțiunea ”Cuvinte individuale”. În acest caz va subliniat
fiecare cuvânt în parte, ca în exemplu de mai jos:

 Fereastra "Caracter" → "Poziție" - permite selectarea opțiunilor:

o scrierea ca exponent;
o scrierea ca indice;
o mărimea relativă a fontului;
o rotația textului;
o spațiere (implicită, extinsă și condensată)

77
 Fereastra "Caracter" →"Legătură web" se folosește pentru a face legătura din textul
scris în documentul Writer la o pagină de internet sau către un alt fișier. Pentru a
realiza acest lucru, mai întâi selectați textul apoi în secțiunea ”URL” trebuie să
introduceți adresa către care doriți să faceți legătura: tastați numele paginii de internet
sau dați clic pe butonul ”Răsfoiește” pentru a face legătura către un fișier. Puteți
adăuga o scurtă descriere pentru această legătură, un nume și puteți opta pentru
modalitatea de deschidere a paginii de internet sau a fișierului. Puteți alege ca
legăturile vizitate să aibă o anumită formatare, diferită de a legăturilor nevizitate.
După ce ați introdus legătura, dacă poziționați cursorul mouse-ului pe textul respectiv
apare o casetă care vă asistă.

78
  Fereastra "Caracter" →"Evidenţiere" permite colorarea fundalului textului prin
selectarea culorii preferate dintr-o paletă de culori.

 Fereastra "Caracter" →"Borduri"

Pentru evidențierea textului, pe lângă fonturi, dimensiuni, stiluri, liste etc. se mai pot adăuga
textului chenar și umbră:
- selectați textul căruia doriți să îi aplicați chenar;
- clic pe meniul "Format" → "Caracter" →"Borduri";
- în zona ”Aranjare linii” dați clic pe una din pictograme în funcție modelul de chenar dorit;
- în zona ”Stil umbră” puteți modifica poziția, lățimea și culoarea umbrei;
- în zona ”Linie” puteți alege din listele derulante stil, lățime și culoare pentru linia
chenarului;
- în zona ”Spațiere la conținut” stabiliți distanța dintre chenar și text (stânga, dreapta, sus,
jos), iar dacă bifați opțiunea ”Sincronizează” atunci modificarea uneia dintre distanțe are ca
efect modificarea tuturor celorlate distanțe.

79
12. Culoare de evidenţiere – se scrie un cuvânt sau un text, se selectează, dăm clic pe
butonul „Culoare de evidenţiere”, alegem culoarea, iar textul va apărea colorat aşa cum ne-
am dorit.

13/14/15/16 Aliniere la stânga, Align Center, Aliniere la dreapta, Margini

Alinierea paragrafelor se poate realiza în 2 moduri:
 folosind instrumentele din bara de formatare (descrierea se găsește la capitolul
Formatarea caracterelor – Alinierea textului);
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf → Aliniere
Vom descrie în continuare alinierea cu ajutorul meniului ”Formatare” → Paragraf →
Aliniere:
 selectați paragraful pe care doriți să îl aliniați;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf → Aliniere;
 bifați tipul de aliniere dorit din zona "Opțiuni": stânga, dreapta, centru, margini;
 clic OK.
Observație: Pentru paragrafe se recomandă folosirea opțiunii de aliniere ”margini”. În acest
caz textul este aliniat la ambele margini ale paginii. Dacă ultimul rând din paragraf nu ocupă
tot spațiul de rând, atunci este posibil ca textul să se expandeze pentru a se alinia și în

80
marginea stângă și în dreapta. Pentru a evita acest lucru, în lista derulantă ”Ultima linie”
selectați opțiunea ”stânga”. Astfel, ultima linie din paragraf va fi aliniată doar la marginea
stângă a paginii.

17. Toggle Bulleted List – aplică buline şi numerotare automată.

Fereastra de dialog ”Buline și numerotare” vă permite selectarea următoarelor opțiuni:
 Buline – permite selectarea unui anumit tip de marcator;
 Tip de numerotare – permite selectarea unui anumit tip de numerotare (cifre arabe,
cifre romane, litere)
 Cuprins - permite selectarea unui anumit tip de numerotare pentru elementele ce
alcătuiesc cuprinsul.
 Imagine – permite selectarea unui marcator sub forma unui mic simbol grafic;
 Poziție – permite selectarea de opțiuni privind așezarea în pagină a numerotării și
crearea de numerotare pe nivele și subnivele;
 Opțiuni – permite selectarea pentru un anumit format de numerotare, subniveluri,
începere numerotare de la un anumit număr etc.)

81
18. Toggle Numbered List - Pe lângă butoanele pentru numerotare din bara de formatare se
poate utiliza meniul ”Formatare” → Buline și numerotare...
Putem selecta numerotare pentru text (cu marcatori sau numere) fie înainte de a începe textul,
fie în timpul tastării, fie la finalul editării textului.
Dacă textul este deja scris (parțial sau total) trebuie mai întâi să îl selectați și apoi folosiți una
din variantele prezentate pentru numerotare.
Pentru numerotarea cu ajutorul meniului ”Formatare”→ Buline și numerotare... procedați
astfel:
 selectați textul;
 dați clic pe meniul ”Formatare”→ Buline și numerotare...;
 selectați tipul de numerotare dorit;
 clic OK.
Puteți alege varianta de numerotare și înainte de a edita textul. Pe măsură ce veți edita textul,
la apăsarea tastei Enter, marcatorul va apărea automat.

82
19. Măreşte indentarea, 20. Decrease indent, 21. Set Line Spacing - Pe lângă
instrumentele ”Micșorează indentarea”și ”Mărește indentarea” din bara de formatare mai
puteți realiza indentarea folosind rigla orizontală sau meniul ”Formatare” → Paragraf →
Indentare și spațiere.
o Indentarea cu ajutorul riglei orizontale
Pe rigla orizontală se află 3 butoane glisante care pot fi folosite pentru realizarea indentărilor:
”Indent prima linie”, ”Indent stânga” și ”Indent dreapta”. Pentru a modifica indentarea
unui paragraf procedați astfel:
 selectați paragraful;
 glisați butoanele de indentare în direcția dorită.

Dacă glisăm butonul ”Indent prima linie” în stânga sau în dreapta atunci prima linie din
paragraf se va deplasa în direcția respectivă. În exemplul de mai sus am glisat indentul pentru
prima linie spre dreapta.
Glisarea butonului ”Indent stânga” păstrează alinierea pentru prima linie a paragrafului,
celelalte linii fiind deplasate spre dreapta:

Glisarea butoanelor ”Indent prima linie” și ”Indent stânga” în aceeași poziție au ca efect
delimitarea unui paragraf de celelalte paragrafe prin deplasarea la stânga sau la dreapta.
Exemplu de delimitare a unui paragraf prin deplasarea acestuia la dreapta paginii:

83
Glisarea butonului ”Indent dreapta” deplasează textul din marginea dreaptă a paginii către
stânga:

În cazul în care doriți șă scoateți în evidență un paragraf puteți glisa butoanele ”Indent prima
linie” și ”Indent stânga” în aceeași poziție iar butonul ”Indent dreapta” îl puteți deplasa spre
stânga.

Indentarea folosind meniul ”Formatare” → Paragraf → Indentare și spațiere:

 selectați textul ce urmează a fi indentat;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf → Indentare și spațiere;
 modificarea valorii ”Înainte de text” va deplasa paragraful spre dreapta
paginii conform valorii (număr pozitiv) pe care o introduceți în caseta
corespunzătoare;
 modificarea valorii ”După text” va deplasa paragraful spre stânga paginii
conform valorii (număr pozitiv) pe care o introduceți în caseta
corespunzătoare;
 modificarea valorii ”Prima linie” va deplasa doar prima linie a paragrafului
conform valorii introduse (la dreapta dacă se introduce un număr pozitiv și la
stânga dacă se introduce număr negativ).

84
22. Măreşte spaţiul între paragrafe, 23. Micşorează spaţiul între paragrafe.
Prin spațierea rândurilor se înțelege distanța pe verticală între liniile textului unui paragraf.
Implicit spațierea se realizează la un rând.
Pentru modificarea spațierii între liniile unui paragraf procedați astfel:
 selectați paragraful/paragrafele;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf → Indentare și spațiere;
 în zona ”Spațiere între rânduri” se selectează spațierea: individual (la un
singur rând), la 1.5 rânduri, la 2 rânduri, proporțional, cel puțin, conducător,
fixat). Pentru valorile proporțional, cel puțin, conducător, fixat puteți să
introduceți valoarea cu care doriți să se facă spațierea;
 dați clic pe OK.
Observație: Pentru o spațiere unitară în întreg documentul se selectează din lista derulantă
”Spațiere între rânduri” opțiunea "Fixat" și se introduce valoarea pentru spațiul pe care
doriți să îl introduceți între rânduri.
Spațierea se mai poate realiza și înainte și după paragraf:
 selectați paragraful pentru care doriți să schimbați spațierea;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf → Indentare și spațiere;
 schimbați valorile pentru opțiunile ”Deasupra paragrafului” și ”Sub paragraf”;
 clic OK.

85
 Fișă de lucru

1. Editați de la marginea stângă a paginii textul de mai jos:

Dacă

de Rudyard Kippling

De poți fi calm când toți se pierd cu firea

În jurul tău și spun că-i vina ta;
De crezi în tine chiar cand omenirea
Nu crede, dar s-o crezi ar vrea;

Dacă de așteptare nu ostenești nicicând,

Nici de minciuna goală nu-ți clatini gândul drept;
Dacă privit cu ură nu te răzbuni urând
Și totuși nu-ți pui masca de sfânt sau de înțelept;

Dacă aștepți dar nu cu sufletul la gură

Și nu dezminți minciuni mințind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Dar nici prea bun să pari, nici prea-nțelept;...

2. Formatați textul astfel:

 titlul: font Arial, dimensiunea 16, bold, culoarea roșie;
 prima strofă: font Verdana, dimensiunea 14, italic, culoarea albastră, efect de
majuscule;
 a doua strofă: font Calibri, dimensiunea 11, bold, culoarea verde, efect de text în
relief;
 a treia strofă: font Lucida Calligraphy, dimensiunea 16, culoarea portocalie,
sublinierea fiecărui rând cu alt tip de linie.
3. Numerotați fiecare strofă.
4. Folosiți indentarea pentru a aranja textul ca în fișa de lucru.

86
Paragrafe
Prin apăsarea tastei Enter se creează un nou paragraf. Paragraful reprezintă așadar textul
introdus între două apăsări ale tastei Enter. Fiecare paragraf poate fi tratat ca o entitate
separată, având informaţii proprii de formatare.
Operațiile asupra paragrafului se pot face dând clic pe meniul ”Formatare” → Paragraf.
Introducerea, ştergerea și schimbarea marcatorilor şi a numerotărilor
Fereastra de dialog ”Buline și numerotare” vă permite selectarea următoarelor opțiuni:
 Buline – permite selectarea unui anumit tip de marcator;
 Tip de numerotare – permite selectarea unui anumit tip de numerotare (cifre arabe,
cifre romane, litere)
 Cuprins - permite selectarea unui anumit tip de numerotare pentru elementele ce
alcătuiesc cuprinsul.
 Imagine – permite selectarea unui marcator sub forma unui mic simbol grafic;
 Poziție – permite selectarea de opțiuni privind așezarea în pagină a numerotării și
crearea de numerotare pe nivele și subnivele;
 Opțiuni – permite selectarea pentru un anumit format de numerotare, subniveluri,
începere numerotare de la un anumit număr etc.)

Ștergerea numerotării și a marcatorilor

Pentru a șterge marcatorii introduși puteți selecta textul și din meniul ”Formatare”→ Buline
și numerotare... selectați butonul ”Elimină”.
Schimbarea numerotării numerotării și a marcatorilor
Pentru a schimba tipul de marcatori cu alt tip urmați pașii:
 selectați textul numerotat;
 în meniul ”Formatare”→ Buline și numerotare... selectaţi alt tip de numerotare;
 clic pe OK.

Exemple de liste numerotate:

 Cu marcatori (pe un nivel):

Cu marcatori (pe două nivele):

87
Cu numere (pe un nivel):

Cu numere (pe două nivele):

Observație: Numerotarea se poate realiza pe atâtea nivele câte consideră utilizatorul. Pentru
crearea unui subnivel se apasă tasta Tab.
Culoare de chenar, umbră și fundal pentru un paragraf
Writer pune la dispoziția utilizatorilor pentru evidențierea unui paragraf, pe lângă indentare,
fonturi, dimensiuni, culori, numerotare etc. și posibilitatea de a adăuga culoare de chenar,
umbră și fundal.
Pentru adăugarea de culoare de chenar, umbră și fundal pentru un paragraf puteți folosi din
meniul "Formatare" → Paragraf → tab-urile Borduri și Fundal.

Adăugarea culorii pentru chenar şi umbră unui paragraf

 selectați paragraful (paragrafele);
 dați clic pe meniul ”Formatare”→ Paragraf → Borduri;
 în zona ”Aranjare linii” dați clic pe tipul de chenar dorit;

88
  în zona ”Linie” selectați din listele derulante stil, lățime și culoare pentru
chenar;
 în zona ”Stil umbră” puteți selecta poziţia umbrei, lăţimea şi culoarea;
 în zona "Spațiere la conținut" puteți stabili distanța între linia chenarului și
cele 4 margini ale paragrafului. Dacă opțiunea ”Sincronizează” este bifată,
toate cele 4 margini vor avea aceeași valoare pentru distanța între chenar și
paragraf;
 dacă aveți selectate mai multe paragrafe adiacente și doriți încadrarea lor într-
un singur chenar, în zona "Proprietăți", bifați opțiunea ”Unifică cu
paragraful următor”. În cazul în care această opțiune nu e selectată, fiecare
paragraf din selecție va avea chenar separat;
 clic OK.
Exemplu de paragraf în chenar roșu cu umbră albastră:

Adăugarea unei culori de fundal unui paragraf

 selectați paragraful (paragrafele);
 dați clic pe meniul ”Formatare”→ Paragraf →Zonă;
 în caseta derulantă ”Paletă” selectați tipul de fundal dorit: Culoare sau Bitmap:

Selectarea opțiunii ”Culoare” permite afișarea unui fundal sub formă de culoare uniformă
pentru paragraf.
Selectarea opțiunii ”Bitmap” permite afișarea unui fundal sub formă de imagine pentru
paragraf.

Exemplu de paragraf cu fundal colorat:

89
Exemplu de paragraf cu fundal imagine:

Generarea unui cuprins

Pentru a realiza o lucrare într-un mod profesionist, pe lângă respectarea regulilor de
tehnoredactare, trebuie să generăm cuprins automat.
Pentru a genera un cuprins automat în Writer puteți folosi stilurile de titlu (Titlu 1, Titlu 2,
Titlu 3 etc.).
Deoarece generarea unui cuprins este o operație foarte importantă pentru aspectul tehnic al
unei lucrări, vom lucra concret pe un exemplu.
Presupunem că pentru următorul conținut dorim să generăm cuprins.

90
Cum procedăm?
După ce am editat lucrarea și ne-am stabilit un plan pentru stabilirea titlurilor și subtitlurilor
procedăm astfel:
 selectăm primul titlu din lucrare (în cazul nostru, Argument);
 clic pe marcatorul săgeată corespunzător listei derulante ”Stil Implicit” și selectăm
”Titlu 1”;
 selectăm următorul titlu (Istoric);
 clic pe marcatorul săgeată corespunzător listei derulante ”Stil Implicit” și selectăm
”Titlu 1”;
Repetăm pașii până selectăm toate titlurile din lucrare.Continuăm cu subtitlurile:
 selectăm primul subtitlu din lucrare (în cazul nostru, Proprietăți fizice);
 clic pe marcatorul săgeată corespunzător listei derulante ”Stil Implicit” și selectăm
”Titlu 2”. Repetăm pașii până selectăm toate subtitlurile din lucrare. Dacă există
subtitluri la subtitluri procedăm la fel, diferența este că vom alege ”Titlu 3”.
După ce ați selectat titluri și subtitluri urmați pașii:
 dați clic în locul în care doriți să inserați cuprinsul;
 dați clic pe meniul ”Inserare”;
 mișcați mouse-ul pe ”Indecși și tabele”;
 în submeniul care apare dați clic pe opțiunea ”Indecși și tabele”;
 clic OK.
Iată cum va arăta cuprinsul:

Dacă apăsați Ctrl + clic pe un titlu/subtitlu, se va face saltul în document la conținutul

respectiv.
Veți observa că după ce ați ales stiluri de titluri, textul respectiv a căpătat o anumită
formatare.
Dacă doriți ca titlurile să aibă altă formatare, puteți interveni manual, selectând atributele pe
care doriți să le aibă textul sau puteți să modificați astfel atributele stilului:
 în lista derulantă ”Stil implicit” dați clic pe opțiunea ”Mai multe”;
 pe ecran apare caseta ”Stiluri și formatare”;
 clic dreapta pe ”Titlu 1”;
 clic pe ”Modifică”;
 în fereastra de dialog ”Stil paragraf: Titlu 1” selectați atributele pe care doriți să le
aibă titlurile din lucrarea dvs. (font, dimensiune, culoare etc.)
 clic OK.
Observație: Recomandăm ca schimbarea automată a atributelor să o faceți încă de la primul
titlu pentru a vă ușura munca.

91
Utilizarea și setarea tabulatorilor
Tabulatorii se utilizează pentru alinierea textului, pe verticală, într-o anumită poziție. După
cum sugerează și numele, tabulatorii aliniază textul în raport cu tasta Tab.
Prin apăsarea tastei Tab se poate insera în document, la dreapta, un spaţiu de lungime
prestabilită (1,27 cm). Prin apăsarea consecutivă a tastei Tab textul se deplasează spre dreapta
cu o distanţă multiplu de 1,27 cm.

Exemplu de utilizare a tabulatorilor prin apăsarea tastei Tab:

Setarea tabulatorilor

Tabulatorii pot fi setați manual sau folosind meniul "Unelte".

1. Setarea valorii tabulatorilor folosind meniul "Unelte"
Distanța de 1,27 cm cu care cursorul se deplasează la apăsarea tastei Tab poate fi modificată
astfel:
 dați clic pe meniul ”Unelte” → Opțiuni → LibreOffice Writer → General;
 în zona "Setări" puteți selecta unitatea de măsură și introduce valori pentru
modificarea distanței pentru tabulator.
 clic pe butonul OK pentru a păstra setările făcute.

92
2. Setarea tabulatorilor cu ajutorul meniului ”Formatare” → Paragraf → Tabulatori
Tabulatorii permit alinierea textului în raport cu tipul lor: la stânga, la dreapta, la centru sau
după un marcator zecimal. Setarea tabulatorilor presupune selectarea tipului de aliniere şi a
poziţiei pentru fiecare tabulator, eventual şi a unui caracter de umplere din zona "Caracter
umplere" (caracterul de umplere precede textul dinaintea tabulatorului). Aveți posibilitatea de
a insera automat înaintea tabulatorilor (în spaţiul rămas neocupat de text), caractere de
umplere cum ar fi linie, puncte etc.

Ştergerea unui tab din text

 selectați instrumentul "Caractere neimprimabile";
 poziționați cursorul de scriere înainte sau după marcajul Tab;

93
  apăsați una din tastele Delete sau Backspace în funcție de direcția în care doriți să
ștergeți.

Ștergerea tabulatorilor setați de dumneavoastră

Pentru a elimina tabulatorii stabiliți procedați astfel:
 dați clic pe meniul ”Formatare” →Paragraf → Tabulatori;
 clic pe butonul "Șterge toate".

Formatarea paginilor
În momentul în care începeți editarea într-un nou document, Writer va utiliza valori implicite
referitoare la dimensiunea hârtiei, la orientarea paginilor, la marginile utilizate și la alte
opțiuni. Aceste valori pot fi modificate oricând în timpul sesiunii de editare, dar dacă
cunoașteți de la început aspectul final al documentului, atunci se recomandă să faceți setările
pentru a controla aspectul paginilor: margini, orientarea paginii, editarea textului pe
coloane, introducerea de întreruperi, secțiuni, fundal, numerotare, crearea antetelor şi
subsolurilor, a notelor de subsol şi a notelor de sfârşit etc.
Pagina fizică este considerată a fi întreaga suprafaţă de hârtie pentru imprimarea unui
document, iar pagina utilă este numai acea suprafaţă din pagina fizică pe care se va scrie
textul documentului.
Marginile paginii delimitează spatiul alb dintre text și marginile paginii. Fiecare pagină are
patru margini: stânga, dreapta, sus, jos. Când se modifică marginile paginii, noii parametri
vor afecta întregul document. În general, textul şi reprezentările grafice sunt inserate în zona
imprimabilă dintre margini (pagina utilă). Anumite elemente se pot însă poziţiona şi în
margini (antet, subsol, numere de pagină, data calendaristică etc.).

Stabilirea formatului de hârtie, a orientării și a marginilor

Pentru a seta formatul de hârtie, orientarea și marginile paginii, urmați pașii:
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Page Style → Pagină;
 din zona "Format hârtie" selectați dimensiunea hârtiei (implicit apare
formatul de hârtie care se utilizează în România, respectiv A4. În casetele
"Lățime" și "Înălțime" apar implicit dimensiunile hârtiei A4 în acest caz.
Dimensiunile paginii pot fi personalizate prin introducerea altor valori în
casetele Lățime și Înălțime;
 în zona "Orientare" selectați Portret pentru orientarea pe verticală a paginii
sau Peisaj pentru orientarea pe orizontală;
 în casetele pentru Margini introduceți valori pentru marginile stânga, dreapta,
sus, jos.

94
Observaţii:
1. Dimensiunea paginii este implicit legată de imprimanta pe care o folosiți pentru tipărire.
Trebuie să ţineți cont de formatele de hârtie permise de imprimanta dvs. și de limitele tehnice
de imprimare.
2. Setările se pot face pe un text selectat sau pe tot documentul.

Exemplu de realizare a unei broșuri în format A5 care conține citate celebre despre
prietenie și pe care se presupune că o vom lega cu spirală. În acest caz, vom selecta pentru
marginea din stânga dimensiunea de 2,5 cm iar pentru celelalte margini vom păstra valoarea
implicită de 2 cm.
Primul pas este să formatăm pagina:
 ”Formatare” → Page Style → Pagină;
 selectăm dimensiunea hârtiei A5;
 tastăm 2,5 cm pentru marginea din stânga;
 clic OK;
 edităm textul.

95
Coloane de text
Inițial, textul în Writer apare scris pe o singură coloană. Sunt însă situații când textul trebuie
editat pe mai multe coloane, de exemplu în cazul unui proiect în care doriți să realizați
broșuri, reviste, ziare, pliante etc.
În Writer aveți posibilitatea de a formata atât un text existent pe coloane cât și selectarea
acestei opțiuni înainte de a începe editarea textului.
1. Editarea unui text pe coloane înainte de a începe scrierea textului
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Page Style → Coloane;
 în zona "Setări" aveți posibilitatea să selectați numărul de coloane dorit fie prin clic
pe simbolul grafic corespunzător numărului de coloane, fie în caseta coloane să
modificați valoarea pentru numărul de coloane;
 în zona "Lățime și spațiere" puteți selecta lățimea și spațierea între coloane: implicit
este bifată opțiunea "Lățime automată". Debifarea acestei opțiuni permite
modificarea valorilor pentru lățimea și spațierea coloanelor;
 în zona "Linii separatoare", în caseta Stil puteți selecta tipul, lățimea, înălțimea,
poziția și culoarea pentru linia separatoare dintre coloane;
 clic OK.

96
2. Formatarea unui text existent pe coloane
În cazul în care textul este deja scris, pentru formatarea lui pe coloane urmați pașii:
 selectați textul;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Page Style → Coloane;
 selectați din fereastra de dialog Stil pagină: Stil implicit opțiunile descrise la pasul 1;
 clic OK.

Întreruperi de pagină
Pe măsură ce introduceți text sau grafică într-un document, rândurile ”curg”, editarea
făcându-se continuu. Writer inserează automat un sfârşit de pagină şi începe o pagină nouă.
Sunt situații însă când se dorește trecerea la pagină nouă, de exemplu trecerea la un capitol
nou în cadrul unei lucrări.
Puteți apăsa tasta Enter până la mutarea cursorului de scriere pe pagină nouă sau puteți forța
manual încheierea paginii și începerea uneia noi.

Inserarea manuală a sfârşitului de pagină

 poziţionați cursorul în locul în care doriți să înceapă o pagină nouă;
 dați clic pe meniul ”Inserare” → More Breaks → Întrerupere Manuală...
 selectați opțiunea "Întrerupere de pagină";
 clic OK.

97
Exemplu. Dorim să edităm o broșură cu citate diverse și dorim ca fiecare categorie de citate
să înceapă pe pagină nouă.
Cum procedăm?
 Lansăm aplicația Writer;
 Edităm prima pagină. Presupunem, ca în figura de mai jos, că deși prima pagină a fost
completată doar pe jumătate, dorim mutarea cursorului pe pagina următoare, pentru a
începe următorul capitol;
 dăm clic pe meniul ”Inserare” → More Breaks...
 selectăm opțiunea "Întrerupere de pagină";
 clic OK;
 cursorul va fi mutat automat pe pagină nouă.

98
Observație. Puteți introduce un sfârşit de pagină şi dacă apăsați combinaţia de taste
Ctrl+Enter
Ştergerea unui sfârşit de pagină introdus manual
 dați clic pe instrumentul "Caractere neimprimabile" în bara de instrumente
"Standard" pentru a vizualiza caracterele netipăribile.
 dați clic în faţa primului caracter din pagina care a apărut după "Întrerupere de
pagină" (în cazul nostru, a doua pagină din broșură);
 apăsați tasta Backspace.
Observație. Dacă pagina apărută după Întrerupere de pagină conține text, în momentul
ștergerii întreruperii de pagină, textul se va muta pe pagina anterioară. Dacă pagina nu
conține text, este o pagină albă, aceasta va dispărea.

Introducerea marcajelor de întrerupere rând

Întreruperea de linie este utilă atunci când doriți să mutați cursorul de scriere la o linie nouă
dar fără să forțați trecerea prin apăsarea tastei Enter.
Pentru a introduce marcaj de întrerupere linie procedați astfel:
 dați clic în locul în care doriți să întrerupeți linia;
 dați clic pe meniul ”Inserare” → More Breaks...
 selectăm opțiunea "Întrerupere de rând";

99
  clic OK;
 cursorul va fi mutat automat pe rând nou.
Observație. Pentru introducerea întreruperii de linie puteți utiliza și combinația de taste Shift
+ Enter.
Ştergerea marcajelor de întrerupere linie se realizează astfel:
 dați clic pe instrumentul "Caractere neimprimabile" în bara de instrumente
Standard pentru a vizualiza caracterele netipăribile.
 dați clic în stânga caracterului ce indică întreruperea de linie.
 apăsați tasta Delete.

Introducerea marcajelor de paragraf

În momentul în care introducem text într-un document trecerea pe o linie nouă se realizează
automat.
Există însă situații în care se dorește începerea textului pe o linie nouă. În acest caz se apasă
tasta Enter iar cursorul de scriere se va muta pe o linie nouă. În locul în care s-a apăsat tasta
Enter se introduce un caracter (neimprimabil) care numeşte marcaj de paragraf.
Paragraful (textul introdus între două apăsări ale tastei Enter) poate avea formatare proprie,
diferită de alte paragrafe.
Exemplu de introducere a unui marcaj de paragraf
 Considerăm următorul text:
Emil Cioran a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte
fără să ceară cetățenia franceză. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile
disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și
premiul Tinerilor Scriitori Români.
 Dorim ca după prima propoziție să introducem un marcaj de paragraf.
Procedăm astfel:
 dăm clic la sfârșitul primei propoziții și apăsăm tasta Enter;

Ştergerea marcajelor de paragraf

 dați clic pe instrumentul "Caractere neimprimabile" pentru a afișa marcajul de
paragraf;
 ștergeți caracterul ¶ folosind una din tastele de ștergere.

Secţiuni şi sfârşituri de secţiune

Prin secțiune se înțelege o porțiune a documentului pentru care stabiliţi anumite opţiuni de
formatare a paginii. Este indicată crearea unei secțiuni atunci când se dorește modificarea
proprietăților cum ar fi numerotarea liniilor, numărul coloanelor sau anteturile și subsolurile.
Următoarele exemple arată tipurile de sfârşituri de secţiune pe care aveţi posibilitatea de a le
insera.

 Pagina următoare inserează un sfârşit de secţiune şi începe noua secţiune pe

următoarea pagină.
 Continuu inserează un sfârşit de secţiune şi începe o secţiune nouă pe aceeaşi
pagină.

100
  Pagină impară sau Pagină pară inserează un sfârşit de secţiune şi începe
o secţiune nouă pe următoarea pagină impară respectiv pe următoarea pagină
pară.
Tipuri de formate posibile la configurarea secţiunilor
Se pot schimba următoarele formate de secţiuni:
 Margini
 Dimensiunea sau orientarea hârtiei
 Sursa de hârtie a imprimantei
 Borduri de pagină
 Aliniere verticală
 Anteturile şi subsolurile
 Coloane
 Numerotare pagini
 Numerotare linii
 Note de subsol şi note de final

Observatie: un sfârşit de secţiune controlează formatarea de secţiune pentru textul care îl

precede. De exemplu, dacă ştergeţi sfârşitul de secţiune, textul precedent devine parte
a secţiunii care urmează şi preia formatarea acestei secţiuni. Observaţi că ultimul din
document controlează formatarea de secţiune pentru ultima secţiune a documentului sau
a întregului document, dacă acesta nu conţine secţiuni.

Controlul paginării
Sunt situații în care pentru coerența unei lucrări sau pentru aspectul estetic rândurile unui
paragraf trebuie să rămână compacte pe o pagină sau mai multe paragrafe trebuie să rămână
grupate:

Păstrarea liniilor unui paragraf împreună, pe o pagină sau într-o coloană:

 selectaţi paragrafele care conţin liniile pe care doriţi să le menţineţi grupate;
 dați clic pe meniul "Formatare" →Paragraf → Curgere text;

101
  dați clic pe caseta de selectare "Nu despărți paragraful".

Păstrarea paragrafelor împreună

 selectaţi paragrafele pe care doriţi să le menţineţi grupate pe pagină;
 dați clic pe meniul "Formatare" →Paragraf → Curgere text;
 dați clic pe caseta de selectare "Unește cu paragraful următor".

Controlul rândurilor solitare

 selectaţi paragrafele în care doriţi să controlaţi rândurile solitare;
 dați clic pe meniul "Formatare" →Paragraf → Curgere text;
 dați clic pe caseta de selectare "Control rânduri orfane".

Inserarea unui fundal de pagină

Ca fundal de pagină puteți introduce o culoare sau o imagine.
Pentru a introduce un fundal unei pagini urmați pașii:
 clic pe meniul ”Formatare” → Page Style → Zonă → Culoare;
 din caseta cu listă derulantă alegeți:
o culoare dacă doriți un fundal colorat pentru pagină;
o clic pe o culoare din paleta de culori; sau
o opțiunea Grafică dacă doriți ca fundal o imagine;
o clic pe butonul "Răsfoiesc" pentru a localiza fișierul imagine;
 clic OK.

102
Numerotarea paginilor
Writer pune la dispoziția utilizatorilor posibilitatea de a numerota automat paginile. De
obicei, numărul de pagină se introduce în subsolul acesteia.
Inserarea numerelor de pagină
Pentru a numerota automat paginile procedați astfel:
 dați clic în subsolul unei pagini;
 dați clic pe meniul ”Inserare” → Câmpuri → Numărul paginii.

Schimbarea stilului de numerotare

103
De regulă, numerotarea se face cu cifre arabe. Dacă totuși doriți să schimbați stilul de
numerotare procedați astfel:
 în subsolul paginii, în stânga numărului de pagină dați dublu clic;
 în fereastra "Editare câmpuri" dați clic în listă pe tipul de numerotare dorit;
 clic OK.

Schimbarea numărului cu care începe numerotarea paginilor

 dați clic în primul paragraf din pagina de unde doriți modificarea începerii
numerotării;
 clic pe meniul ”Formatare”→ Paragraf → Curgere text;
 în zona "Deteriorează" bifați opțiunile "Inserează" și "Cu stilul paginii";
 în caseta corespunzătoare numărului paginii modificați valoarea cu care doriți să
înceapă numerotarea;
 clic OK;
 dați clic în subsolul paginii cu care doriți să înceapă numerotarea;
 dați clic pe meniul ”Inserare” → Câmpuri → Numărul paginii;
 clic OK.
Numerotarea va începe cu valoarea pe care ați stabilit-o dvs.

Introducerea bordurii (chenarului) de pagină

Bordurile și umbra aplicate obiectelor dintr-un document sau chiar întregii pagini pot
contribui la aspectul estetic sau la evidențierea acestora.
Bordurile și umbra se pot adăuga paragrafelor, tabelelor, obiectelor grafice, imaginilor, dar și
paginilor.
În acest capitol vom descrie pașii necesari introducerii bordurii și umbrei pentru pagină.

104
Bordura sau chenarul de pagină se poate introduce în orice moment al editării documentului:
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Pagină → Borduri;

 în zona Aranjare linii dați clic pe unul dintre instrumentele pentru bordura de pagină:

1. Configurează fără borduri;

2. Setează toate patru bordurile;
3. Setează doar bordurile din stânga și din dreapta;
4. Setează doar bordurile de sus și jos;
5. Setează doar bordura din stânga.
 în zona Linie puteți selecta stilul liniei (continuă, întreruptă etc), lățimea și culoarea;
 în zona Spațiere la conținut se poate stabili distanța dintre bordură și text (selectarea
butonului Sincronizează face ca toate cele patru distanțe să fie egale);

105
  din zona Stil umbră puteți selecta poziția, distanța și culoarea pentru chenarul de
pagină.

Exemplu de introducere de bordură pentru pagină cu următoarele caracteristici:

 Setează toate bordurile;
 Stilul liniei – groasă;
 Lățime 0,75 pt;
 Culoare – albastru;
 Spațiere la conținut 0,6 cm în toate marginile;
 poziția umbrei - Aruncă umbra în dreapta jos
 distanța umbrei 0,3 cm;
 culoare gri 4

106
107
Tabele: operaţii specifice

Tabelele se utilizează în situația când informația trebuie prezentată sub această formă. Un
tabel este alcătuit din rânduri şi coloane. La intersecția unei coloane cu o linie se formează o
celulă.
Într-o celulă puteți introduce text, numere și reprezentări grafice.
Pentru a crea un tabel alegeți una din variantele:
1. Dați clic pe instrumentul "Insert Table" din bara "Standard" (sau apăsați combinația de
taste Ctrl + F12). Pe ecran apare fereastra "Table" care este descrisă la varianta 3.
sau
2. clic pe marcatorul săgeată corespunzător instrumentului "Insert Table" din bara
"Standard" și mișcați mouse-ul peste grilajul care apare. Cursorul mouse-ului este asistat de
cifre ce indică numărul de linii și coloane ce va fi inserat în document. Dacă dați clic pe
opțiunea "Mai multe" care apare imediat sub grilaj pe ecran se deschide fereastra "Inserează
tabel".
sau
3. dați clic pe meniul ”Table” → Insert Table

 în zona General puteți tasta nume pentru tabel în caseta corespunzătoare și numărul
de coloane și de rânduri;
 în zona Opțiuni puteți bifa următoarele casete:
o Titlu, care activează opțiunile:
o Repetă rândurile din antet pe noile pagini – bifarea acestei opțiuni are ca
efect apariția antetului tabelului pe toate paginile pe care se extinde tabelul;
o Rânduri antet – puteți selecta câte rânduri considerați pentru antetul
tabelului;
o Nu desparte tabelele între pagini – se utilizează atunci când doriți să păstrați
tabelul compact pe o singură pagină;
o Styles – permite introducerea de chenar și linii interioare tabelului. Debifarea
acestei opțiuni are ca efect apariția unui grilaj neprintabil dar care vă permite
introducerea informațiilor în tabel;

108
Exemplu de tabel cu chenar (cu linie dublă) și linii interioare:

Exemplu de tabel cu chenar cu linie simplă (am selectat linie simplă pentru bordură):

Exemplu de tabel obținut prin apăsarea butonului "Formatare automată":

Observație. Inițial, rândurile respectiv coloanele unui tabel au aceeași dimensiune.

