Mod

dulul 4 – Microsoft Excel 2007

Capitolul
C 1. Utilizarea aplicației Microsoft
M E
Excel 20077
1..1 Deschiderrea (închideerea) aplicațției Excel. Deschiderea
D si închidereea unui
reegistru de callcul.
Pentru deschiderea aplicației Miicrosoft Exceel 2007 se poot parcurge următorii
u
paași:
9 Click pe buttonul Start (partea de joos-
stângaa a ecranuluii → ) → Click
C pe Toaate
progrramele → Cllick pe Microosoft Office →
click pe
p Microsoftt Office Exceel 2007.

saau

9 Dublu clic pee iconița coreespunzătoare de

pe ecrran (dacă aceaasta există).

Închideerea aplicațieii se poate realliza în mai muulte moduri:

9 Click pe buutonul Officee

(stângga-sus a ecrannului → )
apoi selectați (cclick stânga))
comannda Ieșire dinn Excel.

9 Folosind o ccombinație dee

taste în următoareea ordine: see
apasă tasta Alt, apoi tasta F
urmattă de tasta N.

9 Click pe icoana dee

Închiddere (pictoograma dinn
dreaptta sus a ecrannului Excel.)

Deschidderea unui rregistru de calcul

c existennt se poate realiza
r în maai multe
moduri:
m
9 Dublu click ppe iconița coorespunzătoare fișierului cee conține reggistrul de
lucru, din locația înn care acesta este
e salvat;
9 Din Microsooft Excel see apasă butoonul Office urmat de opțiunea
Deschhidere după care se sellectează, prinn intermediuul ferestrei deschise,
d

1
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
fișierul din locația unde acesta este salvat. Fereastra de selectare a fișierului
existent se mai poate deschide folosind combinația de taste Ctrl+O direct din
Excel.
Închiderea unui registru de calcul se poate realiza prin selectarea opțiunii
Închidere din meniul general de apăsarea pe butonul Office sau prin folosirea
combinației de taste Ctrl+W.

1.2 Crearea si salvarea unui nou registru de calcul. Salvarea unui registru de
calcul într-o anumită locație pe disc. Salvarea unui registru de calcul existent, sub
altă denumire
De fiecare dată când porniţi programul Excel, în mod implicit, se afișează un
registru de lucru nou, necompletat conţinând trei foi de lucru necompletate. Pentru a
crea un registru de lucru nou, apăsaţi Ctrl+N (comandă rapidă de la tastatură pentru
crearea unui fişier nou). Va fi creat registru de lucru ce va conține trei foi de lucru
necompletate. Sau, se poate apăsa pe butonul Office și apoi se alege opțiunea Nou →
Registru de lucru necompletat → Creare.
Salvarea un registru de lucru se obține apăsând combinația de taste Ctrl+S sau
din meniul afișat prin apăsarea butonului Office se alege opțiunea Salvare după care se
alege locația de salvare a fișierului (fișierul va avea extensia .xlsx) ce va conține
registrul de lucru, se introduce numele fișierului, apoi se apasă butonul Salvare.
Pentru a salva un registru de lucru în altă locație, sub un alt nume și sub un alt
format se apelează funcția Salvare ca, se alege formatul de fișier sub care va fi salvat
respectivul registru de lucru (Registru de lucru Excel, Registru de lucru Excel cu
macrocomenzi, … Alte formate), se alege calea unde va fi salvat fișierul și noua
denumire a acestuia după care se apasă butonul Salvare.
Pentru a redenumi o foaie de lucru dintr-un registru de lucru, în bara Selector foi
faceţi click dreapta pe selectorul foii pe care doriţi să o
redenumiţi, apoi pe Redenumire sau direct dublu click pe numele foii din selectorul
foii respective după care introduceți noul nume și apoi apăsați Enter.

1.3 Folosirea şabloanelor (a formatelor predefinite) pentru crearea unui nou

registru de calcul
Pentru a economisi timp sau a promova standardizarea, aveți posibilitatea să
salvați un registru de lucru ca șablon (template și să îl utilizați la crearea altor registre
de lucru. În Microsoft Office Excel 2007, un fișier șablon (fișier cu extensia .xltx) poate
include date și formatări, iar un fișier șablon activat pentru macrocomenzi (.xltm) poate
include și macrocomenzi (macrocomanda reprezintă o acțiune sau un set de acțiuni care
se pot utiliza pentru automatizarea activităților. Macrocomenzile sunt înregistrate în
limbajul de programare Visual Basic for Applications.).
Pentru a crea un registru de lucru nou, aveți posibilitatea să utilizați unul dintre
șabloanele personale sau unul dintre șabloanele predefinite ce se pot descărca de la
Microsoft Office Online.
Pentru a crearea unui șablon parcurgeți următorii pași:
1. Deschideți registrul de lucru pe care doriți să îl utilizați ca șablon.
2
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
2. Faceți clic pe butonul Microsoft Office, apoi pe Salvare ca.
3. În caseta Nume fișier, tastați numele pe care doriți să îl utilizați pentru
șablon.
4. În caseta Tip fișier, faceți clic pe Șablon Excel sau pe Șablon Excel cu
macrocomenzi dacă registrul de lucru conține macrocomenzi pe care doriți să
le faceți disponibile în șablon.
5. Faceți clic pe Salvare.
Șablonul este amplasat automat în directorul Șabloane, pentru a asigura că va fi
disponibil atunci când veți dori să îl utilizați pentru a crea un registru de lucru nou.
Există posibilitatea să copiați orice registru de lucru Excel în folderul Șabloane, apoi să
îl utilizați ca șablon, fără a-l salva în format fișier șablon (.xltx sau .xltm). În Windows
Vista, directorul Șabloane este de obicei C:\Utilizatori\<numele
dvs>\AppData\Roaming\Microsoft\Șabloane.
Pentru a utiliza un șablon la crearea unui registru de lucru nou parcurgeți
următorii pași:
1. Faceți clic pe butonul Microsoft Office , apoi pe Nou.
2. Sub Șabloane, alegeți una dintre următoarele variante:
• Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon utilizat recent,
faceți clic pe Necompletat și recent, apoi, sub Șabloane utilizate recent,
faceți dublu clic pe șablonul pe care doriți să îl utilizați.
• Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon instalat, faceți clic
pe Șabloane instalate, apoi, sub Șabloane instalate, faceți dublu clic pe
șablonul pe care doriți să îl utilizați.
• Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon pe care l-ați creat,
faceți clic pe Șabloanele mele, apoi, pe fila Șabloanele mele, faceți
dublu clic pe șablonul pe care doriți să îl utilizați.
• Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe alt registru de lucru, faceți
clic pe Nou din existent, apoi faceți dublu clic pe registrul de lucru pe
care doriți să îl utilizați.
Atunci când sunteți conectat la Internet, există posibilitatea să accesați șabloane
disponibile de la Office Online. Sub Microsoft Office Online, faceți clic pe o categorie
de șablon, apoi, sub categoria respectivă, faceți dublu clic pe șablonul pe care
intenționați să îl descărcați. Dacă șablonul pe care doriți să îl descărcați a fost furnizat
de un membru al Comunității Microsoft Office Online, trebuie să faceți clic pe Accept
pentru a accepta Termeni de utilizare din Termenii licenței pentru șabloanele
comunității, pentru a face posibilă descărcarea acelui șablon.

1.4 Modificarea opțiunilor standard ale aplicației: numele utilizatorului, calea

(directorul) implicită de deschidere şi salvare a registrelor de calcul

3
Modulu
ul 4 - Microsoft Exxcel 2007
Accesareaa opțiunilor standard alee
apliccației Microssoft Excel 22007 se facee
selecctând butonuul Opțiuni Excel dinn
meniiul general prin apăsarrea butonuluui
Officce. Prin inteermediul ferestrei deschisee
se pot
p modificaa: numelui utilizatoruluui
apliccației Excel 2007
2 (meniul Populare →
Numme utilizator;; acest numee va apare înn
proprrietățile tutturor fișiereelor create));
form
matul implicitt de salvaree a fișierelor
(men niul Salvaree → Se salvează în n
următorul formaat → se selectează din listăă
tipul de fișier dorit); directoruul implicit dee deschidere și salvare a fișierelor (m
meniul
Salvare → Locaație implicită fișier); settare limbă im mplicită (menniul Popularre →
buton nul Setări liimbă…); tipp și dimensiuune implicităă a fonturilorr folosite (m meniul
Popu ulare → Se utilizează
u accest font și see selectează fontul dorit din
d lista deruulantă,
precu um și dimensiunea impliciită), etc.

1.5 Folosirea
F fun
ncției Help
Funcția Heelp se poate accesa printr-un click pe
iconiița corespunnzătoare diin partea dreaptă-sus
sau prrin apăsarea ttastei funcțioonale F1. Pe
ecrann va apare ferreastra Ajutoor Excel iar pentru
p a găsi
inforrmațiile de ajutor
a se pooate căuta înn meniurile
oferite după toppicul coresppunzător sauu se poate
introduce termenuul sau termennii de căutaree în câmpul
text și apoi se appasă butonull Căutare. Se S pot căuta
teermeni atât îîn conținutul instalat pe
caalculator cât și online priin selectarea
oppțiunii corespunzătoare oferite de
buutonul Căuttare (Conținut de la
O
Office Onlinee → se bifeaază opțiunea
Tot Excel).
E

1.6 Folosirea
F insttrumentelor de panoram mare (zoom)
Pentru mărrirea sau micşorarea rapidă a unui docuument:
1. Pe baraa de stare, facceţi clic pe glisorul Panoraamare.
2. Glisaţii la setarea procentuală de panoramare pe p care o doriiţi.

