AMBALAJE PENTRU PRODUSE HORTICOLE

Produsele horticole în toate fazele fluxului tehnologic, de la recoltare până la desfacere sunt însoţite
permanent de recipienţi în care sunt stocate (aşezate) şi care poartă numele de ambalaje. Acestea au diferite moduri
de întrebuinţare pe parcursul acestui flux, ceea ce a determinat diversificarea lor din punct de vedere al capacităţii
lor de stocare şi al dimensiunilor. Capacitatea ambalajelor se află în corelaţie directă cu gradul de perisabilitate al
produselor şi cu natura acestora, pentru a le asigura menţinerea calităţii şi evitarea deprecierilor de ordin cantitativ
şi calitativ. În fluxul tehnologic de menţinere a calităţii produselor horticole după recoltare sau după depozitarea
temporară sau de lungă durată, operaţiilor de condiţionare le urmează cele de ambalare pentru comercializare en-
gross sau pentru aprovizionarea magazinelor pentru comercializare en-detail.
Ambalajul reprezintă totalitatea elementelor constituite într-un complex funcţional destinat să cuprindă
sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, în vederea asigurării calităţii şi integrităţii acestora în
cursul manipulării, transportului, desfacerii şi consumului (Tudor A. T, 1990, Gherghi, A., 1999).
Ambalajul, prin funcţiile sale, trebuie să evidenţieze calitatea produsului ambalat şi să-i asigure menţinerea
acesteia, să permită inscripţionarea mesajului de publicitate, să aibă o tară cât mai redusă corelată cu o rezistenţă
cât mai bună, să aibă un preţ de cost cât mai redus, să poată fi utilizat un timp cât mai îndelungat şi să uşureze
operaţiile de manipulare şi transport. La aceste condiţii de care trebuie să se ţină seama la fabricarea unui ambalaj,
care sunt de fapt premizele promovării lui, este absolut necesar a se lua în calcul şi estetica acestuia.
În funcţie de participarea şi rolul pe care îl au ambalajele în tehnologiile de valorificare a produselor
horticole, acestea sunt:
- ambalaje de recoltare – reprezentate de lădiţe, lăzi-paletă, găleţi, coşuri, saci de diverse tipuri, etc.;
recoltarea produselor horticole din grupa celor extrem de perisabile şi foarte perisabile deoarece nu suportă
manipulări suplimentare, se face direct în ambalajele de desfacere;
- ambalaje de transport şi depozitare, reprezentate de diverse tipuri de lăzi, sunt o categorie separată,
specifice pentru mai multe produse; paletele de depozitare sau lăzile paletă de diverse tipuri, asigură o eficienţă
economică şi o productivitate sporită în faza transportului şi depozitării, datorită capacităţii lor ridicate de
manipulare mecanizată şi de păstrare modernizată; ele se pot constitui prin asociere în unităţi de încărcătură
paletizată, în vederea lotizării pentru expediere;
- ambalaje de desfacere – reprezentate de cele pentru preambalare (pungi din hârtie sau polietilenă,
pelicule plastice, săculeţi sau saci din plasă textilă sau material plastic) şi de cele confecţionate din material lemnos
sau plastic cu capacitate de 6-30 kg;
Ambalajele de-a lungul existenţei lor au un circuit comun cu tehnologia de valorificare a produselor pe care
le conţin. Circuitul acestora are însă şi fazele lui proprii, specifice, acestea identificându-se în transportul
ambalajelor goale, depozitarea, repararea, dezinfectarea, sortarea şi reformarea după terminarea unui anumit număr
de cicluri de folosire. O problemă care trebuie rezolvată este cea a reciclării ambalajelor, la care soluţia este
biodegradabilitatea, care în condiţii impuse de legislaţia actuală de protejare a mediului ambiant, devine o
caracteristică obligatorie a oricărui tip de ambalaj.
În funcţie însă,de circuitul lor în procesul valorificării produselor horticole, ambalajele pot fi clasificate şi
în:
- ambalaje recuperabile – reprezentate de ambalaje de manipulare şi transport şi ambalaje de depozitare
care sunt folosite mai multe cicluri;
- ambalaje de „tip pierdut” – folosite o singură dată în reţeaua de desfacere, nerecuperabile.

8.1. Ambalaje folosite pentru valorificare; dimensiunile şi polivalenţa ambalajelor

Există tendinţa în etapa actuală de creare a ambalajelor cu folosire polivalentă, cu dimensiuni constante ale
bazei, de formă paralelipipedică, cu avantaje la stivuire şi prezentare. Dimensionarea ambalajelor a fost
reglementată prin aderarea ţării noastre la Protocolul de la Geneva şi rezoluţiile ulterioare din anii 1954-1964-1977.
Polivalenţa şi diversificarea sunt tendinţe numai aparent contradictorii în proiectarea şi producerea
ambalajelor destinate ambalării produselor horticole (Beceanu, D.,2003).
Există tendinţa uniformizării şi unificării producţiei de ambalaje, precum şi utilizarea unor tipuri
universale, de bază, cu avantajele bine cunoscute ale acestora, prefigurându-se trei categorii funcţionale mai
importante.
- ambalaje de preluare – transport – depozitare (palete şi lăzi paletizabile, lăzi paletă de mare capacitate,
rezistente) cu durată mare de refolosire, cu avantaje privind stivuirea la încărcături maxime şi uniformizarea
factorilor regimului de depozitare;