109
Introducerea informațiilor în celulele tabelului
Pentru a introduce informații într-o celulă a tabelului trebuie poziționat cursorul în aceasta.
Pentru poziționarea cursorului într-o celulă a tabelului puteți alege una din variantele:
 clic în celulă;
 utilizarea tastelor săgeți;
 utilizarea tastei Tab (tasta Tab mută cursorul în celula din dreapta);
 utilizarea combinației de taste Shift + Tab (mută cursorul în celula din stânga celulei
curente).

Inserarea unui text înaintea unui tabel

Atunci când un tabel este inserat pe prima linie din prima pagină a unui document și doriți
inserarea unui text înaintea tabelului, se face clic în prima celulă și apoi apăsați ENTER.

Editarea informațiilor în celulele tabelului

După ce ați poziționat cursorul de scriere într-o celulă puteți începe editarea textului.
Conținutului unei celule i se pot aplica formatările valabile pentru paragrafe, fiecare celulă
putând fi formatată diferit.
Pentru ștergerea conținutului unei celule puteți folosi tastele de ștergere Delete sau
Backspace.

Selectarea într-un tabel

Selectarea informațiilor dintr-un tabel:

o se realizează ca în cazul paragrafelor (dublu clic pentru selectarea unui cuvânt,
triplu clic pentru selectarea unei propoziții sau glisarea cu mouse-ul peste
text);
 Selectarea unei celule
o dați clic în celula pe care vreți să o selectați;
o dați clic pe meniul ”Table” →Selectare→Celule.
Sau
 dați clic în celula pe care vreți să o selectați;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului și mișcați-l peste celulă până ce aceasta se
selectează (selecția apare pe un fundal bleu);
 eliberați butonul mouse-ului.
 Selectarea unui rând
 - dați clic în oricare celulă de pe rândul pe care vreți să-l selectați;
 - dați clic pe meniul ”Tabel” →Selectare→ Rânduri.
Sau
 poziționați cursorul mouse-ului în stânga rândului pe care doriți să-l selectați;
 când cursorul mouse-ului apare sub formă de săgeată orientată către rând, dați
clic.
Sau
 dați clic în prima sau ultima celulă de pe rândul pe care vreți să-l selectați;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului și mișcați-l peste rând până ce acesta se
selectează;
 eliberați butonul mouse-ului. (Pentru selectarea mai multor rânduri se ține
apăsat butonul stâng al mouse-ului în timp ce se mișcă peste rândurile
respective.)
 Selectarea unei coloane

110
  dați clic într-o celulă din coloana pe care vreți să o selectați;
 dați clic pe meniul ”Table” →Selectare→Coloană
Sau
 poziționați cursorul mouse-ului deasupra coloanei pe care doriți să o
selectați;
 când cursorul mouse-ului apare sub formă de săgeată neagră orientată
către coloană dați clic.
Sau
 dați clic în prima sau ultima celulă din coloana pe care vreți să o
selectați;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului și mișcați-l peste celulele coloanei
până ce aceasta se selectează;
 eliberați butonul mouse-ului. (Pentru selectarea mai multor coloane
se ține apăsat butonul stâng al mouse-ului în timp ce se mișcă peste
coloanele respective.)
 Selectarea întregului tabel
 dați clic într-o celulă din tabel;
 dați clic pe meniul ”Table” →Selectare→Tabel.
Sau
 dați clic în prima sau ultima celulă din tabel;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului și mișcați-l peste celulele tabelului
până ce acesta se selectează;
 eliberați butonul mouse-ului.

Inserarea rândurilor
 dați clic într-o celulă de pe rândul din vecinătatea în care doriți inserarea noului rând;
 dați clic pe meniul”Table”→ Insert → Linii;

 puteți introduce valoare pentru numărul de rânduri pe care doriți să le inserați;

 selectați poziția în care vreți să introduceți noul rând: deasupra sau dedesubtul
rândului în care ați dat clic;
 clic OK.

Exemplu de inserare rânduri

Considerăm tabelul:

111
Dorim ca deasupra liniei 2 să inserăm o nouă linie.
Cum procedăm?
 dăm clic în oricare celulă de pe rândul 2;
 clic pe meniul”Table”→ Insert → Linii;
 clic OK.
După inserarea noului rând, tabelul va arăta astfel:

Observație. Dacă apăsați tasta Tab când cursorul de scriere este poziționat în ultima celulă
din tabel veți obține un nou rând.

Inserarea coloanelor
 dați clic într-o celulă din coloana din vecinătatea în care doriți inserarea noii coloane;
 dați clic pe meniul”Table”→ Insert → Coloane;

 puteți introduce valoare pentru numărul de coloane pe care doriți să le inserați;

 selectați poziția în care vreți să introduceți noua coloană: înainte sau după coloana în
care ați dat clic;
 clic OK.

Exemplu de inserare coloane

Considerăm tabelul:

112
Dorim ca după coloane Media să introducem încă două coloane.
Cum procedăm?
 clic în coloana Media;
 clic pe meniul ”Table”→ Insert → Coloane;
 la "Număr de coloane" tastăm 2;
 la Poziție selectăm După;
 clic OK.

După inserarea celor două coloane, tabelul va arăta astfel:

Ștergerea rândurilor
 Pentru ștergerea unui rând:
o dați clic într-o celulă de pe rândul pe care doriți să îl ștergeți;
o clic pe meniul ”Table” → Șterge → Rânduri.
 Pentru ștergerea mai multor rânduri;
o selectați rândurile;
o clic pe meniul ”Table” → Delete → Rânduri.

Ștergerea coloanelor
 Pentru ștergerea unei coloane:

113
 o dați clic într-o celulă din coloana pe care doriți să o ștergeți;
o clic pe meniul ”Table” → Delete → Coloane.
 Pentru ștergerea mai multor rânduri;
o selectați coloanele;
o clic pe meniul ”Table” → Delete → Coloane.

Ștergerea întregului tabel

- dați clic într-o celulă din tabel;
- clic pe meniul ”Tabel” → Delete → Tabel.

Redimensionarea lățimii unei coloane

 cu mouse-ul:
o fixați cursorul mouse-ului pe una din marginile coloanei până când cursorul va
lua forma:

o apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați în funcție de

operația de redimensionare pe care vreți să o realizați: mărire sau micșorare;
o eliberați butonul mouse-ului.
 Folosind meniul ”Table” → Proprietăți → Coloane, puteți introduce valori fixe
pentru coloanele din tabelul dvs. Fiecare coloană apare numerotată cu cifre. Sub
fiecare cifră aveți casetele în care puteți introduce valori fixe pentru coloane, fie
folosind tastatura, fie folosind butoanele de incrementare/decrementare.

 Folosind meniul ”Table” → Size → Lățime coloană

o dați clic în coloana a cărei dimensiune doriți s-o modificați;

114
 o în fereastra Lățime coloană introduceți valoarea pentru redimensionarea
coloanei.

 Folosind meniul ”Table” → Size → Lățime optimă a coloanelor

o dați clic în tabel
o clic pe meniul ”Table” → Potrivire Automată → Lățime optimă a coloanelor;
o fiecare coloană din tabel se va redimensiona în funcție de conținut.
Observație. Puteți folosi această opțiune doar dacă există informații în coloanele tabelului.

Modificarea înălțimii unui rând

 cu mouse-ul:
o fixați cursorul mouse-ului pe una din marginile rândului până când cursorul va
lua forma

o apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați în funcție de

operația de redimensionare pe care vreți să o realizați: mărire sau micșorare
înălțime de rând;
o eliberați butonul mouse-ului.
 Folosind meniul ”Table” → Size → Înălțime rând
o dați clic într-o celulă de pe rândul a cărei dimensiune doriți s-o modificați;
o în fereastra "Înălțime rând" introduceți valoarea pentru redimensionarea
înălțimii rândului.
Observație. Puteți selecta mai multe rânduri sau chiar întregul tabel după care dați valoare în
fereastra "Înălțime rând".
 Folosind meniul ”Table” → Size → Înălțime optimă a rândului
o dați clic într-o celulă de pe rândul a cărei dimensiune doriți s-o modificați;
o clic pe meniul ”Table” → Size → Înălțime optimă a rândului.
Observație. Această opțiune este disponibilă pentru rândurile care au fost anterior
redimensionate.
Dacă doriți ca toate coloanele tabelului să aibă aceeași dimensiune, indiferent de conținut
procedați astfel:
 selectați tabelul;
 meniul ”Tabel” → Size → Distribuie coloanele în mod egal.
Dacă doriți ca toate rândurile tabelului să aibă aceeași dimensiune, indiferent de conținut
procedați astfel:
 selectați tabelul;
 meniul ”Table” → Size → Distribuie rândurile în mod egal.

115
Dividerea (splitarea) unei celule
Sunt situații când o celulă a tabelului trebuie împărțită în mai multe celule.
Exemplu:
Ne propunem să alcătuim următorul tabel:

Trebuie să splităm celula Data naşterii în 2 rânduri şi 3 coloane

Cum procedăm?
Inițial, tabelul va arăta astfel:

1. dăm clic în celula Data naşterii;

2. clic pe meniul ”Table” → Divide celule;
3. în fereastra de dialog "Despărţire celule" introducem valoarea 2 pentru opţiunea
"Separare celulă";
4. clic pe butonul corespunzător opțiunii "Orizontal";
5. bifăm opțiunea "În proporții egale";
6. clic OK.

În acest moment, tabelul va arăta astfel:

116
7. selectăm cele 4 celule de sub celula Data naşterii;
8. clic pe meniul ”Table” → Divide celule;
9. în fereastra de dialog "Despărţire celule" introducem valoarea 3 pentru opţiunea
"Separare celulă";
10. clic pe butonul corespunzător opțiunii "Vertical";
11. clic OK.

Observație. Puteți splita (divide) mai multe celule în același timp dacă mai întâi le selectați.
Unirea (îmbinarea) celulelor dintr-un tabel
 selectați celulele pe care doriți să le uniți;
 clic pe meniul ”Table” → Unește celulele.

Formatarea bordurilor unui tabel

La inserarea unui tabel în Writer acesta are chenar și linii interioare subțiri, de culoare neagră
iar fundalul tabelului este alb. Pentru a formata bordurile și fundalul unui tabel puteți proceda
astfel:
 selectați tabelul;
 dați clic pe meniul ”Table” → Proprietăți tabel → Borduri;

117
  în zona "Aranjare linii" puteți folosi unul din butoanele corespunzătoare opțiunii
Standard:

1. Configurează fără borduri

2. Setează doar bordura exterioară;
3. Setează doar bordura exterioară și linii orizontale;
4. Setează bordura exterioară și toate liniile interne;
5. Setează bordura exterioară fără a modifica liniile interne
sau
opțiunea "Definit de utilizator": dați clic pe bordura pe care doriți s-o modificați;
 în zona Stil umbră puteți selecta poziție, distanță și culoare pentru umbră;
 în zona Linie puteți selecta stil, grosime și culoare pentru borduri;

118
  în zona Spațiere la conținut puteți selecta distanța pe care doriți s-o lăsați între text și
borduri.

Formatarea fundalului unui tabel

Pentru a formata fundalul unui tabel puteți proceda astfel:
 selectați tabelul;
 dați clic pe meniul ”Table” → Proprietăți tabel → Fundal→ Culoare
 din lista derulantă corepunzătoare opțiunii „Paletă” selectați:
o Culoare pentru fundal colorat;
o „Bitmap” pentru a insera o imagine pe care doriți s-o puneți ca fundal;

Exemplu de aplicare de borduri și fundal colorat unui tabel. Considerăm următorul tabel:

Ne propunem să formatăm tabelul astfel:

 borduri duble, colorate în roșu;
 fundal de culoare galbenă.
Tabelul formatat va arăta astfel:

Împărțirea unui tabel pe 2 pagini

119
Necesitatea împărțirii unui tabel apare atunci când acesta este lung. Implicit, Writer permite
ca la sfârșit de pagină să treacă un rând al tabelului pe altă pagină.
Dacă doriți ca tabelul să rămână compact, pe o singură pagină urmați pașii:
 dați clic în tabel;
 clic pe meniul ”Table” → Proprietăți tabel → Curgere text;
 debifați opțiunea ”Permite împărțirea tabelului după pagini și coloane”;
 clic OK.
Repetarea rândului de antet pe mai multe pagini consecutive
În situația în care conținutul unui tabel se întinde pe mai multe pagini, se recomandă ca
rândul de antet să apară pe fiecare pagină:
 dați clic în tabel;
 clic pe meniul ”Table” → Proprietăți tabel → Curgere text;
 bifați opțiunea ”Repetă titlurile coloanelor”;
 clic OK.

Orientarea textului într-un tabel

Într-o celulă a unui tabel, textul poate fi afișat atât pe orizontală cât și pe verticală.

Exemplu

120
Pentru orientarea textului pe vericală procedați astfel:
 dați clic în celulă;
 clic pe meniul ”Table” → Proprietăți → Curgere text;
 în lista derulantă corespunzătoare opțiunii ”Orientare text” selectați ”Vertical”;
 în zona Aliniere puteți selecta tipul alinierii pe verticală: sus, centrat, jos;
 clic OK.

Conversia unui tabel în text

Pentru transformarea unui tabel în text procedați astfel:
 selectați tabelul;
 clic pe meniul ”Tabel” → Convertește → Din tabel în text

121
  în fereastra de dialog ”Convertește tabelul în text” selectați modalitatea de separare
a conținutului celulelor: Tabulatori, Punct și virgulă, Paragraf sau Altul (definit de
dvs.);
 clic OK.

Conversia unui text într-un tabel

Dacă doriți transformarea unui text într-un tabel procedați astfel:
 separaţi textul cu tabulatori, punct și virgulă, paragraf ca să indicaţi unde trebuie să
înceapă o nouă coloană;
 utilizaţi un marcaj de sfârşit de paragraf pentru a începe un nou rând;
 selectaţi textul căruia doriţi să-i faceţi conversia;
 clic pe meniul ”Table”→ Convertește → Din text în tabel;
 din zona ”Separă text la” daţi clic pe opţiunea pentru caracterul separator utilizat;
 clic OK.

Exemplu
Considerăm următorul text pe care dorim să îl convertim în tabel:
Componente; Preț
Carcase; 300 lei
Coolere; 50 lei
HDD; 400 lei
Memorii 100 lei
Plăci de bază; 800 lei

122
Observație. Am tastat separatorul ”;” între cuvintele care doresc să apară în celule separate.
Pentru trecerea la un rând nou am folosit marcajul de paragraf.
Cum procedăm?
 Selectăm textul;
 clic pe meniul ”Table”→ Convertește → Din text în tabel;
 din zona ”Separă text la” dăm clic pe opţiunea pentru separatorul ”;”;
 clic OK.

Observați că după cuvântul ”Memorii” nu am pus separator. Textul a apărut așadar într-o
singură celulă.
Mutarea elementelor într-un tabel
 selectaţi celulele, rândurile sau coloanele al căror conținut doriți să-l mutaţi;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați în poziția dorită;
 eliberați butonul mouse-ului.
Sau
 selectaţi celulele, rândurile sau coloanele al căror conținut doriți să-l mutaţi;
 apăsați combinația de taste Ctrl + X (decupare, tăiere);
 dați clic în noua locație pentru mutarea elementelor;
 apăsați combinația de taste Ctrl + V (lipire).

Copierea elementelor într-un tabel

 selectaţi celulele, rândurile sau coloanele al căror conținut doriți să-l mutaţi;
 apăsați butonul drept al mouse-ului;
 din meniul contextual dați clic pe ”Copiază” (sau apăsați combinația de taste Ctrl +
C);
 dați clic în noua locație pentru copierea elementelor;
 din meniul contextual dați clic pe ”Lipește” sau apăsați combinația de taste Ctrl + V
(lipire).
Numerotarea celulelor dintr-un tabel
 Selectaţi celulele pe care doriţi să le numerotaţi.
 dați clic pe instrumentul ”Numerotare” (sau ”Buline”) din bara de "Formatare".

Bara de instrumente “Table”

Pentru lucrul cu tabele puteți utiliza și bara de "Table".
Pentru activarea acesteia dați clic pe meniul ”Vizualizare” → Bare de unelte → Tabel.

Instrumentele din bara de "Tabel" devin active dacă dați clic într-o celulă a tabelului.

123
 1. Rând deasupra. Dați clic într-o celulă pe rândul deasupra căruia doriți să apară noul rând
și apoi clic pe instrumentul "Inserează un rând".
2. Rând dedesubt. Dați clic într-o celulă pe rândul sub care doriți să apară noul rând și
apoi clic pe instrumentul "Inserează un rând".
3, 4. Columns Before, Columns After. Dați clic într-o celulă din coloana la dreapta
căreia doriți să inserați o nouă coloană și clic pe instrumentul "Inserare coloană".
5. Delete selected rows:
 dați clic în celulele de pe rândurile pe care doriți să le ștergeți;
 clic pe instrumentul "Delete selected rows".
6. Delete selected columns:
 dați clic în celulele de pe coloanele pe care doriți să le ștergeți;
 clic pe instrumentul "Delete selected columns".
7. Delete table: Poziţionaţi cursorul de scriere într-una din celulele tabelului daţi clic pe
butonul şi daţi clic pentru a şterge tabelul cu tot cu conţinut.
8. Select Cell: Daţi clic în celula pe care vreţi să o selectaţi şi acţionaţi instrumentul.
9. Select Table: Daţi clic în oricare celulă a tabelului, apoi clic pe instrumentul „Select
Table” pentru a selecta întreg tabelul.
10. Uneşte celulele: Selectați celulele pe care doriți să le uniți și dați clic pe instrumentul
"Unește celulele".

Exemplu

Tabel inițial

Dorim să unim celulele din prima coloană a tabelului.

 selectăm celulele;
 dăm clic pe intrumentul "Unește celulele"

După unirea celulelor tabelul va arăta astfel:

124
11. Divide celulele. Selectați celule și dați clic pe instrumentul "Divide celule" din bara
de instrumente "Tabel". Operația este similară cu cea descrisă în secțiunea Dividerea
(splitarea) unei celule.
12. Divide tabelul. Luăm ca exemplu tabelul de mai jos în care ne propunem să dividem
tabelul începând cu rândul 3.

Daţi clic în oricare celulă de pe rândul 3, apoi clic pe instrumentul „Divide tabelul”.

Din fereastra „Desparte Tabelul”, selectaţi tipul de antet dorit, apoi clic pe butonul OK.
În exemplul de mai sus am selectat opţiunea „Copiază antetul”, după acţionarea
butonului OK, tabelul arată astfel:

125
 13. Optimizează. Clic pe marcatorul săgeată corespunzător instrumentului "Optimizează"
are ca efect apariția unei liste din care puteți selecta "Distribuie coloanele în mod egal",
"Distribuie rândurile în mod egal", "Înălțime optimă a rândului", "Lățime optimă a
coloanelor". Aceste opțiuni sunt similare cu cele descrise în secțiunea Tabel → Potrivire
automată.
14, 15, 16. Instrumente pentru alinierea textului într-o celulă din tabel: Sus, Centrat,
Jos. Implicit, Writer aliniază textul într-un tabel în partea stânga sus a unei celule. Aveţi
posibilitatea de a schimba alinierea pe verticală a unui text într-o celulă (sus, centru, sau
jos).
 daţi clic pe celula cu textul pe care doriţi să-l aliniaţi;
 pe bara de instrumente Tabel selectaţi opţiunea dorită. Alinierea se va raporta la
celulă, nu la pagină.
Observație. Puteți selecta mai multe celule în același timp dacă mai întâi le selectați.
17. Culoare de fundal. Poziționați cursorul în celula al cărei fundal doriți să îl colorați.
Dați clic pe marcatorul săgeată corespunzător instrumentului "Culoare de fundal". Dați
clic pe o culoare din paleta de culori. Dacă selectați tabelul puteți da aceeași culoare
întregului tabel.
18. Stiluri formatare automată. Vă permite alegerea dintr-o listă a unui tabel predefinit.
19. Borduri. Poziționați cursorul în celula căreia doriți să eliminați borduri. Țineți tasta
Shift apăsată și dați clic pe butonul corespunzător bordurii pe care doriți să o eliminați.
20. Stil de bordură. Selectaţi celula sau zona de celule al cărei stil de bordură doriţi să îl
modificaţi. Selectaţi instrumentul „Stil de bordură” şi daţi clic pe tipul de bordură dorit.
21. Culoarea liniei (a bordurii). Selectați tabelul și dați clic pe marcatorul săgeată
corespunzător instrumentului "Culoarea liniei" (a bordurii). Dați clic pe o culoare din
paleta de culori.
22. Format numeric (valută). Selectaţi un număr dintr-o celulă şi acţionaţi instrumentul
„Format numeric (valută)” pentru a introduce valuta implicită.
23. Formt numeric (procent). Selectaţi un număr dintr-o celulă şi acţionaţi instrumentul
„Format numeric (procent)”, va apărea o cifră cu procente.
24. Format numeric (zecimal). Selectaţi un număr dintr-o celulă şi acţionaţi
instrumentul „Format numeric (procent)”, va apărea o cifră cu zecimale.
25. Format numeric. Daţi clic într-o celulă care conţine un număr. Acţionarea
instrumentului „Format numeric” permite apariţia ferestrei „Format număr” în care
selectaţi opţiunile dorite.

126
 26. Insert Caption. Vă permite introducerea de nume, tabelului. Din fereastra „Inserare
legendă” puteţi selecta diverse opţiuni pentru numele tabelului.

În zona „Subtitrare” puteţi adăuga o descriere a tabelului dvs. (de exemplu: media finală
a elevilor clasei a VIII a).
27. Sortare. Într-un tabel puteți selecta rânduri sau coloane după care să ordonați
datele folosind instrumentul "Sortare" din Bara de instrumente "Table" sau din meniul
”Table”→ Sortare. Operaţia de sortare este extrem de utilă mai ales atunci când se lucrează
cu tabele de dimensiuni mari şi cerințele de ordonare sunt diferite.
Pentru a sorta datele într-un tabel procedați astfel:
 selectați tabelul (sau zona de tabel pentru care doriți sortarea);
 în zona "Criterii sortare" implicit apare "Coloane" (dacă doriți, din zona Direcție
puteți selecta Rânduri);
o puteți selecta numărul primei coloane pe care doriți să o sortați;
o tip cheie: sortarea se face pentru numere sau caractere alfanumerice;
o sortarea se poate face crescător sau descrescător;
 puteți bifa parametrul ”Cu majuscule semnificative” dacă doriți ca în sortare să se
țină cont de majuscule;
127
  clic OK.

28. Protejare celule: selectaţi zona în care doriţi să protejaţi conţinutul. Clic pe butonul
„Protejare celule” – Permite protejarea conţinutului din zona selectată fără a putea
adăuga/modifica conţinutul.

29. Deprotejare celule. selectaţi zona al cărei conţinut este protejat, apoi daţi clic pe butonul
„Deprotejare celule”. În acest moment aveţi acces pentru modificarea conţinutului.

30. Sum. Într-un tabel realizat în Writer puteți efectua o serie de calcule: sumă, medie
aritmetică, funcții trigonometrice etc fie apelând instrumentul "Sum" din bara Tabel, fie clic
pe meniul ”Table” → Formulă.
31. Formulă. Dați clic în celula în care doriți rezultatul; dați clic pe instrumentul Sum din
bara de instrumente "Table"; pe ecran apare următoarea bară:

 ștergeți cuvântul ”sum” din bara de formule;

 clic pe instrumentul "Formulă” pentru a alege funcția dorită;

128
  clic pe operația sau funcția dorită;
 selectați zona din tabel pentru care doriți să efectuați calcule;
 apăsați tasta Enter.

Exemplu. Considerăm următorul tabel. Ne propunem ca media notelor să o calculăm

folosind funcție.

Cum am procedat?
 clic în celula în care dorim prima medie;

 clic pe instrumentul Sum din bara de instrumente "Table";

 ștergem cuvântul ”sum” din bara de formule;
 selectăm Statistical Functions → Mean;
 selectăm celulele ce conțin cele 2 note;
 apăsăm tasta Enter.

După ce efectuați calculele, dacă mișcați mouse-ul peste celula în care ați introdus formulă
veți observa că vă asistă o casetă în care apar numele operației și adresele celulelor implicate
în calcule.

129
32. Proprietăți tabel. Acționarea acestui instrument are ca efect deschiderea ferestrei
"Format tabel" din care puteți selecta diverse opțiuni pentru tabelul dvs descrise anterior.

Fișă de lucru

1. Alcătuiți un catalog al clasei care să aibă următorul antet:

• Nr. crt.;
• Nume și prenume;
• Număr de telefon;
• Adresa de mail.
Cerințe:
• introduceți în tabel 10 înregistrări;
• folosiți numerotare automată;
• tabelul să aibă chenar și linii interioare duble, de culoare albastră;
• colorați în bleu fundalul doar pentru antetul tabelului;
• sortați tabelul alfabetic după nume și prenume.

2. Realizați următorul tabel:

Date elevi
Nr. Promovați cu medii Total
Școala
crt. Clasa Între Peste elevi
De 5
5.01- 6.99 7.00

130
Cerințe:
• introduceți în tabel 10 înregistrări;
• folosiți numerotare automată;
• în coloana Total elevi realizați suma elevilor pe clasă folosind formulă;
• antetul tabelului să fie scris cu fontul Arial, dimensiunea 11, culoare roșie;
• conținutul tabelului să fie scris cu fontul Arial, dimensiunea 10, culoare albastră;
• coloana total elevi să aibă fundal colorat în galben.

131
3. Rebus
1 și A-B Procesor de texte care face parte din pachetul LibreOffice.
2. Text introdus între două apăsări ale tastei Enter.
3. Poate fi verticală sau peisaj pentru o pagină.
4. Reprezintă acea zonă din partea superioară a paginii, situată deasupra marginii stabilită la
formatarea paginii.
5. Operația care permite stabilirea lățimii din marginea stânga sau dreapta a paginii și poziția
în care este afișat textul.
6. Modificarea aspectului textului la nivel de font (forma literelor), dimensiune, stil, efecte
etc.

A
1
2
3
4
5
6
B

132
Căutarea și înlocuirea textului

În cazul în care doriți efectuarea unor modificări rapide într-un text sau pur și simplu doriți să
localizați anumite fragmente de text, Writer pune la dispoziția utilizatorului posibilitatea de a
căuta, găsi și înlocui caractere.
Pentru a căuta text într-un document Writer aveți la dispoziție următoarele variante:
 Clic pe meniul ”Editare” → Caută;
sau
 apăsați combinația de taste Ctrl + F.
În ambele situații, de regulă, în partea de jos a ferestrei Writer, se activează Bara ”Caută”.
Puteți muta bara în oricare altă parte a ferestrei și puteți căuta și înlocui cuvinte și expresii.

Dacă Bara ”Caută” nu este vizibilă o puteți afișa dând clic la meniul ”Vizualizare” → Bare
de unelte → Caută.
Pentru a căuta cuvinte și expresii într-un document urmați pașii:
 dați clic în caseta ”Căutare”;
 tastați cuvântul sau expresia pe care o căutați;
 apăsați tasta Enter;
 la fiecare găsire a caracterelor căutate, acestea vor apărea pe un fundal selectat iar
căutarea se oprește;
 dacă doriți mai departe căutarea caracterelor în același text apăsați tasta Enter sau
folosiți instrumentele ”Caută următorul” sau ”Caută precedentul” de pe bara
”Caută”.
În cazul în care doriți înlocuirea unor caractere cu altele, procedați astfel:
 clic pe meniul ”Editare” → Caută și înlocuiește (sau apăsați combinația de taste Ctrl
+ H);

 dați clic în caseta corespunzătoare opțiunii ”Caută după” și tastați textul căutat;

133
  dați clic pe butonul ”Caută” dacă doriți să faceți doar o căutare sau clic pe ”butonul
Caută tot” dacă doriți să faceți căutarea în tot documentul;
 caracterele găsite vor fi afișate ca text selectat;
 pentru înlocuirea caracterelor găsite cu altele dați clic pe ”Înlocuire” pentru o singură
înlocuire sau pe ”Înlocuiește tot” pentru înlocuirea în tot documentul.
Pentru o căutare cât mai fidelă puteți bifa opțiunile:
 ”Sensibil la majuscule” (căutarea nu va afișa și cuvintele în care intervin majuscule
dacă nu e cazul);
 ”Numai cuvinte întregi” (căutarea va ignora expresiile care nu sunt identice cu
caracterele căutate)
Pentru a restricționa și mai mult căutarea puteți da clic pe semnul ”+” corespunzător opțiunii
”Alte opțiuni”.
Operaţiile de căutare şi inlocuire a textului sunt aceleaşi şi pentru aplicaţia Impress
Comenzi pentru corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale
Este foarte important ca orice document pe care îl creați să fie corect din punct de vedere
ortografic și gramatical.
Greșelile de ortografie pot fi determinate prin citirea textului sau prin utilizarea facilităților
puse la dispoziție de Writer.
Primul pas pe care trebuie să îl faceți pentru corectarea ortografică și gramaticală este
stabilirea limbii:
 dați clic pe meniul ”Unelte” → Opțiuni → Configurări limbă → Limbi;
 în zona ”Limba implicită pentru documente”, din caseta derulantă selectați țara (în
cazul nostru, România);
 clic OK.

Verificarea ortografică și gramaticală automată

Pentru a beneficia de funcția de verificare ortografică și gramaticală automată în timpul
tastării trebuie să vă asigurați că această funcție este activată:

134
  dați clic pe meniul ”Unelte” → Opțiuni → Configurări limbă → Asistenți pentru
scriere;
 în zona ”Opțiuni” bifați ”Verific ortografia pe măsură ce scrieți” și ”Verifică
gramatica în timp ce tastez”;
 clic OK.
Activarea funcției ”Verificarea ortografiei în timpul tastării” face ca în text, cuvintele
scrise incorect ortografic să apară subliniate cu o linie roşie ondulată. Cuvintele care apar
subliniate cu roşu nu sunt în dicţionarul predefinit al aplicației deoarece fie au fost scrise
greșit, fie sunt corect scrise dar reprezintă nume proprii, termeni tehnici, nume de firme,
cuvinte scrise într-o altă limbă decât cea a dicţionarului folosit.
Pentru verificarea ortografiei puteți folosi și instrumentul ”Verifică ortografia automat” din
bara de instrumente "Standard".
Cuvintele scrise greșit vor apărea subliniate cu roșu. Dezactivarea acestui instrument are ca
efect dispariția sublinierilor cu roșu.

Reguli generale de tehnoredactare, estetica paginii tipărite și reguli de redactare a

textelor oficiale sau de altă natură
Tehnoredactarea este procesul prin care textul dintr-un document este pregătit din punct de
vedere tehnic şi grafic pentru tipărire. Pregătirea presupune efectuarea de operații astfel încât,
în final, documentul obținut să respecte reguli grafice și estetice care să asigure o comunicare
nu numai prin conţinut, dar şi prin forma de prezentare.

Tehnoredactarea se poate realiza pe trei niveluri:

 nivelul document - se stabilesc caracteristici globale (formatul paginii, margini,
anteturi şi subsoluri);
 nivelul paragraf - se stabilesc caracteristicile paragrafului: indentări, coloane,
aliniere a paragrafului, alineatul, spaţieri înainte/ după paragraf, spaţieri între liniile
paragrafului, caracteristici suplimentare: încadrarea în chenar, umbrire, aranjarea pe
coloane, tabulări, etc;
 nivelul caracter - se lucrează asupra caracterelor din interiorul paragrafelor pentru
obţinerea unor efecte: font, dimensiune, stil de afişare (sublinieri, îngroşări, înclinare),
cuvinte cheie, citate, efecte speciale, indici, spaţiul dintre caractere, introducerea unor
caractere speciale (săgeţi, figuri, semne speciale, etc).

Pentru obţinerea unui document estetic, bine organizat grafic, trebuie parcurşi mai
mulţi paşi și să fie respectate anumite reguli:
 formatul paginii trebuie stabilit în funcție de tipul documentului precum și în funcție
de caracteristicile imprimantei;
 documentul să aibă margini cuprinse, de regulă între 2 și 3 cm (dacă documentul se
îndosariază trebuie să țineți cont de marginea de îndoire);
 antetul şi subsolul paginii să fie vizibile
 paginile să fie numerotate;
 fontul folosit se recomandă a fi același pentru tot textul;
 dimensiunea caracterelor pentru documentele oficiale se recomandă a fi 12;
 imaginile să fie bine delimitate de text;
 pentru indentarea unui paragraf sau obținerea unui aliniat folosiți tasta Tab sau
instrumentele de pe riglă;
 alinierea paragrafelor să se realizeze folosind instrumentul ”Margini” din bara de
instrumente "Standard";
 pentru alinierea titlurilor trebuie folosit instrumentul ”Centrat” din bara Standard;

135
  semnele de punctuație trebuie puse imediat lângă cuvânt, fără a se lăsa spațiu între
caracter și semn;
 între cuvinte se lasă un singur spațiu;
 textele se scriu cu literele minuscule (folosiți majuscule doar atunci când doriți să
evidențiați anumite idei, titluri etc.)

Observație. Dacă realizați un document pentru care vi se impun cerințe clare de

tehnoredactare, altele decât cele descrise în această secțiune, se recomandă respectarea lor.

Examinarea documentului înaintea imprimării

Înainte de a tipări pe hârtie un document se recomandă examinarea imaginii de ansamblu a
acestuia pentru a vă asigura că are aspect estetic plăcut și că respectă reguli de
tehnoredactare.
Pentru a examina un document înainte de imprimare alegeți una dintre variantele:
 dați clic pe meniul ”Fișier” → Previzualizare pagină;
 instrumentul ”Previzualizare pagină” din bara de instrumente "Standard";
 combinația de taste Ctrl+Shift+O
Pe ecran apare bara de instrumente ”Previzualizare tipărire”:

Pagina precedentă - afișează pagina precedentă față de pagina curentă;

1. Previzualizare o pagină – afișează o pagină pe ecran;
2. Previzualzare două pagini – afișează două pagini pe ecran;
3. Previzualizare carte - cu excepția primei pagini, celelalte vor fi afișate câte 2 pagini;
4. Previzualizare mai multe pagini: pagini multiple - permite selectarea unui anumit
număr de margini dacă apăsați clic pe marcatorul săgeată și faceți selecția în grilajul
apărut;
5. La începutul documentului – permite saltul la începutul documentului;
136
 6. Pagina precedentă – duce la pagina anterioară;
7. Salt la o anumită pagină – se introduce numărul de pagină dorit;
8. Pagina următoare – trece la următoarea pagină;
9. La sfârşitul documentului – facilitează trecerea la finalul documentului;
10. Micşorează – scade procentajul pentru vizualzare;
11. Zoom – permite selecţia procentajului pentru vizualizare;
12. Măreşte – creşte procentajul pentru vizualizare;
13. Pe tot ecranul – permite vizualizarea paginilor pe tot ecranul;
14. Tipăreşte – tipăreşte documentul.