Aveţi posibilitatea să alegeţi cât de

d mult din document săă apară pe ecran.
e
Aleg
geţi una dintree următoarele:
• În fila Vizualizare, în grupuul Panoramaree, faceţi clic
pe Panoramare 100%.

4
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
• În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe O pagină, pe
Două pagini sau pe Lăţime pagină.
• În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe Panoramare,
apoi introduceţi un procent sau alegeţi oricare alte setări.
Pentru a salva o anumită setare de panoramare împreună cu documentul sau cu
şablonul, astfel încât documentul sau şablonul să se deschidă întotdeauna utilizând acea
setare de panoramare, este necesar să efectuaţi mai întâi o modificare la document sau
la şablon. Adăugarea şi ştergerea unui singur spaţiu reprezintă tot ce trebuie făcut
pentru a vă asigura că documentul sau şablonul este editat şi să setarea este salvată.
1. Deschideţi documentul sau şablonul pe care doriţi să îl salvaţi împreună cu o
anumită setare de panoramare.
2. În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe Panoramare.
3. Alegeţi setarea dorită.
4. Adăugaţi şi ştergeţi un singur spaţiu din document sau din şablon.
5. Faceţi clic pe butonul Microsoft Office apoi faceţi clic pe Salvare.

1.7 Afişarea/ascunderea barelor de instrumente. Rescalarea şi minimizarea tab-

urilor (ribbon)

Panglica (Ribbon) este proiectată pentru accesarea rapidă şi intuitivă a

comenzilor, prin acţionarea butoanelor de comandă. Butoanele sunt organizate în
grupuri de comenzi înrudite, fiecare grup purtând un nume, afişat dedesubtul
butoanelor, iar grupurile, la rândul lor, sunt reunite, pe criterii logice, în file (taburi).
Fiecare tab (filă) corespunde unui tip de activitate, cum ar fi: inserări, opţiuni de
vizualizare, dispunere în pagină, etc. Grupurile specifice unei anumite activităţi se
afişează la clic pe tabul corespunzător. Din motive de ergonomie, unele taburi sunt
afişate doar atunci când sunt necesare, cum ar fi tabul Instrumente diagramă (Chart
Tools), care apare doar atunci când este selectată o diagramă. Panglica poate fi
minimizată temporar şi reafişată prin bifarea/debifarea opţiunii Minimizare panglică
(Minimize the Ribbon), accesibilă din butonul Particularizare bară de instrumente
Acces rapid (Customize Quick Access Toolbar) sau la clic dreapta în zona panglicii.
Altfel: dublu click pe un tab sau combinaţia de taste Ctrl + F1.

5
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007

Capitolul 2. Celulele

2.1 Inserarea si selectarea datelor

Introducerea numerelor, textului într-o celulă
1. În foaia de lucru, faceţi clic pe o celulă.
2. Tastaţi numerele sau textul dorit, apoi apăsaţi ENTER sau TAB.
Pentru a introduce date pe o linie nouă într-o celulă, introduceţi un sfârşit de
linie apăsând ALT+ENTER.
• În mod implicit, dacă se apasă ENTER selecţia se mută mai jos cu o
celulă, iar dacă se apasă TAB selecţia se mută o celulă la dreapta.
• Când apăsaţi tasta TAB pentru a introduce date în mai multe celule
dintr-un rând şi apăsaţi ENTER la finalul acelui rând, selecţia se mută la
începutul rândului următor.
• O celulă poate afişa ##### atunci când conţine date dar are un format de
număr care este mai lat decât lăţimea coloanei. Pentru a vedea tot textul,
trebuie să creşteţi lăţimea coloana.
Facilităţi de introducere a datelor:
Completare automată (AutoComplete) – completează textul în curs de editare
din celula curentă cu un text existent mai sus pe aceeaşi coloană şi care începe cu
literele deja tastate. Se poate accepta completarea automată cu Enter, sau se poate
continua editarea în cazul în care textul diferă de cel propus. Opţiunea de Completare
automată (AutoComplete) nu este case-sensitive (nu se ţine cont de starea de majusculă
sau minusculă a literei). Activarea sau dezactivarea ei se realizează astfel: Buton
Office → Opţiuni Excel → Complex → rubrica Opţiuni de editare → Activare
completare automată în celule (Office Button → Excel Options → Advanced →
rubrica Editing options → Enable AutoComplete for cell values).

Selectarea unor celule sau a unui grup de celule, a întreg registrului de

calcul
Într-o foaie de lucru, aveţi posibilitatea să selectaţi celule, zone, rânduri sau
coloane. De asemenea, aveţi posibilitatea să plasaţi o celulă în modul editare şi să
selectaţi parţial sau total conţinutul său.
Aveţi posibilitatea să selectaţi celule şi zone într-un tabel Microsoft Office
Excel aşa cum le selectaţi într-o foaie de lucru, dar selectarea rândurilor şi coloanelor
dintr-un tabel este diferită de selectarea rândurilor şi coloanelor de foaie de lucru.
Dacă o foaie de lucru a fost protejată, este posibil să nu fie permisă selectarea
celulelor sau a conţinutului lor.
Se pot realiza selecţii de celule/zone de celule prin folosirea
casetei Nume, procedând astfel:
• Pentru a selecta o celulă sau o zonă denumită, tastaţi numele său, apoi
apăsaţi ENTER sau faceţi clic pe săgeata de lângă caseta Nume, apoi
faceţi clic pe numele dorit.

6
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
• Pentru a selecta două sau mai multe referinţe de celulă sau zonă, faceţi
clic pe săgeata de lângă caseta Nume, apoi pe numele primei referinţe de
celulă sau zonă pe care doriţi să o selectaţi. Apoi, ţineţi apăsată tasta
CTRL în timp ce faceţi clic pe numele celorlalte celule sau zone în
caseta Nume.
• Pentru a selecta o referinţă de celulă sau zonă nedenumită, tastaţi
referinţa de celulă sau zonă pe care doriţi să o selectaţi, apoi apăsaţi
ENTER.
De exemplu, tastaţi B3 pentru a selecta respectiva celulă sau tastaţi B1:B3
pentru a selecta o zonă de trei celule.
Se poate realiza selectarea celulelor sau zonelor utilizând comanda Salt la
1. 1. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe
Găsire şi selectare, apoi pe Salt la.
Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+G.
2. În lista Salt la, faceţi clic pe numele celulei sau zonei pe care doriţi să o
selectaţi sau tastaţi referinţa de celulă în caseta Referinţă.
De exemplu, în caseta Referinţă, tastaţi B3 pentru a selecta respectiva celulă
sau tastaţi B1:B3 pentru a selecta o zonă de trei celule.
În caseta Salt la, aveţi posibilitatea să vizualizaţi toate celulele sau zonele
denumite şi nedenumite pe care le-aţi selectat anterior utilizând comanda Salt la.
Pentru a reveni la o selecţie anterioară, faceţi dublu clic pe numele referinţei de celulă
în lista Salt la.
Pentru a selecta toate celulele dintr-o foaie de lucru, efectuaţi una din
următoarele:
• Faceţi clic pe butonul Selectare totală (butonul de
la intersecţia coloanei cu numerele de ordine ale
liniilor cu linia cu numele coloanelor).
• Apăsaţi CTRL+A.
Dacă foaia de lucru conţine date şi celula activă se află deasupra sau la dreapta
datelor şi apăsaţi CTRL+A, se va selecta regiunea curentă. Dacă apăsaţi CTRL+A a
doua oară, se selectează toată foaia de lucru.
Dacă doriţi să selectaţi toate celulele din zona activă, apăsaţi CTRL+SHIFT+*.

2.2 Editarea si sortarea datelor

Modificarea conținutului unei celule

Modificarea conţinutului unei celule se realizează prin două metode:
• Selectând celula cu clic pe ea, clic în bara de formule, apoi se operează
modificarea, sau
• Dublu clic în celulă, apoi se operează modificarea.
Terminarea modificării conţinutului se face prin confirmarea informaţiilor
introduse:
• Tasta Enter – celulă activă devine celula de mai jos;

7
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
• Clic pe butonul de confirmare de pe bara de formule – celulă activă
rămâne tot celula curentă;
• Tasta Tab – celulă activă devine celula din dreapta.
sau prin renunţarea la introducerea acestor informaţii:
• Tasta Esc – celulă activă rămâne tot celula curentă;
• Clic pe butonul x de pe bara de formule – celulă activă rămâne tot
celula curentă.