1
 - ambalaje de desfacere, uşoare, servind tot mai des la preambalare, cu un aspect comercial atrăgător
pentru clienţi şi fără returnarea sau reutilizarea lor;
- ambalaje pentru export, rezistente la stivuire, uşoare şi cu o singură utilizare, fără returnare la exportator.
În funcţie de dimensiunile exterioare maxime ale bazei (toleranţe admise de – 10 mm) ambalajele existente
sunt grupate în trei categorii (tabelul 8.1.).

Tabelul 8.1.
Categorii de ambalaje

Dimensiuni (mm)
Specificare
Lungimea x Lăţimea
600 x 400;
Ambalaje cu titlu definitiv 500 x 300;
400 x 300;
500 x 400;
Ambalaje cu titlu experimental
850 x 350;
560 x 350;
Ambalaje cu titlu tranzitoriu 570 x 380;
440 x 300;

Variabilitatea înălţimii ambalajelor este determinată de mai mulţi factori, dintre care mai importanţi sunt
felul materialelor folosite pentru confecţionarea acestora şi natura produselor.
Pentru produsele horticole excesiv de perisabile şi foarte perisabile (legumele frunzoase, căpşunile,
zmeura, piersicile, cireşele, vişinele, prunele, castraveţii, dovleceii, etc.) înălţimea interioară optimă a ambalajelor
variază între 50-120 mm. Pentru cele perisabile şi mai puţin perisabile (ceapa, cartofii, ridichile negre,
rădăcinoasele, sfecla roşie, vinetele, ardeiul gras şi gogoşar, merele, perele, gutuile, etc.), înălţimea interioară a
ambalajelor este cuprinsă în limitele 120-620 mm.
Materialele utilizate pentru confecţionarea ambalajelor sunt lemnul, cartonul, materialele plastice. În
funcţie de rezistenţa lor, înălţimea ambalajelor este mai mare sau mai mică, în ordinea rezistenţei clasându-se
materialul plastic, lemnul şi cartonul.

Criterii de clasificare ale ambalajelor

La ora actuală, ambalajele utilizate pentru valorificarea produselor horticole în stare proaspătă se deosebesc
unele faţă de altele după anumite particularităţi care le şi clasifică.
Tabelul 8.2.
Criterii de clasificare a ambalajelor

Criterii de
Tipul ambalajului Caracteristici şi particularităţi de utilizare
clasificare
- confecţionate din componente din lemn asamblate prin cuie şi agrafe, prin
Fixe
turnare în matriţe (cele din material plastic şi din metal);
(Exemplu – lăzi tip P, D, V, C, S)
- sunt lipsite de posibilitatea de demontare şi pliere;
Modul de Pliabile
construcţie (Exemple – lăzi din carton pentru
- confecţionate din elemente uşor pliabile în timp foarte scurt;
valorificarea castraveţilor de seră şi a
- se transportă şi se depozitează în stare pliată.
florilor şi lada paletă pliabilă din
metal)
- confecţionate din material lemnos, material plastic, metal şi carton, prin
Propriu-zise: au marginile
asamblare; se compun din 2 panouri laterale, 2 panouri la capete, 1 panou
superioare ale pereţilor laterali şi a
la bază (fundul ambalajului) şi 1 panou cu rol de capac;
celor de la capete la acelaşi nivel
- panourile sunt confecţionate din lamele şi şipci de dimensiuni specifice
(fig. 8.)
Forma tipului de ambalaj; între lamele se lasă interspaţii pentru schimbul de
(Exemplu – lăzile tip P, D, model I şi
temperatură şi componentele atmosferei din interiorul ambalajului şi cea
II, lăzile paletă, etc.; se pot stivui
din mediul exterior şi a spaţiului de păstrare;
după sistemele lax, compact, mixt şi
- în cazul stivuirii compacte aerisirea produselor este slabă, datorită
cu canal de aerisire)
spaţiilor mici dintre ambalajele din interiorul stivei.