Pentru a face modificări în document trebuie să ieșiți din modul de previzualizare prin clic pe
instrumentul ”Închide previzualizarea”, faceți modificările în document și treceți iarăși în
modul previzualizare pentru a observa schimbările făcute.
Imprimarea întregului document, a unor anumite pagini, numărul de copii
Pentru a tipări un document alegeți una dintre variantele:
 dați clic pe meniul ”Fișier” → Tipăreşte;
 clic pe instrumentul ”Imprimă” din bara de instrumente "Standard";
 apăsați combinația de taste Ctrl+P. În cazul în care aveți mai multe imprimante
instalate sau doriți ca tipărirea fișierului să se facă cu anumite specificații,
recomandăm să dați clic pe meniul ”Fișier” → Tipăreşte.
Pe ecran apare fereastra de dialog ”Imprimă” în care puteți face următoarele setări:
 în zona ”Imprimantă” trebuie să selectați imprimanta la care tipăriți;
 butonul ”Proprietăți” permite deschiderea unei alte ferestre de dialog în care apar
informații despre imprimantă;
 în zona ”Interval și copii” puteți stabili ce anume printați din document:
o toate paginile;
o anumite pagini (tastați numărul paginilor despărțite prin virgulă sau pentru un
interval de pagini puneți semnul liniuța între numerele paginilor);
o textul selectat.
 Clic OK pentru tipărire.

137
Imprimarea unui document la imprimantă sau într-un fişier
Imprimarea unui document se poate face pe hârtie sau într-un alt fișier.
Pentru imprimarea pe hârtie trebuie ca în fereastra de dialog ”Imprimă” să selectați o
imprimantă care permite acest lucru.
Pentru imprimarea într-un fișier alegeți una din variantele:
 dați clic pe meniul ”Fișier” → Export As→ Export As PDF…;
 dați clic pe meniul ”Fișier” → Tipăreşte. În fereastra de dialog ”Imprimă” selectați o
imprimantă care tipărește în format .pdf;

Observație. Înainte de a tipări un document pe hârtie asigurați-vă că imprimanta este

conectată la calculator și este pornită.

Trimiterea unui document Writer prin e-mail

Un document creat în Writer poate fi trimis prin e-mail ca fişier ataşat unui mesaj:
 deschideți documentul Writer pe care doriți să îl trimiteți prin e-mail;
 dați clic pe meniul ”Fișier” →Trimite →Email Document… ca e-mail;
 pe ecran se deschide fereastra programului de poștă electronică Outlook prin
intermediul căreia putem trimite fișierul Writer ca fișier atașat;
 completați datele necesare trimiterii mail-ului;
 clic pe Send (Trimite).

Trimiterea unui document Writer prin fax

138
Pentru trimiterea unui document Writer prin fax procedați astfel:
 deschideți documentul Writer pe care doriți să îl trimiteți prin fax;
 dați clic pe meniul ”Fișier” →Configurare imprimantă;

 clic pe butonul ”Opțiuni”;

 în lista derulantă corespunzătoare opțiunii Fax selectați Fax;
 clic OK. Dacă opţiunea este instalată atunci va apărea o fereastră ce conţine interfaţa
programului de comunicare prin fax.

Afişarea și ascunderea caracterelor neimprimabile

Rolul caracterelor neimprimabile este acela de a ajuta în scopul realizării în mod profesionist
a unui document. Cu ajutorul acestora puteți verifica spațierea dintre cuvinte, delimitarea
paragrafelor, utilizarea tabulatorilor.
Pentru a afișa/ascunde într-un document caracterele imprimabile puteți folosi instrumentul
"Caractere neimprimabile" din bara de instrumente "Standard" sau apăsați combinația de
taste Ctrl + F10.
Exemplu. Considerăm următorul conținut:

139
După afișarea caracterelor neimprimabile textul va arăta astfel:

Observăm că după activarea acestei opțiuni în document apar următoarele simboluri: ¶ · →

Fiecare dintre acestea are un rol specific:
¶ care va indica apăsarea tastei Enter;
· care va indica spațiile dintre cuvinte;
→ care va indica apăsarea tastei Tab.
În cazul în care tasta Enter se apasă de mai multe ori, tot de atâtea ori va apărea și simbolul
¶.
Pentru apăsarea de mai multe ori a barei de spațiu va apărea un șir de ·
Apăsarea tastei Tab de mai multe ori va fi indicată de apariția simbolului → de tot atâtea ori.
Afișarea acestor simboluri în zona de lucru este de mare ajutor pentru că putem corecta,
manual sau cu ajutorul unor comenzi specifice, erorile de spațiere sau de formatare.
Meniul ”Unelte” → Opțiuni → LibreOffice Writer → Ajutoare formatare permite selectarea
și a altor opțiuni care pot fi de folos în editarea unui document:

140
141
 Test final

1. Aplicația Writer din pachetul LibreOffice este:

o Un procesor de texte
o Aplicație utilizată pentru realizarea prezentărilor electronice
o Un sistem de operare
o Aplicație grafică pentru analizarea textelor

2. Cum se numesc fișierele cu care operează Writer?

o Foi de calcul
o Publicatii
o Fisiere executabile
o Documente

3. Extensia implicită a unui fişier creat în Writer este:

o .docx
o .pdf
o .doc
o .odt

4. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Un fișier creat în Writer poate fi exportat ca fișier cu extensia .pdf
o True
o False

5. Adăugarea unei bare de instrumente în fereastra Writer se face din meniul:

o Vizualizare
o Bare de unelte

6. Selectarea întregului conţinut al unui document se face cu combinaţia de taste:

o Ctrl + S
o Ctrl + V
o Ctrl + A
o Ctrl + C

7. Realizați corespondența în ordinea operațiilor care trebuie executate pentru a salva

un fișier cu un alt nume:
Puneți în ordine pașii necesari salvării unui document Writer cu un alt nume:
1 a. clic pe butonul Salvare din fereastra de dialog Salvare ca
2 b. clic pe Salvează ca ...
3 c. clic pe meniul Fișier
4 d. tastăm numele fișierului

8. Inserarea unui antet se face astfel:

o clic pe meniul Inserare → Notă

142
 o clic pe meniul Vizualizare → Margini de text
o clic pe meniul Inserare → Câmpuri → Titluri
o clic pe meniul Inserare → Antet → Stil implicit

9. Pentru reprezentarea grafică sugestivă a unor informații, Aplicația Writer permite

inserarea de grafice prin accesarea meniului:
o Inserare → Obiect → Diagramă
o Inserare → Galerie Fontwork
o Inserare → Câmpuri → Subiect
o Unelte → Galerie

10. Secvența de operații Inserare → Imagine → Din fișier are ca efect inserarea în
document:
o unui tabel
o unui fișier
o unei galerii de imagini
o unei imagini

11. Imaginea de mai jos reprezintă:

o bara de instrumente Imagine

o bara de Butoane
o bara de Meniuri
o bara de Desen

12. Precizați ordinea operațiilor care trebuie executate pentru a realiza desene cu
ajutorul barei de desen:

1. dați clic în locul în care doriți să creați desenul, țineți butonul mouse-ului apăsat și
mișcați mouse-ul pentru a realiza desenul;
2. dați clic pe instrumentul din bara de unelte Desen. Cursorul mouse-ului va lua forma
unui semn +;
3. când considerați că forma inserată are dimensiunea și forma dorită eliberați butonul
mouse-ului;

13. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Funcția de desenare selectată rămâne activă, astfel încât să puteți desena un alt obiect de
același tip; pentru a anula funcția de desen selectată apăsați tasta Esc sau faceți clic pe
instrumentul Selectează de pe bara Desen.
o True
o False

14. Pentru a desena forme predefinite utilizăm bara:

143
 o Formatare
o Desen
o Standard

15. Pentru a insera în document obiectul „☺” parcurgem etapele:

o Formatare → Font → Efecte text
o Inserare → Caracter special
o Formatare → Caracter

16. Nota de subsol sau nota de final se inserează într-un document din meniul:
o Inserare;
o Formatare;
o Unelte.

17. Selectarea unui cuvânt se face executând:

o Se apasă tasta Ctrl şi se execută clic pe cuvânt
o Triplu-clic pe acel cuvânt
o Dublu-clic pe acel cuvânt

18. Selectarea unei propoziţii se face executând:

o dublu-clic oriunde în interiorul propoziţiei;
o triplu-clic oriunde în interiorul propoziţiei
o se apasă Ctrl şi se execută clic în interiorul propoziţiei

19. Asociați fiecare termen din prima coloană cu elementele corespunzătoare din a doua
coloană, pentru a forma propoziții adevărate:
1. Arial a. Text cu scriere înclinată
2. abc b. Text cu scriere gravată
3. 14 c. Numele fontului
4. abc d. Text subliniat cu linie dublă
5. abc e.Dimensiunea fontului

20. Un stil este ........................ ce poate fi aplicat paginilor selectate, textului, sau altor
elemente din document pentru o formatare rapidă.
un set de formate
un atribut
font

21. Indentarea este operația care permite:

o stabilirea formatului paginii
o stabilirea lățimii din marginea stânga sau dreapta a paginii și poziția în care este afișat
textul
o stabilirea distanței dintre rânduri

22. Paragraful este textul introdus între două apăsări ale tastei …………..
Tab
Esc
Enter

144
23. Pentru paragrafe se recomandă folosirea opțiunii de aliniere:
o stânga;
o centrat;
o margini.
o dreapta
24. Writer pune la dispoziția utilizatorilor pentru evidențierea unui paragraf (alegeți 2
răspunsuri corecte):
□ indentare, fonturi, dimensiuni, culori, numerotare
□ culoare de chenar, umbră și fundal
□ doar chenar și umbră

25. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Un paragraf poate avea ca fundal o imagine.
o True
o False

26. Ce operații se pot efectua asupra imaginilor introduse într-un fișier Writer? (alegeți
2 variante)
□ oglindire, rotire, transparență
□ redimensionare, mutare, ștergere
□ redimensionare, mutare, ascundere

27. Pentru a stabili formatul de hârtie dați clic pe:

o meniul ”Formatare” → Pagină → Pagină
o meniul "Unelte" → Opțiuni
o meniul ”Formatare” → Pagină → Organizator
o meniul ”Fișier” → Proprietăți

28. Pentru a insera un sfârșit de pagină procedați astfel:

o meniul ”Inserare” → Întrerupere manuală..., Întrerupere de pagină, OK
o poziţionați cursorul în locul în care doriți să înceapă o pagină nouă, meniul ”Inserare”
→ Întrerupere manuală..., Întrerupere de pagină, OK
o poziţionați cursorul în locul în care doriți să înceapă o pagină nouă, meniul ”Inserare”
→ Întrerupere manuală..., Întrerupere de rând, OK

30. Răspundeți cu Adevărat (True) sau fals (False):

Numerotarea paginilor nu poate începe cu o valoare stabilită de dumneavoastră.
o True
o False

31. Pentru ștergerea unui rând într-un tabel procedăm astfel:

o Selectăm rândul și apăsăm tasta Delete
o Clic dreapta într-o celulă de pe rândul pe care doriți să îl ștergeți, selectăm opțiunea
Rânduri și apăsăm tasta Delete
o Clic într-o celulă de pe rândul pe care doriți să îl ștergeți, meniul ”Tabel” →
Șterge → Rânduri

32. Pentru corectarea manuală a greșelilor de ortografie și gramaticale:

145
 □ Apăsăm tasta F7
□ Clic pe meniul ”Unelte” → Ortografie și gramatică
□ Clic pe instrumentul ”Ortografie și gramatică” din bara Standard
□ Apăsăm tasta F12

33. Tehnoredactarea este procesul prin care textul dintr-un document este pregătit din
punct de vedere tehnic şi grafic pentru…………..:
salvare
formatare
tipărire

34. Asociaţi combinaţiile de taste din coloana din stânga cu efectele (în Writer) din
coloana din dreapta:
1. Ctrl + J a. permite căutarea de caractere
2. Ctrl + F10 b. afișează caracterele neimprimabile din paragraf
3. Ctrl + F c. liniile de text vor fi aliniate în marginile stânga și dreapta ale paginii

146
 LibreOffice Calc

Ce este Calc?

Calc este editorul de calcul tabelar din pachetul LibreOffice care permite efectuarea
prelucrărilor de date organizate sub formă de tabele în foi de calcul electronice.
Aplicația Calc pune la dispoziția utilizatorilor următoarele caracteristici:
 efectuarea de calcule simple până la calcule complexe;
 funcții pentru stocare și filtrare baze de date;
 realizarea situațiilor statistice ce pot fi evidențiate grafic 2D și 3D;
 capacitatea de a deschide, edita și salva foi de calcul Microsoft Excel;
 macro-uri, pentru înregistrarea și executarea sarcinilor repetitive;
 importul și exportul de foi de calcul în mai multe formate, inclusiv HTML, CSV,
PDF, și PostScript etc.

Deschiderea și închiderea aplicației LibreOffice Calc

Pentru accesarea aplicației Calc puteți alege una din variantele:

 Start → Toate programele → LibreOffice → LibreOffice Calc;
 dublu clic pe pictograma LibreOffice de pe desktop → clic pe opțiunea Calc.

 Scrieți comanda "scalc" în fereastra "Run"

147
Închiderea aplicației se poate realiza fie apăsând clic pe butonul Închidere, fie clic la
Fișier → Ieșire LibreOffice, fie combinația de taste Alt + F4.

La părăsirea aplicației trebuie să aveți în vedere dacă ați salvat informațiile din fișier. În cazul
în care nu ați salvat dar ați dat fișierului un nume, pe ecran va apărea un mesaj în care puteți
să confirmați sau nu informațiile adăugate de la ultima salvare.

Elemente de interfață ale ferestrei Calc

În imaginea de mai jos puteți vedea principalele elemente de interfață ale ferestrei
LibreOffice Calc.

148
Bara de titlu conţine numele fişierului curent urmat de extensie și numele aplicaţiei din care
face parte. Un document nou creat va avea numele implicit Neintitulat 1. La salvarea
fișierului, acest nume poate fi personalizat prin introducerea unui nume la alegere, în funcție
de conținutul documentului. În partea dreaptă pe bara de titlu se găsesc butoanele:
Minimizare, Maximizare/Restaurare şi Închidere.

Bara de meniuri cuprinde meniurile din editorul Calc ce pot fi accesate în mai multe
moduri:
 Clic pe numele meniului determină deschiderea listei de comenzi;
 Alt+litera subliniată din meniu (ex. Alt+F – deschide meniul „Fișier”; Alt+V –
deschide meniul „Vizualizare” etc.).

Unele dintre comenzile din bara de meniuri se regăsesc și pe Bara de instrumente "Standard"
sub formă de pictograme.

149
Bara de instrumente Standard cuprinde butoane care sunt asociate cu diferite comenzi (de
exemplu clic pe butonul Creează este similar operației clic Fișier → Creează → Document
text).

Bara de instrumente Formatare cuprinde instrumentele necesare formatării caracterelor

(font, dimensiune etc.)

Bara de formule este utilizată pentru editarea conţinutului celulelor: text, numere dar în mod
special pentru editarea formulelor.
 Caseta de adrese reprezintă litera coloanei și numărul rândului la intersecţia cărora se
află celula curentă;
 Asistent funcții permite deschiderea ferestrei de dialog "Asistent funcții" în care
putem selecta dintr-o listă de funcții disponibile;
 Sumă este un instrument utilizat pentru calculul de sume;
 Funcție permite introducerea semnului egal (=) în celula selectată și în bara de
formule pentru efectuarea de calcule.
Observație: Atunci când introduceți date noi într-o celulă, instrumentele Sumă și Funcție se
pot schimba în instrumentele Renunță și Acceptă.
Afişarea sau ascunderea barei de formule şi a casetei de adrese se realizează prin bifarea sau
debifarea opţiunii Bara de forumule din meniul Vizualizare.
Celula activă este celula curentă.

Bara de stare este zona în care sunt afişate informaţii despre foaia de calcul curentă sau
despre acţiunile curente. Afişarea acesteia se face în mod implicit la deschiderea programului.

150
Meniuri

Fișier Editare
Conține opțiuni pentru lucrul cu fișiere
Conține optiuni pentru operatiile necesare
(creare, deschidere, salvare, export
editării unui document (copiere, lipire,
etc.)
ștergere, selectare, căutare și înlocuire
etc.);

151
 Vizualizare Inserare

Conține optiuni necesare pentru a stabili modul

Conține opțiuni pentru inserarea în documentul
de afișare a documentului (de exemplu,
curent a rândurilor, coloanelor, celule, caractere
aranjare pentru imprimare), precum și opțiuni
speciale, funcții etc.;
pentru configurarea ferestrei de aplicație(de
exemplu, bare de unelte);

152
 Formatare Unelte
Conține opțiuni necesare pentru formatarea
Cuprinde opțiuni pentru ortografie și gramatică,
caracterelor, obiectelor, fundalurilor, aplicare
limbă, personalizarea aplicației etc;
stiluri etc.;

153
 Data Fereastră
Conține opțiuni pentru sortarea datelor, filtrare, Conține opțiuni pentru a deschide ofereastră
validare etc. nouă și a închide fereastra curentă.

Ajutor

Apelarea funcției ”Ajutor” se poate realiza

prin clic pe meniul ”Ajutor” → Ajutor
LibreOffice sau apăsarea tastei F1. Pe ecran
se va deschide fereastra unui browser care va
conține informații (în limba engleză) despre
modalitatea de utilizare a aplicației Calc.

Bara laterală (Sidebar) în aplicația Calc

154
Bara laterală Calc este localizată în partea dreaptă a ferestrei. Dacă la deschiderea
LibreOffice Calc nu vedeți bara laterală faceți clic pe meniul "Vizualizare" și bifați "Bară
laterală". Bara laterală este un amestec de bare de instrumente și bare de dialog și conține
cinci file (tab-uri):
 Proprietăți;
Stiluri și Formatare;
 Galerie;
 Navigator;
 Funcții.
Fiecare filă conține o bară de titlu și unul sau mai multe panouri. Barele de instrumente și
panourile laterale pot partaja mai multe funcții.
Unele panouri conțin butonul "Mai multe opțiuni" care, atunci când este apăsat, deschide o
fereastră de dialog care permite mai multe opțiuni de editare, mai multe controale.

Fila "Proprietăți" - conține instrumente pentru formatarea directă a foilor de calcul și

conține 3 panouri:
 Caracter: cuprinde instrumente pentru formatarea textului cum ar fi: tipul de
font, dimensiunea fontului, culoarea, stilul și spațierea;
 Aliniere: oferă controale pentru alinierea textului în diferite moduri;
 Afișare celulă: permite configurarea aspectului celulelor: stabilirea fundalului,
setarea marginilor, grosimea și culoarea acestora;
 Format numere: oferă modalități rapide de formatare a numerelor (categorie,
zecimale, separator mii etc.).
155
Fila "Stiluri și Formatare" - conține un singur panou și gestionează stilurile utilizate în foile
de calcul, permite modificarea stilurilor existente sau crearea de stiluri noi. Același panou
poate fi accesat din meniul "Formatare" - "Stiluri și formatare" (sau apăsați tasta F11).

Fila "Galerie" include imagini și diagrame care pot fi inserate în foile de calcul . Imaginile
sunt organizate pe diferite teme (Buline, Calculatoare, Diagrame, Finanțe, Fundaluri, Săgeți
etc.) Pentru o bună organizare a imaginilor aveți posibilitatea să adăugați teme noi. Panoul se
poate deschide și din meniul "Unelte" - Galerie sau prin apăsarea instrumentului "Galerie"
din bara de instrumente "Standard".

Fila "Navigator" - conține un singur panou care oferă opțiuni de navigare. Aceleași opțiuni
pot fi deschise din meniul "Vizualizare" - "Navigator" (sau apăsați tasta F5).
Fila "Funcții" - deschide o lista cu funcții. Lista de funcții poate fi deschisă din meniul
"Inserare" - Listă de funcții.

156
Registre de calcul: structură

Registrul de calcul este fișierul care se deschide la accesarea aplicației Calc. Un registru de
calcul conține o foaie de calcul, dar pot fi inserate și altele, în funcție de necesități. Pentru
fiecare foaie se afişează o etichetă deasupra barei de stare.

Foaia de calcul este structurată sub formă de rânduri și coloane. La un moment dat doar una
din foile de calcul ale documentului este curentă şi aceasta se selectează cu clic pe numele ei
din lista cu indicatoarele de foi.

157
Foaia de calcul activă este cea în care introduceți datele la un moment dat. Foaia de calcul
activă poate fi identificată după faptul că numele acesteia apare pe fundal alb și scris cu
caractere îngroșate. Celelalte foi de calcul se numesc foi de calcul inactive.
La intersecția dintre un rând cu o coloană se formează celula.
Celula poate fi identificată printr-o adresă formată din litera coloanei și numărul rândului la
intersecţia cărora se află. Într-o celulă puteți introduce text, numere sau formule.

Operaţii cu registre de calcul

Crearea unui registru de calcul

Când lansați LibreOffice se deschide fereastra de start din care aveți posibilitatea să selectați
tipul fișierului (document, registru de calcul, prezentare, desen, formule matematice, bază de
date).
Dacă lucrați deja în Calc și doriți să deschideți un document nou, alegeți una din variantele:
158
  Fișier → Creează → Foaie de calcul;
 combinația de taste Ctrl + N;
 Clic pe butonul "Creează" din bara de instrumente "Standard".

Deschiderea unui registru de calcul

Pentru a deschide un fișier salvat într-o sesiune de lucru anterioară, alegeți una dintre
variantele:
 dublu clic pe pictograma fișierului (registrului de calcul) pe care doriți să îl
deschideți;
 clic dreapta pe fişier şi alegeți din meniul contextual opţiunea Deschidere;
 având aplicaţia Calc deschisă accesați opţiunea Deschide din meniul "Fişier" (puteți
folosi şi combinaţia de taste Ctrl+O), iar în fereastra care se deschide căutați, selectați
fişierul care vă interesează şi apăsați butonul Deschidere;
 având aplicaţia Calc deschisă dați clic pe butonul Deschide din bara de instrumente
"Standard" (lângă butonul Deschide clic pe marcatorul săgeată permite afișarea,
selectarea și deschiderea ultimelor documentelor lucrate).

Modificarea unui registru de calcul

După ce ați accesat registrul de calcul, efectuați modificările făcute și salvați fișierul.

Salvarea unui registru de calcul

Pentru a salva documente Calc alegeți una dintre variantele:
 clic pe meniul "Fișier" → Salvare (sau Ctrl + S). Se deschide fereastra de dialog
"Salvare ca" în care trebuie să precizați numele și locația în care doriți să salvați
fișierul. Dacă fișierul are deja nume, selectarea comenzii Salvare are ca efect salvarea
informațiilor adăugate în fișierul curent, fără a vă mai cere nume.
 clic pe butonul "Salvează" din bara de instrumente "Standard";
 clic pe meniul "Fișier" → Salvare ca. Se recomandă utilizarea acestei comenzi în
cazul în care fișierul are deja un nume dar doriți să salvați o copie cu alt nume. Se
deschide fereastra de dialog "Salvare ca" în care puteți schimba numele, locația de
salvare și tipul fișierului.

159
  clic pe meniul "Fișier" → Salvează tot salvează toate documentele deschise într-o
sesiune de lucru LibreOffice.

Observație: Documentele create cu Calc sunt implicit de tipul Open Document

Spreadsheet cu extensia .ods.
În fereastra “Salvare ca” se observă că în caseta corespunzătoare tipului fişierului aveți
posibilitatea de a salva datele în formate diferite, aceasta putându-se realiza și în format
Microsoft Excel. Se recomandă ca, dacă doriți să salvați în format Microsoft Excel să utilizați
extensia .xls și nu formatul .xlsx. Salvarea în formatul .ods vă oferă opțiunea de a putea
reface documentul în cazul în care acesta prezintă probleme cu formatul Microsoft.
Tot la tip de fişier există posibilitatea de a salva foaia de lucru ca şablon, opţiune deosebit de
importantă pentru situaţiile în care aveți de lucrat sarcini diferite pe acelaşi format.

Închiderea unui unui registru de calcul

Pentru a închide fereastra documentului curent alegeți varianta dorită:

 dați clic pe meniul ”Fișier” → Ieșire LibreOffice (sau Ctrl + Q)
 dați clic pe meniul ”Fereastră” → Închide fereastra (sau Ctrl + W)
 clic pe butonul X de pe bara de titlu (Închidere document)

Vizualizarea unui registru de calcul

160
Pentru schimbarea modalității de vizualizare a unui registru de calcul alegeți una dintre
variantele:
 dați clic pe meniul ” Vizualizare” → Zoom și selectați opțiunea dorită;

Opțiunea Zoom... deschide fereastra de dialog ”Zoom și dispunere a paginilor” în care

puteți alege alte criterii de selecție:

Puteți selecta un anumit procent de vizualizare sau una din variantele:

Optim- redimensionează afişarea la lăţimea zonei de celule selectate;
Potrivește pe înălțime și lățime - afişează conţinutul întregii pagini;
Potrivește pe lățime - afişează lăţimea completă a paginii, iar marginile de sus şi/sau jos pot
să nu fie vizibile
Variabil- se poate completa un procent de dimensionare a vizualizării.
 dublu clic sau clic dreapta în bara de stare în zona cu procentul de vizualizare;

161
Vizualizarea întreruperilor de pagină

Pentru a vizualiza modul de delimitare și de succedare al paginilor din foaia de calcul

curentă, dați clic pe meniul ”Vizualizare” → Întrerupere de pagină.

Exemplu:

Aplicația LibreOffice Calc permite inserarea de noi întreruperi de pagină la poziţia celulei
curente cu clic pe meniul ”Foaie” → Inserează întrerupere de pagină → Întrerupere de rând/
Întrerupere de coloană. Puteți selecta întrerupere de rând (pentru întrerupere de pagină
orizontală deasupra celulei curente) sau de coloană (întrerupere de pagină verticală la stânga
celulei curente).
Eliminarea întreruperilor de pagină introduse manual se pot realiza cu ajutorul meniului
”Foaie” → Șterge întreruperea de pagină. Din submeniu puteți selecta ”Întrerupere de
rând” (pentru întrerupere de pagină orizontală deasupra celulei curente) sau ”Întrerupere de
coloană” (pentru întrerupere de pagină verticală la stânga celulei curente).
Pentru a reveni în modul de vizualizare ”Normal” dați clic pe meniul ”Vizualizare” →
Normal. Întreruperile de pagină sunt vizibile şi în modul Normal de vizualizare după
revenirea din previzualizare sau întrerupere de pagină.

Deschiderea unui document în mai multe ferestre

În cazul în care aveți nevoie să lucrați cu cel puțin două foi de calcul ale aceluiași registru de
calcul în același timp puteți apela meniul ”Fereastră” → Fereastră nouă. În acest caz, același
registru de calcul va apărea în două ferestre sau atâtea ferestre de câte ori apelați meniul.
Ferestrele pot fi aranjate pe ecran astfel încât să fie toate vizibile, iar în fiecare dintre ele se
poate afişa o altă foaie de calcul a aceluiaşi document.

162
Foi de calcul: structură, operaţii specifice

Structura foii de calcul

Spațiul de lucru în Calc este reprezentat de foaia de calcul care este structurată în linii și
coloane.
O foaie de calcul conține 1024 de coloane notate cu litere începând de la A și până la
combinații de litere (A,B,C... AA, AB,... IV), și rânduri numerotate cu cifre arabe de la 1 la
1,048,576.
La intersecţia unei coloane cu un rând se obţine celula. Fiecare celulă este identificată în
foaia de calcul printr-o adresă sau referinţă care conţine litera corespunzătoare coloanei
urmată de cifra corespunzătoare liniei (ex. A1, D6, M21 etc).
Celula este cea mai mică unitate de lucru şi poate conţine text, numere, simboluri, formule,
secvenţe de program, etc.
Celula activă este încadrată de un chenar cu marginile îngroşate care are în colţul din dreapta
jos un marcator. Introducerea şi editarea datelor şi a formulelor se poate face numai în
celulele active.

Crearea unei foi de calcul

La deschiderea unui registru Calc apare implicit o foaie de lucru cu numele Foaie 1.

Pentru inserarea altor foi de calcul puteți alege dintre variantele:

 fixați cursorul mouse-ului pe butonul "+" (din imaginea de mai sus) și dați atâtea
clic-uri pentru câte foi de calcul doriți să inserați; foile se vor insera automat și vor
apărea în dreapta foii de calcul curente;
 clic dreapta pe numele foii de calcul și clic pe opțiunea ”Inserare foaie...” din meniul
contextual; pe ecran apare fereastra de dialog ”Inserează o foaie” în care puteți stabili

163
 ordinea de inserare a noii foi față de foaia curentă, numărul de foi și numele. Puteți
insera și o foaie din alt registru.

Selectarea unei foi de calcul

Pentru selectarea unei foi de calcul alegeți una dintre variantele:

 dați clic pe numele foii respective;
 dați clic pe meniul ”Editare” → Selectează → Selectare Foi… În fereastra
”Selectează toate foile” dați clic pe numele foii pe care doriți să o selectați.

Pentru selectarea mai multor foi de calcul din același registru:

 țineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe numele foilor de calcul;
 dați clic pe meniul ”Editare” → Foaie → Selectează. În fereastra ”Selectare foi
(toate)” țineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe numele foilor de calcul.
Numele foii/foilor de calcul selectate vor apărea pe fundal alb față de numele celorlalte foi.
Observație: Pentru selectarea tuturor foilor de calcul selectați din meniul contextul opțiunea
”Selectare foi (toate)”. Deselectarea tuturor foilor se face ţinând apăsat tasta Ctrl şi clic pe
numele foilor din meniul contextual.

164
Navigarea între foile de calcul ale unui registru folosind butoanele de navigare

1. Comută la prima foaie de calcul din registru

2. Comută la foaia din stânga foii de calcul curente
3. Comută la dreapta foii de calcul curente
4. Comută la ultima foaie de calcul din registru

Redenumirea unei foi de calcul

Pentru redenumirea unei foi de calcul alegeți una dintre variantele:
 dați dublu clic pe numele foii al cărui nume doriți să îl schimbați;
 dați clic dreapta pe numele foii al cărui nume doriți să îl schimbați.
În ambele cazuri pe ecran apare fereastra ”Redenumește foaia de calcul” în care puteți
introduce numele foii și apoi clic pe Ok.

Mutarea unei foi de calcul

Pentru mutarea unei foi de calcul alegeți una dintre variantele:

 dați clic stânga pe numele foii de calcul, țineți apăsat butonul stâng al mouse-ului,
mișcați în poziția în care doriți să mutați foaia și eliberați butonul mouse-ului;
 dați clic dreapta pe numele foii pe care doriți să o mutați și selectați din meniul
contextual opțiunea Mutare/copiere foaie;
 dați clic pe meniul ”Foaie” → Mută/copiază foaia…

165
Pe ecran apare fereastra de dialog ”Mută/copiază foaia de calcul” în care puteți selecta:
 opțiunea ”Mută”;
 opțiunea ”Copiază”.
În ambele situații puteți selecta:
 locația în care mutați/copiați foaia de calcul (în documentul curent sau într-un
document nou);
 poziția în care inserați foaia copiată.

Ştergerea unei foi de calcul

Aveți la dispoziție două variante:

 clic dreapta pe numele foii de calcul și în meniul contextual selectați opțiunea ”Șterge
foaia”. La mesajul de confirmare a ștergerii dați clic pe OK.
 dați clic pe meniul „Foaie” → Șterge foaia…
Observație. Pentru ștergerea mai multor foi în același timp este necesară, mai întâi, selectarea
acestora.

Colorarea numelui foii de calcul

Implicit, numele foilor de calcul apare pe fundal alb. Acest fundal poate fi colorat pentru o
vizibilitate mai bună a numelor foii de calcul.
Dați clic dreapta pe numele foii și clic pe opțiunea ”Culoare tabulator…” din meniul
contextual. Pe ecran apare paleta de culori în care puteți da clic pe o culoare și clic pe Ok.
Numele foii de calcul va apărea pe fundal colorat.

166
 Fișă de lucru

1. Deschideți un registru de calcul în calcul în care inserați alte două foi de calcul.
2. Redenumiți fiecare foaie de calcul cu numele Temă 1, Temă 2, Temă 3.
3 Mutați foaia de calcul ”Temă 3” astfel încât să devină prima.
4. Ștergeți foaia de calcul ”Temă 3”.
5. Colorați etichetele celor două foi de calcul astfel: ”Temă 1” să fie pe fundal verde,
”Temă 2” să fie pe fundal roșu.

Înghețarea foilor de calcul

167
În cazul în care un tabel conține foarte multe informații ce nu pot fi vizualizate în același timp
pe ecran, Calc pune la dispoziția utilizatorilor înghețarea anumitor informații care să se
mențină tot timpul vizibile pe ecran (de exemplu, antetul tabelului).
Pentru a îngheța anumite informații dintr-o foaie de calcul pe ecran procedați astfel:
 dați clic în prima celulă de sub rândul ce va fi înghețat;
 dați clic pe meniul ”Fereastră” → Fixează.
Renunţarea la îngheţarea unei zone de informații se face prin debifarea opţiunii ”Fixează”
din meniul "Fereastră".

În imaginea de mai sus se observă că s-a selectat celula A3 (celulă din prima linie de sub
antetul tabelului), și s-a aplicat operația de "înghețare" care va avea ca efect menținerea
liniilor 1 și 2 in aceeași poziție in timpul derulării conținutului

Splitarea foii de calcul în panouri

În situația în care lucrați cu foi de calcul complexe, cu multe linii și multe coloane, aplicația
Calc pune la dispoziția utilizatorului facilitatea de splitare a foii de calcul pentru a avea acces
la vizualizarea informațiilor în funcție de necesități.
Splitarea unei foi de calcul permite împărțirea acesteia în 2 sau 4 panouri, pe orizontală și pe
verticală, pentru vizualizarea concomitentă a unor zone îndepărtate ale unei foi de calcul.
Pentru splitarea unei foi de calcul alegeți una dintre variantele:
 glisați barele de splitare;
 fixați cursorul pe una dintre barele de splitare;

168
  apăsați butonul stâng al mouse-ului și mișcați spre interiorul paginii;
 dați clic în celula de pe rândul/coloana de unde doriți să se facă splitarea și clic
pe meniul ”Vizualizare” → Divide fereastra
Pentru eliminarea splitării puteți glisa barele la locul inițial.