Utilizarea comenzilor Undo si Redo

Anularea unei operaţiuni executate se poate face folosind
comanda Anulare (Undo) iar pentru refacerea unei operaţiuni
executate se foloseşte comanda Refacere (Redo). Butoanele curoespunzătoare acestor
comenzi se găsesc in colţul din dreapta sus a ferestrei programului Excel, lângă butonul
Start.
Utilizarea funcțiilor de căutare, înlocuire pentru a găsi, actualiza
conţinutul celulelor

Căutarea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Găsire şi selectare → Găsire –
Caseta de dialog afişează sau ascunde opţiuni suplimentare de căutare prin apăsarea
butonului Opţiuni.
• În caseta De găsit se tastează informaţia căutată.
• Din lista casetei În se alege căutare în foaia de calcul curentă sau în
întreg registrul curent.
• Opţiunea Potrivire litere mari şi mici – se face distincţie între
majuscule şi minuscule.
• Opţiunea Potrivire cu întreg conţinutul celulei – se caută o potrivire
exactă şi completă cu caracterele specificate în caseta De găsit.
Prin acţionarea succesivă a butonului Următorul găsit se selectează pe rând
toate apariţiile şirului căutat. Pentru afişarea
într-o listă sub fereastra de căutare a tuturor
locaţiilor şirului căutat, se apasă butonul
Găsirea tuturor.

Înlocuirea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare →
butonul Găsire şi selectare → Înlocuire:
• În caseta De găsit se introduce informaţia care va fi înlocuită.
• În caseta Înlocuire cu se introduce informaţia cu care se va înlocui.
Prin acţionarea succesivă a butonului Înlocuire, se înlocuiesc pe rând apariţiile
şirului căutat. Butonul Următorul găsit trece peste o apariţie a informaţiei căutate fără
înlocuire. Pentru înlocuirea tuturor apariţiilor informaţiei se apasă butonul Înlocuire
peste tot.
Caseta de dialog Găsire şi înlocuire se poate accesa şi prin combinaţia de taste
CTRL+F.
8
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007

Sortarea datelor
Sortarea în Excel reprezintă ordonarea înregistrărilor unui tabel în ordine
alfabetică, numerică sau cronologică, după culoarea de umplere a celulelor, culoarea
fonturilor, după simboluri grafice, ascendent sau descendent, după unul sau mai multe
criterii de sortare. În Microsoft Excel 2007 sunt permise aplicarea de până la 64 de
criterii de sortare pentru un tabel.
Sortarea având drept criteriu o singură coloană:
1. Clic într-o celulă a coloanei criteriu de sortare.
2. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare → în funcţie
de natura informaţiilor conţinute şi de ordinea de sortare se alege:
• Pentru informaţii de tip şir de caractere → Sortare de la
A la Z sau Sortare de la Z la A

• Pentru informaţii de tip numeric → Sortare de la

cel mai mic la cel mai mare sau Sortare de la cel
mai mare la cel mai mic

• Pentru informaţii de tip dată calendaristică/ timp →

Sortare de la cel mai vechi la cel mai nou sau
Sortare de la cel mai nou la cel mai vechi

• Sortarea după culoarea de umplere a celulelor → Sortare

particularizată → în caseta de dialog Sortare se precizează:
♦ În caseta Sortare după → numele
coloanei criteriu de sortare
♦ În caseta Sortare pe baza →
Culoare celulă
♦ Caseta Ordine → culoarea de
umplere după care se solicită
ordonarea
♦ Sus/ Jos– ordinea de sortare (sus/ jos)

• Sortarea după pictograme → Sortare particularizată → în caseta de

dialog Sortare se precizează:
♦ În caseta Sortare după – coloana criteriu de sortare
♦ În caseta Sortare pe baza – Pictogramă celulă
♦ Caseta Ordine – pictograma după care se solicită ordonarea (se
alege din listă)
♦ Sus/ Jos – ordinea de sortare (sus/ jos)
Opţiunile pentru sortare se accesează din butonul Opţiuni
al casetei de dialog Sortare:
• Sensibil la litere mari şi mici – se face diferenţiere
în privinţa utilizării majusculelor şi minusculelor.

9
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
• Orientare – se va alege Sortare de sus în jos pentru tabele cu
înregistrările organizate pe coloane şi cu primul rând antet şi se va alege
Sortare de la stânga la dreapta pentru tabele cu înregistrările
organizate pe rânduri şi cu prima coloană antet de tabel.

Sortarea utilizând mai multe criterii (pe coloane diferite şi/sau pe aceeaşi
coloană)
Un nou criteriu de sortare va fi aplicat unui tabel doar acelor înregistrări care, în
urma aplicării criteriului anterior, au valori/ culori/ pictograme identice pe coloana
criteriu de sortare. Se pot stabili mai multe criterii de sortare pentru un tabel în modul
următor:
1. Clic într-o celulă oarecare a tabelului.
2. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare → Sortare
particularizată (Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare →
Sortare particularizată)
3. Se stabileşte primul criteriu de sortare, completând, aşa cum s-a prezentat
anterior, casetele: Sortare după, Sortare pe baza, Ordine, eventual Sus/
Jos şi opţiuni
4. Se adaugă un nou criteriu de sortare prin acţionarea butonului Adăugare
nivel şi i se completează corespunzător rubricile. Se
reordonează nivelurile de sortare din butoanele Mutare în sus şi
Mutare în jos. Se elimină un nivel (criteriu) de sortare cu butonul Ştergere
nivel .
Operaţiile de sortare pot fi accesate şi din tabul Date →
grupul Sortare şi filtrare → butoanele Sortare de la A la Z,
Sortare de la Z la A sau Sortare.

2.3 Copiere, mutare, ștergere

Copierea/ mutarea conținutului unei celule sau grup de celule în același

registru de calcul sau în registre de calcul diferite
Copierea sau mutarea datelor din celule se poate face prin mai multe metode:
1. Se selectează celulele cu date care se doresc a fi mutate/ copiate → Click pe
marginea zonei selectate → se trage (drag&drop) mausul până în zona
destinaţie (pentru mutarea datelor) sau cu tasta Ctrl apăsată se mută mausul
până în zona destinaţie (pentru copierea datelor).
2. Se selectează celulele cu date sursă → tabul Pornire → grupul Clipboard →
butonul Copiere (pentru copiere) sau butonul Decupare (pentru mutare),
datele fiind plasate în Clipboard, de unde se pot prelua prin mai multe
metode:
• Se selectează prima celulă din zona destinaţie → tabul Pornire →
grupul Clipboard → butonul Lipire; zona destinaţie se poate găsi în
foaia curentă, într-o altă foaie de calcul a documentului curent, sau
într-un alt document.
10
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
• Se selectează prima celulă din zona destinaţie →
tabul Pornire → grupul Clipboard → se deschide
lista butonului Lipire → Lipire specială sau, mai
rapid → clic dreapta în prima celulă a zonei
destinaţie → Lipire specială; din caseta de dialog
care va apărea se aleg diverse opţiuni:
¾ Zona Lipire – se lipeşte numai componenta selectată a celulei;
9 Totală – lipeşte în întregime conţinutul şi formatările;
9 Formule – copiază doar formula, ignorând valorile rezultate
obţinute în urma calculului şi formatările;
9 Valori – copiază doar valoarea ignorând formula de calcul;
9 Formate – copiază doar formatările;
9 Comentarii – copiază doar comentariile ataşate celulei;
9 Validare – copiază doar regulile de validare impuse celulelor;
9 Tot ce utilizează tema sursă – copiază întregul conţinut al
celulei, păstrându-i tema de document;
9 Tot exceptând bordurile – copiază conţinutul şi toate
formatările, mai puţin chenarele;
9 Lăţimi coloane – copiază doar lăţimile coloanelor celulelor
sursă;
9 Formule şi formate de numere – copiază formulele şi
formatările de tip număr – fila Număr a casetei de dialog
Formatare Celule.
9 Valori şi formate de numere – copiază valorile şi formatările de
tip număr:
¾ Zona Operaţii – se efectuează operaţia aleasă între celulele
destinaţie şi celulele sursă, iar rezultatul se plasează în celulele
destinaţie.
9 Fără – nu execută nici o operaţie;
9 Adăugare – adunare;
9 Scădere – scădere;
9 Înmulţire – înmulţire;
9 Împărţire – împărţire.
¾ Transpunere – liniile sursei devin în destinaţie coloane iar
coloanele devin linii.
¾ Ignorare celule libere – celulele sursei care nu au conţinut nu se
copiază.
¾ Lipire cu legătură – după copiere orice modificare în sursă se va
actualiza automat şi în destinaţie.

Completarea automată a seriilor de date

O serie de date poate reprezenta un şir de numere aflate în progresie aritmetică
sau geometrică, date calendaristice ordonate după diverse criterii sau serii numerice cu
text asociat. Microsoft Excel poate completa automat o serie de date pe baza tipului de
date şi a valorilor din primele celule.

11
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
Completarea automată a celulelor cu serii numerice în progresie aritmetică se
poate realiza astfel: se completează în două celule alăturate doi termeni consecutivi ai
unei serii de numere în progresie aritmetică, se selectează cele două celule,
se face click pe reperul de umplere automată al blocului cu celulele
selectate şi se trage mausul peste celulele ce se doresc a fi umplute.
Pentru completarea automată a celulelor cu serie text se tastează într-o celulă un
element din serie, apoi se face click pe reperul de umplere automată al celulei şi se
trage mausul peste celulele ce se doresc umplute.