2
 Criterii de
Tipul ambalajului Caracteristici şi particularităţi de utilizare
clasificare
Platou: au pereţii de la capete mai
- pereţii sunt confecţionaţi din 1-3 lamele de dimensiuni şi cu interspaţii
înalţi decât cei laterali (fig. 8. ), se
variabile, iar la capete au câte 2 şipci verticale, numite picioruşe, unite la
stivuiesc după sistemele compact şi
unele tipuri cu o traversă din lemn, cu rol de mâner.
cu canal de aerisire
Folosire specială
(Exemplu – lada tip VII pentru salata - servesc de cele mai multe ori pentru un singur produs horticol care face
de seră, coşuleţele din plastic pentru parte din grupa celor extrem de perisabile şi foarte perisabile (căpşuni,
Modul de căpşuni, ambalajele din carton pentru zmeură, mure, salată, flori, etc.)
folosire flori)
- sunt cele mai numeroase ambalaje şi se folosesc pentru mai multe
Folosire polivalentă
produse (rădăcinoase, ceapa uscată, pătlăgele vinete, gutui, mere, pere,
(Exemplu – lada tip P)
etc.)
- au pereţi netezi, sunt rezistente şi uşor de manipulat;
- au capacităţi mici, de la 0,5 până la 5-6 kg şi chiar mai mult;
De recoltare
- se confecţionează din lemn, material plastic, pânză, împletitură de nuiele
(coşuri).
Funcţia în - sunt concepute şi realizate pentru îndeplinirea funcţiilor de unitate
faza de De transport independentă de manipulare, transport şi eventual depozitare sau ca o
valorificare componentă a unei unităţi de încărcătură;
- au capacitate mare, sunt rezistente, refolosibile, paletizabile, asigurând
De depozitare
stivuiri până la 6,6 m înălţime;
- sunt aspectuoase, uşoare, permit aprecierea vizuală a produsului horticol,
Pentru desfacere
îndeplinind parţial şi funcţia de reclamă.
- se folosesc la produsele care se preambalează;
- sunt reprezentate de pungi din material plastic, cu capacităţi variabile:
0,250-1,0-2,0 kg şi prin săculeţi şi saci din fibre naturale sau sintetice cu
capacităţi de 2,0-3,0-20,0-25,0 kg;
Cu încărcătură egalizată - mai fac parte din această categorie şi ambalajele din carton şi lemn
folosite pentru exportul strugurilor, castraveţilor, tomatelor, ardeiului gras,
Încărcătura
etc.;
- egalizarea greutăţii ambalajelor cu produse horticole se face prin cântărire
exactă.
- se foloseşte pentru valorificarea produselor pe piaţa internă;
Cu încărcătură neegalizată - cantitatea de produse diferă de la un ambalaj la altul;
- este necesară folosirea la capacitatea maximă.
- sunt confecţionate pentru a fi folosite un anumit număr de cicluri stabilit
de standardul de confecţionare, după care se casează sau se reformează;
- se manipulează cu grijă, atât goale, cât şi pline, pentru a nu se deteriora
Ambalaje refolosibile
înaintea termenului de casare;
Durata de - pe parcursul folosirii sunt necesare reparaţii cu aceleaşi elemente din care
folosire au fost confecţionate;
- impropriu numite de „tip pierdut” intră în posesia beneficiarului odată cu
produsele pe care le conţin;
Ambalaje cu unică folosire
- sunt reprezentate de ambalajele folosite la export şi cele destinate
preambalării;
Fără capac - se folosesc pentru majoritatea produselor;
Prezenţa
- se folosesc într-un număr restrâns de situaţii, şi anume la lăzile tip P, D, I şi
capacului Cu capac
cele din carton care au capac telescopic sau rabatabil;
- sunt cele mai utilizate şi se folosesc pentru transport şi depozitare. În
Din lemn
anumite cazuri, unele se folosesc şi ca ambalaj de recoltare;
- materialul plastic este folosit ca înlocuitor al lemnului, având avantaje ca
Din material plastic cele privitoare la: tara ambalajului care este mai redusă şi care nu se
Materialul modifică, pereţii sunt netezi, spălarea şi dezinfectarea se face uşor, etc.
din care
- fac parte din categoria ambalajelor nerefolosibile sau de tip pierdut, fiind
sunt Din carton
utilizate la exportul legumelor de seră cum sunt castraveţii şi ardeiul gras.
confecţionate
- se prezintă ca plase şi pânză de cânepă, iută, bumbac, din care se fac saci şi
Din fibre textile
săculeţi de forme şi mărimi variabile;
- metalul este folosit mai rar la confecţionarea ambalajelor fixe, ca de
Din metal
exemplu lada paletă pliabilă.

3
 8.1.1. Ambalaje confecţionate din lemn
Materialul lemnos este cel mai mult folosit la confecţionarea ambalajelor. Lăzile din lemn sunt cele mai
utilizate, folosindu-se în special pentru transportul şi depozitarea produselor horticole, iar în anumite cazuri şi
pentru recoltarea acestora.
Lemnul prezintă o serie de dezavantaje, dintre care enumerăm: măreşte tara sau greutatea proprie
ambalajelor în raport cu capacitatea lor; necesită multe operaţii pentru confecţionarea lor, care implică mână de
lucru şi consum de energie; ambalajele sunt fixe sau de tip rigid; ocupă un volum mare de spaţiu în timpul
transportului şi depozitării; tara ambalajelor este variabilă cu condiţiile de mediu, lemnul absorbind apa; lemnele
care formează pereţii ambalajelor nu sunt totdeauna perfect netede şi vatămă produsele; estetica de prezentare este
deficitară, iar mesajele publicitare lipsesc, etc.
Pentru confecţionarea ambalajelor se foloseşte lemnul de fag, însă se consideră că cel mai bun este lemnul
de tei şi plop.
În tabelele 8.4. şi 8.5. sunt descrise pe scurt ambalajele confecţionate din lemn folosite pentru valorificarea
legumelor şi fructelor şi, respectiv, capacitatea lor pentru acestea.