Formatarea paginii: margini, orientare, dimensiuni, fundal

Înainte de a începe lucrul într-un fişier Calc este recomandat să faceți câteva operaţii de
formatare a documentului: stabilirea dimensiunilor şi marginilor paginii, orientarea acesteia,
adăugarea de antet şi subsol, introducere numere pagină etc.
Pentru stabilirea caracteristicilor de formatare pentru un document Calc dați clic pe meniul
”Formatare” → Pagină.
Pe ecran se deschide fereastra de dialog ”Stil pagină implicit” care conține următoarele tab-
uri:
1. Tab-ul Organizator - permite vizualizarea stilului de formatare al paginii curente. Pentru
crearea, modificarea, ştergerea, aplicarea unui stil de pagină dați clic pe meniul ”Styles” →
Manage Styles.
a. Crearea unui nou stil de pagină:
 clic pe instrumentul ”Stiluri de pagină”;
 dați clic dreapta în lista stilurilor existente;
 clic pe opțiunea ”Creează”;

169
  se stabilesc caracteristicile de formatare ale noului stil de pagină.

b. Modificarea unui stil existent:

 clic dreapta pe numele stilului existent;
 în meniul contextual dați clic pe ”Modifică”;
 se dechide fereastra ”Stil pagină” în care puteți opera modificări.
c. Aplicarea unui stil existent pe o foaie de calcul a documentul curent:
 dublu clic pe numele stilului de aplicat.
d. Ştergerea unui stil:
 clic dreapta pe numele stilului;
 în meniul contextual dați clic pe ”Șterge”.
Observație: Dacă există stiluri create manual le puteți schimba numele. Stilurile predefinite
nu permit acest lucru.

170
 2. Tab-ul Pagină permite stabilirea setărilor legate de aspectul paginii:

Format hârtie – selectați din lista derulantă formatului hârtiei (A4, A3 etc.). Formatul de
hârtie cel mai des utilizat în România este A4 dar, acesta poate fi particularizat în funcție de
necesități. Pentru o dimensiune standard a hârtiei, valorile pentru ”Lățime” și ”Înălțime” apar
automat la selectarea tipului de hârtie. Pentru particularizarea tipului de hârtie trebuie să
introduceți dvs. valori în casetele respective.
Orientare - pentru orientarea paginii, puteți selecta dintre opțiunile:
 Portret (imaginea pe verticală a paginii);
 Peisaj (imaginea pe orizontală a paginii).
Orientare text – puteți selecta modalitatea de aliniere a textului pe orizontală: de la stânga la
dreapta sau de la dreapta la stânga.
Margini – permite stabilirea marginilor Sus, Jos, Stânga, Dreapta ale paginii.

Setări pentru aranjamentul în pagină:

 Aspect pagină – permite selectarea unui mod de formatare specific pentru documente
cu pagini multiple: dreapta și stânga, oglindit, numai dreapta, numai stânga;
 Format – permite selectarea tipului de numerotare a paginilor;
 Aliniere tabel – permite selectarea opțiunilor ”Orizontal” pentru centrarea pe
orizontală a informațiilor din pagină şi/sau ”Vertical” pentru centrarea pe verticală a
conţinutului pe pagină.

3. Tab-ul Margini permite stabilirea formatului chenarelor de pagină:

171
Aranjare linii – permite selectarea de chenare predefinite prin clic pe unul dintre butoanele:

sau particularizate prin clic pe marginile butonului

Linie - permite selectarea tipului de linie pentru chenar (subțire, mai groasă, dublă, punctată
etc.);
Lățime - permite selectarea lățimii liniei prin clic pe butoanele de incrementare/
decrementare;
Culoare – permite selectarea culorii liniei;
Spațiere la conținut – permite stabilirea distanţei dintre liniile chenarului şi conţinutul
documentului. Selectarea opţiunii ”Sincronizează” aplică automat aceeaşi spaţiere pentru
toate cele patru casete dacă se introduce o valoare în oricare dintre ele;
Stil umbră – permite selectarea unui efect de umbrire pentru liniile chenarului paginii;
Distanță – permite stabilirea grosimii pentru umbră;
Culoare - culoarea umbrei.

4. Tab-ul Fundal permite colorarea fundalului textului prin selectarea uneia dintre opțiuni:
 Culoare – permite selectarea dintr-o paletă de culori a culorii dorite pentru
zona din pagină care conține informații;
 Grafică - permite afișarea unui fundal sub formă de imagine pentru zona din
pagină care conține informații.
Observație: Culoarea sau imaginea pentru fundal este vizibilă numai în modul
”Previzualizare”.

5. Tab-urile Antet și Subsol permit selectarea caracteristicilor pentru antetul și subsolul

paginii. Conținutul celor două tab-uri este același:
172
 Antet activat/Subsol activat – bifarea acestor opțiuni permite adăugarea de
antet/subsol registrului de lucru;
 Același conținut stânga/dreapta – permite inserarea aceluiaşi antet/subsol pe
paginile impare şi pare;
 Margine stânga și Margine dreapta – permite stabilirea distanţelor dintre
zona de antet/subsol şi marginile stânga şi dreapta ale paginii;
 Spațiere - permite stabilirea distanţei dintre limita inferioară a antetului,
respectiv limita superioară a subsolului şi limita superioară, respectiv
inferioară a zonei de text;
 Înălțime - înălţimea antetului/subsolului;
 Autopotrivire înălțime – permite aranjarea automată a înălţimii
antetului/subsolului la conţinut;
 Butonul ”Mai multe”deschide caseta de dialog ”Bordură/Fundal”, de unde
puteți selecta chenare şi culori de umplere ale zonelor de antet/subsol;
 Butonul ”Editare” deschide caseta de dialog ”Antet”, respectiv ”Subsol”,
pentru inserarea informaţiilor în stânga, centru și/sau dreapta. În partea de jos
a ferestrei aveți bara Antet/Subsol particularizat de unde puteți selecta atribute
pentru caractere, puteți insera număr de pagină, data, ora etc.

173
 1. Atribute text – deschide fereastra ”Atribute text” în care puteți
selecta pentru caracterele din antet/subsol, font, stil, limbă,
dimensiune;
2. Titlu – introduce în antet/subsol numele registrului de calcul;
3. Nume foaie - introduce în antet/subsol numele foii de calcul curente;
4. Pagină – introduce în antet/subsol numărul paginii;
5. Pagini – introduce în antet/subsol numărul total de pagini;
6. Dată - introduce în antet/subsol data curentă a sistemului;
7. Timp - introduce în antet/subsol ora curentă.

5. Tab-ul Foaie permite stabilirea următoarelor caracteristici:

174
  Ordinea paginilor permite stabilirea ordinii pentru numerotarea paginilor (de sus în
jos, apoi la dreapta și de la stânga la dreapta, apoi în jos;
 Numărul primei pagini – stabilește afişarea sau nu a numerotării primei pagini a
documentului sau a zonei de imprimat şi se stabileşte valoarea de început a
numerotării;
 Imprimare – puteți selecta opțiuni pentru imprimarea/neimprimarea următoarelor
caracteristici:
 Antete de coloană și rând (literele coloanelor şi numerele rândurilor);
 Grilă - liniile de grilă ale foii de calcul curente;
 Note;
 Obiecte/imagini - obiectele şi elementele grafice inserate în foaia de calcul
curentă;
 Diagrame;
 Obiecte de desen;
 Formule - formulele de calcul din celule (nu rezultatele acestora);
 Valori zero - celulele ce conţin valoarea 0 (zero).
 Scală:
 Mod de scalare, permite redimensionarea, ajustarea documentului pentru a se
putea încadra într-un număr de pagini stabilit;
 Factor de scalare permite introducerea unui anumit procent al factorului de
scalare pentru toate zonele de imprimat.

Operaţii asupra conţinutului foii de calcul: poziţionare, selectare celule, selectare

rânduri şi coloane
Pentru a lucra în LibreOffice Calc este necesar să cunoaștem modul de lucru cu celule.

Selectarea unei celule

Pentru selectarea unei celule este suficient să dați un clic pe celula respectivă sau, cu ajutorul
tastelor săgeți direcționale să vă poziționați pe o anumită celulă. Celula selectată apare
încadrată de un chenar negru îngroșat. Indiferent de modul de selectare: cu mouse-ul sau cu
tastele săgeți.

Exemplu de celulă selectată:

175
O celulă selectată este identificată prin adresa celulei respective. În acest caz, adresa celulei
este B3 deoarece poziția pe care se află celula selectată este coloana B, rândul 3.
Selectarea unui domeniu de celule
Un domeniu de celule este o zonă de celule adiacente.
Pentru selectarea unui domeniu de celule alegeți una din variantele:
 dați clic pe una din celule din oricare colț al domeniului;
 apăsați butonul stând al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați în colțul
diagonal opus;
 eliberați butonul mouse-ului când domeniul de celule apare pe fundal colorat,
semn că e selectat.
Sau
 dați clic pe una din celule din oricare colț al domeniului;
 în timp ce mențineți tasta Shift apăsată dați clic pe celula din colțul diagonal
opus.
Domeniul de celule selectat apare pe un fundal colorat. Culoarea depinde de sistemul de
operare instalat și de varianta de LibreOffice în care lucrați.

Exemplu de domeniu de celule selectat:

Adresa domeniului de celule, în acest caz, este B3:G16 și se exprimă ca adresa celulei
colţul stânga sus al domeniului, urmată de semnul „:” şi apoi de adresa ultimei celulei din
colţul dreapta jos al domeniului.

Selectarea unor celule neadiacente:

 dați clic pe prima celulă pe care doriți să o includeți în selecție;
 apăsați tasta Ctrl și o mențineți apăsată în timp ce selectați celelalte celule.

Exemplu de celule neadiacente selectate:

176
Selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul curentă:
Alegeți una dintre variantele:
 dați clic pe meniul ”Editare” → Selectează tot;
 apăsați combinaţia de taste Ctrl + A;
 clic pe butonul Selectare totală (aflat la intersecţia antetelor de rând şi de coloană).

Selectarea unui rând: dați clic pe numărul rândului;

Selectarea unor rânduri adiacente:
Alegeți una dintre variantele:
 dați clic pe numărul primului rând;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat până se selectează
rândurile respective;
 pe numărul ultimului rând dorit;
sau

177
  dați clic pe numărul primului rând;
 apăsați tasta Shift, mențineți apăsată în timp ce dați clic pe numărul ultimului
rând.
Selectarea unor rânduri neadiacente:
 dați clic pe numărul primului rând;
 mențineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe numerele celorlalte rânduri;
Selectarea unei coloane: clic pe litera coloanei;
Selectarea unor coloane adiacente
 dați clic pe litera primei coloane;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat până se selectează
coloanele dorite;
Selectarea unor coloane neadiacente
 dați clic pe litera primei coloane;
 mențineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe literele celorlalte coloane.
Navigarea între celulele unei foi de calcul
 Enter - prin apăsarea tastei Enter, celula activă se mută în jos, pe celula imediat
următoare;
 Tab - celula activă se mută în dreapta celulei selectate;
 Tastele săgeți - celula activă se mută în direcția tastei săgeți apăsate;
 Shift + Enter - celula activă se mută în sus;
 Shift + Tab - celula activă se ma muta în stânga celulei curente;
 End - mută celula activă la ultima celulă pe rândul care conține date;
 Page Down - mută celula activă un ecran mai jos;
 Page Up - mută celula activă un ecran în sus;
 Ctrl + Home – mută celula activă în poziția A1;
 Ctrl + End – mută celula activă în poziția ultimei celule din foaia de calcul ce conține
informații

Comenzi pentru editarea conţinutului celulelor: introducere date, copiere/ mutare (în
cadrul aceleiaşi foi de calcul, altei foi de calcul active, între registre etc.), ştergere,
căutare text, înlocuire text etc.

Introducerea şi editarea datelor

Pentru a introduce date în Calc selectați celula și tastați conținutul. Datele introduse vor
apărea și în bara de formule. Pentru finalizarea introducerii datelor alegeți una dintre
variantele:
 Apăsarea tastei Enter;
 Dați clic pe butonul ”Acceptă” de pe bara cu formule – celulă activă
rămâne tot celula curentă;
 Tab – celulă activă devine celula din dreapta celulei în care ați început
editarea.
Dacă doriți să renunţați la introducerea acestor informaţii alegeți una dintre variantele:
 Esc – celulă activă rămâne tot celula curentă;
 Dați clic pe butonul ”Renunță” de pe bara cu formule – celulă activă rămâne tot
celula curentă.
Ştergerea conținutului unei celule
 dați clic pe celula respectivă și apăsați tasta Delete.
Ştergerea conținutului unui grup de celule adiacente, a unei linii, a unei coloane
 selectați grupul de celule, linia sau coloana și apăsați tasta Delete.
Modificarea conținutului unei celule
178
  selectați celula al cărui conținut doriți să îl modificați;
 dați clic în bara de formule și operați modificarea (adăugați, ștergeți, înlocuiți
caractere). Pentru ștergere folosiți tastele Delete sau Backspace, în funcție de
direcția în care doriți să ștergeți.
sau
 dați dublu clic în celula al cărei conținut doriți să îl modificați și operați modificarea.
Observație. În cazul în care un text se întinde pe mai multe celule trebuie să dați dublu clic
pe prima celulă din care începe textul și apoi operați modificările.

Exemplu
Presupunem că avem conținutul de mai jos și dorim să ștergem cuvântul ”desfășurării” pentru
a-l înlocui cu ”derulării”.

Pentru a rezolva această sarcină putem alege una din variantele:

 trebuie să dăm clic în prima celulă din care a fost editat textul, în acest caz, celula A1.
După ce dăm clic în prima celulă textul apare în bara de formule și putem să operăm
modificări;
 trebuie să dăm dublu clic în prima celulă din care a fost editat textul și operăm
modificări.
Finalizarea modificării se face la fel ca la finalizarea introducerii informaţiilor.

Tipuri de date care pot fi introduse într-o celulă: text, numere, valori logice, formule,
funcţii, date logice etc.
Clasificarea tipurilor de date ce pot fi introduse într-o celulă:
 Valori;
 Formule.
Valorile pot fi de următoarele tipuri:
 Text – reprezintă o succesiune de maxim 255 caractere tipăribile;
 Numere – reprezentate de cifre şi o serie de caractere speciale:
o + şi – pentru a indica semnul;
o () pentru a indica un numar negativ;
o . separator pentru clase;

179
 o / simbol fracţie;
o $ simbol monetar;
o % simbol procentual.
Numerele pot fi afişate în trei formate:
 Întreg;
 Fracţie zecimală;
 Format ştiinţific.
 Data calendaristică şi marca de timp/oră;
 tipul logic are valorile adevărat (TRUE) şi fals (FALSE);
 tipul eroare, dacă Calc nu poate evalua o formulă.

Formulele sunt expresii compuse din operanzi şi operatori. La introducerea unei formule
într-o celulă trebuie să ţinem cont de faptul că trebuie precedată de semnul “=”
Pentru fiecare tip de dată există setări implicite sub aspectul formatării sau afişării acestora.
După finalizarea introducerii datelelor în foaia de calcul se pot face operaţii de formatare
astfel încât afişarea înregistrărilor să fie conformă cu sarcinile de lucru.

Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a aceleiaşi foi de calcul sau
a altei foi de calcul active sau între registre
 dați dublu clic pe celula al cărei conţinut doriți să-l copiați/mutați;
 selectați conținutul celulei respective;
 dați clic pe meniul ”Editare” → Decupează (Ctrl+X) dacă doriți să mutați sau clic
pe meniul ”Editare” → Copiază (Ctrl+C)
 dați clic în celula în care doriți să copiați/mutați datele (celula poate fi în aceeași foaie
de calcul, în altă foaie de calcul activă sau în alt registru; dacă celula e în altă foaie
sau în alt registru, mai întâi selectați foaia sau registrul apoi selectați celula)
 dați clic pe meniul ”Editare” → Lipire (Ctrl+V)
Observație: Pentru operațiile ”Copiază”, ”Decupează”, ”Lipire” puteți folosi și
instrumentele din bara Standard sau meniul contextual.

Exemplu

Considerăm registrul ”materiale.ods”. Din foaia de calcul ”materiale curs” a acestui registru
ne propunem să copiem antetul tabelului într-un registru nou.
Cum procedăm?
 accesăm foaia de calcul ”materiale curs” a registrului ”materiale.ods”;
 selectăm antetul tabelului;
 dăm clic pe meniul ”Editare” → Copiază;

180
  deschidem un registru nou;
 accesăm o foaie de calcul în noul registru;
 dăm clic pe meniul ”Editare” → Lipire;
 dăm clic în oricare celulă a foii de calcul pentru a deselecta conținutul copiat.

Căutarea conţinutului unei celule

Opțiunea de căutare, respectiv înlocuire a anumitor date este utilă mai ales în situaţia în care
registrul de calcul este unul foarte complex.
Pentru a căuta date în celulele unei foi de calcul procedați astfel:
 dați clic pe meniul ”Editare” → Caută (Ctrl+F);
 în partea de jos a ferestrei apare bara de instrumente ”Caută” (care este similară celei
din Writer);

181
  în caseta ”Caută” tastați caracterele pe care le căutați.

Căutarea și înlocuirea conţinutului unei celule

Pentru înlocuirea datelor găsite cu alte date procedați astfel:
 dați clic pe meniul ”Editare” → Caută și înlocuiește (Ctrl+H);
 în caseta corespunzătoare opțiunii ”Caută după” tastați caracterele pe care doriți să le
căutați;
o prin apăsarea succesivă a butonului ”Caută” vor fi selectate pe rând celule ce
conțin caracterele căutate;
o dacă doriți să fie afișate toate rezultatele găsite, dați clic pe butonul ”Caută
toate” care vă deschide fereastra ”Rezultate căutare” în care sunt afișate:
foaia de calcul, adresa celulei și caracterele găsite;
 în caseta corespunzătoare opțiunii ”Înlocuiește cu” tastați caracterele cu care doriți să
faceți înlocuirea;
o dacă doriți ca înlocuirea să se facă succesiv, dați clic pe butonul ”Înlocuire”;
o dacă doriți ca înlocuirea să se facă în toată foaia de calcul, dați clic pe
”Înlocuiește tot”;

 după finalizarea operaţiei de înlocuire se apasă butonul „Închidere”.

Modificarea structurii foii de calcul: inserarea de rânduri/coloane, modificarea

dimensiunilor rândurilor şi coloanelor, scindarea celulelor
Inserarea rândurilor într-o foaie de calcul
Într-o foaie de calcul puteți adăuga oricând rânduri sau coloane.
Pentru inserarea unui rând alegeți una din variantele:
 dați clic dreapta pe cifra corespunzătoare rândului deasupra căruia doriți să inserați un
rând nou;
 clic pe opțiunea ”Foaie → Inserează rânduri → Rând deasupra” din meniul
contextual;
sau

182
  dați clic pe o celulă de pe rândul deasupra căruia doriți să inserați un rând nou;
 dați clic pe meniul ”Foaie” → Inserează rânduri.
sau
 dați clic pe o celulă de pe rândul deasupra căruia doriți să inserați un rând nou;
 dați clic pe opțiunea ”Foaie” din meniul contextual;
 în caseta de dialog ”Inserează celule…” selectați ”Un rând întreg”;
 clic OK.
Observație: Pentru inserarea mai multor rânduri puteți repeta succesiv una dintre variantele
de mai sus sau, dacă doriți să inserați mai multe rânduri adiacente deodată, puteți să selectați
mai multe rânduri, dați clic dreapta pe zona corespunzătoare cifrelor rândului și selectați
opțiunea ”Inserează rânduri deasupra” din meniul contextual. Rândurile inserate vor
apărea deasupra celor selectate.
Inserarea coloanelor într-o foaie de calcul
În cazul în care doriți să inserați o coloană într-o foaie de calcul, alegeți una dintre variantele:
 dați clic dreapta pe litera coloanei în stânga căreia doriți să inserați o coloană;
 dați clic pe opțiunea ”Inserează coloane… → Columns Before” din meniul
contextual;
sau
 dați clic într-o celulă de pe coloana în stânga căreia doriți să inserați o coloană;
 dați clic pe meniul ”Foaie” → Inserează coloane…
sau
 dați clic dreapta într-o celulă de pe coloana în stânga căreia doriți să inserați o
coloană;
 dați clic pe opțiunea ”Foaie” din meniul contextual;
 în caseta de dialog ”Inserare celule” selectați ”O coloană întreagă”;
 clic OK.
Observație: Pentru inserarea mai multor coloane deodată, puteți repeta succesiv un dintre
variantele prezentate sau, dacă doriți inserarea mai multor coloane adiacente deodată, puteți
să selectați mai multe coloane, dați clic dreapta în zona corespunzătoare literelor coloanelor și
selectați opțiunea ” Inserează coloane… → Columns Before” din meniul contextual.

Exemplu de inserare a unei coloane într-o foaie de calcul

Considerăm următorul tabel. Dorim să inserăm în stânga coloanei Preț unitar, coloana
Existent în stoc.

Cum procedăm?
 dăm clic dreapta pe coloana (Preț unitar) în stânga căreia dorim să inserăm noua
coloană;
 în meniul contextual dăm clic pe ”Inserează”;

183
  în caseta de dialog ”Inserare celule” selectăm ”O coloană întreagă”;

 clic OK.
În stânga coloanei apare o coloană nouă în care putem introduce date.

184
Ștergerea unui rând/coloană

Trebuie să faceți distincție între ștergerea conținutului unui rând/coloană/celulă prezentată

anterior și ștergerea efectivă a unui rând/coloană/celulă (eliminarea acestora).
Pentru ștergerea (eliminarea) unui rând/coloană/celulă alegeți una din variantele:
 dați clic dreapta pe o celulă în foaia de calcul și clic pe opțiunea ”Șterge”;
sau
 dați clic pe meniul ”Foaie” → Șterge celule…
În ambele cazuri, pe ecran se deschide fereastra ”Șterge celule” în care puteți selecta o
opțiune în funcție de ceea ce doriți să ștergeți:

După ce ați selectat opțiunea conform căreia doriți să realizați ștergerea, dați clic pe OK.

Modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor

Redimensionarea rândurilor și a coloanelor este necesară în cazul în care dimensiunea

informației introdusă într-o celulă depășește dimensiunea standard a acesteia.
Dacă, de exemplu, introduceți numărul 123456789123456789, după apăsarea tastei Enter,
acesta va apărea scris astfel:

185
Observați că numărul depășește dimensiunea standard a celulei, fapt pentru care Calc îl
convertește în formatul de mai sus.
Dacă doriți să introduceți un text care nu încape într-o singură celulă, observați că acesta
”trece” peste liniatura foii de calcul.

Exemplu de text care depășește dimensiunea standard a unei celule

Presupunem că dorim să alcătuim o listă de cursuri în domeniul IT (și prețul fiecărui curs) la
care dorim să participăm.
Lista va arăta astfel:

Observăm că textul introdus depășește dimensiunea standard a unei celule.

Probleme pot apărea în momentul în care ne propunem să realizăm această listă sub formă de
tabel. În momentul aplicării de chenar și linii interioare, lista va arăta astfel:

Pentru evitarea unor astfel de situații, se recomandă redimensionarea care se poate realiza atât
pentru coloane cât și pentru rânduri.

186
Pentru redimensionarea coloanei alegeți una dintre variantele:
 fixați cursorul mouse-ului pe limita coloanei de pe rândul cu numele coloanelor;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați mouse-ul în dreapta
pentru mărirea dimensiunii coloanei sau în stânga pentru micșorarea dimensiunii
coloanei.
sau
 apăsați dublu clic pe limita coloanei de pe rândul cu numele coloanelor

După redimensionare, lista va arăta astfel:

Pentru redimensionarea rândurilor fixați cursorul mouse-ului pe limita dintre numerele

acestora și alegeți una dintre variantele:
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați mouse-ul în direcția
dorită
sau
 apăsați dublu clic pe limita rândului.

Îmbinarea și scindarea celulelor

187
Prin îmbinarea a două sau mai multe celule adiacente, pe verticală sau pe orizontală, se
înțelege unirea acestora într-o singură celulă.
Vom selecta pentru îmbinare celulele. Pe zona selectată apăsăm clic dreapta și selectăm din
meniul contextual opțiunea ”Combină celulele”.
După îmbinare obținem o singură celulă a cărei adresă va fi adresa primei dintre celulele
selectate. Același rezultat se poate obține prin folosirea instrumentului "Unește celule" din
bara "Formatare".
Scindarea în Calc se poate realiza doar pentru celulele îmbinate și presupune revenirea la
celulele dinaintea îmbinării. Scindarea se poate realiza întocmai ca îmbinarea, atât pe
orizontală, cât și pe verticală.

Comenzi pentru formatarea celulelor

Într-o celulă puteți introduce diverse tipuri de date ce pot fi formatate: puteți alege tipul de
aliniere, fontul, bordurile, fundalul etc.
Pentru a formata datele dintr-o celulă sau dintr-un domeniu de celule, selectați celula sau
domeniul și apoi alegeți una dintre variante:
 dați clic dreapta pe celulă/domeniu;
 clic pe opțiunea ”Formatare celule” din meniul contextual.
sau
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Celule…
sau
 apăsați combinația de taste Ctrl+1.
Pe ecran se deschide fereastra Formatare celule cu următoarele tab-uri:

1. Tab-ul Numere permite formatarea modului de reprezentare pentru tipurile de date

introduse în celule (definit de utilizator, număr, procent, monedă, dată etc.)

188
Lista Categorie:
 Tot – anulează formatarea existentă pentru numere;
 Număr – permite selectarea numărului de zecimale, afișarea unui număr cu separator
de mii, afișarea numerelor negative cu roșu;
 Procent – numărul existent în celulă va fi înmulți cu 100 și va fi adăugat simbolul
„%”; permite și selectarea numărului de zecimale
 Monedă – permite
 afișarea lângă număr a simbolului monetar ce poate fi selectat din lista
derulantă Format;
 selectarea limbii pentru simbolul monetar;
 selectarea numărului de zecimale;
 selectarea separatorului pentru mii;
 afișarea numerelor negative cu roșu;
 Dată – permite selectarea unui anumit format pentru afișarea datei și a limbii pentru
data calendaristică;
 Timp – permite selectarea unui anumit format pentru momentul de timp (oră, minute,
secunde, zi, lună, an) și a limbii pentru momentul de timp;
 Științific – permite afișarea unui număr într-un anumit format științific;
 Fracție – permite scrierea numărului sub formă de fracție;
 Valoare logică – permite scrierea numărului sub formă de valoare logică;
 Text – permite formatarea numărului ca text, nu ca valoare numerică.

2. Tab-ul Set fonturi permite selectarea fontului, stilului și dimensiunii datelor selectate.

3. Tab-ul Efecte fonturi permite pentru datele selectate: stabilirea culorii, afișarea de linii
deasupra datelor, tăiat, subliniere, culoare pentru linii, scris în relief, cu umbră.

189
4. Tab-ul Aliniere permite:
 alinierea conținutului selectat pe orizontală și verticală (zona ”Aliniere text”);
 orientarea conținutului selectat cu un anumit număr de grade și selectarea unui cadru
de referință pentru acest conținut (zona ”Orientare text”);
 scrierea pe verticală a textului (”Stivuit vertical”);
 încadrarea conținutului într-o celulă, indiferent de lungime (zona ”Proprietăți”);
 redimensionarea conținutului pentru a încăpea într-o celulă (zona ”Proprietăți”).

5. Tab-ul Margini permite selectarea de chenare, stiluri de linie și culori pentru celulele
selectate:

190
În zona Aranjare linii puteți folosi unul din butoanele corespunzătoare opțiunii Standard:

1. Configurează celula fără borduri;

2. Adaugă chenar pentru celula selectată;
3. Adaugă chenar doar pe limitele verticale ale celulei selectate;
4. Adaugă chenar doar pe limitele orizontale ale celulei selectate;
5. Adaugă două linii ce formează un X în interiorul celulei selectate.

6. Tab-ul Fundal permite selectarea unei culori din zona ”Culoarea fundalului” pentru
celulele selectate.

7. Tab-ul Protecție celulă permite protejarea la editare a celulelor selectate. Conținutul

acestor celule nu va putea fi modificat, formatat, mutat sau șters.

Pentru a proteja conținutul unor celule trebuie să parcurgeți două etape:

I. protecția celulelor selectate;
II. protecția foii ce conține celulele pe care doriți să le protejați.
I. Pentru a proteja celule urmați pașii:
 selectați întreaga foaie de calcul;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Celule → tab-ul Protecție celulă;
 debifați opțiunea ”Protejat”;
 clic OK;
 selectați celulele pe care doriți să le protejați;
 dați clic pe meniul ”Formatare” → Celule → tab-ul Protecție celulă;
 bifați opțiunea ”Protejat”;

191
  clic OK;
II. Protecția foii ce conține celulele pe care doriți să le protejați:
 dați clic pe meniul ”Unelte” → Protejează foaie…

În caseta de dialog ”Protejează foaia” puteți să introduceți parolă pentru protejarea foii (în
acest caz, introduceți încă o dată aceeași parolă în caseta ”Confirmare”). După apăsarea
butonului OK ați activat protecția foii de calcul.
În acest moment celule selectate la pasul I vor fi protejate la editare.
Pentru a dezactiva protecția foii de calcul, dați clic la ”Unelte” → Protejează foaie…
Protecția pentru celule nu mai este valabilă după dezactivarea foii de calcul.
Observație: Tab-ul Protecție celulă mai permite și ascunderea conținutului celulelor
selectate sau a formulelor acestora atât timp cât foaia de calcul este protejată.
Protejarea documentului Calc înseamnă protejarea structurii acestuia: vizualizarea foilor de
calcul ascunse, redenumirea, mutarea, ştergerea, ascunderea foilor de calcul, inserarea unor
noi foi de calcul, mutarea/copierea foilor de calcul într-un alt registru.
Pentru a proteja un document Calc, dați clic la ”Unelte” → Protect Spreadsheet
Structure… Ca și în cazul protecției foii de calcul puteți introduce parolă pentru protecție.

Copierea formatului presupune copierea doar a acelor caracteristici ce ţin de formatarea

celulei (sau a domeniului de celule) selectate: font, culoare font, culoare umplere, borduri.
Pentru copierea formatului procedaţi astfel:
 selectați celulele al căror format doriți să îl copiați;
 clic dreapta în zona în care doriți să lipiți formatul celulelor selectate;
 în meniul contextual dați clic pe ”Lipeşte special → Lipeşte special…”;
 în fereastra ”Lipeşte special” selectați ”Formulă”;

Copierea valorii celulelor și a formulelor:

 selectați celulele ale căror valori sau formule doriți să le copiați:
 clic dreapta în zona în care doriți să le lipiți;
 în meniul contextual dați clic pe ” Lipeşte special”;
 în fereastra ” Lipeşte special” puteți selecta:
 pentru valori: text, numere, data și ora (în funcție de ceea ce doriți să
copiați);
 pentru formule selectați ”Formulă”.
Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii

192
Sortarea datelor este o operație foarte utilă în cazul în care lucrați cu tabele de mari
dimensiuni şi cerințele de ordonare sunt diferite.
Operația de sortare permite ordonarea înregistrărilor dintr-un tabel după diverse criterii:
alfabetic, numeric sau cronologic, ascendent/ descendent, după unul sau mai multe criterii de
sortare.
Pentru a sorta înregistrările dintr-un tabel procedați astfel:
 selectați tabelul (de preferat, inclusiv rândul de antet);
 dați clic pe meniul ”Date” → Sortare

În fereastra de dialog ”Sortare” se stabilesc:

Criteriile de sortare:
 Cheie sortare 1 - primul criteriu de ordonare;
 Cheie sortare 2 - al doilea criteriu de ordonare, permite sortarea doar a înregistrărilor
care au valori identice pe coloana primului criteriu de sortare;
 Cheie sortare 3 - al treilea criteriu de ordonare, permite sortarea doar a înregistrărilor
ce au valori identice pe coloanele primelor două criterii de sortare
Modalitatea de ordonare:
 crescător: ordonează datele crescător alfabetic, numeric sau cronologic;
 descrescător: ordonează datele descrescător alfabetic, numeric sau cronologic.

Tab-ul ”Opțiuni” al fereastrei de dialog ”Sortare” permite stabilirea următoarelor

caracteristici:
Opțiuni de sortare:

 ”Majuscule semnificative" – în sortare se va ține cont de utilizarea majusculelor şi

minusculelor;
 ”Intervalul conține etichete de coloane” – dacă această opțiune e bifată, antetul
tabelului nu va fi luat în considerare la sortare;

193
  ”Formate incluse” – formatarea curentă a celulei va fi păstrată;
 ”Activează sortarea naturală” – sortarea se va face în ordinea zilelor săptămânii sau
a lunilor anului;
 Include boundary column(s) containing only comments – includeţi coloana
(coloanele) care conţin doar comentarii;
 Include boundary column(s) containing only images - includeţi coloana (coloanele)
care conţin doar imagini;
 ”Copiază rezultatul sortări la” - permite copierea datelor sortate către o destinaţie
definită printr-un nume sau care poate fi specificată prin tastarea adresei în caseta
alăturată;
Direcție:
 ”De sus în jos” – se bifează pentru tabelele care au primul rând ca antet și
înregistrările organizate pe coloane;
 ”De la stânga la dreapta” – se bifează pentru tabelele care au antetul pe prima
coloană și înregistrările organizate pe rânduri.
După selectarea criteriilor de sortare apăsați butonul „OK”.

Exemplu:
Considerăm următoarul tabel:

194
Dorim să sortăm tabelul astfel:
 Primul criteriu de sortare este Locația; mod de sortare crescător;
 Al doilea criteriu de sortare este Preț; mod de sortare descrescător;
 Al treilea criteriu de sortare este Numele cursului; mod de sortare crescător;

Cum procedăm?
 Selectăm tabelul (mai puțin coloana Nr. crt.);
 Dăm clic pe meniul ”Date” → Sortare
 Selectăm criteriile de sortare descrise mai sus;
 Clic OK.
După sortare, tabelul va arăta astfel:

195
Filtrarea automată a datelor

Prin operația de filtrare automată a datelor, Calc pune la dispoziția utilizatorilor posibilitatea
de afișare doar a acelor înregistrări care corespund unuia sau mai multor criterii de filtrare.
Prin filtrare, datele nu sunt sortate ci doar afișate conform criteriilor impuse de utilizator,
celelalte date fiind ascunse.
Pentru filtrarea automată a datelor procedați astfel:
 dați clic oriunde în tabel;
 dați clic pe meniul ”Data” → Filtrare automată.
În dreapta fiecărei celule din antetul tabelului apar butoanele de filtrare, care permit stabilirea
criteriilor de filtrare.

Exemplu
După ce am selectat filtrare automată, tabelul Cursuri IT arată astfel:

196
Pentru a selecta criterii de filtrare se dă clic pe butonul de filtrare corespunzător informațiilor
de pe coloana respectivă.
De exemplu, ne propunem să afișăm doar acele cursuri care se desfășoară în Alba.

Cum procedăm?
 dăm clic pe butonul de filtrare din dreapta celulei Locația;
 dăm clic pe butonul ”All” pentru a deselecta toate informațiile din fereastră;
 selectăm ”Alba”;
 clic OK.
După filtrarea cursurilor după criteriul ”Alba” tabelul va arăta ca în exemplul de mai jos,
celelalte informații fiind ascunse.