Ştergerea conţinutului celulelor

Eliminarea conţinutului celulelor se poate realiza astfel:
• Se selectează celulele, se apasă tasta Delete; această opţiune şterge
doar conţinutul celulei, nu şi alte componente ale acesteia (formatări,
comentarii);
• Pentru a elimina dintr-o celulă doar anumite componente sau a o goli
complet, după selectare se alege tabul Pornire → grupul
Editare → butonul Golire şi se bifează una dintre
opţiunile:
9 Golire totală - elimină toate componentele celulei;
9 Golire formate - elimină formatările şi păstrează conţinutul;
9 Golire cuprins - elimină doar conţinutul;
9 Golire comentarii - elimină doar comentariile.

12
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007

Capitolul 3. Lucrul cu foi de calcul

3.1 Rânduri şi coloane

Selectarea rândurilor şi a coloanelor
Dacă se doreşte selectarea celulelor unui rând, se face click pe numărul
rândului. Pentru selectarea celulelor mai multor rânduri, dacă acestea sunt adiacente se
face click stânga pe numărul primului rând şi se trage mouse-ul, cu butonul stânga
apăsat, până pe numărul ultimului rând dorit; dacă rândurile nu sunt adiacente, se face
click stânga pe numărul primului rând şi, ţinând tasta Ctrl apăsată, click pe numerele
celorlalte rânduri sau.
Pentru selectarea celulelor unei singure coloane se dă click pe numele coloanei.
Dacă se doreşte selectarea celulelor mai multor coloane, dacă coloanele sunt adiacente,
se dă click pe numele primei coloane şi se trage mouse-ul, cu butonul stânga apăsat,
până la numele ultimei coloane dorite; dacă coloanele nu sunt adiacente, se face click
stânga pe numele unei coloane şi, ţinând tasta Ctrl apăsată, click pe numele celorlalte
coloane.

Introducerea, ștergerea rândurilor, coloanelor într-o foaie de calcul

Pentru a insera un rând sau mai multe rânduri de tabel, selectaţi unul sau mai
multe rânduri deasupra cărora doriţi să inseraţi unul sau mai multe rânduri
necompletate în tabel apoi, în tabul Pornire, grupul Celule, faceţi clic pe
săgeata de lângă Inserare.
La fel şi pentru coloane: pentru a insera una sau mai multe
coloane de tabel, selectaţi una sau mai multe coloane lângă care
doriţi să inseraţi una sau mai multe coloane necompletate; în tabul
Pornire, grupul Celule, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare.
Acelaşi rezultat se obţine, atât pentru rânduri, cât şi pentru
coloane, făcând click dreapta pe selecţia realizată asupra rândului
(rândurilor) sau coloanei (coloanelor) şi alegând opţiunea inserare
din meniul rapid.

Modificarea dimensiunii rândurilor, coloanelor

Pentru a seta un rând sau mai multe rânduri la o înălţime specifică se parcurg
următorii paşi:
1. Se selectează rândul sau rândurile care trebuie modificate.
2. În tabul Pagină de pornire, în grupul Celule, se alege Format.
3. Sub Dimensiune celulă, se face click pe Înălţime rând.
4. În caseta Înălţime rând, se introduce valoarea dorită.
Aceeaşi paşi se urmează şi pentru a seta lăţimea uneia sau mai multor coloane:
1. Se selectează coloana sau coloanele a căror dimensiuni trebuie
modificate.
2. În tabul Pagină de pornire, în grupul Celule, se alege Format.
3. Sub Dimensiune celulă, se face click pe Lăţime coloană.
13
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
4. În caseta Lăţime coloană, se introduce valoarea dorită.

Înghețarea si dezghețarea rândurilor si coloanelor (funcția Freeze Panes)

Opţiunea de blocare (îngheţare – Freeze Panes) în derulare permite ca anumite
zone ale foii de calcul să rămână vizibile la defilarea prin foaie, de exemplu menţinerea
vizibilă pe ecran a unui cap de tabel sau a unei coloane cu etichete.
Pentru îngheţarea (blocarea în derulare) primului rând al foii de calcul se alege
din tabul Vizualizare → grupul Fereastră → butonul Îngheţare panouri → comanda
Blocare rând de sus.
Pentru îngheţarea (blocarea în derulare) primei
coloane a foii de calcul → tabul Vizualizare → grupul
Fereastră → butonul Îngheţare panouri → comanda
Îngheţare prima coloană.
Anulara îngheţării unui panou se realizează alegând
din tabul Vizualizare → grupul Fereastră → butonul Îngheţare panouri → comanda
Anulare îngheţare panouri.
Pentru a îngheţa un panou întreg:
• un rând şi zona de deasupra sa: se selectează prima celulă de sub rândul
ce va fi blocat;
• o coloană şi zona din stânga sa: se selectează prima celula din dreapta
coloanei ce va fi blocată;
• un rând şi o coloană şi zonele de deasupra, respectiv din stânga: se
selectează celula de dedesubtul, respectiv din dreapta rândului/ coloanei;
apoi, din tabul Vizualizare → grupul Fereastră → butonul Îngheţare panouri
→ se selectează comanda Îngheţare panouri.

3.2 Lucrul cu foile de calcul

Comutarea între foi de calcul

Pentru a comuta între foile de calcul ale unui registru de lucru se face click
stânga pe numele foii de lucru dorite.

Redenumirea, inserarea, ștergerea unei foi de calcul

Pentru a redenumi o foaie de calcul se face dublu click pe
numele foii după care se introduce numele ales sau click dreapta
pe numele foii şi se alege opţiunea Redenumire. Implicit, foile
de lucru sunt numite Foaie1, Foaie2, Foaie3,… Este
recomandată folosirea unor nume sugestive, mai ales în cazul
când există multe foi de lucru într-un registru.
Pentru inserarea unei foi noi, click dreapta pe numele foii înaintea căreia vrem
să inserăm foia nouă şi se alege opţiunea Inserare. Ştergerea foii se realizează prin
selectarea opţiunii Ştergere din meniul obţinut făcând click dreapta pe numele foii.

14
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
Copierea/mutarea foilor de calcul se poate face astfel:
1. Se selectează foile sursă (click pe numele primei foi
şi SHIFT + click pe numele ultimei foi pentru foile alăturate sau prin
click şi CTRL + click pe toate numele foilor neadiacente).
2. Clic dreapta pe una din foile selectate → Mutare sau
copiere → apoi se alege:
¾ În registrul: registrul destinaţie (registru nou
sau registru existent şi deschis).
¾ Înaintea foii: foaia în faţa căreia se vor plasa
foile copiate/ mutate. Prin bifarea opţiunii
Crearea unei copii, se alege dacă operaţia este de copiere sau de
mutare.

15
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007

Capitolul 4. Formule si funcții

4.1 Formule
Introducerea unei formule simple într-o celulă
Pentru efectuarea calculelor, Excel utilizează formule. Programul recunoaşte
drept formulă orice expresie care începe cu semnul „=”. Operatorii folosiţi în definirea
formulelor pot fi aritmetici (+, -, *, /, ), de comparaţie (=, >, <, >=, <=, <>), de adresare
(operatorul de domeniu: două puncte şi operatorul reuniune - virgula).
În operaţiunea de scriere a unei formule de calcul, operanzii se pot scrie:
• direct – este cazul tuturor operanzilor şi singurul mod permis pentru
constante;
• dinamic – este cazul referinţelor la celule (domenii de celule); dacă în
locul rezervat unei referinţe se efectuează un click în celula referită (sau
se selectează domeniul necesar), atunci referinţa este trecută automat în
formula, după care formula poate fi continuată în mod uzual; o selecţie
similară se poate efectua prin acţionarea tastelor direcţionale.
Pentru a introduce o formulă de calcul într-o celulă, se
selectează respectiva celulă, se introduce semnul „=”, după care se
scrie formula de calcul. Finalizarea (confirmarea) introducerii
formulei se face apăsând tasta Enter sau butonul ; de pe bara de
formule, ceea ce va conduce şi la afişarea în celula destinaţie a
rezultatului calculului formulei. Anularea introducerii unei
formule se face prin apăsarea tastei Esc sau prin apăsarea butonului : tot de pe bara de
formule .
Modificarea unei formule introdusă şi confirmată se realizează prin două
metode:
• În bara de formule – se selectează celula respectivă cu clic pe ea, se
execută clic în bara de formule şi se operează modificarea.
• Direct în celulă – dublu clic în celulă apoi se operează modificarea.
Confirmarea sau abandonarea modificării efectuate se face ca în descrierea de
mai sus.