Fig. 8.1. Lăzi paletă pentru recoltarea, transportul şi valorificarea produselor

horticole

Fig. 8.2. Tipuri de ambalaje din lemn folosite pentru recoltarea, transportul şi
depozitarea produselor horticole

4
 Fig. 8.3. Tipuri de lăzi şi lădiţe din lemn folosite pentru ambalarea legumelor şi
fructelor

Tabelul 8.4.
Ambalaje din lemn folosite pentru valorificarea legumelor şi fructelor
Tipul Dimensiuni Capacitate Tara
Caracteristici
ambalajului L/l/h (mm) (kg) (kg)
- refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare pentru
600/400/318 7-40 5,0-6,0 produse mai puţin perisabile şi unele perisabile (tabelul 8.5.), ambalarea
salatei şi ambalaj suport pentru produsele preambalate;
- aranjare pe paleta de uz general 4 în - confecţionată sub formă de panouri care se asamblează, folosind la
Lada tip P
plan orizontal/4 nivele = 16 ambalaje; colţuri şi la fixarea fundului bandă de oţel cu rol de mărire a rezistenţei;
(STAS
paleta de depozitare 5 orizontal/4 - pentru transportul şi depozitarea lăzilor goale se fac pachete de câte 3 (o
4624/71)
nivele = 20 ambalaje; ladă cu lungimea în alte două faţă în faţă);
- la 1 m2 suprafaţă depozitată = 4-16 - dezavantaje: tara ridicată necesitând efort fizic la manipulare şi lipsa
lăzi; unor mânere.
- la 1 m3 volum depozitat = 13 lăzi
Lada tip D 600/400/262 9-30 4,5 - refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare pentru
(STAS produse mai puţin perisabile şi unele perisabile.

5
 Tipul Dimensiuni Capacitate Tara
Caracteristici
ambalajului L/l/h (mm) (kg) (kg)
4624/71) - aranjare pe paleta de uz general după - concepută ca înlocuitoare a lăzii de tip P prezentând în plus la partea
sistemul în coloană câte 5 în plan superioară a capetelor o degajare de formă dreptunghiulară, cu rol de
orizontal /4 nivele = 20 ambalaje; pe mâner;
paleta de depozitare după sistemul - pereţii ambalajului sunt confecţionaţi din scândurele distanţate le 0,3-1,0
ţesut câte 5 în plan orizontal / 5 nivele cm una de alta, iar pentru a mări rezistenţa, elementele de structură se
= 25 ambalaje; întăresc folosind bandă de oţel la colţuri şi la fixarea fundului de pereţii
- la 1 m2 suprafaţă depozitată = 4 -16 laterali;
lăzi; - pentru transport şi depozitare, ambalajele goale se fac pachete câte 3;
- la 1 m3 volum depozitat = 16 lăzi. - având o tară şi capacitate mai mică prezintă avantajul că se manevrează
mai uşor decât lada tip P.
Lada tip V
- refolosibilă, de tip platou, concepută pentru a fi folosită la ambalarea şi
(STAS 600/400/355 13-30 4,5
depozitarea legumelor cu metabolism intens;
4624/71)
- ocupă integral suprafaţa paletelor de
uz general pe care se aranjează după - picioruşele depăşesc marginile ambalajului cu 55 mm, înălţimea utilă a
sistemul în coloană, 4 în plan ambalajului este de 300 mm.
orizontal/4 nivele, 5 în plan orizontal - distanţa dintre scândurele este de 3 cm.
/4 nivele pe paleta de depozitare.
- refolosibilă, de tip platou, de transport şi depozitare pentru produse
600/400/188 10-15 2,8
foarte perisabile şi perisabile.
- ocupă integral suprafaţa paletelor de - înălţimea utilă =188 mm;
Lada tip C uz general şi de depozitare, paletizate - picioruşele depăşesc marginile şi sunt unite cu o traversă cu rol de
(STAS după sistemul în coloană; mâner;
4624/71) - la 1 m2 suprafaţă depozitată = 4,16 - la locul de îmbinare a picioruşului cu traversa şi la partea superioară a
lăzi; acesteia s-a practicat o degajare dreptunghiulară în care se fixează capătul
- la 1 m3 volum depozitat = 22 lăzi. inferior al picioruşului lăzii aşezate deasupra , se asigură astfel o
stabilitate a ambalajelor stivuite.
500/300/167 8 1,6 - refolosibilă, de tip platou, de transport şi depozitare;
- ocupă integral suprafaţa paletei de - se aseamănă cu lada tip C, faşă de care prezintă volum, dimensiuni şi
depozitare şi 97% suprafaţa paletei de capacitate mai reduse;
Lada tip S uz general, paletizate după sistemul în - înălţimea utilă = 100 mm.
(STAS coloană pe palete cu montanţi;
4624/71) - la 1 m2 suprafaţă de depozitare = 6,6
ambalaje;
- la 1 m3 volum depozitat = 41,6
ambalaje.
- refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare a produselor
1200/1000/735 300-450 55
Ladă paletă perisabile şi mai puţin perisabile;
pentru fructe - se stivuieşte, în spaţiile de depozitare, - lada propriu-zisă are fixată la partea inferioară o paletă cu 2 intrări; este
(N.I.D. compact pe 8-9 nivele, iar în confecţionată din lemn de răşinoase;
1836/78) mijloacele de transport pe 1-2 nivele - înălţimea utilă = 620 mm;
- se manipulează cu mijloace manuale şi mecanice de transport.
- refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare a produselor
Ladă paletă perisabile şi mai puţin perisabile;
pentru
1200/1000/905 350-500 57
legume
(N.I.D.
1836/78)
- se stivuieşte, în spaţiile de - se aseamănă cu lada paletă pentru fructe, ca formă şi dimensiuni ale
depozitare, compact pe 8-9 nivele, iar bazei, dar are înălţimea mai mare;
în mijloacele de transport pe 1-2 - se manipulează cu mijloace manuale şi mecanice de transport.
nivele
- înălţimea utilă =760mm;
- refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare a produselor
1200/1000/400 150-250 40
Lada paletă perisabile şi mai puţin perisabile;
joasă - înălţimea utilă = 300 mm; - dimensiuni le bazei sunt identice cu ale celorlalte lăzi paletă;
prezintă avantajul că se poate manevra uşor.
Ladă paletă - refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare a produselor
1200/1000/735 285-380 47
cu 4 intrări perisabile şi mai puţin perisabile;