Pentru a reveni la afișarea tuturor informațiilor din tabel dar cu păstrarea butoanelor de
filtrare procedați astfel:
 dați clic pe butonul din coloana (coloanele) în care ați folosit filtrare automată;
 selectați butonul ”Tot”.
Vor fi afișate toate informațiile din tabel, cu păstrarea butoanelor de filtrare.

197
Pentru a dezactiva filtrarea automată (și a reveni la afișarea tuturor informațiilor din tabel
fără păstrarea butoanelor de filtrare) procedați astfel:
 dați clic oriunde în tabel;
 dați clic pe meniul ”Data” → Filtrare automată.
Vor fi afișate toate informațiile din tabel, fără butoanele de filtrare.

Filtrarea se poate face după oricâte criterii doriți. De exemplu, ne propunem ca în acelați
tabel să afișăm doar acele cursuri din Vrancea care au pretul de 100 de lei.
Cum procedăm?
Informațiile trebuie afișate după criteriul Locație după care:
 dăm clic pe butonul de filtrare din dreapta celulei Preț (lei);
 dăm clic pe butonul ”Tot” pentru a deselecta toate informațiile din fereastră;
 selectăm ”100”;
 clic OK.
După filtrarea cursurilor după criteriile ”Vâlcea” și ”100” tabelul va arăta ca în exemplul de
mai jos, celelalte informații fiind ascunse.

Butoanele de filtrare vă permit selectarea unui criteriu de filtrare pentru coloana respectivă:
1. Sortare crescătoare – permite sortarea crescătoare a înregistrărilor din coloana
respectivă;
Exemplu
Ne propunem să afișăm înregistrările din tabel în ordinea alfabetică a cursurilor.
Cum procedăm?
 dăm clic pe butonul de filtrare din dreapta celulei Numele cursului;
 dăm clic pe opțiunea ”Sortare crescătoare”;
 clic OK.
După filtrarea cursurilor după criteriul ”Sortare crescătoare” corespunzător coloanei
Numele cursului, tabelul va fi ordonat alfabetic după numele cursului:

198
199
 1. Sortare descrescătoare – permite sortarea descrescătoare a înregistrărilor din
coloana respectivă;
2. Top 10 – se recomandă utilizarea doar pentru înregistrările numerice. Acest tip de
filtrare va afișa cele mai mari 10 înregistrări din coloana aleasă drept criteriu de
filtrareș
3. Filtru standard – deschide caseta de dialog ”Filtru standard” care permite
utilizatorilor să stabilească propriile condiții de filtrare și comparare, legarea acestora
cu operatorii logici AND (şi) şi OR (sau). Observaţie: mai multe criterii de filtrare
(condiţii) stabilite simultan pe aceeaşi coloană sau pe mai multe coloane diferite se
leagă între ele prin operatorii logici AND (şi) şi OR (sau).

Exemplu:
Ne propunem să afișăm cursurile care au prețul mai mic sau egal cu 250, să aibă loc în
Vrancea și să fie acreditate.
Cum procedăm?
 dăm clic pe butonul de filtrare din dreapta celulei Pret;
 dăm clic pe opțiunea ”Filtru standard”;
 Selectăm în caseta de dialog ”Filtru standard” criteriile ca în imaginea de mai jos și
dăm clic pe OK.

Serii de date completate automat

Calc oferă posibilitatea automatizării introducerii datelor. În cazul în care primele caractere
tastate într-o celulă sunt identice cu alte caractere din altă celulă a foii de calcul, Calc
introduce automat cuvântul:

Această operație este valabilă doar pentru caracterele tip text sau combinații de text și
numere.

200
Pentru confirmarea păstrării datelor apăsați tasta Enter. Dacă nu doriți să păstrați caracterele
introduse automat, le puteți șterge folosind tasta Backspace.
Instrumentul de umplere (Autofill)
Altă posibilitate a automatizării introducerii datelor este cea oferită de instrumentul de
umplere (Autofill). Autofill este foarte util în generarea listelor sau a seriilor de date.
1. Generarea listelor. Pentru ca o listă să poată fi generată trebuie ca aceasta să fie
predefinită sau poate fi creată de utilizator.
 Utilizarea unei liste predefinite
Vizualizarea listelor predefinite se face din meniul Unelte → Opțiuni → Sortare liste:

Se observă că zilele săptămânii constituie o listă predefinită.

Pentru utilizarea acestei liste predefinite procedați astfel:
 tastați într-o celulă cuvântul luni;

 dați clic în altă celulă (pentru a ieși din modul de editare) și reveniți cu clic pe celula
în care ați scris "luni" (pentru selectarea celulei);

201
  fixați cursorul mouse-ului pe marcajul de umplere; veți observa transformarea
cursorului în semnul +;
 apăsați butonul stâng al mouse-ului, mențineți apăsat și mișcați în direcția în care
doriți completarea celulelor cu informații:
o în dreapta sau în jos pentru completarea cu informații în ordine
crescătoare:

 în stânga sau în sus pentru completarea cu informații în ordine

descrescătoare:

Utilizarea listelor create de utilizator

În meniul Unelte → Opțiuni → Sortare liste dați clic pe butonul ”Creează”, tastați lista,
apoi dați clic pe butonul ”Adaugă” și clic pe OK.

202
203
Pentru exemplificare am creat lista cu cele 4 anotimpuri: primăvara, vara, toamna, iarna. În
acest moment, putem folosi Autofill pentru lista cu cele 4 anotimpuri astfel:
 tastăm într-o celulă cuvântul primăvara;
 fixăm cursorul mouse-ului pe marcajul de umplere;
 apăsăm butonul stâng al mouse-ului, menținem apăsat și mișcăm în
direcția în care dorim completarea celulelor cu informații:

2. Generarea seriilor de date

O serie de date poate reprezenta o succesiune de valori generate după diverse criterii.

Exemplu
1. Ne propunem să generăm pe coloană seria de numere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10.
 tastăm în celule diferite, pe coloană, 1 și 2;
 selectăm zona celulelor cu 1 și 2;
 fixăm cursorul mouse-ului pe marcajul de umplere;
 apăsăm butonul stâng al mouse-ului, menținem apăsat și mișcăm în direcția în care
dorim completarea celulelor cu informații (în cazul acesta, în jos):

2. Ne propunem să generăm pe linie seria de numere 5, 10, 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50,
55, 60
Cum procedăm?
 tastăm în celule diferite, pe linie, 5 și 10;
 selectăm zona celulelor cu 5 și 10:
 fixăm cursorul mouse-ului pe marcajul de umplere;
 apăsăm butonul stâng al mouse-ului, menținem apăsat și mișcăm în direcția în care
dorim completarea celulelor cu informații (în cazul acesta, în dreapta):

204
Observație: Seriile pot fi generate pentru diverse valori de start și tipuri de date. De
exemplu:
 serii de numere impare: 1 3 5 7 9 11... ;
 serii de numere pare: 2 4 6 8 10...;
Dacă se aplică autofill pe o singură valoare numerică, atunci seria care se generează va fi
formată din numere incrementate cu o unitate față de valoarea inițială.

Exemplu:
 tastăm într-o celulă 100;
 autofill pe această celulă, pe linie, are ca efect:

Autofill se poate utiliza și pentru multiplicarea formulelor, cu respectarea referințelor relative

sau absolute ale celulelor.

Inserare obiecte în foaia de calcul

Inserarea imaginilor în LibreOffice Calc

LibreOffice Calc permite inserarea de fotografii, desene, imagini scanate, imagini din galeria
Fontwork etc. Pentru adăugarea de imagini într-o foaie de calcul procedați astfel:
Clic pe meniul "Inserare" → "Imagine" . În caseta de dialog "Inserare imagine" navigați la
folderul care conține imaginea, selectați și dați clic pe butonul Deschidere.

După inserarea imaginii puteți executa asupra acesteia operații de editare, aliniere, adăugare
borduri etc. Toate operațiile se pot realiza cu ajutorul instrumentelor de pe bara "Imagine"
care se activează la selectarea imaginii.

205
Inserarea unei imagini din Galerie
LibreOffice Calc pune la dispoziția utilizatorilor imagini și sunete grupate într-o Galerie.
Pentru a insera o imagine într-un document dați clic pe meniul "Inserare" → Media→
Galerie sau pe instrumentul Galerie din bara laterală.
Imaginile sunt grupate pe teme (buline, calculatoare, educaţie etc.) care pot fi dezvoltate prin
introducerea de teme noi și adăugarea propriilor imagini.

După ce ați accesat Galeria urmați pașii:

 selectați o temă (conținutul temei este afișat în fereastra galeriei);

206
  dați clic pe un obiect;
 trageți și plasați imaginea în foaia de calcul.
Dacă în Galerie dați clic dreapta pe un obiect, observați meniul contextual care vă pune la
dispoziție comenzile:
 Inserare - are ca efect inserarea obiectului în document;
 Preview – permite afișarea obiectului;
Asupra imaginilor inserate într-o foaie de calcul pot fi efectuate diverse operaţii. Puteţi afla
mai multe despre acestea la "Operaţii cu imagini"

Grafice

Datele de tip numeric dintr-o foaie de calcul pot fi reprezentate sugestiv cu ajutorul unui
grafic. Reprezentarea grafică se poate face atât pentru datele numerice adiacente cât și pentru
cele neadiacente. LibreOffice Calc oferă utilizatorilor o gamă largă de reprezentări grafice.
Pentru a crea un grafic corespunzător unor date numerice adiacente este suficient să dați clic
în zona ce conține informațiile pe care doriți să le reprezentați astfel. Pentru datele numerice
neadiacente este necesară selectarea acestora.
În ambele situații trebuie să alegeți apoi una dintre variantele:
 dați clic pe meniul ”Inserare” → Diagramă;

 clic pe butonul ”Diagramă” din bara Standard.

Exemplu de reprezentare grafică a unor date numerice neadiacente

Considerăm următorul catalog. Ne propunem să reprezentăm grafic coloanele Nume și
prenume și Nota.

Cum procedăm?
 selectăm coloanele Nume și prenume și Nota;
 dăm clic pe meniul ”Inserare” → Diagramă;

207
  în fereastra ”Asistent grafice” puteți da clic pe butonul ”Finish” sau puteți urma pașii
enumerați în stânga ferestrei:

 la pasul 1 aveți posibilitatea de a selecta tipul diagramei din lista ”Alegeți un tip de
diagramă”: bară, sector de cerc, linie etc.;
 la pasul 2 puteți verifica și modifica datele pentru care se face reprezentarea grafică,
puteți afișa legenda pe rânduri sau coloane selectând una din opțiunile ”Serie de date
în rânduri” sau ”Serie de date în coloane”; bifarea opțiunilor ”Primul rând ca
etichetă” sau ”Prima coloană ca etichetă” are ca efect reprezentarea în grafic a
informațiilor de pe rândul sau coloana respectivă fără antet;
 la pasul 3 puteți particulariza intervalele de date pentru fiecare serie de date;
 la pasul 4 puteți da un titlu și subtitlu graficului, puteți nota axele X și Y, puteți bifa
sau debifa apariția grilelor pentru cele două axe și modalitatea de afișare a legendei
(stânga, dreapta, sus jos):
 clic pe butonul ”Încheiere” dacă doriți să păstrați setările făcute sau pe butonul
”Renunță” pentru renunțarea la setări.

Editarea unui grafic poate fi realizată prin următoarele metode:

1. Dați clic dreapta pe grafic pentru a vizualiza în meniul contextual operațiile pe care
le puteți efectua:

208
  Linie – permite selectarea unui chenar pentru grafic;
 Zonă – permite selectarea unui fundal pentru grafic: culoare, transparență, gradient,
hașură etc.;
 Text – permite selectarea unor opțiuni pentru text (încadrare în cadru, animație etc)
 Poziție și mărime – permite selectarea opțiunilor de poziție, lățime, înălțime, gradul
colțurilor și a înclinării;
 Descriere – puteți introduce un titlu și o descriere pentru grafic;
 Nume - puteți introduce un nume pentru grafic;
 Aranjare – permite selectarea uneia din opțiunile: în față, în spate (în raport cu un
obiect grafic) sau în fundalul foii de calcul;
 Aliniere – permite alinierea în raport cu un obiect grafic (stânga, centru, dreapta etc.)
 Ancoră – permite selectarea unei ancore pentru grafic raportată la celulă sau la
pagină;
 Grupare - permite gruparea cu un obiect grafic sau mai multe obiecte grafice;
 Exportă ca imagine – permite salvarea graficului sub formă de imagine și alegerea
tipului de fișier (bmp, png, tiff etc.)
 Tăiere – permite decuparea graficului pentru a fi lipit ulterior;
 Copiază – permite copierea în zona de memorie clipboard;
 Lipește – permite lipirea graficului copiat.

2. Dați dublu clic pe grafic pentru a vizualiza în meniul contextual operațiile pe care le
puteți efectua:
 Formatare zonă diagramă – permite selectarea unui chenar (stil, culoare, lățime,
transparență) și a unui fundal pentru grafic: culoare, transparență, gradient, etc.;
 Introducere titluri – permite introducerea de titlu, subtitlu, nume pentru axe;
 Introducere/ștergere axe – permite introducerea/ ștergerea axelor selectate;
 Șterge legendă – permite ștergerea sau afișarea legendei;
 Tipul diagramei – permite schimbarea tipului diagramei, inclusiv selectarea efectului
3D;
 Intervale de date – puteți verifica și modifica datele pentru care se face reprezentarea
grafică;
 Copiere – permite copierea în zona de memorie clipboard;
 Lipire – permite lipirea graficului copiat.

209
 Fișă de lucru

1. Deschideți un registru de calcul pe care să-l numiți ”Catalog” în care să alcătuiți un

tabel după următorul model:

Cerințe:
• introduceți în tabel 10 elevi pentru care completați următoarele coloane: Data
nașterii, Vârsta, Sex, Prezența, Nota, Situația școlară;
• redimensionați coloanele astfel încât dimensiunea să fie corelată cu conținutul
acestora;
• folosiți formulă pentru afișarea situației școlare (raportarea se va face la Notă)
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Situația școlară;
• formatați tabelul după modelul din imaginea de mai sus;
• realizați următoarele grafice:
- grafic tip Coloană în care să reprezentați elevii după vârstă;
- grafic tip Linie în care să reprezentați elevii după notă;
• precizați dacă puteți realiza o reprezentare grafică a elevilor după sex sau prezență;
motivați răspunsul.

210
Formule: structură, modalităţi de introducere în celulă, editare, copiere
Efectuarea de calcule este considerată a fi caracteristica principală a aplicației Calc. Calculele
pot fi efectuate prin utilizarea corectă a formulelor și funcțiilor puse la dispoziție de aplicație.
Formula este o expresie compusă din operanzi şi operatori. Poate conține următoarele
elemente:
 semnul “=” (orice formulă, în Calc, începe cu semnul ”=”);
 operanzi (valori, referinţe de celule, funcţii);
 operatori:
- aritmetici (+, -, / împărţire, * înmulţire, ^ ridicare la putere);
- logici (and, or, not);
- relaţionali (> mai mare, >= mai mare sau egal, < mai mic, <=mai mic sau egal, = egal, <>
diferit);
 constante;
 paranteze rotunde (pentru respectarea ordinii de efectuare a calculelor).

Introducerea unei formule într-o celulă:

1. Selectați celula în care doriți să apară rezultatul;
2. Tastați semnul “=” (semnul “=” comunică aplicației că urmează o formulă);
3. Introduceți operanzii (de la tastatură) și operatorii (de la tastatură sau clic pe referințe
ale celulelor implicate în calcul – dacă e cazul);
4. Apăsați tasta Enter pentru a confirma datele introduse.
Observație: O dată cu tastarea semnului “=”, în bara de formule, butoanele ”Σ” și “=” din
bara de formule se transformă în (Renunță) și (Acceptă). Pasul 4 de la Introducerea
unei formule poate fi înlocuit cu clic pe butonul (Acceptă).
Dacă doriți renunțarea la efectuarea unui calcul puteți apăsa tasta Esc sau dați clic pe butonul
(Renunță) din bara de formule.

1 = butonul ”Renunță”
2 = butonul ”Acceptă”

Exemplul 1
Ne propunem să calculăm 10 + 2:
1. tastăm semnul ”=” în celula în care dorim să obținem rezultatul;
2. clic pe 10 sau tastăm adresa celulei în care se află valoarea 10, respectiv C2;
3. tastăm operatorul ”+”;
4. clic pe 2 sau tastăm adresa celulei în care se află valoarea 2, respectiv D2;
5. apăsăm tasta Enter.
211
După apăsarea tastei Enter se va obține rezultatul 12. Dacă dați clic pe rezultatul obținut veți
observa că în bara de formule apare formula prin care am obținut rezultatul și nu valoarea
acesteia, respectiv 12.

Exemplul 2
Considerăm următorul tabel:

Ne propunem să afișăm media cu 2 zecimale.

Cum procedăm?
1. dăm clic în celula în care dorim să obținem rezultatul (imediat sub celula Media) și
tastăm semnul ”=”;
2. tastăm ”(”;
3. dăm clic pe celula în care intervine prima notă în calcul (D7);
4. tastăm operatorul ”+”;
5. clic pe următoarea celulă a cărei valoare intervine în calcul (E7);
6. tastăm operatorul ”+”;
7. clic pe ultima celulă a cărei valoare intervine în calcul (F7);
8. tastăm ”)”;
9. tastăm semnul împărțirii ”/”;
10. tastăm 3 (deoarece calculăm media aritmetică celor 3 note);
11. apăsăm tasta Enter și obținem rezultatul:

212
Pentru a afișa media cu 2 zecimale procedăm astfel:
 dăm clic dreapta de rezultatul obținut în celula G7;
 clic pe opțiunea ”Format celule” din meniul contextual;
 în fereastra ”Format celule” dăm clic pe tab-ul ”Numere”;
 în zona ”Poziții zecimale” selectăm 2 (pentru afișarea numerelor cu două zecimale);
 clic OK.

213
Editarea formulelor
Dacă doriți să modificați o formulă puteți alege una dintre variantele:
 dați clic pe celula care conține formula și clic în bara de formule;
sau:
dublu clic pe celula care conține formula;
sau:
 clic pe celula care conține formula și tasta F2.
După ce efectuați modificările apăsați tasta Enter.
Observație: În modul de editare referințele celulelor apare colorate ca și chenarul celulelor
ale căror adrese apar în formulă.

Copierea valorii celulelor și a formulelor

214
  dați clic pe celula al cărei conţinut doriți să-l copiați/mutați;
 dați clic pe meniul ”Editare” → Decupare (Ctrl+X) dacă doriți să mutați sau clic pe
meniul ”Editare” → Copiere (Ctrl+C)
 dați clic în celula în care doriți să copiați/mutați datele (celula poate fi în aceeași foaie
de calcul, în altă foaie de calcul activă sau în alt registru; dacă celula e în altă foaie
sau în alt registru, mai întâi selectați foaia sau registrul apoi selectați celula)
 dați clic pe meniul ”Editare” → Lipire (Ctrl+V)
Observație: Pentru operațiile ”Copiere”, ”Decupare”, ”Lipire” puteți folosi și
instrumentele din bara Standard sau meniul contextual.

Pentru fiecare tip de dată puteți selecta anumite setări sub aspectul formatării sau afişării
acestora.
Se recomandă ca după ce ați finalizat introducerea datelelor în foaia de calcul să realizați
operaţii de formatare astfel încât afişarea înregistrărilor să fie conformă cu sarcinile și să aibă
aspect estetic plăcut.

215
 Fișă de lucru

1. Deschideți un registru de calcul pe care să-l numiți ”Date elevi” și care să conțină
două foi de calcul. Redenumiți prima foaie de calcul cu numele ”Date personale elevi” iar a
doua foaie ”Olimpiada info”. În foaia de calcul ”Date personale elevi” alcătuiți un tabel cu
datele personale ale elevilor clasei cu următorul antet: Nr. crt, Nume și prenume, Anul
nașterii, Clasa, Vârsta.
Cerințe:
• introduceți în tabel 10 înregistrări;
• redimensionați coloanele astfel încât dimensiunea să fie corelată cu conținutul
acestora;
• folosiți formulă pentru aflarea vârstei primului elev din tabel (Ex. 2014 - celula de pe
coloana Vârsta);
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Vârsta;
• ordonați tabelul crescător după coloana Vârsta;
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Nr. Crt.
• Formatați tabelul astfel:
- chenar de culoare verde, gros;
- linii interioare de culoare roșie;
- rândul cu antetul tabelului să fie colorat cu galben;
- conținutul tabelului să aibă dimensiunea 12

2. În foaia de calcul ”Olimpiada info” creați un tabel care să conțină rezultatele

obținute de elevii dintr-o şcoală la olimpiada de informatică.
Tabelul va avea următorul antet: Nr. crt, Nume și prenume, Nota oral, Nota scris,
Media.
Cerințe:
• introduceți în tabel 10 înregistrări;
• redimensionați coloanele astfel încât dimensiunea să fie corelată cu conținutul
acestora;
• folosiți formulă pentru aflarea mediei primului elev din tabel;
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Media;
• ordonați tabelul crescător după coloana Media;
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Nr. Crt.
• formatați tabelul astfel astfel încât să aibă aspect estetic plăcut.

216
Funcţii: structură, inserare, exemple
Funcțiile pot fi considerate formule predefinite cu ajutorul cărora puteți efectua calcule
complexe. Calc pune la dispoziția utilizatorului o listă de funcții predefinite, de peste 300 de
funcții, din diverse domenii de activitate (finanțe, matematică, statistică, logică, baze de date
ec.), ce pot fi utilizate cu mare ușurință.
Structura unei funcții este nume_funcţie (argumente) unde:
 nume_funcție reprezintă denumirea funcției;
 argumente reprezintă datele pe care le folosește funcția pentru aplicarea algoritmului
de calcul. Acestea se separă prin punct și virgulă (;)

Orice funcție începe cu semnul ”=” (egal).

Pentru inserarea unei funcții alegeți una dintre variantele:

 dați clic pe meniul Inserare → Funcție;
 dați clic pe butonul ”Vrăjitor funcții” de pe bara de formule.
În oricare din ambele variante pe ecran se deschide fereastra ”Asistent funcții”:

Tab-ul ”Funcții” permite selectarea categoriei de funcții și afișarea listei corespunzătoare în

stânga ferestrei.
După ce ați selectat funcția dați clic pe butonul ”Înainte” pentru a introduce argumentele
funcției. Acestea pot fi tastate sau selectate cu mouse-ul. După terminarea introducerii
argumentelor dați clic pe butonul OK pentru a obține rezultatul.
Vom exemplifica, în continuare, utilizarea câtorva funcții: min, max, count, sum, average,
if.

Exemplu de utilizare a funcției pentru calculul valorii minime (MIN) dintr-un șir de
celule
Ne propunem să stabilim minimul dintre numerele 10, 100, 500, 0.8, 125983.
Cum procedăm?
 tastăm numerele 10, 100, 500, 0.8, 125983 în celule diferite;

217
  dăm clic pe meniul Inserare → Funcție;
 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția MIN;
 clic pe butonul ”Next”;
 în dreapta ferestrei, clic în caseta corespunzătoare lui număr1 și fie tastăm
adresa la care se află primul număr care intervine în calcul, fie clic pe numărul
respectiv;
 apoi clic în caseta corespunzătoare lui număr2, repetăm pașii de mai sus
inclusiv pentru număr5; (sau putem selecta zona de celule ce conține numerele
care intervin în calcul);
 clic OK.
În celula selectată va apărea rezultatul 0,8.

Exemplu de utilizare a funcției pentru calculul valorii minime (MAX) dintr-un șir de
celule
Ne propunem să stabilim maximul dintre numerele 0.234, -12, 6.3, 9
Cum procedăm?
 tastăm numerele 0.234, -12, 6.3, 9 în celule diferite;
 dăm clic pe meniul Inserare → Funcție;
 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția MAX;
 clic pe butonul ” Next”;
 în dreapta ferestrei, clic în caseta corespunzătoare lui număr1 și fie tastăm adresa la
care se află primul număr care intervine în calcul, fie clic pe numărul respectiv;
 apoi clic în caseta corespunzătoare lui număr2, repetăm pașii de mai sus inclusiv
pentru număr4; (sau putem selecta zona de celule ce conține numerele care intervin în
calcul);
 clic OK.
În celula selectată va apărea rezultatul 9.

Exemplu de utilizare a funcției care numără valori numerice (COUNT) dintr-un șir de
celule

218
Ne propunem să numărăm valorile numerice din șirul următor: a, 11, -1, txt.
Cum procedăm?
 tastăm caracterele a, 11, -1, txt în celule diferite;
 dăm clic pe meniul Inserare → Funcție;
 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția COUNT;
 clic pe butonul ”Next”;
 în dreapta ferestrei, clic în caseta corespunzătoare lui număr1 și fie tastăm adresa la
care se află primul număr care intervine în calcul, fie clic pe numărul respectiv;
 apoi clic în caseta corespunzătoare lui număr2, repetăm pașii de mai sus inclusiv
pentru număr4; (sau putem selecta zona de celule ce conține numerele care intervin în
calcul);
 clic OK.
În celula selectată va apărea rezultatul 2.

Exemplu de utilizare a funcției care însumează valori numerice (SUM) dintr-un șir de
celule
Ne propunem să numărăm valorile numerice din șirul următor: 123, 0.2, -1.
Cum procedăm?
 tastăm 123, 0.2, -1 în celule diferite;
 dăm clic pe meniul Inserare → Funcție;
 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția SUM;
 clic pe butonul ”Next”;
 în dreapta ferestrei, clic în caseta corespunzătoare lui număr1 și fie tastăm adresa la
care se află primul număr care intervine în calcul, fie clic pe numărul respectiv;
 apoi clic în caseta corespunzătoare lui număr2, repetăm pașii de mai sus inclusiv
pentru număr3; (sau putem selecta zona de celule ce conține numerele care intervin în
calcul);
 clic OK.
În celula selectată va apărea rezultatul 122.2.
Obs. Pentru calculul sumei unor valori numerice putem utiliza butonul de pe bara de
formule. Acesta va face suma numerelor astfel:
 selectăm numerele și dăm clic pe butonul ; rezultatul va apărea în dreapta celulelor
selectate dacă numerele sunt pe rând și sub ultima celulă care intervine în calcul dacă
numerele sunt pe coloană;
 în cazul în care nu dorim să selectăm numerele este suficient să dăm clic într-o celulă
liberă de pe rândul sau coloana care conțin valori numerice și apoi clic pe butonul

219
Exemplu de utilizare a funcției pentru media aritmetică (AVERAGE) a 3 numere:
Ne propunem să calculăm media aritmetică pentru numerele 6, 8, 10.
Cum procedăm?
 tastăm numerele 6, 8, 10 în celule diferite;
 dăm clic pe butonul ”Vrăjitor funcții” de pe bara de formule;
 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția AVERAGE care calculează media
aritmetică;
 clic pe butonul ”Next”;
 în dreapta ferestrei, clic în caseta corespunzătoare lui număr1 și fie tastăm adresa la
care se află primul număr care intervine în calcul, fie clic pe numărul respectiv;
 apoi clic în caseta corespunzătoare lui număr2, repetăm pașii de mai sus;
 clic în caseta corespunzătoare lui număr3;
 clic OK.
În celula selectată va apărea rezultatul 8.

Observații:
1. Deoarece numerele care intervin în calcul sunt adiacente, acestea pot fi selectate cu mouse-
ul. În acest caz funcția va arăta astfel: AVERAGE(D9:F9). Observăm că argumentul funcției
este sub forma unui domeniu de celule: de la D9 la F9.
În situația de mai sus, în care am dat clic pe fiecare celulă, funcția va arăta astfel:
AVERAGE(D9;E9;F9)
În ambele situații rezultatul este același.
2. În situația în care se cunoaște funcția și structura acesteia, ea poate fi tastată direct în bara
de formule.

Funcția IF
Funcția IF testează o condiție logică specificată de către utilizator. În cazul în care condiția
evaluată este îndeplinită, funcția returnează valoarea ”TRUE”, în caz contrar funcția
returnează valoarea ”FALSE”. Pentru evaluarea condiţiei logice se utilizează operatorii
relaţionali: =, <>, <, >, <=, >=.
Exemplu de utilizare a funcției IF
Considerăm următorul tabel:

220
Ne propunem ca în coloana Situația școlară să afișăm ”promovat” dacă media elevului este
mai mare sau egală cu 5 și ”nepromovat” dacă media elevului este mai mică decât 5.
Cum procedăm?
 dăm clic în celula de sub celula Situația școlară;

 dăm clic pe butonul ”Vrăjitor funcții” de pe bara de formule;

 în fereastra ”Asistent funcții” selectăm funcția IF;
 clic pe butonul ”Next”;

 în dreapta ferestrei, clic în caseta "Condiție" și tastăm condiția logică care dorim să
fie evaluată pentru afișarea rezultatului, în cazul nostru F5>=5 (dacă media este mai
mare sau egală cu 5);
 în caseta "Then value" tastăm valoarea care dorim să fie afișată în cazul în care este
îndeplinită condiția F5>=5, în cazul nostru: "Promovat" (cuvântul trebuie scris între
ghilimele);

221
  în caseta "Otherwise value" tastăm valoarea care dorim să fie afișată în cazul în care
nu este îndeplinită condiția F5>=5, în cazul nostru: "Nepromovat";
 clic Ok.
În celula G5 va apărea valoarea Nepromovat deoarece media este mai mică decât 5.
În final, tabelul va arăta astfel:

Important: Funcțiile, ca și formulele se pot utiliza atât pentru valori aflate pe rânduri, cât și
pentru valori aflate pe coloane.
Valorile nu trebuie să fie adiacente pentru a fi efectuate calcule cu ajutorul formulelor sau
funcțiilor.
Referinţa relativă, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii

Referința reprezintă în Calc numele unei celule și face referire la datele din celula respectivă.
Utilizarea referințelor într-o formulă sau într-o funcție prezintă avantajul de a avea rezultate
actualizate în timp real.
Referinţele celulelor pot fi:
 relative - celula este referită printr-un nume format din numele coloanei urmat de
numărul liniei la intersecția cărora se afla celula respectivă.
Exemplu: B4, D7 etc.
 absolute - precizează numărul rândului, respectiv litera coloanei care trebuie să
rămână fixe indiferent de operațiile care au loc asupra tabelului, prin plasarea
caracterului $ în fața numărului rândului sau litera coloanei; se utilizează în cazul în
care nu trebuie să se modifice formula/funcția.
 mixte - blochează, fie coloana, fie rândul în efectuarea de calcule
Exemplu:
$B$4 referă celula B4 prin referință absolută și la linie și la coloană.

Exemplu de utilizare a referinței absolute

Considerăm următorul tabel:

222
Ne propunem să calculăm salariul final astfel: salariul + sporul 20.
Cum procedăm?
 Calculăm suma dintre A2 si B2 și obținem salariul final în C2, adică 120;
 Ca să nu mai calculăm de fiecare dată pentru celelalte salarii, copiem suma și o lipim
folosind Lipeşte special…;

 Observăm că chiar dacă am copiat corect suma, salariul final s-a calculat ca A3+B3,
în loc de A3+B2;
 În acest caz, pentru a păstra suma din celula B2 în formulă, vom adăuga semnul $ în
fața lui B și în fața lui 2 astfel încât coloana B și rândul 2 de pe coloana să rămână fix
în efectuarea de calcule:

Observaţie.
În exemplul anterior, pentru că formula trebuia copiată în cadrul aceleeaşi coloane, era
suficientă utilizarea unei referințe mixte. Elementul care se modifica prin copiere era doar
rândul. În concluzie, în locul referinței absolute se putea folosi referința mixta B$2, care
conducea la același rezultat.
Simbolul $ (dolar) poziționat înaintea rândului se traduce astfel: indiferent unde se va copia
aceasta formulă, numărul rândului care are dolarul în față va rămâne mereu același.
Simbolul $ (dolar) poziționat înaintea coloanei se traduce astfel: indiferent unde se va copia
aceasta formulă, litera coloanei care are dolarul în față va rămâne mereu același.

223
 Fișă de lucru

1. Deschideți un registru de calcul pe care să-l numiți ”Admitere clasa IX” în care să alcătuiți
un tabel după următorul model:

Cerințe:
• introduceți în tabel 10 elevi pentru care dați note cu 2 zecimale la română, matematică
și media claselor V-VIII;
• redimensionați coloanele astfel încât dimensiunea să fie corelată cu conținutul
acestora;
• folosiți formulă pentru aflarea mediei finale ținând cont că ponderea notelor pentru
calculul mediei finale este următoarea:
- la română este de 40%;
- la matematică este de 40%;
- media claselor V-VIII este de 20%;
• folosiți formulă pentru afișarea situației școlare (promovat, nepromovat)
• folosiți autofill pentru completarea coloanelor Media finală și Situația școlară;
• ordonați tabelul descrescător după coloana Media finală;
• folosiți autofill pentru completarea coloanei Nr. crt;
• calculați folosind funcții minimul, maximul și media pe grupă raportate la Media
finală;
• formatați tabelul după modelul din imaginea de mai sus.

Opţiuni pentru tipărire

Vizualizarea documentului înainte de tipărire
Înainte de a tipări documentul se recomandă vizualizarea acestuia. Pentru această operație
alegeți una dintre variantele:
 dați clic pe meniul ”Fișier” → Previzualizare tipărire

224
  instrumentul ”Toggle Print Preview ” din bara Standard;

Exemplu
Considerăm că avem în lucru următorul fișier:

După accesarea uneia dintre comenzile pentru previzualizare, pagina va arăta astfel:

225
Bara de instrumente Previzualizare pagină

1. afișează pagina precedentă

2. afișează pagina următoare
3. afișează prima pagină
4. afișează ultima pagină
5. mărește dimensiunea de vizualizare a paginii
6. micșorează dimensiunea de vizualizare a paginii

226
 7. afișează pagina pe tot ecranul
8. deschide fereastra de dialog pentru formatarea paginii
9. afișează marginile
10. factor se scalare
În modul previzualizare nu este posibilă editarea informațiilor.

Tipărirea
Pentru tipărirea unui fișier Calc aveți la dispoziție următoarele variante:
 Fișier - Tipărește;
 Butonul ” Tipărește”;
 combinația de taste Ctrl + P.
Indiferent de varianta pe care o alegeți, pe ecran apare fereastra ”Imprimă” în care puteți
selecta zona pe care doriți să o tipăriți:
 toate foile de calcul (imprimă toate foile pe care le conține registrul de calcul);
 foile selectate (imprimă doar conţinutul foilor de calcul selectate);
 celulele selectate (imprimă doar celulele selectate).

227
 Test final

1. Aplicația Calc din pachetul LibreOffice este:

o un motor de căutare pentru baze de date;
o un editor de calcul tabelar;
o un sistem de operare.

2. Cum se numesc fișierele cu care operează Calc?

o tabele;
o registre de calcul;
o foi de calcul.

3. Extensia implicită a unui fişier creat în Calc este:

o .xls;
o .ods;
o .odt.

4. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Un fișier creat în Writer poate fi exportat ca fișier cu extensia .pdf
o True
o False

5. Adăugarea unei bare de instrumente în fereastra Writer se face din

meniul ......................... → submeniul ...........................
Unelte Opțiuni
Vizualizare Bare de unelte
Vizualizare Bară de stare

6. Stabiliți corespondența între prima coloană și cea de-a doua coloană, pentru a forma
propoziții adevărate:
1. registru de calcul a. foaia de calcul în care introduceți date
2. spațiul de lucru în Calc b. fișierul care se deschide la accesarea aplicației Calc
3. foaie de calcul activă c. foaia de calcul care este structurată în linii și coloane

7. În Calc, coloanele sunt identificate cu ................. iar rândurile cu .............................

litere cifre arabe
litere cifre romane
cifre romane litere

9. La deschiderea unui registru Calc apar implicit:

o foaie de lucru cu numele Foaie 1;
o două foi de lucru cu numele Foaie 1, Foaie 2;
o trei foi de lucru cu numele Foaie 1, Foaie 2, Foaie 3.

228
10. Pentru selectarea mai multor foi de calcul din același registru:
o țineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe numele foilor de calcul;
o dați clic pe meniul ”Editare” → Foaie → Selectează. În fereastra ”Selectează toate
foile” țineți tasta Ctrl apăsată și dați clic pe numele foilor de calcul;
o într-un registru nu pot fi selectate mai multe foi de calcul.

11. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o Pentru selectarea tuturor foilor de calcul selectați din meniul contextul opțiunea
”Selectarea tuturor foilor”
o Deselectarea tuturor foilor se face cu clic pe opțiunea ”Deselectarea tuturor foilor” din
meniul contextual.
o Puteți redenumi o foaie de calcul cu clic pe numele foii al cărui nume doriți să îl
schimbați

12. Operațiile ce se pot efectua asupra unei foi de calcul sunt:

o selectare, redenumire, mutare, ștergere;
o selectare, redenumire, mutare, ștergere, colorarea numelui;
o redenumire, mutare, ștergere, colorarea numelui

13. În cazul în care un tabel Calc conține foarte multe informații ce nu pot fi vizualizate
în același timp pe ecran, aplicația pune la dispoziția utilizatorilor operația
de ................................. a anumitor informații care să se mențină tot timpul vizibile pe
ecran (de exemplu, antetul tabelului).
înghețare
previzualizare
formatare

14. Pentru stabilirea caracteristicilor de formatare pentru un document Calc dați clic la
meniul:
o ”Formatare” → Stiluri și formatare;
o ”Formatare” → Pagină;
o ”Formatare” → Pagină de titlu.

15. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o Splitarea unei foi de calcul permite împărțirea acesteia în 2 sau 4 panouri, pe
orizontală și pe verticală, pentru vizualizarea concomitentă a unor zone îndepărtate ale
unei foi de calcul.
o Splitarea unei foi de calcul permite împărțirea acesteia doar în 2 panouri, pe orizontală
și pe verticală, pentru vizualizarea concomitentă a unor zone îndepărtate ale unei foi
de calcul.
o Splitarea unei foi de calcul permite împărțirea acesteia în 2 sau 4 panouri, doar pe
verticală, pentru vizualizarea concomitentă a unor zone îndepărtate ale unei foi de
calcul.

16. Stabiliţi corespondenţa, pentru a forma propoziții adevărate:

1. Selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul curentă a. clic pe numărul rândului
2. Selectarea unui rând b. Ctrl + A
3. Selectarea unei coloane c. clic pe litera coloanei

229
17. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
o argumentele unei funcții pot fi valori sau adrese de celule
o argumentele unei funcții pot fi obligatorii sau opționale
o argumentul unei funcții nu poate fi o altă funcție

18. Operația de ..................... permite ordonarea înregistrărilor dintr-un tabel după

diverse criterii: alfabetic, numeric sau cronologic, ascendent/ descendent, după unul sau
mai multe criterii de sortare.
selectare
sortare
filtrare

19. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o Prin operația de filtrare automată a datelor, Calc pune la dispoziția utilizatorilor
posibilitatea de afișare doar a acelor înregistrări care corespund unuia sau mai
multor criterii de filtrare
o Prin filtrare, datele nu sunt sortate ci doar afișate conform criteriilor impuse de
utilizator, celelalte date fiind ascunse
o ambele variante sunt false

20. Stabiliţi corespondenţa, pentru a forma propoziții adevărate:

1.Redimensionarea rândurilor și a coloanelor a. reprezintă unirea acestora într-o singură
celulă
2. îmbinarea a două sau mai multe celule b. se poate realiza doar pentru celulele
adiacente, pe verticală sau pe orizontală, îmbinate
3. Scindarea c. este necesară în cazul în care dimensiunea
informației introdusă într-o celulă
depășește dimensiunea standard a acesteia.

21. Alegeți varianta corectă:

o pentru copierea valorii celulelor și a formulelor trebuie să selectați celulele ale
căror valori sau formule doriți să le copiați, din meniul contextual dați clic pe
”Lipire specială”
o pentru copierea valorii celulelor și a formulelor trebuie să selectați celulele ale căror
valori sau formule doriți să le copiați, din meniul contextual dați clic pe ”Lipire”
o valorile celulelor și a formulelor nu pot fi copiate.

22. . Formulele de calcul din cadrul celulelor Excel sunt precedate de semnul:
a. $
b. =
c. #

23. Formula ”=SUM(D1:D3)/3” are ca efect:

o suma numerelor din celulele D1, D2, D3;
o împărţirea la 3 a fiecărui număr din celulele de la D1, D2, D3;
o calcularea mediei aritmetice a numerelor din celulele D1, D2, D3.

24. Pentru automatizarea introducerii datelor este utilă facilitatea:

o Autofill

230
 o Sortare
o Filtrare
o Inserare

25. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o în Calc nu se pot afișa numere decât cu 2 zecimale
o formula în Calc nu poate fi modificată
o pentru fiecare tip de dată puteți face setări sub aspectul formatării sau afişării
acestora

26. Considerăm următorul tabel:

Pentru a afișa în coloana ”Situația școlară” valorile ”promovat” pentru media 5 și

”nepromovat” pentru media < 5 putem folosi funcția:
o Min
o Count
o If
o Average

27. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o argumentul unei funcții nu poate fi o altă funcție
o argumentele funcțiilor pot fi precizate prin valori sau prin adrese de celulele
o argumentele funcțiilor pot fi obligatorii sau opționale

28. Alegeți varianta corectă:

o funcțiile, ca și formulele se pot utiliza atât pentru valori aflate pe rânduri, cât și
pentru valori aflate pe coloane.
o valorile trebuie să fie adiacente pentru a fi efectuate calcule cu ajutorul formulelor sau
funcțiilor.
o utilizarea referințelor într-o formulă sau într-o funcție nu prezintă avantajul de a avea
rezultate actualizate în timp real.

29. Considerăm următoarea situație:

231
Autofill pe celula C1, pe coloană, are ca efect umplerea coloanei cu următoarele rezultate:
o 11, 11, 11, 11
o 11, 12, 13, 14
o 11, 22, 33, 44

30. În imaginea de mai jos puteţi observa o reprezentare grafică sub formă de disc a
datelor care indică procentele de grupuri etnice de pe teritoriul României.

Specificaţi care sunt paşii pentru inserarea unei diagrame intr-o foaie de calcul:
o daţi clic pe meniul "Inserare" – Diagramă
o daţi clic pe meniul "Inserare" - Imagine - Galerie Fontwork
o daţi clic pe meniul "Date" - Filtru - Filtrare automată

31. Considerăm următorul exemplu:

232
Ce rezultat va returna funcția MAX(C3:C6)?
o 0.234
o -12
o 6.3
o 9

32. Funcția AVERAGE returnează:

o media aritmetică a argumentelor funcției
o valoarea maximă dintre argumentele funcției
o produsul numerelor

33. Considerăm următorul exemplu:

Ce rezultat va returna funcția MIN(B2:B6)?

o 10
o 100
o 500
o 0.8
o 125983

34. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

o funcția COUNT contorizează numărul de celule care conțin numere
o argumentele funcției COUNT pot conține sau pot face referire la diverse tipuri
diferite de date, dar se contorizează numai numere
o ambele variante sunt false

35. Considerăm următorul exemplu:

233
Dacă veți copia funcția =AVERAGE($A$1;B1) din celula C1 în celula C2 veţi obţine ca
rezultat:
o media aritmetică a valorilor numerice din celulele A1 și B1
o media aritmetică a valorilor numerice din celulele A1 și B2
o media aritmetică a valorilor numerice din celulele A2 și B2

LibreOffice Impress

Impress este aplicația din suita LibreOffice utilizată pentru crearea prezentărilor electronice
profesioniste.
O prezentare electronică este o succesiune de slide-uri (diapozitive) ce pot conține diferite
elemente: text, liste cu marcatori, liste numerotate, tabele, diagrame, obiecte grafice (clipart,
desene, fotografii) etc.

Deschiderea aplicației Impress

Pentru accesarea aplicației Impress puteți alege una din variantele:
 Start → Toate programele → LibreOffice → LibreOffice Impress;
 dublu clic pe pictograma LibreOffice de pe desktop → clic pe opțiunea Impress.
Observație. După ce dați dublu clic pe pictograma LibreOffice de pe desktop puteți alege una
dintre următoarele opțiuni:

234
 1. ”Deschide fișier” – permite deschiderea unei prezentări existente;
2. ”Șabloane” – permite selectarea unui model
3. ”Prezentare Impress” – permite deschiderea unui fișier Impress nou.

Închiderea aplicației se poate realiza folosind una din variantele:

 dați clic pe butonul Închidere ;
 dați clic la Fișier → Ieșire LibreOffice;
 apăsați combinația de taste Alt + F4.
La părăsirea aplicației trebuie să aveți în vedere dacă ați salvat informațiile din fișier. În cazul
în care nu ați salvat dar ați dat fișierului un nume, pe ecran va apărea un mesaj în care puteți
să confirmați sau nu informațiile adăugate de la ultima salvare.

235
Elemente de interfață ale ferestrei Impress

1. Bara de titlu conţine numele fişierului curent urmat de extensie și numele aplicaţiei din
care face parte. Un document nou creat va avea numele implicit Neintitulat 1. La salvarea
fișierului, acest nume poate fi personalizat prin introducerea unui nume la alegere, în funcție
de conținutul documentului. În partea dreaptă pe bara de titlu se găsesc butoanele:
Minimizare, Maximizare/Restaurare şi Închidere.

2. Bara de meniuri cuprinde meniurile aplicației Impress ce pot fi accesate în mai multe
moduri:
 Clic pe numele meniului determină deschiderea listei de comenzi;
 Alt+litera subliniată din meniu (ex. Alt+F – deschide meniul „Fișier”; Alt+V –
deschide meniul „Vizualizare” etc.).
Unele dintre comenzile din bara de meniuri se regăsesc și pe Bara de instrumente standard
sub formă de pictograme.

3. Bara de instrumente Standard cuprinde butoane care sunt asociate cu diferite comenzi
(de exemplu clic pe butonul Creează este similar operației clic Fișier → Creează →
Prezentare

4 Bara Prezentare conține butoanele:

 New Slide – permite inserarea unui diapozitiv nou

236
  Duplică diapozitivul – permite dublarea unui diapozitiv
 Delete Slide – Şterge diapozitivul
 Machetare diapozitive – permite selectarea unui anumit tip de diapozitiv (titlu, titlu
și două cuprinsuri etc.)

5. Bara Linie și umplere – conţine butoane pentru: stiluri și formatare, de formatare linii şi
umplere cu o culoare, umbră, rotire, alinire și aranjare a diverselor obiecte

6 Panou de diapozitive – este poziționat în stânga ferestrei de aplicaţie şi afişează în

miniatură diapozitivele din prezentare. Acesta poate fi activat/dezactivat cu clic la meniul
Vizualizare → Panou de diapozitive.
Observație. Clic dreapta pe un diapozitiv din Panoul de diapozitive permite vizualizarea
operațiilor ce pot fi efectuate asupra acestora

7 Spațiul de lucru este zona în care puteți edita conținutul prezentării. Afișarea zonei pentru
spațiul de lucru se face în funcție de modalitatea de vizualizare permisă de butoanele de
comandă.
8 Butoane de comandă pentru spațiul de lucru:
 Normal – este modul care apare implicit la deschiderea aplicației
 Schiță – permite vizualizarea în miniatură a diapozitivelor din prezentare (fără
posibilitatea vizualizării conținutului)

237
  Notițe – permite vizualizarea diapozitivului curent și a unui spațiu pentru editarea
unor observații
 Broșură
 Organizator de diapozitive
9 Bară laterală – se află în partea dreaptă a ferestrei, sub forma unui panou lângă care este
plasată bara Proprietăți (corespunzătoare barei laterale).
10 Bara Desen – utilizarea Barei de desen este descrisă la Capitolul 14 WRITER
11 Bara de stare – este situată în partea de jos a ferestrei Impress și conține informații utile
pentru prezentarea în lucru (de exemplu numărul diapozitivului, butoanele de
mărire/micșorare a spațiului de lucru etc.).

Meniuri

Fișier Editare
Conține opțiuni pentru lucrul cu fișiere Contine optiuni pentru operatiile necesare
(creare, deschidere, salvare, export editării unui document (copiere, lipire, ștergere,
etc.) selectare, căutare și înlocuire etc.)

238
 Vizualizare
Inserare
Conține opțiuni necesare pentru a stabili modul
Conține opțiuni pentru inserarea în
de afișare a diapozitivelor, a panoului de
prezentarea curentă a diapozitivelor,
diapozitive, precum și opțiuni pentru
diagramelor, diverse câmpuri, note, sunet si
configurarea ferestrei de aplicație (de exemplu,
video etc.;
bare de instrumente);

239
 Diapozitiv
Formatare
Conţine opţiuni de creare a unui nou slide,
Conține opțiuni necesare pentru formatarea
duplicarea, ascunderea sau redenumirea
textului, obiectelor, concepte de diapozitive,
acestuia.
aranjare diapozitive, aplicare stiluri etc

240

Prezentare
Conține opțiuni legate de derularea prezentării,
efecte de animație, tranziție diapozitive etc.
241
Unelte
Cuprinde opțiuni pentru ortografie și
gramatică, limbă, contor de cuvinte,
personalizarea aplicației, lector audio-video
etc;
 Fereastră Ajutor
Conține opțiuni care se pot utiliza pentru Este meniul care oferă asistență
organizarea ferestrelor. utilizatorului și oferă informații despre
varianta de LibreOffice folosită.

Bara laterală Impress

Bara laterală – se află în partea dreaptă a ferestrei, sub forma unui panou lângă care este
plasată bara Proprietăți (corespunzătoare barei laterale).
La deschiderea aplicației Impress, bara laterală conține diapozitive șablon însă, conținutul
acestei bare laterale poate fi modificat în funcție de butonul selectat din bara Proprietăți:

1- Proprietăți – vă oferă posibilitatea de a opta pentru una dintre machetele: diapozitiv

gol, pentru titlu; titlu şi cuprins; titlu şi text pe 2 coloane; titlu, text şi diagramă; titlu, text şi
miniatură media etc. Macheta se poate aplica diapozitivelor selectate sau se poate insera un
nou diapozitiv cu caracteristicile dorite.

242
2- Pagini principale – afișează șabloane pentru formatul diapozitivului
3- Text animat – permite aplicarea efectelor de animație particularizată pentru obiectele
selectate dintr-un diapozitiv
4- Master Slides – permite aplicarea efectului de tranziție la deplasarea între diapozitive
5- Stiluri și formatare – permite editarea și aplicarea de stiluri grafice
6- Galerie – permite afișarea unui panou ce conține în partea superioară listă cu obiecte ce
pot fi inserate în prezentarea Impress: săgeți, marcatori, imagini diverse etc. Pentru inserarea
unui obiect din galerie într-un diapozitiv e suficient să ”trageți” obiectul din galerie către
interiorul diapozitivului. Operațiile ce pot fi aplicate obiectelor inserate sunt asemănătoare cu
operațiile aplicate obiectelor grafice în Writer.
7- Navigator – permite navigarea între diapozitive sau selectarea unui anumit diapozitiv
din prezentare

Bara laterală poate fi activată/dezactivată prin clic la meniul Vizualizare → Bară laterală.

Crearea unei prezentări

Înainte de a începe să lucrați la o prezentare este bine să vă gândiți cum anume veți structura
informațiile pe diapozitive astfel încât să alegeți un format de diapozitiv care să vă ușureze
cât mai mult munca.

Pentru crearea unei prezentări puteți alege una dintre următoarele opțiuni:

La deschiderea aplicației Impress:

1. dați clic pe opțiunea ”Șabloane”, opțiune ce vă permite selectarea unui anumit model;
2. dați clic pe opțiunea ”Prezentare Impress” care vă permite deschiderea unui fișier
Impress nou;

243
O dată aplicația Impress deschisă:
1. dați clic pe meniul Fișier → Creează→ Prezentare;
2. dați clic pe butonul ”Creează” din bara de instrumente Standard
3. dați clic pe săgeata de lângă butonul ”Creează” și clic pe ”Prezentare”
4. apăsați combinația de taste Ctrl+N.
Editarea și formatarea textului într-o prezentare Impress se face respectând regulile de
tehnoredactare cunoscute. Informațiile astfel prezentate sunt atractive și sunt percepute și
reținute mult mai ușor.
Prezentările oferă un aspect profesional si pot fi actualizate rapid.
Pentru vizualizarea prezentării se poate utiliza monitorul sau video-proiectorul.
Principiile care stau la baza proiectării unei prezentări electronice diferă de cele care
guvernează proiectarea altor documente (documente Writer, documente HTML sau manuale
electronice).

Reguli generale de tehnoredactare, estetica şi susţinerea unei prezentări

1. Volumul de text inclus în prezentare trebuie să fie redus. Prezentarea trebuie să conțină
doar ideile principale pentru subiectul dumneavoastră. Eventualele explicații suplimentare
care sunt necesare trebuie să fie susținute verbal.
2. Pe primul diapozitiv se scriu titlul și autorul prezentării. Pe al doilea diapozitiv se
recomandă editarea cuprinsului, iar începând de la al treilea diapozitiv se detaliază conținutul
lucrării. Ultimul diapozitiv ar trebui să conțină sursele bibliografice.
3. Ritmul de prezentare trebuie adaptat la context. Un ritm prea alert va obosi publicul, care
nu va mai reuși sa urmărească prezentarea până la sfârșit, iar un ritm prea lent va plictisi pe
toată lumea.

244
4. Evitați un titlu prea lung și nu scrieți orice idee poziționată pe centru pentru că devine
obositor de citit.
5. În colțul din dreapta jos al fiecărui cadru ar trebui să existe eticheta dumneavoastră sau a
proiectului pe care îl prezentați.
6. Nu folosiți mai mult de 3 culori pentru fiecare cadru.
7. Folosiți culori reci pentru background și culori calde în rest.
8. Alegeți numerele în locul punctelor.
9. Încercați, dacă lucrarea se pretează, ca la fiecare 3-5 diapozitive să introduceți un grafic
sau tabel.
10. Aveți grijă ca prezentarea să nu dureze mai mult de 20 de minute.
11. Utilizați, pe cât e posibil propriile imagini de calitate ridicată.
12. Efectele de animație și de tranziție utilizate trebuie să accentueze ideile principale, nu
să distragă atenția publicului. De exemplu, deoarece în mod uzual oamenii citesc de la stânga
la dreapta, animația textelor incluse în slide se poate realiza prin mișcare din stânga. Dar dacă
doriți să accentuați una dintre idei, puteți să utilizați un efect de animație diferit (de exemplu,
mișcare de la dreapta la stânga). Aceasta schimbare va atrage atenția publicului asupra ideii
respective. Dar dacă regula este schimbarea, cu alte cuvinte folosiți la fiecare element un alt
efect de animație, atenția publicului în loc de a fi focalizata asupra ideilor, va fi distrasă de
efectele de animație. Aceste afirmații sunt valabile si pentru efectele de sunet.

Deschiderea unei prezentări existente

Pentru a deschide o prezentare existentă, puteți alege una dintre variantele:
 dați clic pe opțiunea ”Deschidere fișier” care apare o dată cu lansarea în execuție a
aplicației Impress;
 apăsați combinația de taste Ctrl + O (în timp ce aplicația LibreOffice Impress este
deschisă);
 identificația locația prezentării și deschideți fișierul cu dublu clic pe pictograma
respectivă (sau clic dreapta ți din meniul contextual alegeți "Open").

Modificarea unei prezentări

Pentru realizarea unei prezentări eficiente, convingătoare și pentru optimizarea timpului de
lucru recomandăm stabilirea unei structuri (conținut și aspect) a prezentării înainte de a
începe editarea. Totuși, modificarea unei prezentări poate fi realizată în orice moment, atât
din punct de vedere al conținutului cât și al aspectului estetic.

Alegerea caracteristicilor pentru un diapozitiv – modificarea acestora

Caracteristicile unui diapozitiv definesc aspectul estetic al acestuia.
Pentru un aspect estetic plăcut puteți folosi șabloane sau puteți defini dvs. aspectul lucrării
prin selectarea unei anumite scheme de culori şi miniaturi decorative ce pot îmbunătăți
radical aspectul expunerii.

245
Șablonul (mai este numit și diapozitiv master) este un fișier care conține stilurile unei
prezentări, printre care tipul şi dimensiunea fonturilor, poziția titlurilor și a subtitlurilor,
aspectul fundalului și schemele de culori de umplere etc.
După selectarea unui șablon apare un fișier cu un singur diapozitiv. Diapozitivele încărcate
ulterior vor păstra caracteristicile diapozitivului master. Aceste caracteristici pot fi însă
modificate.
Pentru alegerea unui şablon, accesați aplicația Impress și dați clic pe opțiunea ”Șabloane”,
opțiune ce vă permite selectarea unui anumit model.

În cazul în care lucrați deja în Impress și vă hotărâți să folosiți un șablon puteți da clic pe
butonul ”Master Slides” din bara laterală:

246
Slide-ul șablon sau master are două tipuri de stiluri asociate: stiluri de prezentare și stiluri
de imagine. Stilurile de prezentare pot fi modificate dar nu pot fi create noi stiluri.
Stilurile de prezentare afectează trei elemente ale unui diapozitiv master: fundalul, obiectele
de fundal și textul.

Salvarea unei prezentări

Există mai multe moduri de a salva o prezentare. Depinde de modul în care doriți să o
utilizați ulterior.
Ca și în cazul altor documente, la prima salvare puteți utiliza meniul Fișier → Salvează și să
specificați numele și locația în care doriți să salvați prezentarea.
Salvările curente, care nu implică redenumirea sau mutarea prezentării se realizează cu
opțiunea Salvează din meniul Fișier (Ctrl+S).
La salvarea unei prezentări cu opțiunea Salvează ca puteți alege unul din formatele puse la
dispoziție de aplicatia Impress, inclusiv formate compatibile cu aplicația Microsoft
PowerPoint: ppt, pptx, pps, ppsx etc.:

247
Vom face referire doar la două dintre cele mai utilizate formate pentru salvarea unei
prezentări. Diferența dintre cele două formate constă în modul în care va fi deschisă ulterior
prezentarea:
.odp: la acționarea unui dublu clic pe pictograma unui fișier cu această extensie se va lansa în
execuție aplicația Impress si va fi încărcată prezentarea în fereastra aplicației. După încărcare
prezentarea poate fi editată sau doar vizualizată.
.pps: la acționarea unui dublu-clic pe pictograma unui fișier cu această extensie, va rula
prezentarea în mod full-screen (fără a fi încărcată în prealabil într-o fereastră Impress). La
terminarea prezentării, se va părăsi automat Impress-ul.

Vizualizarea prezentării
Impress pune la dispoziția utilizatorului mai multe posibilități de vizualizare a diapozitivelor
unei prezentări astfel încât sa faciliteze sarcinile ce urmează a fi realizate.
Meniul Vizualizare permite selectarea următoarelor opțiuni:
1. Normal – este modalitatea de vizualizare în care se deschide automat o prezentare.
Această vizualizare este utilă pentru editarea informațiilor în prezentare.

2. Schiță - conține toate diapozitivele din prezentare numerotate. Pot fi editate titluri,
liste cu marcatori și liste numerotate pentru fiecare diapozitiv. Textul din casete de
text nu este afișat.

248
3. Notes – permite afișarea diapozitivului şi a unei zone de introducere a notelor pentru
acesta.

4. Organizator de diapozitive – permite afișarea diapozitivelor dintr-o prezentare în

miniatură. Puteți modifica numărul de diapozitive care să fie afișate pe un rând (până la
maxim 15 diapozitive)

249
5. Master Slide – permite editarea formatului de titlu, introducere dată, oră, subsol.

250
 6. Master Notes – permite deplasarea diapozitivului

7. Master Handout – împarte spaţiul de lucru în mai multe slide-uri, permite editarea
antetului, subsolului, inserarea datei si a orei, numărul paginii.

Diapozitive: orientare și dimensiuni

251
Se recomandă ca orientarea, dimensiunea și structura unui diapozitiv să se realizeze înainte
de a adăuga conținut. Modificarea ulterioară a acestor caracteristici, după integrarea
conținutului, necesită muncă în plus pentru rearanjarea obiectelor în diapozitiv.
Orientarea și dimensiunea unui diapozitiv
Un diapozitiv, într-o prezentare Impress, poate fi orientat în două moduri:
 Portret (imaginea pe verticală a diapozitivului);
 Peisaj (imaginea pe orizontală a diapozitivului).
Pentru a selecta unul din cele două moduri de vizualizare puteți proceda astfel:
 Dați clic la meniul Diapozitiv → Proprietăţi.
Tab-ul ”Proprietăţi” vă permite selectarea orientării diapozitivului: portret sau peisaj dar și
formatul hârtiei/ecranului, lățimea, înălțimea diapozitivului și marginile.

Tab-ul ”Fundal” vă permite selectarea unei culori, gradient sau hașură pentru fundalul
diapozitivului.

252
Observație. La deschiderea aplicației Impress, orientarea implicită a diapozitivelor este
”Peisaj”, iar formatul ”Ecran”.
Tab-ul „Transparenţă” – permite ajustarea transparenţei diapozitivelor cât şi aplicarea unui
gradient.

253
Structura unui diapozitiv

Structura unui diapozitiv este definită de aspectul și de conținutul informațiilor din

diapozitiv: clare și concise. În funcție de conținutul informațiilor dintr-un diapozitiv, din
Bara laterală, opțiunea ”Proprietăți” - Aspect selectați tipul de diapozitiv pe care îl
considerați corespunzător: diapozitiv gol, titlu, titlu și două cuprinsuri etc. Macheta selectată
din bara laterală se va aplica diapozitivului curent.

1- Diapozitiv gol
2- Diapozitiv titlu
3- Titlu, cuprins
4- Titlu și două cuprinsuri
5- Numai titlu
6- Text centrat
7- Titlu, 2 cuprinsuri și cuprins
8- Titlu, cuprins și două cuprinsuri
9- Titlu, conținut 2 peste conținut
10- Titlu, conținut peste conținut
11- Titlu, conținut 4
12- Titlu, conținut 6

Operații cu diapozitive

Pentru operații cu diapozitive recomandăm vizualizarea în mod Organizator de diapozitive.

254
 Selectare - dați clic pe diapozitivul pe care doriți să îl selectați. Pentru selectarea mai
multor diapozitive neadiacente se menține tasta CTRL apăsată în timp ce dați clic pe
diapozitivele pe care doriți să le selectați. Pentru selectarea tuturor diapozitivelor
apăsați CTRL + A;
 Inserare - La deschiderea unei prezentări noi apare doar un singur diapozitiv. Pentru
a insera un nou diapozitiv selectați diapozitivul după care doriți să inserați un nou
diapozitiv și dați clic la meniul Diapozitiv → New Slide;
 Duplicare - clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul contextual pe
opțiunea ”Duplică diapozitivul”; creează un duplicat al diapozitivului selectat și
plasează noul diapozitiv imediat după diapozitivul selectat;
 Ștergere - selectați diapozitivul pe care doriți să îl ștergeți și apăsați tasta Delete;
 Mutare - selectați diapozitivul pe care doriți să îl mutați și glisați cu mouse-ul în
poziția dorită;
 Redenumire - clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul contextual pe
opțiunea ”Redenumește diapozitivul”. Pe ecran va apărea o casetă în care tastați un
nou nume pentru diapozitiv;
 Ascunde diapozitivul - clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul
contextual pe opțiunea ”Ascunde diapozitivul". Diapozitivul ascuns nu va apărea în
timpul expunerii prezentării;
 Decupare – clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul contextual pe
opțiunea ”Tăiere”; permite eliminarea diapozitivului din locația curentă și copierea
lui în zona de memorie clipboard pentru a fi lipit în altă locație;
 Copiere - clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul contextual pe opțiunea
”Copiere”; permite copierea și lipirea diapozitivului copiat.

255
 Fișă de lucru

1. Accesați aplicația pentru prezentări din pachetul LibreOffice și creați o nouă

prezentare. Salvați cu numelevostru.odp.
Cerințe:
• pe primul diapozitiv scrieți titlul prezentării (Aplicații LibreOffice) și numele
autorului;
• folosiți un diapozitiv șablon care să aibă fundalul de culoare verde;
• inserați 4 diapozitive noi;
• pe al doilea diapozitiv scrieți ca titlu Cuprins și enumerați aplicațiile studiate din
pachetul LibreOffice;
• pentru fiecare aplicație studiată editați un diapozitiv care să conțină: titlul aplicației
studiate și o scurtă descriere a acesteia.
• vizualizați prezentarea în modul expunere (pe întreg ecranul).

256
Introducerea textului într-un diapozitiv
La deschiderea aplicației Impress apare implicit un diapozitiv care conține două casete de text
sugestive:

Este suficient să dați clic în oricare casetă de text, cursorul de scriere devine activ și puteți
edita text.
În cazul în care doriți să introduceți text în afara casetelor ce apar implicit puteți folosi:
 instrumentul ”Insert Text Box” din bara Standard. Dați clic oriunde în diapozitiv
și introduceți text în poziția cursorului;
 puteți desena obiecte grafice folosind instrumentele din bara Standard. După ce ați
desenat obiectul grafic în diapozitiv, dați clic pe instrumentul ”Insert Text Box”
din bara Standard, cursorul de scriere devine activ și puteți edita text.

Observație. Casetele de text ce apar implicit în diapozitive sau cele pe care le introduceți
dvs. suportă toate operațiile care se pot face cu obiecte grafice: editare, ștergere, mutare,
culoare chenar, culoare fundal etc.
De asemenea, textul introdus în diapozitive, suportă toate operațiile de formatare text studiate
la capitolul Writer.

Obiecte inserate în prezentare: antet, subsol, data calendaristică, număr diapozitiv

Clic la meniul Inserare → Antet și subsol… are ca efect apariția ferestrei de mai jos în care
puteți selecta:

257
  Antet. În caseta ”Text antet” tastați textul care doriți să apară în antetul paginii;
 Data și ora. Puteți tasta în caseta ”Fixat” o dată care să apară permanent sau puteți
selecta opțiunea ”Variabil” în cazul în care doriți să fie preluată în pagină data
sistemului;
 Subsol. În caseta ”Text subsol” trebuie să tastați textul care doriți să apară în subsolul
paginii;
 Număr pagină. Selectați această opțiune în cazul în care doriți să apară număr pe
pagină.
Observație. Informațiile stabilite în această fereastră pot fi identificate numai în forma de
vizualizare ”Notițe”.

Tab-ul ”Diapozitive” din meniul Vizualizare → Antet și subsol permite selectarea

următoarelor opțiuni:

258
  Data și ora. Puteți tasta în caseta ”Fixat” o dată care să apară permanent sau puteți
selecta opțiunea ”Variabil” în cazul în care doriți să fie preluată în diapozitiv data
sistemului.
 Subsol. În caseta ”Text subsol” trebuie să tastați textul care doriți să apară în subsolul
diapozitivului;
 Număr diapozitiv. Selectați această opțiune în cazul în care doriți ca diapozitivele să
conțină numerotare.
Dacă doriți ca aceste informații să nu apară pe primul diapozitiv al prezentării, selectați
opțiunea ”Nu afișa pe primul diapozitiv”.

Inserarea unui tabel într-un diapozitiv

Pentru inserarea unui tabel într-un diapozitiv aveți la dispoziție mai multe variante:
1. Dați clic la meniul Inserare → Tabel;
2. Dați clic pe butonul ”Tabel” din bara Standard;
3. Selectaţi, din Bara laterală, un tip de diapozitiv ce permite inserarea unui tabel (de
exemplu, Titlu și cuprins, Titlu și două cuprinsuri etc.). După inserare, veți observa pe
spațiul de lucru al diapozitivului pictograma care permite inserarea unui tabel:

259
 4. Dați clic la meniul Inserare → Obiect → Obiect OLE… → Foaie de calcul
LibreOffice.
Observație.
 În cazurile 1-3 va apărea în diapozitiv caseta de dialog ”Inserează un tabel” în care
trebuie să selectați numărul de coloane și de linii pentru tabelul pe care doriți să îl
inserați în diapozitiv, după care să apăsați OK. Pentru editarea tabelului utilizați
noțiunile studiate la Capitolul Writer, lecția Tabele.
 În cazul 4, în diapozitiv va apărea o foaie de calcul Calc în care puteți edita un tabel
folosind noțiunile studiate la Capitolul Calc.

Exemplu de inserare a unui tabel într-un diapozitiv folosind varianta 1:

Ne propunem să inserăm un tabel în care să alcătuim o scurtă statistică cu prețuri pentru

câteva destinații de vacanță.
Cum procedăm?
 dăm clic la meniul Inserare → Tabel…;
 pe ecran apare caseta de dialog ”Inserează un tabel” în care selectăm numărul de
coloane (4) și de linii (4);
 clic Ok;

în diapozitivul curent a apărut tabelul în care edităm date întocmai ca în Writer.

260
 Fișă de lucru

1. Accesați aplicația pentru prezentări din pachetul LibreOffice și creați o

nouă prezentare. Salvați cu numele operatiicudiapozitive.odp.

Cerințe:

• într-un diapozitiv scrieți titlul ”Operații cu diapozitive”;

• inserați un tabel în care să descrieți 4 operații cu diapozitive, după modelul
următor:

Nr. crt. Operația Descrierea operației

• antetul tabelului să fie boldat, dimensiunea caracterelor 36, font Arial;

• dimensiunea caracterelor pentru conținutul tabelului să fie 28, font Arial;
• introduceți ca antet pentru diapozitiv numele și prenumele dvs.;

261
Inserarea unei diagrame într-un diapozitiv

Inserarea unei diagrame într-un diapozitiv se poate realiza utilizând una din metodele:
1. Selectaţi, din Bara laterală, un tip de diapozitiv ce permite inserarea unei diagrame
(de exemplu, Titlu și cuprins, Titlu și două cuprinsuri etc.). După inserare, veți
observa pe spațiu de lucru al diapozitivului pictograma care permite inserarea unei

diagrame

2. Dați clic la meniul Inserare → Diagramă;

3. Clic pe instrumentul ”Diagramă” din bara Standard;
4. Dați clic la meniul Inserare → Obiect → Obiect OLE → Diagramă LibreOffice.
După utilizarea oricăreia dintre variantele prezentate, va apărea în diapozitivul curent o
diagramă și bara de formatare corespunzătoare diagramei:

Elementele barei de formatare a diagramei:

1 – Selectare element diagramă
2 – Formatare selecție
3 – Tipul diagramei
4 – Suprafaţa diagramei
5 – Peretele diagramei
6 – Vedere 3D
7 – Intervale de date
8 – Table de date
9 – Titluri
10 – Cu/Fără legendă
11 – Legendă
12 – Grilă orizontală
13 – Grilă verticală

262
14 – Axa X
15 – Axa Y
16 – Axa Z
17 – Toate axele

Pentru editarea datelor graficului procedați astfel:

 dați clic pe instrumentul ”Datele graficului”;
 în caseta de dialog ”Tabel cu date” editați informațiile pe care doriți să le reprezentați
grafic. Caseta de dialog conține instrumente ce permit câteva operații: inserare rând și
coloană, ștergere rând și coloană etc;
 după editare se închide caseta de dialog ”Tabel cu date” iar pe ecran va apărea
selectată diagrama corespunzătoare datelor editate. Pentru deselectarea diagramei dați
clic în exteriorul diagramei.