Copierea unei formule

Pentru copierea unui formule dintr-o celulă în alta sau în mai multe se
procedează în felul următor:
• Se selectează celula ce conţine formula ce trebuie copiată.
• În tabul Pornire, grupul Clipboard, se dă click pe butonul Copiere.
• Se alege una dintre următoarele:
¾ Pentru lipirea formulei şi a formatării
celulei, în tabul Pornire, în grupul
Clipboard, se dă click pe butonul Lipire.
¾ Pentru a lipi numai formula, în tabul
Pornire, în grupul Clipboard, se face click pe săgeata de sub

16
 Mod
dulul 4 – Microsoft Excel 2007
butonnul Lipire, see alege opţiunnea Lipire sp pecială, dupăă care se
bifeazză Formule în î fereastra dee opţiuni descchisă.
Există posibilitatea de a copiaa doar rezulttatele
obbţinute în urmma aplicării foormulelor. În tabul Pornirre, în
grrupul Clipboaard, click pe săgeata de suub butonul Liipire,
oppţiunea Lipirre specială, aapoi se selectează Valori. Tot
aiici se poate opta pentruu copierea doar d a formaatării
ceelulei, a copierii şi validăării în acelaşii timp a form
mulei,
ormule şi foormate, valoori şi formaate, copiere fără
fo
boordurile celuulelor, ignorrarea celulelor necompleetate,
in
nversarea liniiilor cu coloannele.
Mai exiistă o modalittate de a copiia o formulă, folosind tehnnica „drag & drop”:
d se
selectează celula ce conţţine formula ce trebuie coopiată; se pozziţionază
cursorul mouse-ului pe colţul
c din dreapta jos al reespectivei celuule până
când acesta ia forma unnei cruci micci îngroşate; în momentull în care
cursorul moouse-ului şi schimbat
s form
ma, se apasăă pe butonul stâng al
mouse-ului
m şi în
î acelaşi timpp se trage în jos
j (sau în suus, dreapta, stâânga)
pâână la celulaa destinaţie (sau grupul de celule destinaţie). După D
elliberarea butoonului, se voor copia form mulele peste celulele selecctate,
reeferinţele actuualizându-se automat penttru a se potrivvi cu fiecare rând
saau coloană (reeferinţe relativve).

Utilizarrea referințeelor în formu ule

O referiință identificăă o celulă sauu un interval de
d celule dinttr-un registru de lucru
și notifică Miccrosoft Excel unde să cautee valorile sauu datele care trebuie
t utilizaate într-o
fo
ormulă. Cu ajutorul
a referințelor, existtă posibilitateea utilizării într-o
î formullă datele
coonținute în diferite părți alle foii de lucrru sau se poate folosi valooarea dintr-o celulă
c în
mai
m multe form mule. De asem menea, se poaate face referiire la celule de
d pe alte foi de lucru
diin același reggistru de lucrru și la alte registre
r de luucru. Referințțele la celule din alte
reegistre de lucrru se numesc linkuri sau reeferințe exterrne.
În modd implicit, Exxcel utilizeazăă stilul A1 (stilul referin nței implicitee) pentru
reeferințe, stil care
c se referăă la coloanelle cu litere (de
( la A la XFD,X în totall 16.384
cooloane) și la rândurile cu numere (de la 1 la 1.0488.576). Acestte litere și nuumere se
nuumesc anteturri de rând și de coloană. Pentru a facee referire la o celulă, se inntroduce
littera de coloannă urmată dee numărul de rând. De exeemplu, B2 se referă la celuula de la
in
ntersecția colooanei B cu rânndul 2.

PENTRU U A FACE REFER RIRE LA S FOLOSEȘTE

SE
Celula din
d coloana A și râ ândul 10 A10
Zona dee celule din coloan na A și rândurile de
e la 10 până la 20
0 A10:A20
Intervalu
ul de celule din rân
ndul 15 și coloane ele de la B la E B15:E15
Toate ceelulele din rândul 5 5:5
Toate ceelulele din rândurile de la 5 până la 10 5:10
Toate ceelulele din coloanaaH H:H
Toate ceelulele din coloaneele de la H la J H:J
Intervalu
ul de celule din co
oloanele de la A la și din rândurile de
e la 10 la 20 A10:E20

17
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
Referința la o altă foaie de lucru este folosită pentru a folosi într-o formulă
valori aflate în alte foi de lucru. În exemplul alăturat se
poate observa că în celula D1 se calculează rezultatul
adunării valorilor din celulele A1 din foaia de lucru
Foaie1 şi C1 din foaia de lucru Foaie3. Deci, referinţa la o celulă din altă foaie de lucru
se face prin specificarea numelui foii de lucru urmat de semnul „!” şi specificatorul
celulei respective (Foaie2!A1).
O referință relativă la o celulă dintr-o formulă, cum ar fi A1, se bazează pe
poziția celulei care conține formula și pe celula la care se referă referința. Dacă se
modifică poziția celulei care conține formula, se modifică și referința. Dacă se copie
sau se umple formula pe mai multe rânduri sau coloane
verticale, referința se reglează în mod automat. În mod
implicit, formulele noi utilizează referințe relative. De
exemplu, dacă se va copia sau umple o referință relativă în
celulele B2 și B3, ea se reglează automat de la =A1 la =A2.
O referință absolută la o celulă dintr-o formulă, cum ar fi $A$1, se referă
întotdeauna la o celulă dintr-o anumită locație. Dacă se modifică poziția celulei care
conține formula, referința absolută nu se modifică. Dacă se copie sau umple formula pe
mai multe rânduri sau coloane verticale, referința absolută
nu se reglează. În mod implicit, formulele noi utilizează
referințe relative și este posibil să fie necesar să le
comutați în referințe absolute. De exemplu, dacă se va
copia sau umple o referință absolută în celulele B2 și B3, ea va rămâne neschimbată în
ambele celule =$A$1.
Referințele mixte sunt referințele care au o coloană absolută și un rând relativ
sau un rând absolut și o coloană relativă. Referința pe o coloană absolută are forma
$A1, $B1 etc. Referința pe un rând absolut are forma A$1, B$1 etc. Dacă se modifică
poziționarea celulei care conține formula, referința relativă se modifică, iar referința
absolută rămâne neschimbată. Copierea sau umplerea unei formule pe mai multe
rânduri sau coloane verticale, va avea ca efect reglarea automată a referinței relative, iar
referința absolută nu se va regla. De exemplu,
dacă se copie sau umple o referință mixtă din
celulele de la A2 la B3, aceasta se va regla de la
=A$1 la =B$1.

4.1 Funcţii
Funcţiile aplicaţiei Excel sunt instrumente încorporate de calcul care pot efectua
calcule complexe din diverse domenii (baze de date, statistic, matematic, financiar,
analitic, etc.).
Orice funcţie este compusă din denumirea funcţiei şi argumentele funcţiei,
precizate între paranteze rotunde. Există şi funcţii de tip volatil, fără argumente, dar
chiar şi în cazul lor, după denumirea funcţiei apar două paranteze rotunde ().
nume_funcţie (argumente)
Multe dintre funcţii au mai multe argumente, constituite într-o listă de
argumente şi separate între ele prin punct şi virgulă „;”.

18
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
Introducerea unei funcţii într-o formulă se poate realiza în două moduri:
I. Modul 1 pentru introducerea unei funcţii: prin utilizarea casetei de dialog
Inserare funcţie. Această casetă de dialog poate fi accesată în diverse
moduri:
• Tabul Formule → grupul Bibliotecă de
funcţii → butonul Inserare funcţie sau
apăsând combinaţia de taste (shortcut)
Shift+F3.
• Apăsând butonul Inserare funcţie Insert Function
(fx) de pe bara de formule
• Din tabul Pornire → grupul Editare → se deschide lista butonului
Însumare Automată → Mai multe funcţii

• Din tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii → se deschide

lista butonului Însumare automată → Mai multe funcţii

Ordinea efectuării operaţiilor de introducere a unei funcţii în caseta de dialog

Inserare funcţie este:
1. selectarea categoriei funcţiei din lista Selectaţi o categorie;
2. selectarea funcţiei din lista Selectaţi o funcţie, apoi clic pe butonul OK.
Acelaşi rezultat se poate
obţine selectând funcţia dorită şi
direct din lista ce se deschide la
acţionarea butonului corespunzător
categoriei funcţiei, din tabul
Formule → grupul Bibliotecă de
funcţii.
3. la apariţia casetei de dialog Argumente funcţie se face introducerea
argumentelor funcţiei în casetele corespunzătoare, prin tastare sau prin
selectare cu mausul din celule (referinţele celulelor implicate în calcul,
valori numerice, etichete, alte funcţii, diverşi parametrii). Argumentele
al căror nume apare scris îngroşat (bold) sunt obligatorii, celelalte fiind
opţionale. Pe măsura introducerii argumentelor, rezultatul funcţiei apare
19
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
în zona Rezultatul formulei, iar în bara de formule se poate vizualiza
expresia introdusă.
4. confirmarea finalizării introducerii funcţiei se face prin apăsarea
butonului OK.

II. Modul 2 pentru introducerea unei funcţii: prin tastarea funcţiei şi a

componentelor sale direct în celula în care va fi
returnat rezultatul; argumentele sunt precizate
prin tastare sau selectare cu mausul.
Pentru uşurarea introducerii manuale a funcţiilor,
aplicaţia Excel 2007 pune la dispoziţie facilitatea de
completare automată a funcţiilor în formule, facilitate care
funcţionează în modul următor: după tastarea în celulă a
semnului „=” şi a primei/primelor litere
din numele unei funcţii, Excel afişează o
listă derulantă ce conţine funcţiile al căror nume începe cu caracterele
deja introduse; din această listă se poate alege, cu dublu clic pe numele
ei (sau navigare din tastele săgeţi şi apăsarea tastei Enter), funcţia
dorită. Editarea (modificarea) unei funcţii se poate face fie direct în
celulă, fie în bara de formule, dar şi în caseta de dialog Inserare Funcţie, dacă se
selectează celula de modificat şi se dă una dintre comenzile de deschidere a acesteia.