6
 Tipul Dimensiuni Capacitate Tara
Caracteristici
ambalajului L/l/h (mm) (kg) (kg)
- înălţimea utilă =590mm; - se confecţionează din lemn de răşinoase şi fag sub formă de panouri care
se asamblează şi prezintă o paletă cu 4 intrări fixată la baza lăzii;
- avantaje: se manipulează uşor cu electro şi motostivuitorul.
- refolosibilă pe plan intern şi pierdut le export, ambalaj propriu-zis, de
570/350/236 18-20 2,8
transport şi depozitare a fructelor semniţoase;
- prin paletizare ocupă 99,71% - ambalajele goale se fac pachete de câte 3, introducând 1 ambalaj pe
Ladă tip I suprafaţa paletei de depozitare şi lungime între alte 2 ambalaje aşezate faţă în faţă..
(STAS 83,1% paleta de uz general;
1247/76) - în cazul stivuirii compacte la 1 m2
suprafaţă de depozitare = 5 ambalaje
iar la 1 m3 volum depozitat = 21
ambalaje.
- refolosibilă pe plan intern şi de tip pierdut la export, de tip platou, de
570/350/266 8-14 2
valorificare a legumelor la export.
Ladă tip II - înălţimea utilă =205 mm; - pereţii ambalajului sunt alcătuiţi din 3 lamele distanţate la 10-15mm una
(STAS de alta şi fixate de picioruşe prin agrafe; la capete picioruşele sunt unite cu
1247/76) o traversă de lemn, cu rol de mâner;
- avantaje: datorită numărului redus de elemente de construcţie şi a
interspaţiilor conferă o bună aerisire .
- refolosibil pe plan intern, de tip platou folosit la exportul fructelor excesiv
570/350/135 7-10 1,3
şi foarte perisabile.
- pe palete se stivuieşte după sistemul - pereţii laterali sunt formaţi dintr-o singură lamelă cu lăţimea de 70 mm;
Ladă tip III în coloană; - picioruşele depăşesc înălţimea utilă şi sunt unite cu câte o traversă cu rol
(STAS - prin paletizare pe palete cu montanţi de mâner.
1247/76) ocupă parţial suprafaţa peletei de uz
general 83,1% şi în proporţie de
99,7% suprafaţa paletei de
depozitare.
- refolosibil pe piaţa internă pentru unele legume şi fructe foarte perisabile
400/300/135 5-6 0,9 şi perisabile şi de tip pierdut la export pentru tomate şi struguri de masă, de
Ladă tip IV tip platou, de transport şi depozitare.
(STAS - ocupă integral suprafaţa paletelor de - pereţii sunt formaţi dintr-o singură lamelă cu lăţimea de 80 mm, care
1247/76) uz general şi de depozitare; reprezintă înălţimea utilă;
- se paletizează pe palete cu montanţi - picioruşele depăşesc înălţimea utilă, fiind unite cu o traversă de lemn cu
după sistemul în coloană. rol de mâner.
- refolosibil, de tip platou, de transport şi depozitare pentru legume pe piaţa
500/300/215 8-12 1,5
internă şi la export.
- se stivuieşte după sistemul în - pereţii laterali şi capetele sunt confecţionate din 2 lamele distanţate la 25-
Ladă tip V
coloană; 30mm;
(STAS
- ocupă integral suprafaţa paletei de - picioruşele depăşesc marginile ambalajului şi sunt unite cu o traversă de
1247/76)
depozitare şi parţial suprafaţa paletei lemn cu rol de mâner;
de uz general - 93,7%.
- înălţimea utilă = 140 mm.
Ladă tip VI - refolosibil, de tip platou, pentru valorificarea fructelor servind ca suport
550/350/111 5-5,5 0,8
(STAS pentru platourile alveolare sau a coşuleţelor.
1247/76) - se stivuieşte după sistemul în - pereţii sunt alcătuiţi dintr-o singură lamelă cu lăţimea de 50 mm, care
coloană; reprezintă înălţimea utilă.
- ocupă 80,2% din suprafaţa paletei
de uz general şi de depozitare.
Ladă tip VII - refolosibil, de tip platou, de transport şi de depozitare pentru salata de
(N.T.R nr. 600/400/205 6 1,2 seră.
1/81 MAIA)
- se stivuieşte după sistemul în - pereţii sunt alcătuiţi din câte 2 lamele cu interspaţii între ele de 60mm;
coloană; - picioruşele depăşesc nivelul pereţilor şi sunt unite cu câte o traversă.
- ocupă integral suprafaţa paletei de - avantaje: asigură suprafaţă mare de contact a produselor cu aerul folosit
uz general şi de depozitare. ca agent de răcire.
- înălţimea utilă= 140 mm.