Exemplu de inserare a unei diagrame într-un diapozitiv

Ne propunem să realizăm o diagramă din care să rezulte cea mai solicitată destinație de
vacanță în 2014.
Cum procedăm?
 dăm clic la meniul Inserare → Diagramă;
 clic pe instrumentul ”Datele graficului” din bara de formatare a graficului;
 în caseta de dialog ”Tabel cu date” edităm datele pe care dorim să le reprezentăm
grafic;
 închidem caseta de dialog ”Tabel cu date”;
 clic în exteriorul diagramei.

263
Inserarea unei imagini într-un diapozitiv

Pentru inserarea unei imagini alegeți dintre variantele:

1. Selectaţi, din Bara laterală, un tip de diapozitiv ce permite inserarea unei imagini (de
exemplu, Titlu și cuprins, Titlu și două cuprinsuri etc.). După inserare, veți observa pe spațiu
de lucru al diapozitivului pictograma care permite inserarea unei imagini

2. Dați clic la meniul Inserare → Imagine. Puteți alege din submeniu următoarele opțiuni:
 Din fișier. Pe ecran se deschide fereastra ”Inserare imagine” în care trebuie să
identificați locația imaginii pe care doriți să o inserați în diapozitiv. După ce ați identificat
imaginea, pentru a o insera în diapozitiv, puteți să dați dubli clic pe imagine sau clic pe
imagine și clic pe ”Open”.

 Album foto. Pe ecran va apărea fereastra ”Creează album foto” în care puteți adăuga
imagini pentru a crea un album foto. După crearea albumului, clic pe opțiunea
”Inserează diapozitive” va avea ca efect inserarea imaginilor din album pe
diapozitivele prezentării curente.

264
  Scanează. Permite inserarea unei imagini dintr-un scanner.
 Galerie Fontwork permite inserarea unui efect de scriere pentru text astfel încât
textul să capete un aspect decorativ.

Exemplu de inserare a unei imagini dintr-un fișier

 Accesăm aplicația Impress;
 Clic la meniul Inserare → Imagine…
 Identificăm locația în care se află imaginea pe care dorim să o inserăm în diapozitiv;
 Clic pe fișierul ce conține imaginea;
 Clic pe butonul Open.
În acest moment pe diapozitivul curent apare imaginea selectată. Imaginea suportă toate
operațiile descrise la capitolul Writer, lecția Operații cu imagini

Inserarea hiperlink-urilor
Hiperlink-ul este un element care poate face legătura electronică fie către alte conținuturi
ale aceluiași document, fie către documente sau conținuturi din alte documente.

265
Accesarea unui hyperlink se poate face simplu, cu un singur clic de mouse.
Exemplu de situație în care sunt necesare hiperlegăturile:
Ne propunem să realizăm o prezentare despre România. Conținutul prezentării va fi structurat
sub formă de capitole pe care ne propunem să le putem accesa aleatoriu.
În același timp, ne propunem ca și de la sfârșitul unui capitol să putem reveni la cuprins.
Pentru asta este necesară introducerea hyperlink-urilor pe titlurile capitolelor din cuprins.

Cum procedăm?
Pe primul diapozitiv vom scrie titlul lucrării și autorul.
Pe al doilea diapozitiv vom scrie cuprinsul, iar începând de la al treilea diapozitiv vom detalia
conținutul lucrării.

După finalizarea lucrării vom introduce hiperlegăturile. Este important de reținut că putem
introduce hiperlegătură pe orice obiect din slide.
În acest caz, vom introduce hiperlegături pe titlurile de capitol din diapozitivul Cuprins.
Cum procedăm?
 Selectăm primul titlu de capitol. (în cazul nostru, Etimologie);
 Dăm clic la meniul Inserare → Hiperlegătură;
 În panoul din stânga ferestrei Legătură web dăm clic pe opțiunea Document;
 În zona ”Ținta în document” dăm clic pe instrumentul corespunzător casetei
destinație;

 În panoul care apare pe ecran selectăm diapozitivul către care dorim să facem
hiperlegătură, respectiv Diapozitivul 3;
 Clic pe butonul ”Aplicați”.

266
În acest moment am creat un hyperlink de la titlul ”România” din diapozitivul ”Cuprins”
către conținutul acestui capitol.
Repetăm pașii de mai sus pentru fiecare titlu.
Se pune acum problema posibilității de a reveni de la conținutul unui capitol către Cuprins.
Așa cum am mai spus, puteți introduce link pe orice obiect dintr-un slide. Noi ne propunem
să introducem hiperlegătură de revenire la cuprins pe o formă predefinită în care să scriem
cuvântul Cuprins.
Cum procedăm?
 Selectăm diapozitivul pe care dorim să introducem hiperlegătură către Cuprins;
 Desenăm o formă predefinită (de preferat în colțul dreapta jos al diapozitivului);
 Tastăm cuvântul Cuprins în interiorul formei predefinite;
 Selectăm cuvântul Cuprins;
 Dăm clic la meniul Inserare → Hiperlegătură;
 În panoul din stânga ferestrei Legătură web dăm clic pe opțiunea Document;
 În zona ”Ținta în document” dăm clic pe instrumentul corespunzător casetei
destinație
 În panoul care apare pe ecran selectăm diapozitivul către care dorim să facem
hyperlink, respectiv Diapozitivul 2;
 Clic pe butonul ”Aplicați”.

Observații
1. Hiperlegătura funcționează (doar în modul Expunere al prezentării!) pe un principiu
similar celui de navigare pe Internet, asigurând legătura între un element al
documentului curent (formă automată, imagine, cuvânt, frază, simbol) cu un alt
element din același document sau cu alt document sau cu alt fişier.
2. Prin efectuarea unui clic pe hiperlegătură, utilizatorul poate schimba ordinea
secvenţială de parcurgere a diapozitivelor unei prezentări (de la diapozitivul curent se
poate sări la un alt diapozitiv) la o altă prezentare Impress, la un document realizat cu
orice altă aplicaţie sau la un site pe Internet.

267
 Fișă de lucru

1. Accesați aplicația pentru prezentări din pachetul LibreOffice și creați o

nouă prezentare. Salvați cu numele anotimpuri.odp.

Cerințe:

• realizați o prezentare cu titlul Anotimpuri care să aibă următoarea structură:

pe primul diapozitiv scrieți numele lucrării și al autorului, pe al doilea
diapozitiv cuprinsul, inserați câte un diapozitiv care să conțină numele
fiecărui anotimp, o scurta descriere a acestuia și o imagine. Ultimul
diapozitiv va conține bibliografie;
• realizați hiperlegătură la fiecare anotimp de pe diapozitivul Cuprins către
conținutul corespunzător;
• realizați hiperlegătură de la conținutul fiecărui capitol către diapozitivul
Cuprins.

268
Inserarea clipurilor video și audio
Clipurile video sau audio sunt fişiere care conţin înregistrări video sau audio. Sursele pe care
le puteţi folosi pentru clipurile audio şi video sunt diverse: Internet, CD/DVD, stick, sunete
înregistrate cu ajutorul unui microfon etc.
Pentru a introduce un film sau o melodie în prezentarea dumneavoastră procedați astfel:
 selectaţi meniul Inserare → Audio or Video… și selectaţi în funcţie de ceea ce doriţi
să introduceţi în prezentare.

Exemplu
Ne propunem să rulăm o prezentare însoţită de un fond muzical.
Cum procedăm?
 clic pe meniul Inserare → Audio or Video…
 în fereastra ”Videoclip și sunet” identificăm locația și selectăm fişierul ce conţine
melodia;
 clic pe Open;
 va apărea în diapozitiv o pictogramă cu o notă muzicală pe portativ pe care o
putem muta ca pe orice obiect grafic;
 pentru a efectua setări asupra sunetului introdus alegem opțiunea ”Interacțiune” din
meniul contextual al obiectului grafic notă muzicală pe portativ;
 după introducerea simbolului notă muzicală pe portativ în prezentare, va apărea în
partea de jos a ferestrei Impress bara ”Redare fișiere multimedia”;
 pentru ca melodia să ruleze pe parcursul întregii prezentări, apăsați butonul
”Repetare” înainte de expunere.

Bara ”Redare fișiere multimedia”

1. Redare
2. Pauză
3. Stop
4. Repetă
5. Mut

Efecte de animaţie
Animația înseamnă adăugarea de efecte speciale (vizuale sau sonore) la nivelul unui text,
diagramă sau orice obiect dintr-un diapozitiv.

269
Efectele de animație pot fi utilizate pentru a face prezentarea cât mai atractivă, pentru a capta
atenția și pentru a evidenția idei importante din prezentare. De exemplu, titlurile slide-urilor
pot ”zbura” de la stânga spre dreapta, imaginile pot să apară deplasându-se în spirală, un
grafic poate „să răsară” etc.

Pentru a adăuga efecte de animație asociate elementelor unui slide puteți să procedați
astfel:
 în modul de vizualizare ”Normal” selectați obiectul căruia doriți să îi introduceți efect
de animație;
 dați clic la meniul „Animație”;

 în bara laterală din dreapta ferestrei dați clic pe butonul ;

 pe ecran va apărea o casetă în care puteți selecta diverse tipuri de efecte animație:
introducere, accentuare, ieșire etc.
 din lista derulantă ”Viteză” aveți posibilitatea să selectați viteza pentru animația
introdusă;
 dacă bifați butonul ”Previzualizare automată” veți vedea efectul de animație
introdus în timp real;
clic Ok.
Observație. Efectele de animație pot fi vizualizate în modul expunere pe întregul ecran a
prezentării.
Exemplu de introducere a efectelor de animație
Considerăm următorul diapozitiv:

Ne propunem să inserăm efect de animație pe fiecare obiect din diapozitiv.

Cum procedăm?
 clic pe unul dintre elemente (vom începe cu textul);
 clic la meniul Prezentare → Animație personalizată;

270
  în bara laterală din dreapta ferestrei dăm clic pe butonul ;
 în caseta care apare pe ecran selectăm, de exemplu, tab-ul ”Animaţie”, opțiunea
”Cerc”;
 clic Ok.

Observație. Pentru a introduce efecte pe celelalte obiecte din diapozitiv reluăm pașii descriși.
După introducerea efectelor rulați prezentarea în modul expunere pe întreg ecranul pentru a
observa efectele introduse. Obiectele vor apărea la clic de mouse în ordinea în care ați
introdus efectele.
După introducerea unui efect de animație pe un obiect, dacă selectăm obiectul, apar în bara
laterală următoarele butoane, ce permit diverse operații asupra efectului introdus:

1. Adăugare efect
2. Elimină efect
3. Mută în sus
4. Mută în jos

Sub aceste butoane apar următoarele opțiuni care permit alte operații asupra efectului
introdus:

Început – permite selectarea modalității de apariție a efectului: la clic, cu precedenta, după

precedenta;
Direcția – în, afară;

Efecte de tranziţie
Tranziția este modalitatea în care se face trecerea de la un diapozitiv la altul. Tranzițiile sunt
similare efectelor de animație cu diferența că tranziția se aplică întregului diapozitiv.
Pentru a adăuga tranziție între diapozitivele unei prezentări procedați astfel:

271
  dați clic la meniul Diapozitiv → Tranziție între diapozitive.
În partea dreaptă a ferestrei, în bara laterală puteți selecta următoarele opțiuni: tipul tranziției,
viteza, sunetul, tranziție la clic sau automată.
După ce ați selectat opțiunile care se potrivesc prezentării dvs. puteți da clic pe butonul
”Aplică tranziţia tuturor diapozitivelor” pentru ca opțiunile selectate să se aplice pentru
toate diapozitivele sau puteți selecta pentru fiecare diapozitiv alt tip de tranziție și alte
opțiuni.

272
 Fișă de lucru

1. Accesați aplicația pentru prezentări din pachetul LibreOffice și creați o

nouă prezentare. Salvați cu numele efecte.odp.

Cerințe:

• prezentarea să cuprindă 5 slide-uri pe o temă la alegere;

• fiecare slide să conțină o imagine și text explicativ;
• introduceți prezentării fundal muzical;
• pe fiecare slide introduceți efecte de animație diferite pentru imagini;
• introduceți efecte de animație pentru text, astfel încât să EVIDENȚIAȚI
IDEI IMPORTANTE!
• introduceți efecte diferite de tranziție pentru diapozitive.

273
Note pentru prezentator

Așa cum am mai precizat, în prezentările Impress se recomandă a se edita doar idei principale
pentru un subiect, însoțite de imagini. Prezentatorul/autorul lucrării va dezvolta oral ideile
principale. În acest sens, Impress oferă posibilitatea ca autorul să introducă note pentru
fiecare diapozitiv, note ce pot fi utile în dezvoltarea orală ulterioară a ideilor principale.
Notele pot fi vizualizate doar în modul de vizualizare ”Notițe”
Pentru a insera note unui diapozitiv puteți proceda astfel:
 clic la meniul Vizualizare → Notes

 selectați diapozitivul în care doriți să introduceți note;

 clic în caseta de text care apare sub diapozitiv și editați textul.
Observaţie. Puteți redimensiona caseta de text ca pe orice altă casetă de text sau o puteți
muta. Puteți alinia și formata textul din casetă.

Comenzi pentru editarea textului conţinut de un diapozitiv

Observaţie: Operațiile pe care le puteți efectua asupra textului dintr-un diapozitiv sunt
aceleași operații pe care le puteți realiza și în editorul Writer.

Copierea unui text în cadrul aceluiaşi diapozitiv

 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Copiază” sau clic pe meniul Editare →
Copiază;
 clic pe instrumentul text din bara de Standard
 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul copiat;
 clic la meniul Editare → Lipire.

274
Copierea unui text dintr-un diapozitiv în altul
 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Copiază” sau clic la meniul Editare →
Copiere;
 selectați diapozitivul în care doriți să inserați textul copiat;

 clic pe instrumentul text din bara Standard

 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul copiat;
 clic la meniul Editare → Lipire.

Copierea unui text dintr-un diapozitiv în alt diapozitiv dintr-o prezentare activă
 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Copiază” sau clic la meniul Editare →
Copiere;
 accesați prezentarea în care doriți să inserați textul copiat;
 selectați diapozitivul în care doriți să inserați textul copiat;

 clic pe instrumentul text din bara Standard

 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul copiat;
 clic la meniul Editare → Lipire.

Ștergerea unui text dintr-un diapozitiv

Pentru ștergerea unui text dintr-un diapozitiv puteți da clic în poziția în care doriți să ștergeți
și să folosiți tastele pentru ștergere. Pentru ștergerea întregului text din caseta de text e
suficient să dați clic pe marginea casetei de text și să apăsați tasta Delete.

Căutarea și înlocuirea unui text se face la fel ca în Writer

Mutarea unui text în cadrul aceluiaşi diapozitiv

 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Tăiere” sau clic la meniul Editare →
Decupare;
 clic pe instrumentul text din bara Standard;
 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul;
 clic la meniul Editare → Lipire.

Mutarea unui text dintr-un diapozitiv în altul

 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Tăiere” sau clic la meniul Editare →
Decupare;
 selectați diapozitivul în care doriți să inserați textul;
 clic pe instrumentul text din bara Standard;
 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul;
 clic la meniul Editare → Lipire.

Mutarea unui text dintr-un diapozitiv în alt diapozitiv dintr-o prezentare activă
 selectați textul;
 clic dreapta pe textul selectat și clic la ” Tăiere” sau clic la meniul Editare →
Decupare;
 accesați prezentarea în care doriți să inserați textul;

275
  selectați diapozitivul în care doriți să inserați textul;
 clic pe instrumentul text din bara Standard
 clic în diapozitiv în poziția în care doriți să inserați textul copiat;
 clic la meniul Editare → Lipire.

Exemplu
Considerăm următoarele diapozitive:

Ne propunem să mutăm textul:

MICII MATEMATICIENI
Matematică – grupa pregătitoare
din diapozitvul 1 în diapozitivul 2.
Cum procedăm?
 selectăm textul MICII MATEMATICIENI ;
 dăm clic dreapta pe textul selectat și clic la ”Tăiere” sau clic la meniul Editare →
Decupare;
 selectăm diapozitivul în care dorim să inserăm textul decupat;
 clic pe instrumentul text din bara de Desen;
 clic în diapozitiv în poziția în care dorim să inserăm textul decupat;
 clic la meniul Editare → Lipire.

276
  Diapozitiv de începere a expunerii
Pentru a începe o prezentare de la orice diapozitiv procedaţi astfel:
- selectaţi diapozitivul de la care doriţi să înceapă prezentarea;
- daţi clic pe meniul ”Prezentare” → Începe de la primul diapozitiv (sau apăsaţi
combinaţia de taste Shift+F5)
Pentru ca expunerea unei prezentări să înceapă de la primul diapozitiv, daţi clic pe meniul
”Prezentare” → Începe de la primul diapozitiv (sau apăsaţi tasta F5), indiferent care e
diapozitivul selectat în prezentare.

Ascundere diapozitive
Pentru a ascunde un diapozitiv într-o prezentare procedaţi astfel:
- selectaţi diapozitivul pe care doriți să îl ascundeți;
- daţi clic la meniul ”Prezentare” → Ascunde diapozitivul.
Diapozitivul nu va apărea în modul de expunere al prezentării pe întreg ecranul.

Exemplu:
În prezentarea următoare este integrat un joc didactic în care copiii sunt invitaţi să aleagă
(printr-un clic) răspunsul corect la un exerciţiu. În această situație puteţi avea slide ascuns
pentru felicitări (când copilul răspunde corect) şi un slide ascuns pentru un mesaj de
încurajare în cazul în care copilul răspunde greşit. Slide-urile ascunse nu apar în modul
expunere pe întreg ecranul prezentării. Acestea devin active doar când utilizați butoane de
acţiune care au legătura setată către ele.

277
 1. Navigarea în modul editare
În modul editare aplicaţia Impress dispune de instrumente de navigare ca bara de defilare
orizontală, bara de defilare verticală, buton de derulare pe barele de defilare orizontală şi
verticală.
Puteţi naviga între diapozitive şi cu ajutorul filei Diapozitive (aflată în stânga ecranului) care
dispune de bara de defilare verticală şi buton de derulare sau cu clic pe un diapozitiv din lista
diapozitivelor în miniatură.

1. Navigarea în modul expunere

În modul Expunere, meniul contextual permite navigarea astfel:
- Înainte - salt la diapozitivul următor;
- Go to slide (Mergi la diapozitiv) - salt aleatoriu la un diapozitiv din prezentare;
- Mouse Pointer as Pen (Cursorul mouse-ului ca pix) - permite modificarea cursorului
mouse-ului într-un instrument de marcare asemănător unui pix (cu pastă roșie);
- Pen Width (Grosimea Stiloului) - permite modificarea grosimii instrumentului utilizat
pentru evidențiere: foarte subțire, subțire, normală, gros, foarte gros;
- Change Pen Color… (Schimbă culoarea pixului…) - are ca efect apariția ferestrei
”Selector de culoare” din care puteți selecta culoare evidențiatorului;
- Erase All Ink on Slide (Şterge toată cerneala de pe diapozitiv) - şterge marcajele
desenate;
- Screen (Ecran) - permite înnnegrirea sau albirea ecranului;
- End Show (Încheie prezentarea) - are ca efect ieşirea din modul de vizualizare pe
întreg ecranul și trecerea la modul editare;
Pentru a tipări o prezentare electronică realizată cu ajutorul aplicației Impress, parcurgeţi
următorii paşi:
 dați clic pemeniul ”Fişier” →Tipărește…

278
 selectați tab-ul ”General” și alegeți imprimanta pe care doriţi să o utilizaţi, din zona
”Imprimantă”;
 în zona ”Interval și copii” puteți stabili ce anume printați din prezentare:
o toate diapozitivele (tot documentul);
o anumite diapozitive (în caseta corespunzătoare opțiunii ”Diapozitive” puteți
tasta numerele diapozitivelor pe care doriți să le tipăriți, separate prin virgulă);
o diapozitivele selectate;
o toate diapozitivele în ordine inversă;
 selectaţi numărul de copii (dacă e cazul)
 din lista derulantă ”Imprimă” se pot alege opţiunile:
o Diapozitive – permite imprimarea câte unui diapozitiv pe o pagină (în stânga
ferestrei aveți posiblitatea să previzualizați formatul în care se va tipări);
o Broșuri - stabilim câte slide-uri se tipăresc pe o pagină (se tipăresc, de obicei,
pentru auditoriu); în secțiunea ”Diapozitive pe pagină” apare implicit selectată
opțiunea ”Standard” care permite imprimarea a 6 diapozitive pe o pagină; lista

279
 derulantă corespunzătoare permite selectarea unărului de diapozitive pe care
oriți să le imprimați pe o pagină: 1, 2, 3, 4, 6, 9.
o Notițe - se pot tipări pagini cu note (diapozitivul şi notele aferente acestuia);
o Cuprins (se vor tipări diapozitivele care conţin informaţii tip cuprins aferente
prezentării);

Alte opţiuni de tipărire:

- Tab-ul LibreOffice Impress permite selectarea următoarelor opțiuni suplimentare pentru
tipărire:
Zona Cuprins:
o Numele diapozitivului;
o Data și ora;
o Pagini ascunse – se vor tipări diapozitivele ascunse;
Zona Culoare:
o Culori originale - se tipăresc diapozitive color;
o Cenușiu - la imprimare, culorile vor fi transformate în nuanţe de gri;
o Alb și negru - culorile vor fi transformate numai în alb şi negru

280
 Test final

1. Aplicația Impress din pachetul LibreOffice este:

o aplicaţie utilizată pentru gestionarea fişierelor;
o aplicaţie folosită pentru creare şi editare de prezentări profesionale;
o aplicaţie pentru grafică avansată.

2. Cum se numesc fișierele cu care operează Impress:

o prezentări electronice;
o foi de calcul tabelar;
o baze de date.

3. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Volumul de text inclus în prezentare trebuie să fie redus. Prezentarea trebuie să
conțină doar ideile principale pentru subiectul dvs;
Volumul de text inclus în prezentare trebuie să fie amplu, cu explicații suplimentare;
Prezentarea nu trebuie să conțină doar ideile principale pentru subiectul dvs;
Explicațiile suplimentare care sunt necesare înțelegerii subiectului prezentării se
recomandă a fi susținute verbal.

4. Extensia unui fişier creat cu Impress poate fi:

o .xls
o .docx
o .odp

5. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

La salvarea unei prezentări cu opțiunea Salvează ca puteți alege unul din
formatele puse la dispoziție de aplicaţia Impress, inclusiv formate compatibile cu
aplicația Microsoft PowerPoint: .ppt, .pptx, .pps, .ppsx etc

6. Impress pune la dispoziția utilizatorului mai multe posibilități de vizualizare a

diapozitivelor unei prezentări astfel încât sa faciliteze sarcinile ce urmează a fi realizate.
Realizați corespondența astfel încât să obțineți propoziții adevărate:
1 Normal a. permite afișarea diapozitivelor dintr-o prezentare în
miniatură.
2 Organizator de diapozitive b. permite vizualizarea în miniatură a diapozitivelor
3 Pagină de note c. permite afișarea diapozitivului şi a unei zone de
introducere a notelor pentru acesta
4 Pagină de broșură d. modalitate de vizualizare în care se deschide
automat o prezentare, utilă pentru editarea
informațiilor în prezentare

7. Care afirmaţie nu este adevărată în modul de vizualizare Organizator de diapozitive:

o se poate edita textul din slide
o se pot reordona slide-urile

281
 o se poate insera un slide nou

8. Orientarea portret sau peisaj a unui diapozitiv poate fi stabilită astfel:

- Dați clic la meniul Formatare → .......................
o Aranjare diapozitive
o Pagină
o Stiluri și formatare

9. Pentru a introduce un nou diapozitiv într-o prezentare folosiţi meniul:

o Fişier→Nou→în panoul de activitate clic pe Prezentare nouă
o Inserare→Diapozitiv
o Fişier→Deschidere

10. Pentru ștergerea unui diapozitiv puteți proceda astfel:

o treceți în modul de vizualizare Organizator de diapozitive și utilizați tasta
Delete;
o treceți în modul de vizualizare Organizator de diapozitive și utilizați tasta Backspace
o treceți în modul de vizualizare Normal, dați clic în fila Diapozitive și selectați din
meniul contextual opțiunea ”Ascunde”.

11. Pentru a copia un diapozitiv, în modul de vizualizare Organizator de diapozitive,

parcurgeţi paşii:
o clic dreapta pe diapozitiv și apoi dați clic în meniul contextual pe opțiunea
Copiere;
o selectați diapozitivul şi din meniul Editare selectați opțiunea Decupare;
o în fila Diapozitive selectați diapozitivul şi glisați în poziţia dorită.

12. Antetul, subsolul, data calendaristică și numărul unui diapozitiv pot fi identificate
numai în forma de vizualizare ...................
o Normal
o Organizator de diapozitive
o Notițe

13. Un slide Impress poate contine:

o Numai texte;
o Numai imagini;
o Absolut orice informatii, texte, imagini, sunete.

14. Pentru realizarea unei prezentari noi în Impress se pot folosi:

o formatele definite de LibreOffice;
o formatele definite de catre utilizator;
o Ambele formate.

15. Meniul Inserare → Obiect → Obiect OLE → Foaie de calcul LibreOffice permite
inserarea unei foi de calcul Calc într-un diapozitiv al unei prezentări Impress.
o Adevărat;
o Fals.

282
16. Considerăm următorul exercițiu:
- dăm clic la meniul Inserare → Tabel;
- pe ecran apare caseta de dialog ”Inserează un tabel” în care selectăm numărul de
coloane (4) și de linii (4);
- clic Ok;

Rezultatul este:
o în diapozitivul curent a apărut un tabel cu 4 linii și 4 coloane în care edităm date
întocmai ca în Writer;
o în diapozitivul curent a apărut o foaie de calcul în care putem edita;
o exercițiul de mai sus nu permite inserarea unui tabel în Impress.

17. După utilizarea căreia dintre variantele de mai jos, va apărea în diapozitivul curent
o diagramă:
o clic la meniul Inserare → Diagramă;
o clic pe instrumentul ”Diagramă” din bara standard;
o ambele variante permite inserarea unei diagrame în diapozitivul curent.

18. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Într-un diapozitiv Impress se poate introduce o nouă casetă de text;
Într-un diapozitiv Impress nu se poate introduce o nouă casetă de text, trebuie să
încadrăm textul doar în casetele din șabloanele prestabilite.

19. Considerăm următorul exercițiu:

- accesați aplicația Impress;
- clic la meniul Inserare → Imagine → Din fișier.
- identificați locația în care se află imaginea pe care doriți să o inserăm în prezentare;
- clic pe fișierul ce conține imaginea;
- clic pe butonul Open.
Stabiliți rezultatul:
o imaginea selectată apare în toate diapozitivele din prezentare;
o imaginea selectată apare doar în diapozitivul curent;
o imaginea selectată apare doar în diapozitivele selectate.

20. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Hiperlink-ul este un element care poate face legătura electronică fie către alte
conținuturi ale aceluiași document, fie către documente sau conținuturi din alte
documente.
Hiperlegătura este un element care poate face legătura electronică doar în cadrul
aceluiași document.
Hiperlegătura funcționează doar în modul Expunere al prezentării, pe un principiu
similar celui de navigare pe internet, asigurând legătura între un element al
documentului curent (formă automată, imagine, cuvânt, frază, simbol) cu un alt
element din același document sau cu alt document sau cu alt fişier.

21 Realizați corespondența astfel încât să obțineți propoziții adevărate:

1 Inserarea hiperlegăturilor a clic la meniul Prezentare → Animație
personalizată

283
 2 Inserarea clipurilor video și audio b clic la meniul Inserare → Legătură web
3 efecte de tranziție c clic pe meniul Inserare → Video și sunet
4 efecte de animație d Prezentare → Tranziție între diapozitive

22. Efectele de animație se utilizează pentru:

o a face prezentarea cât mai atractivă și pentru a evidenția aspectele importante
dintr-o prezentare
o a asocia efecte vizuale sau sonore unui text sau unui obiect grafic dintr-un
diapozitiv Impress
o a anima trecerea de la un diapozitiv la altul.

23. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Hiperlegăturile pot fi utilizate doar în modul expunere pe întregul ecran a prezentării.
Pentru fiecare diapozitiv putem introduce alt tip de tranziție.
Într-o prezentare Impress putem introduce un singur tip de tranziție pentru toate
diapozitivele.

24. Pentru a începe o prezentare de la orice diapozitiv procedaţi astfel: (alegeți 2

răspunsuri):
□ selectaţi diapozitivul de la care doriţi să înceapă prezentarea; apăsaţi F5;
□ selectaţi diapozitivul de la care doriţi să înceapă prezentarea; daţi clic pe meniul
”Prezentare” → Începe de la primul diapozitiv;
□ selectaţi diapozitivul de la care doriţi să înceapă prezentarea; apăsaţi combinaţia
de taste Shift+F5).

25. Pentru ca expunerea unei prezentări să înceapă de la primul diapozitiv, procedaţi

astfel:
o daţi clic pe meniul ”Prezentare” → Începe de la primul diapozitiv, indiferent care e
diapozitivul selectat în prezentare.
o apăsaţi tasta F5, indiferent care e diapozitivul selectat în prezentare.
o este obligatoriu să selectăm primul diapozitiv și apoi să apăsăm tasta F5.

26. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

ultimele două diapozitive din prezentarea de mai jos reprezintă diapozitive ce conțin
efecte de tranziție;
ultimele două diapozitive din prezentarea de mai jos reprezintă diapozitive ascunse

284
27. Pentru a realiza adnotarea din diapozitivul de mai jos am procedat astfel:
o în modul Expunere al prezentării am utilizat opțiunea ”Cursorul Mouse-ului ca Pix”;
o în modul Editare al prezentării am utilizat opțiunea linie liberă.

28. Realizați corespondența astfel încât să obțineți propoziții adevărate:

1 F5 a. trece din modul Expunere al prezentării în modul Editare
2 Esc b. trece în modul Expunere al prezentării începând cu diapozitivul curent
3 Shift + F5 c. trece în modul Expunere al prezentării începând cu primul diapozitiv

29. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

O prezentare creată în Impress poate fi exportată ca fișier cu extensia .pdf .
o True
o False

285
30. Pentru a tipări o prezentare electronică realizată cu ajutorul aplicației Impress dăm
clic pe meniul Fișier, opțiunea:
o Proprietăți;
o Configurare imprimantă;
o Tipărește.

31. Fereastra Imprimă permite selectarea pentru tipărirea unei prezentări Impress a
următoarelor opțiuni:
o toate diapozitivele, anumite diapozitive sau doar diapozitivele selectate;
o toate diapozitivele în ordine inversă;
o ambele variante.

32. În fereastra Imprimă, caseta derulantă Imprimă putem selecta opțiunile de

pe coloana 1. Realizați corespondența cu acțiunile din coloana a doua, astfel încât să
obțineți propoziții adevărate:
1. Diapozitive a. se vor tipări diapozitivele care conţin informaţii tip cuprins aferente
prezentării.
2 Broșuri b. se pot tipări pagini cu note (diapozitivul şi notele aferente acestuia);
3 Notițe c. stabilim câte slide-uri se tipăresc pe o pagină: 1, 2, 3, 4, 6, 9.
4 Cuprins d. permite imprimarea câte unui diapozitiv pe o pagină

33. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor. La tipărirea unei prezentări Impress

putem opta pentru:
a) numele diapozitivului, data și ora, pagini ascunse;
b) doar numele diapozitivului si paginile ascunse;
c) doar numele diapozitivului

34. Pentru a tipări o prezentare în nuanțe de gri procedăm astfel:

o Fișier → Tipărește → LibreOffice Impress → Cenușiu
o Fișier → Tipărește → LibreOffice Impress → Alb și negru
o nu este posibilă tipărirea unei prezentări Impress în nuanțe de cenușiu.

286
 LibreOffice Base

Base este o aplicaţie componentă a pachetului LibreOffice concepută pentru lucrul cu baze
de date.
O bază de date, este o colecție de informații organizate astfel încât să poată fi accesate cu
ușurință, gestionate, și actualizate.
LibreOffice Base lucrează cu:
 Tabele (Tables) - colecții de înregistrări (date legate între ele, înregistrate pe linii şi
pe coloane);
 Interogări (Queries) - au scopul de a extrage informaţii dintr-o bază de date;
 Formulare (Forms) - cu ajutorul lor se pot introduce sau modifica date din interiorul
unei baze de date;
 Rapoarte (Reports) - permit afişarea sau tipărirea datelor dintr-o bază de date.
Extensia implicită a unui fişier LibreOffice Base este .odb (Open Document Database).

Observaţie:
Bazele de date necesită Java JRE. Dacă nu aveţi Java instalată pe calculatorul dumneavoastră
puteţi descărca kitul de instalare de pe site-ul www.java.com unde găsiţi şi instrucţiuni de
instalare. Pentru configurare mergeţi la Unelte - Opţiuni - LibreOffice - Avansat.
Date şi informaţii
Noţiunile de dată şi informaţie au semnificaţii total diferite.
Datele se bazează pe observaţii şi măsurători din viaţa de zi cu zi.
Informaţia este rezultatul interpretării datelor şi este elementul care conferă unui subiect
capacitatea de a lua decizii.
Datele se transformă în informaţii numai în momentul prelucrării lor cu un sistem capabil să
le prelucreze. Aceeaşi dată poate fi interpretată în mod diferit de subiecţi diferiţi, deci
generează informaţii diferite. Nu există o relaţie biunivocă între date şi informaţii.
287
Sistemele de calcul prelucrează date, nu informaţii.
Datele au un caracter obiectiv, în timp ce informaţia este subiectivă.
Datele trebuie culese, memorate, organizate şi prelucrate în mod adecvat pentru utilizarea lor
ca informaţie. Aceste activităţi sunt legate de noţiunea de bază de date.

Avantajele bazelor de date

În cazul aplicaţiilor de baze de date accentul este pus pe operaţiile de memorare şi regăsire
efectuate asupra unui volum mare de date şi mai puţin asupra operaţiilor de prelucrare a
acestora. Operaţia de bază care apare în aplicaţiile de baze de date este regăsirea datelor în
scopul obţinerii de informaţii din baza de date. Acesta este scopul principal al oricărei baze
de date.
Pe lângă operaţia de regăsire, apar şi operaţii de
 memorare - pentru introducerea de noi date în baza de date;
 ştergere - pentru datele devenite inutile şi de actualizare a unor date deja existente în
baza de date.
Organizarea datelor într-o bază de date reprezintă o centralizare a acestora, ceea ce implică
existenţa unui administrator al bazei de date. Centralizarea datelor într-o bază de date are
următoarele avantajele:
1. Reducerea redundanţei datelor memorate;
2. Posibilitatea partajării datelor - posibilitatea utilizării în comun a datelor de către mai
mulţi utilizatori, precum şi posibilitatea de a crea aplicaţii noi folosind datele deja
existente în baza de date.
3. Aplicarea restricţiilor de securitate - se pot introduce verificări de autorizare a
accesului la date. Se pot impune restricţii diferite pentru fiecare tip de acces, pentru
fiecare tip de dată şi la nivelul fiecărui utilizator.
4. Introducerea unor proceduri de validare a datelor în cazul operaţiilor de actualizare,
pentru ca baza de date să conţină date corecte.