Funcţii matematice
Funcţiile din categoria Matematică şi Trigonometrie (tabul Formule, grupul
Bibliotecă de funcţii) – se întind de la simple formule pentru efectuarea
unor calcule elementare până la funcţii complexe.

SUM – Funcţia SUM adună valorile precizate drept argumente.

Sintaxa: SUM (number1; number 2; ...) unde number 1,
number 2, ... sunt de la 1 la 30 de argumente pentru care se va
obţine însumarea.
Exemple: SUM(A3:A7) SUM(23;14) SUM(C1:B33;23)
Funcţia SUM poate fi apelată printr-o facilitate suplimentară oferită de
utilizarea butonului Însumare automată din tabul Pornire → grupul Editare sau tabul
Formule → grupul Bibliotecă de funcţii. Există două variante, în funcţie de poziţia
celulei rezultat relativ la zona argumentelor, şi anume:

20
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
1. dacă celula rezultat este adiacentă blocului de argumente (dedesubtul sau
la dreapta acestuia), atunci se selectează argumentele şi celula în care se
aşteaptă rezultatul şi se apasă butonul Însumare automată.
2. dacă celula rezultat nu este adiacentă argumentelor, se apasă butonul
Însumare automată, se precizează între parantezele funcţiei
argumentele (prin tastare sau prin selectare), apoi se confirmă
introducerea formulei cu tasta Enter.

SUMIF – Această funcţie adună argumentele specificate printr-un criteriu dat.

Sintaxa: SUMIF(range;criteria;sum_range) unde range reprezintă
celulele ce vor fi evaluate de criteriul dat; criteria reprezintă criteriul, sub forma
unui număr, expresie sau text, care stabileşte care celule vor intra în adunare;
sum_range reprezintă celulele supuse operaţiei de adunare.
Funcţia SUMIF va aduna doar acele celule din zona sum_range al căror
corespondent din zona range îndeplinesc criteriul specificat; dacă se omite argumentul
sum_range, atunci vor fi supuse adunării celulele din zona range.
Exemplu: SUMIF(B2:B10;”>25”) – această funcţie va calcula suma valorilor
din zona B2:B10 care depăşesc valoarea 25.

ROUND – Funcţia rotunjeşte un număr la numărul specificat de zecimale.

Sintaxa: ROUND(number;num_digits) unde number este numărul ce se
va rotunji, num_digits reprezintă numărul de zecimale la care va fi rotunjit
numărul. Dacă num_digits este 0, numărul va fi rotunjit la cel mai apropiat
întreg; dacă count este mai mic ca 0, numărul este rotunjit către stânga
separatorului de zecimală.
Exemple: ROUND (123,12345;2) = 123,12
ROUND (123,12345;0) = 123
ROUND (123,12345;) = 123
ROUND (123,12345;-1) = 120
ROUND (123,12345;-2) = 100

INT – Această funcţie rotunjeşte în jos un număr până la cel mai apropiat întreg
(furnizează drept rezultat partea întreagă a unui număr)
Sintaxa: INT (number)
Exemple: INT(2,91) = 2
INT(-2,91) = -3

Funcţii statistice
Între funcţiile din categoria Statistice se regăsesc atât funcţii simple, pentru
returnarea mediei aritmetice, minimului, maximului unui domeniu, numărare
(AVERAGE, MIN, MAX, COUNT), dar şi funcţii statistice mai complexe, cum ar fi
cele pentru calculul abaterilor absolute şi standard sau a diverselor tipuri de distribuţii
sau de probabilităţi.

21
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
MAX – Funcţia MAX calculează maximul valorilor de tip numeric referite într-
o listă de argumente.
Sintaxa: MAX(number 1;number 2;...) unde number 1;
number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot
referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula
maximul doar al celor de tip numeric.
În exemplul alăturat MAX(C2:C6) va returna valoarea 21.

MIN – inversa funcţiei MAX, calculează minimul valorilor de tip numeric

referite într-o listă de argumente.
Sintaxa: MIN(number 1;number 2;...) unde number 1;
number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot
referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula
minimul doar al celor de tip numeric.
În exemplul alăturat MIN(C2:C6) va returna valoarea 2.

AVERAGE – calculează media aritmetică a valorilor de tip numeric referite

într-o listă de argumente.
Sintaxa: AVERAGE(number 1;number 2;...) unde number 1; number 2;…sunt
între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse
tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula media
aritmetică doar pentru cele de tip numeric.
În exemplul alăturat AVERAGE(C2:C6) va returna
valoarea 9,4.

COUNT – numără celulele ce conţin informaţii de tip numeric şi numerele

introduse într-o listă de argumente.
Sintaxa: COUNT(value1;value2;...) unde value1; value2;…sunt între 1 şi 30 de
argumente ce pot conţine sau pot referi diverse tipuri de
informaţii, dintre care însă vor fi numărate doar cele de tip
numeric.
Numărul valorilor de tip numeric din blocul de celule
C2:C6 – COUN(C2:C6) – este 5.

Funcţiile MAX, MIN, AVERAGE, COUNT pot fi apelate, pe

lângă metodele standard, şi prin selectarea lor din lista derulantă a
butonului de comandă Însumare automată, procedându-se asemănător
ca pentru funcţia SUM, cu menţiunea că funcţia COUNT se va regăsi în
această listă sub denumirea de Count Numbers.

Funcţia logică IF
Din categoria funcţiilor Logice, funcţia IF testează o condiţie şi returnează o
valoare dacă condiţia precizată este adevărată (îndeplinită) şi o altă valoare dacă

22
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
condiţia este falsă (nu este îndeplinită). Pentru evaluarea condiţiei logice la adevărat
sau fals se utilizează operatori relaţionali (=, <>, <, >, <=, >=).
Sintaxa: IF(Logical_Test;Value_if_true;Value_if_false) unde Logical_Test
reprezintă condiţia şi este orice expresie ce poate fi evaluată ca adevărată sau falsă;
Value_if_true reprezintă rezultatul pentru condiţie adevărată iar Value_if_false
reprezintă rezultatul pentru condiţie falsă; dacă această ultimă opţiune este omisă,
rezultatul pentru condiţie neîndeplinită va fi valoarea logică FALSE.
Într-o funcţie de tip IF pot fi încapsulate până la 64 funcţii IF ca argumente ale
testării unei condiţii mai complexe.
În exemplul alăturat, în celula D3 se introduce
rezultatul „ADMIS” dacă nota din celula C3 este mai
mare sau egală cu 5 şi „RESPINS” în caz contrar.
Condiţia evaluată este „C3>=5”.

Funcţii pentru date calendaristice (Dată & Oră)

În Excel, datele calendaristice şi momentele de timp (timestaps) sunt exprimate
prin valori numerice seriale: numere zecimale ale căror parte întreagă reprezintă
numărul de zile care s-au scurs de la 1 ianuarie 1900 până la respectiva dată, iar partea
zecimală reprezintă momentul de timp de la ora 0 la respectivul moment. Când se
realizează calcule cu date calendaristice (de exemplu scăderi pentru a determina vârsta
sau vechimea pornind de la data naşterii sau data angajării), Excel-ul aplică aceste
calcule valorilor numerice asociate respectivelor date calendaristice, iar rezultatele vor
fi exprimate în număr de zile, ore, secunde, conform funcţiei de tip calendaristic aleasă.
La introducerea informaţiilor de tip dată şi oră se pot apela la următoarele
scurtături:
• Introducerea datei calendaristice curente (se apasă simultan tastele
Ctrl+;).
• Introducerea orei curente (se apasă simultan tastele Ctrl+Shift+;) .

TODAY – întoarce rezultat valoarea numerică a datei curente. Dacă celula

rezultat era iniţial formatată cu tipul de dată General, atunci rezultatul va fi furnizat în
formatul Dată (Date).
Sintaxa: TODAY()
Funcţia TODAY() nu are argumente; se actualizează automat la deschiderea
registrului de calcul.

23
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
DAY – returnează ziua unei date calendaristice reprezentate ca valoare numerică
serială. Ziua este furnizată ca număr întreg cuprins între 1 şi 31.
Sintaxa: DAY(serial_number) unde serial_number poate fi introdusă ca numărul
de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă la o celulă ce conţine o dată calendaristică
validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce returnează o dată validă. De exemplu,
=DAY(4325) = 3; =DAY(A3) = 19, unde celula A3 conţine 19.07.2010

MONTH – returnează luna unei date calendaristice reprezentate ca valoare

numerică serială. Luna este furnizată ca număr întreg cuprins între 1 şi 12.
Sintaxa: MONTH(serial_number) unde serial_number poate fi introdusă ca
numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă la o celulă ce conţine o dată
calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce returnează o dată
validă. De exemplu, =MONTH(14.09.2010) = 9.