Ladă tip VIII 595/385/170 8-10 1,5-1,7 - de tip platou, folosit pentru exportul gulioarelor de seră;

7
 Tipul Dimensiuni Capacitate Tara
Caracteristici
ambalajului L/l/h (mm) (kg) (kg)
(LEG 1 ) - se stivuieşte după sistemul în - confecţionată din lemn de brad;
coloană, formând stive compacte şi - are formă paralelipipedică, pereţii fiind confecţionaţi din câte două
mai rar cu canal de aerisire; scândurele distanţate la 1,5-2 cm, iar fundul este format din patru
- nu ocupă integral suprafaţa paletelor scândurele;
de depozitare şi de uz general. - picioruţele depăşesc marginile lăzilor cu 4,5 cm;
- elementele constitutive se asamblează cu agrafe.
Ladă tip IX 595/385/200 10-12 1,9-2,1 - de tip platou, folosit pentru exportul gulioarelor de seră;
(LEG 2) - se stivuieşte după sistemul în - se aseamănă cu lada de tip VIII, cu deosebirea că pereţii sunt formaţi din
coloană, formând stive compacte şi trei scândurele, iar înălţimea este mai mare.
mai rar cu canal de aerisire;
- nu ocupă integral suprafaţa paletelor
de depozitare şi de uz general.
- capacitate 10-12 kg. - are formă de trunchi de piramidă.

Tabelul 8.5.

Capacitatea şi produsele pentru care se folosesc lăzile din lemn

Lada tip Produsul Capacitatea (kg) Produsul Capacitatea (kg)

Ardei gras 18 Castraveţi câmp 30
Mazăre verde păstăi 25 Morcovi 35
Fasole păstăi 20 Cartofi 35
Vinete 20 Ceapă uscată 35
P
Conopidă 20 Sfeclă roşie 26
Verdeţuri 15 Mere 25
Frunzoase 12 Pere 28
Dovlecei 26
Ardei gras 15 Castraveţi câmp 26
Mazăre verde păstăi 20 Morcovi 25
Fasole păstăi 17 Cartofi 30
D Vinete 17 Ceapă uscată 30
Conopidă 14 Dovlecei 20
Verdeţuri 12 Mere 21
Frunzoase 9 Pere 25
Conopidă 22 Frunzoase 13
V
Verdeţuri 17 Sfeclă roşie 30
Tomate 14 Struguri 13
Cireşe 12 Caise 13
C
Vişine 12 Prune 13
Căpşuni 10 Piersici 13
Tomate 9 Struguri 8
Cireşe 8 Caise 8
S
Vişine 8 Prune 9
Căpşuni 8 Piersici 8
Mere 300 Ceapă uscată 350
Ladă paletă Morcovi 360 Sfeclă roşie 300
Cartofi 450
Ardei gras 8 Varză timpurie 10
II Ardei kapia, gogoşar 10-12 Praz 8
Conopidă 10 Morcovi 12-14
Tomate 8 Căpşuni 7
III Cireşe 8 Struguri 8
Vişine 10 Caise 8
Tomate 6 Prune 5
IV Căpşuni 5 Caise 5
Struguri 6
Ardei gras 8 Castraveţi de câmp 10-12
V Mazăre verde păstăi 8 Pepeni galbeni
Fasole verde păstăi 8 8

8.1.2. Ambalaje confecţionate din material plastic

Înlocuitoare ale materialului lemnos, pentru confecţionarea ambalajelor sunt folosite şi materialele plastice, care au
o serie de avantaje, cum sunt: reduc tara ambalajelor, nu îşi modifică tara, pereţii sunt netezi, se spală şi se
dezinfectează rapid şi uşor, se repară uşor printr-o sudură specifică plasticului, etc. Pentru ambalajele şi materialele
auxiliare de ambalare se folosesc ca materiale plastice policlorura de vinil, polietilena de înaltă densitate,

8
polistirenul şi polistirenul expandat (pentru ambalaje rigide) şi polietilena de joasă densitate pentru ambalaje
flexibile.
Aceste ambalaje se utilizează la valorificarea fructelor şi legumelor pe piaţa internă (fig. 8.4., tabelul 8.6.).
Suprafaţa de aerisire este uniform repartizată pe toate părţile componente ale ambalajelor.