Înainte de a crea o bază de date se recomandă realizarea unui plan din care să rezulte ce
anume doriţi să faceţi cu datele pe care le veti avea. Proiectarea presupune să stabiliţi
structura, modul de introducere a înregistrărilor, relaţionarea tabelelor. Tot in etapa de
proiectare trebuie gândite interogările, formularele şi rapoartele pe care trebuie să le includă
baza de date.

288
Crearea unei noi baze de date

După ce ați proiectat baza de date, puteti crea un fişier nou de tip .odb (adică o bază de date).
Pentru a realiza acest lucru, deschideți expertul Bază de date folosind una dintre următoarele
metode:
• Selectați Fișier > Creează > Bază de date din bara de meniu principal;

• Faceți clic pe săgeata de lângă pictograma Creează din bara de instrumente Standard și
selectați Bază de date din meniul vertical.

289
• Faceți clic pe pictograma Bază de date Base de pe ecranul de pornire care apare la
deschiderea LibreOffice.

Oricare dintre metodele descrise mai sus determină deschiderea ferestrei "Asistent de baze
de date".

290
Pasul 1 din Asistent baze de date are trei opţiuni. Utilizați opţiunea de sus pentru a crea o
nouă bază de date. Opţiunile din mijloc și de jos sunt folosite pentru a deschide o bază de
date existentă.

Crearea unei baze de date folosind asistentul presupune parcurgerea a două etape.
1) În pagina Selectare bază de date:
a) În zona Ce doriţi să faceţi?, alege Creează o bază de date nouă.
b) Faceți clic pe butonul Next.

2) La pagina Salvare și continuare:

a) Selectați Da, înregistrează baza de date pentru mine (setare implicită).
b) Alegeți ce doriți să faceți după ce fișierul de bază de date este salvat. În acest exemplu,
vom alege Deschideți baza de date pentru editare.

291
c) Faceți clic pe butonul Finish din partea de jos a ferestrei. În fereastra Salvează ca
denumiți și salvați baza de date.
Ați creat și salvat un nou fișier bază de date care a deschis fereastra bazei de date principală.
Dacă doriți, puteți închide acum și redeschideți-l mai târziu.
Puteți redeschide o baza de date în mai multe moduri.
În orice manager de fișiere, puteți naviga pentru a ajunge la fişierul .odb pe care doriţi să-l
deschideţi și faceți dublu clic pe el.
sau
Puteți să faceți clic dreapta pe fişier și selectați Deschide cu - LibreOffice Base din meniul
contextual.
Puteți folosi, de asemenea, expertul "Asistent de baze de date" pentru a-l deschide, așa cum
este descris mai jos.

292
Sub opțiunea "Deschide o bază de date existentă" pe prima pagină a ferestrei "Asistent de
baze de date" este afişată o listă verticală a bazelor de date utilizate recent. După crearea
primei baze de date, numele acesteia va apărea ca valoare implicită pentru această listă. După
ce ați creat sau deschis altă bază de date, alte nume vor apărea în această listă. Puteți utiliza
această listă pentru a selecta baza de date pe care doriți să o deschideți.
Etapele ce trebuie parcurse sunt următoarele:
1) Deschideți fereastra Asistent de baze de date așa cum aţi făcut când ați creat baza de date.
2) Faceți clic pe opţiunea "Deschide o bază de date existentă".
• Din lista verticală Recent utilizat, selectați numele bazei de date.
• Sau, faceți clic pe butonul Deschide, navigați la locația bazei de date, și selectați-l.
3) Faceți clic pe butonul Încheiere.
A treia opțiune din fereastra Asistent de baze de date este utilizată pentru a conecta la bazele
de date care au fost create prin alte aplicaţii decât LibreOffice Base. Aceasta include baze de
date dintre cele mai cunoscute: foi de calcul, MySQL, Oracle, si Acces.
În imaginea de mai jos puteți vedea principalele elemente de interfață ale ferestrei
LibreOffice Base.

293
Bara de titlu afișează numele fișierului curent urmat de extensie și suita din care face parte.

Bara de meniuri cuprinde meniurile din aplicația Base. Un clic pe unul dintre meniuri are ca
efect derularea unei liste de comenzi și opțiuni. Selectarea unei comenzi sau opțiuni se face
prin clic pe comanda sau opțiunea dorită. Unele dintre comenzile din bara de meniuri se
regăsesc și pe barele de intrumente sub formă de pictograme.

Bara de instrumente standard cuprinde butoane care sunt asociate cu diferite comenzi.

Secțiunea Bază de date

Această secțiune este amplasată pe partea stângă a ferestrei. Există o pictogramă pentru
fiecare obiect al bazei de date: Tabele, Interogări, Formulare, Rapoarte.

294
Secțiunea Sarcini - cuprinde o lista de sarcini ce pot fi aplicate obiectului din secțiunea Bază
de date. De exemplu, dacă este selectat obiectul Tabele atunci în secțiunea Sarcini vor fi
afișate următoarele opțiuni:
 Creează vizual un tabel...;
 Folosește asistentul pentru a crea un tabel...;
 Creează o vizualizare.
În partea dreaptă a secțiunii Sarcini se află o zona numită Descriere în care sunt afișate
informații despre elementul selectat din lista de Sarcini.

Fișier
Conține opțiuni pentru lucrul cu fișiere (creare,
deschidere, salvare, export etc.)
Editare
Contine optiuni pentru operatiile
necesare editării (copiere, lipire,
ștergere, selectare, editează, deschide
obiect bază de date etc.)

Vizualizare Inserare

295
Conține optiuni necesare pentru a afisa obiectele
Conține opțiuni pentru inserarea în fișierul
bazei de date, precum și opțiuni pentru
curent a obiectelor Formular, Raport,
configurarea ferestrei de aplicație (de exemplu,
Interogare etc.
bare de instrumente), sortare etc;

Unelte Fereastră
Cuprinde opțiuni pentru relaționare tabele,
Conține opțiuni care se pot utiliza pentru
gestionare extensii, personalizare, configurare
organizarea ferestrelor document.
opțiuni etc;

Ajutor
Este meniul care oferă asistență utilizatorului și

296
 oferă informații despre varianta de LibreOffice
folosită.

Obiectele bazei de date

Obiectele bazei de date sunt tabele, interogări, formulare şi rapoarte.

Tabele
Un tabel Base este o colecție de înregistrări (date legate între ele, înregistrate pe linii şi pe
coloane).
O bază de date poate conține unul sau mai multe tabele.
Un tabel poate conține date despre un anumit subiect, ca de exemplu, angajații dintr-o școală.
Fiecare înregistrare dintr-un tabel conține informații despre un element, cum ar fi un anumit
angajat.

297
O înregistrare este compusă din câmpuri, cum ar fi numele, adresa și numărul de telefon.
O înregistrare este denumită rând, iar un câmp este denumit coloană.
Fiecare înregistrare aflată pe o linie, reprezintă o entitate completă de date.
De exemplu, într-un catalog al clasei introducem elevii, adresele şi notele lor la 3 discipline;
fiecărui elev îi asociem o înregistrare (rând) pe care sunt identificate câmpurile cu numele
elevului, CNP, adresa şi numele celor 3 discipline la care sunt evidențiate notele. Deci fiecare
înregistrare are mai multe câmpuri de date.

Crearea unui tabel

Tabelul constituie un pas important pentru o bună proiectare a bazei de date. Înainte de a
crea efectiv un tabel vă recomandăm să stabiliți câteva linii directoare de care să țineți cont:
aveți în vedere ca baza de date să poată fi utilizată și de alți utilizatori decât dumneavoastră,
stabiliți structura tabelului (tabelelor), câmpurile, numărul de înregistrări etc.
De exemplu, pentru baza de date Angajații școlii vom stabili pentru nume, trei câmpuri în
care precizăm: numele, inițiala tatălui, prenumele.
Pentru a crea un tabel, selectați din fereastra principală a bazei de date una dintre următoarele
opțiuni:
• ”Creează vizual un tabel…” – trebuie să precizați numele câmpurilor și proprietățile
lor, precum și tipul de date;
• ”Folosește asistentul pentru a crea un tabel…” – puteți selecta dintre cele două
categorii: tabele personale sau de afaceri;
• ”Creează o vizualizare…” – puteți crea o vizualizare specificând tabelele și numele
câmpurilor care doriți să fie vizibile.

Crearea unui tabel folosind opțiunea ”Folosește asistentul pentru a crea un tabel…”.
Pașii care trebuie parcurși pentru crearea unui tabel sunt:
1. Selectare câmpuri

298
 2. Setați tipuri și formate
3. Setați cheia primară
4. Creează tabel.

1. Selectare câmpuri
În fereastra ”Asistent de tabele” alegem să selectăm categoria ”Personal”;
 în zona ”Tabele de exemplu” alegem să selectăm din lista derulantă ”Adrese”

 în zona ”Câmpuri disponibile” selectăm: IDAdresa, prenume, nume de familie,

număr de telefon; după fiecare selecție am apăsat butonul pentru ca opțiunile
selectate să treacă în zona ”Câmpuri selectate”;

 clic pe butonul ”Înainte” are ca efect trecerea la pasul 2.

299
2. Setați tipuri și formate
Pentru fiecare câmp trebuie să setăm tipul.

1. Butonul permite ștergerea unui câmp din lista câmpurilor selectate;

2. Butonul permite adăugarea unui câmp în lista câmpurilor selectate;
3. Butoanele permit schimbarea ordinii câmpurilor din lista câmpurilor selectate;
După ce ați selectat atribute pentru câmpurile selectate, apăsarea butonului ”Next” are ca
efect trecerea la pasul 3.

3.Setați cheia primară

Cheia primară este un număr de identificare unic, cum ar fi o serie sau un cod. De exemplu,
în tabelul Catalogul clasei fiecare elev trebuie să aibă număr unic de identificare . Acesta
poate fi numărul curent sau CNP-ul. Acest câmp (care reprezinta un identificator unic pentru
fiecare înregistrare) este cheia primară.
Dacă, de exemplu, doriți să creați o bază de date cu evidența angajaților dintr-o școală puteți
crea cel puțin două tabele, unul cu adresele angajaților și altul cu evidența plății salariilor.
Pentru a stabili relații de corespondență între cele două tabele este necesar un câmp care să se
regăsească în ambele tabele.
Ați putea considera numele angajatului cheie primară, dar acest câmp trebuie sa fie unic și
cum există posibilitatea să existe angajați cu același nume, nu e o idee bună. Cheia primară
nu trebuie să aibă valoare nulă sau să se repete, prin urmare nu poate fi numărul de telefon
(există posibilitatea ca anumiți angajați să nu dețina un telefon). Putem stabili, în acest caz, ca
și cheie primară CNP-ul angajatului.
Cheia primara poate fi generată și in mod automat și poate lua valori in mod automat daca se
bifează optiunea "Valoare automată" .

300
Cheia primară va fi necesară pentru stabilirea de relații între tabele, pentru căutarea şi
regăsirea datelor, iar cu ajutorul interogărilor veți putea să extrageți și să afișați date din cele
două tabele.
După selectarea cheii primare (în cazul nostru, am selectat ca și cheie primară IDAdresa la
care ne putem gândi ca la un număr curent), clic pe butonul ”Next” vă permite trecerea la
pasul 4.

4. Creează tabel
În această secțiune puteți da un nume tabelului dumneavoastră (sau puteți lăsa numele pe care
vi-l sugerează Base) și să alegeți dintre cele trei opțiuni:
 Introducerea datelor;
 Modificarea aspectului tabelului;
 Crearea unui formular pe baza datelor din acest tabel.

301
Ne propunem să introducem date în tabelul creat, prin urmare vom selecta opțiunea
”Introducerea imediată a datelor”. Clic pe butonul ”Încheiere” are ca efect apariția
tabelului în care putem edita conținutul:

După editarea conținutului primului rând, al doilea rând apare automat și tot așa astfel încât
puteți să editați câte înregistrări considerați.
Pentru salvarea conținutului, fie dați clic la meniul Fișier → Salvează înregistrarea
curentă, fie folosiți butonul ” Salvează înregistrarea curentă”.
În concluzie, tabelul constituie obiectul principal al bazei de date, fiind definit ca entitate în
care sunt stocate datele sub formă de înregistrări organizate pe o structură de câmpuri.
Operații asupra tabelelor din Base

Introducerea datelor intr-un tabel

Pentru a introduce date în tabel la o dată ulterioară, puteți proceda astfel:
 Deschideți baza de date ce conține tabelul în care doriți să editați;
 Clic la opțiunea ”Tabele” în stânga ferestrei;

302
  În zona Tabele dați dublu clic pe numele tabelului pe care doriți să îl deschideți (în
cazul nostru, deschidem tabelul Profesori) apoi din meniul Editare se alege opțiunea
Editare date.
Pentru a edita datele în tabel puteți să dați clic într-o celulă și să adăugați, ștergeți, lipiți sau
să dați clic dreapta în celula respectivă și să selectați opțiunea dorită.

303
Ștergere rânduri

Pentru a șterge un rând puteți să dați clic dreapta pe zona gri din stânga rândului și, în meniul
contextual să dați clic pe opțiunea Șterge rânduri.

Ștergere câmpuri
Pentru a șterge un câmp dintr-un tabel se procedează astfel:
 se face clic dreapta pe tabelul din care se dorește eliminarea unui câmp și se alege
opțiunea "Editează";

304
 se deschide o fereastră Table Design în care facem clic dreapta pe antetul câmpului ce
urmează a fi șters si aleg opțiunea Șterge

305
 Fișă de lucru

Accesați aplicația Base și realizați baza de date Albume şi artiști care să conţină
tabelele:

a. Tabel Albume care va conține câmpurile:

• IDAlbum (număr, cheie primară)
• TitluAlbum (text)
• IDArtist (număr)
• NumărMelodii (număr pozitiv)
• Preţ (număr pozitiv)

Salvați tabelul cu numele Albume. Introduceţi în tabel 3 înregistrări.

b. Tabel Artişti care va conține câmpurile:

• IDArtist (număr, cheie primară)
• NumeArtist (text)
• Țara de proveniență (text)
Salvați tabelul cu numele Artişti. Introduceţi în tabel 3 înregistrări.

Cerințe:
• Închideți ambele tabele;
• În fiecare tabel mai adăugați câte 3 înregistrări;
• Ștergeți ultima înregistrare din fiecare tabel;
• Salvați și închideți cele 2 tabele.

306
Un formular este un obiect al bazei de date, care este folosit pentru a introduce sau afișa date
într-o bază de date.
Majoritatea formularelor sunt legate de tabele sau interogări. Dacă baza de date va fi utilizată
de mai mulți utilizatori, este important să se facă o bună proiectare a formularelor, pentru a fi
îndeplinite condițiile de eficiență și acuratețe a introducerii datelor.
Vom prezenta modul în care se realizează un formular legat de doua tabele relaționate:
tabelul Profesori și tabelul Perfecționare, folosind asistentul. Tabelele au fost create anterior
în baza de date.
Se deschide baza de date iar din partea stângă a ferestrei, în secțiunea "Bază de date" se face
clic pe "Formulare".
Din secțiunea "Sarcini" se alege opțiunea "Folosește asistentul pentru a crea un
formular...".

Se deschide fereastra "Asistent de formulare" care presupune parcurgerea unor etape la

finalul cărora vom obține un formular.

307
 La primul pas se face selecția câmpurilor ce vor apărea în formular. Pentru aceasta am ales
din lista "Tabele sau interogări" tabelul Profesori. Campurile disponibile sunt afișate în
secțiunea din stânga și pot fi trecute in secțiunea "Câmpurile formularului" prin selectare și
apăsarea săgeții . Dacă dorim sa apară toate câmpurile din tabel și în formular atunci
putem folosi butonul . Operațiile descrise sunt prezentate și în imaginea de mai jos:

După selectarea câmpurilor se activează butonul "Next" care face trecerea la pasul 2
"Configurare subformular".

308
În această etapă se stabilește dacă adăugăm un subformular. Am ales să bifăm "Adăugare
subformular" și "Subformular bazat pe o relație existentă". Am selectat tabelul
Perfecționare și apăsarea butonului "Next" determina trecerea la pasul 3.
În etapa a 3-a "Adăugare câmpuri în subformular" se stabilește ce câmpuri din tabelul
Perfecționare vor fi adăugate în subformular (în exemplul nostru am adăugat toate câmpurile
disponibile).

În exemplul nostru pasul 4 nu este activ. Etapa a 4-a s-ar fi activat dacă la pasul 2 am fi bifat
opțiunea "Subformular bazat pe selecția manuală a câmpurilor". Apăsarea butonului "Next"
determină trecerea la pasul 5 "Aranjați controalele". Un control este reprezentat de o etichetă
și un câmp. Eticheta conține numele controlului iar câmpul conține datele ce vor fi introduse
în formular. Sunt disponibile 4 posibilități de aranjare:
1. Etichete pentru coloane - stânga;
2. Etichete pentru coloane - sus;
3. Ca foaie de date;
4. În blocuri - etichete sus

309
Apăsați butonul "Next" pentru a trece la pasul 6.
Pasul 6 "Setează introducerea de date" permite selectarea modului de introducere a datelor.
Formularul poate fi folosit doar pentru introducere de date noi (dacă se bifează prima opțiune
din imaginea de mai jos) sau formularul va afișa toate datele cu posibilitatea de a restricționa
activitățile de modificare, ștergere sau adăugare date (dacă se bifează a doua opțiune).

Apăsați butonul "Next" pentru a trece la pasul 7 "Aplică stiluri".

310
În fereastra de la pasul 7 puteți stabili o culoare pentru fundalul formularului precum și
modul în care să arate bordura câmpurilor.
Pasul 8 vă permite sa dați un nume formularului și să specificați dacă după crearea
formularului lucrați cu acesta sau faceți modificări asupra lui.

Apăsarea butonului "Încheiere" determina generarea formularului.

311
În formular puteți introduce date, puteți naviga de la o înregistrare la alta folosind butoanele
din partea de jos a formularului, puteți modifica anumite înregistrări.

Operații cu formulare
Deschiderea unui formular
 deschideți baza de date;
 selectați obiectul Formulare din secțiunea "Bază de date";
 faceți dublu clic pe formular sau clic dreapta iar din meniul contextual alegeți
"Deschis".

Ștergerea unui formular

 deschideți baza de date;
 selectați obiectul Formulare din secțiunea "Bază de date";

312
  apăsați tasta Delete sau clic dreapta iar din meniul contextual alegeți "Șterge".
 în fereastra de dialog confirmați.

Modificarea unui formular

După ce ați creat un formular puteți sa-i aduceți modificări folosind opțiunea Editare.
Alegeți formularul pe care doriți să-l modificați și din meniul Editare alegeți opțiunea
Editează (sau clic dreapta pe formular și alegeți Editează din meniul contextual).
Formularul se deschide într-o fereastră care ne permite să inserăm controale noi, imagini,
text, forme automate etc.

În mod editare nu putem introduce date. Se pot opera modificari asupra elementelor existente
sau se pot adăuga obiecte noi, de exemplu:
Inserarea unei imagini într-un formular:
 faceți clic pe meniul Inserare - Imagine - Din fișier;
 selectați imaginea pe care doriți să o inserați;
 clic pe butonul Open.
După inserare imaginea poate fi supusă unor operații de adăugare bordură, asociere legătură
web, aliniere etc. Pentru acest lucru faceți clic dreapta pe imagine și alegeți opțiunea
"Imagine" din meniul contextual. Se deschide o fereastră ca cea din imagine de mai jos:

313
Fiecare Tab conține instrumente ce pot modifica parametrii imaginii selectate.
După inserarea imaginii și aplicarea unei borduri formularul arată astfel:

Schimbarea culorii de fundal

 faceți clic pe meniul Formatare - Pagină;
 în fereastra "Stil pagină" faceți clic pe fila "Zonă";

314
 alegeți o nouă culoare pentru fundal și dați clic pe OK.

315
 Fișă de lucru

Accesați aplicația Base și realizați baza de date Produse care să conţină tabelul
Furnizori care va conține câmpurile:
Cod furnizor (număr, cheie primară)
Denumire (text)
Judeţ (text)

Cerințe:
a. Introduceţi 3 înregistrări în tabel.
b. Realizati un formular (cu ajutorul asistentului) pentru introducerea a încă 3
înregistrări în tabelul Furnizori.
c. dați formularului numele Formular introducere furnizori.
d. formularul va fi pe fundal albastru, etichetele câmpurilor vor fi pe fond alb.
e. să se adauge în formular o imagine.

316
Interogarea este utilă pentru obținerea din baza de date doar a acelor informații care
îndeplinesc anumite condiții la un moment dat. Puteți utiliza o interogare pentru a răspunde la
o întrebare simplă, pentru a efectua calcule, pentru a combina date din tabele diferite sau
chiar pentru a adăuga, a modifica sau a șterge date dintr-un tabel.
Atunci când creați o interogare stabiliți o serie de criterii în funcție de care datele vor fi
filtrate și apoi afișate.

Operații cu interogări
1. Crearea
Pentru a crea o interogare selectați din fereastra principală a bazei de date una dintre
următoarele opțiuni:
 ”Creează vizual o interogare…” - permite doar vizualizarea informațiilor;
 "Folosește asistentul pentru a crea o interogare…" - permite vizualizarea sau
modificarea informațiilor;
 ”Creează o interogare cu text SQL” - creați o interogare cu ajutorul unei
instrucțiuni SQL.

Exemplu. Pentru a realiza o interogare simplă, dintr-un singur tabel, vom folosi Asistentul.
Considerăm baza de date ce conține tabelul cu adresele angajaților școlii. Ne propunem să
extragem informații referitoare la angajații care locuiesc în orașul Focșani: nume, prenume,
oraș Focșani.
Cum procedăm?
 Accesăm baza de date;
 Clic pe opțiunea ”Interogări” din stânga ferestrei;
 Clic pe opțiunea ”Folosește asistentul pentru a crea o interogare…”;
 În fereastra ”Asistentul de formulare”, în lista derulantă ”Tabele” selectăm tabelul
din care dorim să extragem informațiile (în cazul nostru, Adrese angajați școală);
În zona ”Câmpuri disponibile” e afișată lista din care vom selecta doar câmpurile relevante
pentru a afișa angajații care locuiesc în Focșani: adresă, prenume, nume de familie;

317
 Clic pe butonul ”Next” vă permite să selectați ordinea de sortare. Vom selecta la
primul criteriu câmpul Oraș iar al doilea criteriu de sortare sa fie câmpul
NumeDeFamilie - crescător;

 La pasul următor, în fereastra ”Selectați condițiile de căutare” vom selecta Oraș în

lista derulantă ”Câmpuri”, alegem condiția "este egal cu" valoarea Focșani;

318
  În fereastra ”Consultați prezentarea generală și decideți cum continuați” veți
vedea afișat numele interogării și veți avea posibilitatea să optați fie doar pentru
afișarea informațiilor, fie pentru a modifica interogarea;

Clic pe butonul ”Încheiere” are ca efect afișarea informațiilor solicitate:

319
Observăm că sunt afișate doar înregistrările care corespund condițiilor impuse în interogare.

2. Ștergerea unei interogări

 În fereastra principală se face clic pe obiectul "Interogări" din secțiunea "Bază de
date"
 Clic dreapta pe numele interogării;
 în meniul contextual dați clic pe opțiunea ”Șterge”;
 în caseta pentru confirmarea ștergerii, dați clic pe butonul ”Șterge”.

3. Redenumirea
 Clic dreapta pe numele interogării;
 În meniul contextual dați clic pe opțiunea ”Redenumește”.
 În caseta ”Redenumire în” tastați noul nume

4. Modificarea
 Clic dreapta pe numele interogării;
 În meniul contextual dați clic pe opțiunea ”Editează”;
 Puteți stabili noi restricții pentru câmpuri, respectiv se pot adăuga/elimina tabele.

320
Interogarea multiplă oferă posibilitatea de a extrage câmpuri din două sau mai multe tabele,
ceea ce permite combinarea informațiilor care nu pot fi găsite într-un singur tabel al bazei de
date.

321
 Fișă de lucru

Accesați aplicația Base și realizați baza de date Cele mai vizionate filme în 2014 care
să conţină tabelul Filme 2014, cu următoarele înregistrări:

Cerințe:
Creați câte o interogare pentru fiecare subpunct:
1. Afișați toate filmele de acțiune care au nota IMDB peste 8.
2. Afișați toate informațiile despre filmul Birdman.
3. Afișați numele filmului care îl are ca actor principal pe Jeff Daniels.
4. Afișați toate filmele de comedie.

Rapoartele sunt obiecte ale bazei de date prin intermediul cărora se pot genera rezultate care
pot fi afișate pe ecran sau tipărite pe hârtie.
322
Rapoartele sunt generate din tabele sau interogări și pot conține toate câmpurile sau un grup
de câmpuri selectate.
Rapoartele pot fi statice sau dinamice. Rapoartele statice conțin datele din câmpurile
selectate la momentul la care am creat raportul. Rapoartele dinamice pot fi actualizate
pentru a arăta cele mai recente date. Dacă sunteți siguri că datele pentru raport. nu se schimbă
în timp, atunci este indicat să alegeți generarea unui raport static.

Vom prezenta modul în care se realizează un raport în baza de date Profesori.odb, folosind
asistentul. Tabelele au fost create anterior în baza de date.
Se deschide baza de date iar din partea stângă a ferestrei, în secțiunea "Bază de date" se face
clic pe "Rapoarte".
Din secțiunea "Sarcini" se alege opțiunea "Folosește asistentul pentru a crea un raport...".

Se deschide fereastra "Asistent de rapoarte" care ne permite generarea unui raport în șase
pași:
Pasul 1 - "Selecția câmpurilor" ne permite sa alegem câmpurile unui tabel sau interogări
care să fie afișate în raport. Pentru asta alegem din lista derulantă tabelul sau interogarea din
care vom selecta câmpuri, apoi în secțiunea "Câmpuri disponibile" selectăm doar acele
câmpuri care vor apărea în raport.

323
 Pasul 2 - "Etichetare câmpuri" vă permite schimbarea numelui pentru câmpuri, de
exemplu câmpul IDautor poate fi etichetat Nr. crt. sau câmpul NumeDeFamilie va fi
etichetat Nume.

Pasul 3 - "Grupare" - permite adăugarea unor niveluri de grupare.

324
Pasul 4 - "Opțiuni de sortare" - permite stabilirea criteriilor de sortare precum și modul în
care se face sortarea (crescător sau descrescător).

Pasul 5 - "Alegeți modul de punere în pagină" - în această etapă puteți stabili modul în
care va arăta raport precum și orientarea paginii

325
Pasul 6 - "Creare raport" - vă permite sa specificați un nume pentru raport, să stabiliți dacă
generați un raport static sau dinamic.

Apăsarea butonului "Încheiere" determină generarea raportului.

326
Deschiderea unui raport
 deschideți baza de date;
 selectați obiectul Rapoarte din secțiunea "Bază de date";
 faceți dublu clic pe raport sau clic dreapta iar din meniul contextual alegeți "Deschis".

Ștergerea unui raport

 deschideți baza de date;
 selectați obiectul Raporte din secțiunea "Bază de date";
 apăsați tasta Delete sau clic dreapta iar din meniul contextual alegeți "Șterge".
 în fereastra de dialog confirmați.

327
Modificarea unui raport
După ce ați creat un raport puteți sa-i aduceți modificări folosind opțiunea Editare. Alegeți
raportul pe care doriți să-l modificați și din meniul Editare alegeți opțiunea Editează (sau
clic dreapta pe raport și alegeți Editează din meniul contextual).
Raportul se deschide într-o fereastră care ne permite configurăm interfața așa cum ne dorim.

Inserarea unei imagini într-un raport:

 faceți clic pe meniul Inserare - Imagine - Din fișier;
 selectați imaginea pe care doriți să o inserați;
 clic pe butonul Open.

Schimbarea culorii de fundal

 faceți clic pe meniul Formatare – Page Style;

328
  alegeți o nouă culoare pentru fundal și dați clic pe OK.

Inserare număr de pagini

Rapoartele pot afisa date pe mai multe pagini. În cazul în care raportele se printează este util
să se afișeze și numarul paginii. Pentru aceasta deschidem în mod de editare raportul și din
meniul "Inserare" facem clic pe opțiunea "Page Numbering". În ferestra care se deschide
stabilim formatul, poziția și modul de aliniere după care apăsăm butonul OK.

329
Inserare dată și oră
Din meniul "Inserare" facem clic pe opțiunea "Data și ora...".

330
 Test final

1. Aplicația Base din pachetul LibreOffice este:

o un motor de căutare pentru baze de date;
o un sistem de operare;
o aplicaţie componentă a pachetului LibreOffice concepută pentru lucrul cu baze
de date

2. Cum se numesc fișierele cu care operează Base?

o tabele;
o baze de date;
o rapoarte.

3. Extensia implicită a unui fişier creat în Base este:

.xls;
.odb;
.odt.

4. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Un fișier creat în Base poate fi exportat ca fișier cu extensia .pdf

5. LibreOffice Base lucrează cu:

Tabele
Interogări, formulare, rapoarte
ambele variante sunt corecte

6. Asociați fiecare literă din prima coloană cu cifra corespunzătoare din a doua coloană,
pentru a forma propoziții adevărate:
1. Tabele a. permit afişarea sau tipărirea datelor dintr-o bază de date
2. Interogări b. cu ajutorul lor se pot introduce sau modifica date din
interiorul unei baze de date
3. Formulare c. colecții de înregistrări (date legate între ele, înregistrate pe
linii şi pe coloane)
4. Rapoarte d. au scopul de a extrage informaţii dintr-o bază de date

7. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Datele se bazează pe observaţii şi măsurători din viaţa de zi cu zi.
Informaţia este rezultatul interpretării datelor şi este elementul care conferă unui
subiect capacitatea de a lua decizii
Noţiunile de dată şi informaţie au aceeași semnificație.

8. O bază de date poate conține:

o doar un tabel

331
 o mai multe tabele
o maxim 2 tabele
9. Pentru a crea un tabel Base, selectați din fereastra principală a bazei de date una
dintre următoarele opțiuni:
o Creează vizual un tabel
o Folosește asistentul pentru a crea un tabel
o Creează un raport

10 . Stabiliți ordinea corectă a pașilor care trebuie parcurși pentru crearea unui tabel:
o Creează tabel
o Setați tipuri și formate
o Selectare câmpuri

11. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

Existența cheii primare este recomandată pentru fiecare tabel. În lipsa cheii primare
introducerea datelor nu va fi posibilă.
Existența cheii primare nu este recomandată pentru fiecare tabel. În lipsa cheii
primare introducerea datelor este posibilă.

12 [...............] este obiectul principal al bazei de date, fiind definit ca entitate în care sunt
stocate datele sub formă de înregistrări organizate pe o structură de câmpuri.
o Câmpul
o Raportul
o Tabelul

13. Pentru a șterge un câmp dintr-un tabel se procedează astfel:

o clic dreapta pe tabelul din care se dorește eliminarea unui câmp și se alege opțiunea
"Editează"; se deschide o fereastră Table Design în care facem clic dreapta pe antetul
câmpului ce urmează a fi șters si aleg opțiunea Șterge
o clic dreapta pe tabelul din care se dorește eliminarea unui câmp și se alege opțiunea
Șterge
o un câmp dintr-un tabel poate fi doar modificat, nu se poate șterge

14. Un formular este un obiect al bazei de date, care este folosit pentru:
o introduce date într-o bază de date;
o a afișa date într-o bază de date;
o a introduce sau afișa date într-o bază de date;

15. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

În formular puteți introduce date, puteți naviga de la o înregistrare la alta folosind
butoanele din partea de jos a formularului, dar nu puteți modifica anumite înregistrări.
În formular puteți introduce date, puteți naviga de la o înregistrare la alta folosind
butoanele din partea de jos a formularului, puteți modifica anumite înregistrări.

16. Stabiliți ordinea corectă pentru ștergerea unui formular:

a. deschideți baza de date;
b. în fereastra de dialog confirmați ștergerea;
c. selectați obiectul Formulare din secțiunea "Bază de date";
d. apăsați tasta Delete sau clic dreapta iar din meniul contextual alegeți "Șterge".

332
17 Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
Într-un formular putem insera controale noi, imagini, text, forme automate etc
Într-un formular putem insera doar text

18. Accesați aplicația Base și creați un tabel cu numele ”Cărți” care să conțină
următoarele câmpuri:
Cod_carte (cheie primară, număr)
Titlu (text)
Autor (text)
Editura (text)
Preţ (număr)
Coperta

Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a. putem crea un formular cu ajutorul căruia să introducem în tabelul Cărți minim
100 de înregistrări;
b. putem crea un formular cu ajutorul căruia să completăm doar anumite
câmpuri din tabel
c. completarea câmpurilor se poate face doar direct în tabelul Cărți.

19. ........................ este utilă pentru obținerea din baza de date doar a acelor informații
care îndeplinesc anumite condiții la un moment dat.
o Baza de date
o Interogarea

20. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

asupra unei interogări se poate realiza operații de redenumire, ștergere,
modificare;
asupra unei interogări se poate realiza doar operații de redenumire, ștergere,
modificare;
asupra unei interogări se poate realiza doar operații de ștergere, modificare.

21. ................................. oferă posibilitatea de a extrage câmpuri din două sau mai multe
tabele, ceea ce permite combinarea informațiilor care nu pot fi găsite într-un singur
tabel al bazei de date.
o Interogarea simplă
o Interogarea multiplă
o Baza de date

22. Fereastra "Asistent de rapoarte" permite generarea unui raport în șase pași.
Asociați fiecare literă din prima coloană cu cifra corespunzătoare din a doua coloană,
pentru a forma propoziții adevărate:
1. Selecția câmpurilor a. permite adăugarea unor niveluri de grupare
2. Etichetare câmpuri b. permite stabilirea criteriilor de sortare precum și
modul în care se face sortarea (crescător sau descrescător)
3. Grupare c. permite specificarea unui nume pentru raport,
stabilirea generării unui raport static sau dinamic
4. Opțiuni de sortare d. permite schimbarea numelui pentru câmpuri

333
5. Alegeți modul de punere în pagină e. permite alegerea câmpurilor unui tabel sau interogări
care să fie afișate în raport
6. Creare raport f. puteți stabili modul în care va arăta raport precum și
orientarea paginii

23. Alegeți varianta corectă:

Asupra unui raport putem realiza următoarele operații:
o deschidere, ștergere, modificare, inserare imagini, schimbarea culorii de fundal,
inserare număr de pagini, inserare dată și oră
o într-un raport nu se pot insera imagini
o într-un raport nu se poate insera data și ora

Autori suport de curs:

Daniel Gherasim
Corina Simionescu

334