YEAR – această funcţie returnează anul unei date calendaristice reprezentate ca

valoare numerică serială. Anul este precizat ca număr întreg cuprins între 1900 şi 9999.
Sintaxa: YEAR(serial_number) unde serial_number poate fi introdusă ca
numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă la o celulă ce conţine o dată
calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce returnează o dată
validă. De exemplu, =YEAR(23.08.2010) = 2010.

24
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007

Capitolul 5. Formatarea

5.1 Numere/ dată

La pornirea aplicaţiei Microsoft Excel 2007 se va
deschide un registru de lucru cu un anumit număr de celule
definite în mod implicit (anumită dimensiune a fontului şi
celulei), în care se pot introduce date de tip numeric, text,
dată calendaristică etc. Pentru a schimba această formatare
se accesează din tabul Pornire, secţiunea Celule, butonul
Format opţiunea
Formatare celule. Din
fereastra deschisă se pot
defini proprietăţi pentru
celulele selectate cum ar
fi formatarea datelor ca
numere, valori monetare, date calendaristice. De
exemplu, în tabul Număr, prin bifarea în lista
Categorie a tipului de dată Număr, se pot seta
suplimentar numărul de zecimale afişate, utilizarea
sau neutilizarea separatorului pentru mii, precum şi
modul de afişare al numerelor negative.

5.2 Conținutul celulelor

În interiorul celulelor, textul poate fi aliniat atât din

fereastra de formatare deschisă în modul prezentat anterior,
cât şi prin folosirea butoanelor din tabul Pornire, secţiunea
Aliniere. Primul rând de butoane sunt folosite la alinierea pe verticală a conţinutului
celulelor , la formatarea direcţiei textului (înclinare, text vertical, rotire etc.);
butoanele celui de-al doilea rând sunt folosite la alinierea
pe orizontală şi pentru indentare . Încadrarea
textului din punct de vedere al afişării conţinutului, se
poate modifica folosind setul de butoane din partea dreaptă
a secţiunii Aliniere: Încadrare text, a cărui selectare face
ca conținutul respectivei celule să devină vizibil prin afişarea acestuia pe
mai multe linii; Îmbinare şi centrare care are ca efect alăturarea
celulelor selectate într-o singură celulă mai mare şi, după caz, alinierea
conţinutului la centru. Acest ultim buton este folosit de obicei la crearea de etichete
care extind mai multe coloane.
Schimbarea fontului şi a dimensiunii conţinutului unei
celule sau a unui grup de celule se poate face folosind butoanele de
format din tabul Pornire, secţiunea Font sau apăsând combinaţia
de taste Ctrl+Shift+F care va deschide fereastra de opţiuni pentru formatarea textului
din interiorul celulelor. Aici se pot configura setări legate de fontul, stil, dimensiune,
culoare, opţiuni de subliniere, efecte aplicabile textului.
25
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
Pentru a copia formatul unei celule în altă
celulă sau grup de celule se parcurg aceeaşi paşi ca
şi în celelalte aplicaţii Office: se selectează celula
sau grupul de celule a cărei formatare se
doreşte a fi copiată; se apasă butonul
Descriptor de formatare din tabul
Pornire, grupul Clipboard; se selectează celula sau
grupul de celule care se doreşte să aibă aceeaşi
formatare. Pentru a copia formatul unei celule mai
multor celule din diferite părţi ale foii de calcul sau
din foi de calcul diferite, se selectează celula sau
celulele “model”, se dă dublu click pe butonul Descriptor de formatare şi apoi click
pe celulele pe care se doreşte fomatarea. Deasemeni, pentru a copia dimensiunea
(lăţimea) unei coloane sau dimensiunea (înălţimea) unei linii se selectează coloana sau
linia, se dă click pe butonul Descriptor de formatare după care se dă un simplu click
stânga pe coloana sau linia cărora se doreşte modificarea dimensiunilor.

5.3 Borduri

Cel mai simplu mod de a seta borduri pentru o celulă sau un

grup de celule este selectarea modului de desenare a bordurilor din
butonul Borduri din tabul Pornire, grupul Font (Bordura de jos,
Fără bordură, Bordură dublă sus etc.) sau, din fereastra de opţiuni
obţinută prin selectarea din
meniul afişat la apăsarea
butonului Borduri, a
ultimei opţiuni numită Mai
multe borduri… . Aceeaşi
fereastră poate deschide şi
prin apăsarea combinaţiei
de taste Ctrl+1, asupra
celulelor selectate. După
cum se poate vedea, se pot
selecta setări pentru stilul bordurii (linie
continuă, întreruptă, din puncte etc.), culoarea
ei, plasarea în celulă (sus, jos, stânga, dreapta, contur etc.)

26
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007

Capitolul 6. Grafice (diagrame)

6.1 Realizarea graficelor

În Excel un grafic (diagrama) este definit ca o reprezentare grafică a unui set de
date de tip numeric dintr-un tabel.
Realizarea unui grafic este relativ simplă: se
selectează acele blocuri de celule din tabel care vor fi
reprezentate grafic (inclusiv celulele corespunzătoare
din capul de tabel şi eventualele celule cu text explicativ), apoi din tabul Inserare,
grupul Diagrame se selectează tipul graficului printr-un click pe iconiţa
corespunzătoare (Coloană, Linie, Suprafaţă etc.), după care se deschide lista cu
subtipurile aferente; se selectează
subtipul dorit cu click pe el. Alegerea
tipului şi a subtipului de diagramă se
poate face şi din fereastra de dialog
Inserare diagramă care se deschide la
apăsarea butonului
din meniul oricărui buton cu tipuri de
diagrame sau la click stânga pe butonul
din colţul dreapta jos al grupului
Diagrame. După cum se vede şi în
imaginea din stânga, fereastra de dialog Inserare diagramă conţine, în partea din
stânga, lista tipurilor de diagrame, iar în dreapta, subtipurile disponibile. Dacă se
foloseşte în mod frecvent un anumit tip de grafic, acesta se poate seta ca şi diagramă
implicită prin selectarea respectivului tip/ subtip şi apăsarea pe butonul din stânga-jos a
ferestrei Inserare diagramă.

Cu graficele se pot realiza operaţii de tip redimensionare, copiere, mutare,

ştergere:
• Redimensionare – se glisează unul din cei opt marcatori de pe marginile
graficului;
• Mutare/copiere – prin glisarea de o margine a diagramei (mutare) sau
prin glisarea de o margine a diagramei ţinând tasta Ctrl apăsată
(copiere); sau utilizând comenzile de mutare/ copiere cunoscute;
• Ştergere – prin apăsarea tastei Delete.

27
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007
6.2 Editarea graficelor
Modificarea graficelor, a componentelor acestora, se face selectând respectivul
grafic, după care se utilizează instrumentele de lucru cu graficele: tabul Instrumente
diagramă şi anume opţiunile puse la dispoziţie de secţiunile Proiectare, Aspect şi
Format.
Secţiunea Proiectare pune la dispoziţie următoarele opţiuni:

• Schimbarea tipului diagramei: secţiunea Tip → Modificare tip

diagramă: se deschide caseta de dialog Modificare tip diagramă, care
permite schimbarea tipului şi a subtipului diagramei.
• Salvarea unei diagrame ca şablon: grupul Tip → butonul Salvare ca
şablon:
o Salvarea unui nou şablon - se va face în dosarul cu Şabloane de
diagramă (fişierele salvate vor avea .crtx)
o Aplicarea unui şablon de diagrame - şabloanele create pot fi
utilizate la crearea unui grafic nou sau modificarea unuia existent
deschizându-le din directorul Şabloane al casetelor de dialog cu
tipuri de diagrame
o Ştergerea unui şablon - se deschide aceeaşi fereastră folosită la
inserarea unu grafic, click pe butonul Gestionare şabloane se
deschide directorul cu şabloane de diagrame, de unde se şterge
şablonul dorit.
• Schimbarea seriilor pe rânduri sau pe coloane: grupul
Date, butonul Comutare rând/coloană: datele
reprezentate pe axa X vor fi trecute pe axa Y şi invers.
• Modificarea datelor sursă ale
graficului: din grupul Date se apasă
butonul Selectare date; caseta de
dialog deschisă oferă mai multe
opţiuni: Interval date diagramă
(permite vizualizarea celulelor sursă
de date şi modificarea acestora);
Intrări legendă (conţine lista seriilor
de date reprezentate în grafic); Adăugare (adăugare serie de date);
Editare (modificarea valorilor seriei de date selectate sau a numelui
acesteia); Mutare în sus, Mutare în jos (iconiţele - au ca efect
reordonarea seriilor afişate); Etichete axă orizontală (permite definirea
etichetelor ce vor fi afişate pe axa orizontală, modificarea acestora
realizându-se prin opţiunea Editare); Celule ascunse şi goale (permite
configurarea afişării datelor ascunse şi a valorilor nule din seria afişată).
• Stabilirea unei scheme predefinite de afişare a componentelor unui
grafic prin folosirea secţiunii Aspecte diagramă. Schemele predefinite
28
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
oferă variante de afişare, amplasare, aspect, culoare
ale componentelor graficului cum ar fi titluri,
legende, tabel de date, etichete etc., iar folosirea
unei scheme predefinite se face alegând respectiva schemă din lista
oferită de secţiunea amintită.
• Stilul graficului poate fi ales din lista oferită în grupul Stiluri de
diagramă. Aceste stiluri diferă între ele prin fonturile, culorile, stiluri de
linii, efecte, alinieri
folosite în realizarea
diagramei.