Fig. 8.4. Tipuri de ambalaje de plastic

Tabelul 8.6.
Ambalaje din material plastic folosite pentru valorificarea legumelor şi fructelor
Tipul Dimensiuni (mm) Capaci- Tara
ambala- L/l/h tate (kg) Caracteristici
jului (kg)
0 1 2 3 4
- refolosibilă, de tip platou, transport şi depozitare pentru produse horticole
500/300/115 5-6 0,6
excesiv de perisabile şi foarte perisabile;
- înălţimea utilă = 80 mm - prezintă la colţuri picioruşe, de formă tronconică, cu diametrul mai mare la
Model I - se stivuieşte după sistemul în partea de jos, goale în interior, care depăşesc marginile ambalajului cu 2 cm la
(STAS
8774/70)
coloană; partea superioară şi 1,5 cm la cea inferioară;
- ocupă integral suprafaţa paletei de -avantaje: asigură stabilitate la stivuire, datorită întrepătrunderii picioruşelor;
depozitare şi în proporţie de 93,7%
pe cea de uz general.
600/400/170 10-12 - refolosibilă, de tip platou, transport şi depozitare pentru produse horticole
excesiv de perisabile şi foarte perisabile;
Model II - înălţimea utilă = 120 mm - prezintă la colţuri patru picioruşe de formă cilindrică, goale în interior;
(STAS - se stivuieşte după sistemul în - pentru a mări rezistenţa lăzii, la cele patru colţuri de la marginea superioară,
8774/70) coloană; de o parte şi de alta a lăzilor, pereţii sunt plini şi ajung până la nivelul superior
- ocupă integral suprafaţa paletei de al acestora.
depozitare şi de uz general. -avantaje: asigură stabilitate la stivuire, datorită întrepătrunderii picioruşelor;
600/400/262 9-30 2,8 - refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare pentru produse mai
puţin perisabile şi unele perisabile.
Model - la 1 m2 suprafaţă depozitată = 4,16 - prin construcţie pe pereţii laterali s-a lăsat câte un gol de formă
III lăzi; dreptunghiulară, cu rol de mâner;
(STAS - la 1 m3 volum depozitat = 16 lăzi; - suprafaţa exterioară a ambalajului prezintă o reţea de nervuri care conferă
8774/70) - ocupă integral suprafaţa paletelor rezistenţă;
de uz general şi depozitare. - dezavantaje: având colţurile rotunjite (particularitate de construcţie), rezistenţa
la stivuire este mai redusă;
Model 600/400/262 9-30 2,8 - refolosibilă, ambalaj propriu-zis, de transport şi depozitare pentru produse mai
IV puţin perisabile şi unele perisabile.

9
 (STAS - la 1 m2 suprafaţă depozitată = 4,16 - formă îmbunătăţită a modelului III din plastic, are colţurile drepte, iar pe
8774/70) lăzi; verticală prezintă nervuri îngroşate, fapt ce constituie un avantaj, mărind
- la 1 m3 volum depozitat = 16 lăzi; rezistenţa la stivuire.
- ocupă integral suprafaţa paletelor
de uz general şi depozitare.
- saci de polietilenă de înaltă presiune cu firul mai gros comparativ cu tipurile A şi
E;
Saci tip G 750/350 6-15 - au capătul inferior sudat la cald, iar cel superior se închide cu cleme metalice sau
din plastic;
- ambalaje nerefolosibile.
- săculeţi de polietilenă de înaltă presiune cu firul mai subţire comparativ cu tipul
200/100
G;
Săculeţi 250/100
0,1-0,5 - au capătul inferior sudat la cald, iar cel superior se închide cu cleme metalice sau
tip A 1000/350
din plastic;
500/100
- ambalaje nerefolosibile.
- săculeţi de polietilenă de înaltă presiune cu firul mai subţire comparativ cu tipul
300/120 G;
Săculeţi
400/120 0,250-2,0 - au capătul inferior sudat la cald, iar cel superior se închide cu cleme metalice sau
tip E
500/120 din plastic;
- ambalaje nerefolosibile.
- pungi din material plastic confecţionate din folie de polietilenă de joasă sau înaltă
Săculeţi 500/250 densitate, care pot avea pereţii întregi sau perforaţi;
3,0-5,0
tip G 600/250 - se confecţionează prin termosudare;
- se închid cu cleme din metal sau plastic.