Prin intermediul secţiunii Aspect se pot realiza mai multe operaţii asupra
diagramelor:

• Selectarea elementelor componente ale diagramei (Selecţie curentă →

lista derulantă Elemente diagramă).
• Formatarea elementelor diagramei (click pe butonul Formatare selecţie
duce la deschiderea ferestrei de dialog Formatare).
• Restaurarea formatării implicite a unui element selectat (Selecţie
curentă → butonul Reiniţializare pentru potrivire stil).
• Adăugare de elemente cum ar fi: imagini, forme desenate, casete de text
(Inserare → Imagine, Forme, Casetă text).
• Adăugare, eliminare, formatare de etichete pe grafic (Etichete →
butoanele Titlu diagrame, Titluri de axe, Legendă, Tabel de date,
Etichete de date etc., fiecare dintre aceste butoane afişând ferestre de
opţiuni specifice fiecărui element)
• Formatarea informaţiilor pe axe (Axe → buton Linii de grilă).
• Modificarea fundalului diagramei (butoanele din secţiunea Fundal).

Ultima secţiune a tabului Instrumente diagramă, Format, facilitează

realizarea următoarelor tipuri de operaţii asupra graficelor:

• Formatarea elementelor graficului cu un stil

predefinit (ce conţine setări de genul culoare şi
efecte de umplere, grosime, chenar, fonturi etc.).
• Aplicare de efecte textelor din casetele diagramei (folosind grupul
Stiluri WordArt).
• Dimensionarea suprafeţei graficului (secţiunea Dimensiune, casetele
Înălţime formă şi Lăţime formă).

29
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007

Capitolul 7. Pregătirea rezultatelor

7.1 Pregătirea imprimării

Setările privind dimensiunile paginii în vederea imprimării se pot accesa şi
modifica folosind butoanele grupate în tabul Aspect pagină.

Pentru a modifica marginile foii de lucru, se accesează din grupul Iniţializare

pagină butonul Margini. Se va deschide o listă cu opţiuni ce
pot fi aplicate asupra registrului curent (Normal, Lat,
Îngust) sau se pot defini exact dimensiunile dorite din
fereastra deschisă la alegerea opţiunii Margini
particularizate din lista respectivă. Aici se pot defini margini
particularizate pentru partea de sus, jos, stânga şi dreapta a
registrului.
Orientarea paginii se setează folosind
butonul Orientare din acelaşi grup (Iniţializare
Pagină). La apăsarea lui vor fi afişate două opţiuni: Portret şi Vedere.
Pentru a verifica dacă setarea a fost aplicată, se poate apăsa pe butonul
Examinare înaintea imprimării (buton Office → Imprimare) sau apăsând
combinaţia de taste Ctrl + F2.
Butonul Dimensiune din acelaşi grup (tabul Aspect pagină
→ grupul Iniţializare pagină) permite selectarea dimensiunii
paginii din lista apărută la apăsarea lui.
Mai multe dimensiuni pagină duce la
deschiderea ferestrei de dialog Iniţializare
pagină, tabul Pagină în care se pot seta
dimensiuni personalizate. Tot aici se pot
configura şi alte opţiuni ca de exemplu
scalarea la imprimare prin setarea
procentului la care va fi mărit sau micşorat
conţinutul registrului în vederea
imprimării, numărul de pagini din registru tipărite pe foaia de hârtie
etc.
Informaţiile
afişate în antetul şi
subsolul paginilor se
dovedesc foarte utile
în organizarea foilor listate. Pentru a introduce date în aceste zone, se selectează tabul
Inserare, grupul
Text, butonul Antet
şi subsol. Modul de
afişare al registrului se va schimba ca în imaginile alăturate, făcând posibilă
30
 Modulul 4 – Microsoft Excel 2007
introducerea de informaţii în antetul sau subsolul registrului de lucru. Informaţiile pot fi
texte obişnuite introduse de la tastatură sau câmpuri cu diverse informaţii predefinite,
ce pot fi inserate cu ajutorul butoanelor grupului Elemente antet şi subsol, cum ar fi:
• butoanele Antet şi Subsol deschid liste cu informaţii predefinite ce pot
fi inserate în casetele de antet, respectiv de subsol;
• butonul Număr de pagină inserează numărul paginii;
• butonul Număr de pagini adaugă numărul total de pagini;
• butonul Data curentă importă data curentă;
• butonul Ora curentă introduce ora curentă;
• butonul Cale fişier afişează calea către şi numele registrului curent;
• butonul Nume fişier adaugă numele registrului curent;
• butonul Nume foaie scrie numele foii de calcul;
• butonul Imagine inserează o imagine dintr-un fişier;
• butonul Formatare imagine deschide o fereastră cu opţiunile de
formatare ale imaginii inserate
Saltul de la antet la subsol se poate face din grupul Navigare cu ajutorul
butoanelor Salt la antet şi Salt la subsol.
Ultimul grup din tabul Proiectare numit Opţiuni, oferă posibilitatea unor setări
suplimentare pentru antet şi subsol:
• Prima pagină diferită elimină antetul şi subsolul deja create de pe
prima pagină în eventualitatea introducerii altora noi.
• Paginile pare diferă de cele impare face ca antetul şi subsolul să fie
diferite pe paginile pare şi pe cele impare.
• Scalare la document are ca efect ajustarea automată a antetului şi
subsolului cu acelaşi factor de scalare ca şi foaia de calcul.
• Aliniere la marginile paginii duce la alinierea marginilor antetului şi
ale subsolului cu marginile stânga şi dreapta ale paginii.
Din zona de antet sau din cea de subsol se
iese cu un click într-o celulă a foii de calcul. În
modul de vizualizare Normal se ajunge folosind
butonul Normal din grupul Vizualizare registre
de lucru, tabul Vizualizare.
Antetul şi subsolul mai pot fi create sau
modificate şi din fereastra de dialog Iniţializare
pagină, tabul Antet/Subsol (deschisă din tabul
Aspect pagină, grupul Iniţializare pagină,
butonul din dreapta jos a grupului respectiv). Aici
se pot introduce diverse informaţii folosind listele
de informaţii predefinite oferite de butoanele Antet
particularizat… şi Subsol particularizat….

31
Modulul 4 - Microsoft Excel 2007

7.1 Imprimarea
Înainte de a imprima un document, este necesară realizarea unor verificări cu
privire la: corectitudinea calculelor şi funcțiilor, aşezarea în pagină a informaţiilor etc.
Se poate previzualiza documentul tipărit accesând modul de vizualizare Examinare
înaintea imprimării prin accesarea opţiunii cu acelaşi nume din meniul deschis la
alegerea secţiunii Imprimare a meniului generat de apăsarea butonului Office, sau prin
apăsarea combinaţiei de taste Ctrl+F2. Butoanele disponibile în acest mod permit:
• Imprimarea documentului
(apăsarea butonului
Imprimare duce la
deschiderea ferestrei de
dialog Imprimare);
• Iniţializare pagină (se deschide fereastra cu setările dimensiunilor
paginii de imprimat);
• Panoramarea documentului (accesarea acestui buton duce la
dimensionarea la 100% a documentului respectiv);
• Afişarea marginilor (afişează liniile de margine ale foii de lucru
permiţând redefinirea facilă a marginilor prin simpla agăţare şi tragere
cu mouse-ul a respectivelor linii);
• Salt la pagina anterioară/ următoare.
Ieşirea din modul Examinare înaintea imprimării se fac prin intermediul
butonului Închidere Examinare înaintea imprimării.
După efectuarea tuturor configurărilor şi verificărilor necesare înaintea
imprimării, se poate efectiv trece la imprimarea
fişierului. Pentru accesarea ferestrei de dialog
Imprimare se poate utiliza combinaţia de taste
Ctrl+P sau se apasă pe butonul Office →
Imprimare → Imprimare. În această fereastră se
pot introduce opţiuni ca de exemplu:
• imprimanta la care se face tipărirea (se
selectează din lista de imprimante
instalate în sistem sau în reţea, căsuţa Nume);
• zona de imprimat (toate paginile din document sau anumite pagini);
• ce se imprimă: selecţia făcută cu mouse-ul, foile active, tot registrul de
lucru);
• numărul de copii ce for fi imprimate;
• imprimarea documentului într-un alt fişier în scopul tipăririi
documentului la un alt calculator sau pentru o tipărire ulterioară;
• asamblarea sau nu a exemplarelor imprimate.
O altă modalitate de a imprima doar o anumită zonă de date
este cea prin selectarea celulelor ce urmează a fi imprimate şi
apelarea opţiunii Stabilire zonă de imprimat din tabul Aspect
pagină, grupul Iniţializare pagină, butonul Zonă de imprimare. Pentru imprimare se
foloseşti, bineînţeles, funcţia Print.
32