8.1.3. Ambalaje confecţionate din carton

Sunt confecţionate din carton ondulat, ondulaţiile din structura cartonului având rolul de a asigura
rezistenţa ambalajului. Cartonul ondulat este format din straturi de carton netede, care alternează cu straturi
ondulate, numărul acestora determinând tipul de carton:
- Carton tip II – cu 2 straturi (1 neted ca material de căptuşire şi 1 ondulat) – se foloseşte şi în interiorul
ambalajului;
- Carton tip III – cu 3 straturi (2 netede şi 1 ondulat) – se foloseşte la confecţionarea lăzilor cu capacitate de până la
10 kg;
- Carton tip V – cu 5 straturi (3 netede şi 2 ondulate) – se foloseşte la confecţionarea lăzilor din carton cu capacitate
între 10-20 kg.
Cartonul folosit pentru confecţionarea ambalajelor trebuie să aibă următoarele caracteristici: să fie hidrorezistent;
să confere rezistenţă suficientă pentru stivuirea pe palete şi la manipulări; să nu aibă miros neplăcut şi transmisibil
produselor horticole ambalate.
Ambalajele din carton fac parte din categoria celor nerefolosibile sau de tip pierdut şi sunt foarte variate ca formă şi
mărime, putând fi rigide sau pliabile, cu capac rabatabil sau telescopic şi paralelipipedice. Se folosesc pentru
exportul legumelor de seră (castraveţi şi ardei gras) şi pentru valorificarea florilor tăiate de seră (garoafe, gerbera,
frezii, etc.) (fig. 8.5.).

a b

c d

10
 e f

Fig. 8.5. Tipuri de ambalaje din carton

a - pentru castraveţi de seră, b - pentru ardei gras de seră; c - pentru mere; d - pentru cireşe;
e - pentru produse vegetale proaspete; f - pentru flori tăiate; g - tip ladă-paletă pentru mere

Tabelul 8.8.
Ambalaje din carton folosite
pentru valorificarea legumelor şi florilor
Dimensiuni
Tipul Capacitate Tara
(mm) Caracteristici
ambalajului (kg) (kg)
L/l/h
- nerefolosibil, pentru transport şi export ardei de seră
Lada de carton
- se confecţionează din carton ondulat tip V;
pentru ardei
440/250/210 6 0,650 - prezintă capac rabatabil, iar pereţii laterali orificii pentru
gras de seră
accesul aerului; la capete prezintă două degajări de formă
(STAS 8173/68)
dreptunghiulară, cu rol de mâner
- nerefolosibil, destinat pentru valorificarea castraveţilor de
Lada de carton seră;
pentru castraveţi 436/320/113 10 0,585 - se confecţionează din carton ondulat tip V;
- prezintă capac rabatabil şi orificii de aerisire pe pereţii laterali
şi pe cei de la capete.
- nerefolosibil, pentru exportul garoafelor şi a trandafirilor din
Lada pentru
400-500 culturi de seră;
export flori 1030/440/170 1,7
bucăţi - se confecţionează din carton ondulat tip V;
tăiate
- prezintă capac telescopic.

8.1.4. Ambalaje confecţionate din fibre textile

Fibrele textile se prelucrează sub formă de plase şi pânză de cânepă, bumbac şi iută, din care se confecţionează saci
şi săculeţi de forme şi mărimi variabile cu capacităţi cuprinse între 2 şi 50 kg.
Săculeţii sunt confecţionaţi din plasă textilă, cu capacitate mică de 0,1-5 kg, aceştia servind pentru preambalarea
cepei, cartofilor, merelor, etc.
Sacii, de culori diverse, sunt confecţionaţi tot din plasă textilă, aceştia fiind utilizaţi în special pentru transportul
legumelor destinate exportului (fig.8.6). Ei sunt de mai multe tipuri:
- din plasă galbenă cu capacitate de 10 kg;
- din plasă orange cu capacitate de 5, 10 şi 25 kg;
- din plasă albă cu capacitate de 20 kg.
Sacii din plasă orange şi albă cu capacitatea de 25 kg sunt utilizaţi pentru exportul unor produse, iar pe plan intern
pentru transportul cartofilor de sămânţă.

11
 a b

c d
Fig. 8.6. Saci din plasă folosiţi la ambalarea produselor horticole
a - pentru ceapă; b - pentru usturoi; c - pentru morcovi (25 kg); d - pentru cartofi (1000 kg)

Din aceleaşi materiale se confecţionează şi sacii de dimensiuni mai mari, 50 x 110 cm, cu capacitatea de 50
kg, care se folosesc pentru transportul legumelor rădăcinoase, vărzoase, a cepei, cartofilor, nucilor, castanelor,
pepenilor galbeni şi verzi, etc.
Indiferent de materialele din care sunt confecţionate ambalajele, acestea periodic se revizuiesc, se repară, se spală şi
se dezinfectează şi apoi sunt reintroduse în fluxul tehnologic de valorificare al produselor horticole.

12