24.01.

2022, 14:21 Muntenia - Wikipedia

Muntenia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la o regiune istorică. Pentru alte sensuri, vedeți Muntenia
(dezambiguizare).
Pagina „Muntean” trimite aici. Pentru un nume
de familie vedeți Muntean (nume). Muntenia
Muntenia este o regiune istorică din sudul României, —  regiune istorică  —
parte componentă a Țării Românești. Limitele sale
sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de
Transilvania), la vest râul Olt (care o separă de
Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o
delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est
râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află

Moldova).

Are în componență actualele județe și unități

administrative: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași,
Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova,
Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul București.
De asemenea, segmentele situate la est de râul Olt din
județele Vâlcea și Olt, precum și sudul județului
Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea
istorică Muntenia. Localitățile Predeal (dar fără Timișu

de Sus și Timișu de Jos) din județul Brașov și Crângeni

din județul Galați[1] fac parte, de asemenea, din Drapel
Muntenia. Stemă

Cele mai importante orașe, centre polarizatoare și

focare de istorie și cultură, din această regiune sunt:
București, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu,
Pitești, Ploiești, Slatina, Slobozia și Târgoviște.

Principalele ape curgătoare care străbat această

regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți direcți
ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul
Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret.

Cuprins Muntenia (România)

Poziția geografică în România
Originea numelui
Coordonate: 44°53′N 25°28′E
Limite
Istorie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia 1/5
24.01.2022, 14:21 Muntenia - Wikipedia

Județe Țară România

Referințe
Prezență online
Bibliografie
Lectură suplimentară
Legături externe
Vezi și

Originea numelui
Muntenia era denumirea care apare pentru prima dată
în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia
se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești,
probabil pentru faptul că în regiunile învecinate cu
Moldova densitatea populației era mult mai mare în Poziția localității Muntenia
zona de deal și de munte, zonele de câmpie din
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
Muntenia fiind foarte puțin populate datorită vastelor
Muntenia&action=edit&section=0)
păduri ale Teleormanului și ale Vlăsiei care se
 
întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului
de astăzi și a Bărăganului, în care predomina la
acea vreme vegetația de stepă care se termina
brusc spre sud cu întinderi de nisipuri
mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării.

Muntenia este regiunea din sudul României

care a format împreună cu Oltenia principatul
medieval al Țării Românești, începând cu
domnia lui Basarab I sau după alți istorici a lui
Vladislav I (Vlaicu Voda) și până la unirea
principatelor (1859). Toate capitalele Țării
Românești s-au situat în Muntenia (cu excepția
perioadei 1770-1771 când aceasta s-a aflat în
Craiova). Până în secolul XVIII denumirea
"Muntenia" se întindea și asupra Olteniei, care Harta României cu încadrarea Munteniei în Țara
abia după stăpânirea habsburgică a început să Românească
fie percepută ca o regiune istorică distinctă.

Limite
Muntenia este situată între Dunăre la sud și est, Carpații Meridionali și Milcov la nord, în timp ce
granița vestică este râul Olt. În perioada medievală când teritoriul Munteniei era administrat direct de
către domnitor, iar teritoriul Olteniei (adica județele situate dincolo de râul Olt) era administrat de
catre banii Craiovei, supuși domnitorului muntean.
Între 1718-1739, când Oltenia a fost sub dominație
habsburgică, Țara Românească a fost alcătuită numai din Muntenia.

După Unirea Principatelor, în 1872 la o nouă împărțire teritorială s-a revenit la delimitarea medievală
iar pe emblema Principatelor Unite au fost introduse separat, simbolurile Munteniei(vulturul) și
Olteniei(leul) alături de bourul moldovenesc.
După Marea Unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia 2/5
24.01.2022, 14:21 Muntenia - Wikipedia

dispare ca regiune administrativă până în 1950 când se revine la împărțirea regională. După 1968
titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decât în medii neoficiale, care nu constituie diviziuni
administrative, spre exemplu, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia, care însă nu cuprinde decât
două treimi din suprafața regiunii istorice.

Istorie
Teritoriul Munteniei era locuit în antichitate de triburile geților (getae), care erau popor de neam
tracic. Istoricul antic Strabo susținea că "dacii și geții vorbesc aceeași limbă". În jurul anului 340
î.e.n., deoarece geții din dreapta Dunării (suddunăreni) au devenit dependenți de Macedonia, regii
macedoneni formulează pretenții de supremație și asupra geților din nordul Dunării, însă încercările
întreprinse de Alexandru cel Mare 335 î.e.n. și 327 î.e.n. ) și Lisimah (310 î.e.n. ) de a-i supune, rămân
fără rezultat. Mai târziu, geții duc lupte cu bastarnii, (popor germano-celtic), care între anii 200 și 100
î.e.n. ocupa poalele nord-estice ale Munților Carpați și malurile Nistrului.

Teritoriul Munteniei a făcut parte din marele regat dac a lui Burebista dar nu și din regatul lui
Decebal. După victoria asupra lui Decebal, Traian trimite trupe auxiliare în Muntenia și sudul
Moldovei pentru pacificarea regiunii. Conducătorii locali fac jurăminte de vasalitate, dar teritoriul
Munteniei nu este anexat și nu devine provincie a Imperiului Roman, rămânând doar în zona de
influență.

În 117, după moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare parte a Munteniei și fixează
granița de-a lungul limesului Transalutanus sau Valul lui Traian, care se întindea de la Dunăre și până
în apropiere de Câmpulung (castrul Judava), trecând prin Roșiori de Vede (în perioada romană
denumit Pirus și ulterior Russenart). Au loc numeroase atacuri ale carpilor, (un trib de daci liberi) și
goților sau poate geților, subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii
cronicari, în mod voit sau întâmplător (din ignoranță), i-au confundat pe geți cu goții. Primul care a
utilizat termenul de "got" ca echivalentul lui "get", a fost împăratul filozof Iulian Apostatul (361-363
e.n.). În secolul IV, echivalența eronată geți-goți a fost adoptată și de alți autori, iar prin scrierile
istoricului latin Claudianus (începutul secolului V) și mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine
gotă), apoi prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, această confuzie a căpătat o largă răspândire.
Trebuie menționat că lucrarea lui Iordanes numită "Getica", era de fapt consacrată goților.
Istoricul
got Iordanes în lucrarea sa din 551 "Getica" (De Origine Actibusque Getarum) îi descrie în mod
eronat pe goți ca fiind urmașii geților lui Burebista și Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin
apropierea fonetică a celor 2 cuvinte. Este știut că goții au pătruns în Muntenia împinși de huni, dar
nu sunt dovezi că în acea perioadă au intrat în conflict cu romanii și nici nu există urme că deplasarea
lor s-ar fi desfășurat către limesul roman. Sunt însă suficiente dovezi clare ca au străbătut în raidurile
lor de pradă câmpiile Bărăganului și Buzăului și că romanii au înființat pentru ei o episcopie la
Silistra. Conflictul deschis al goților cu romanii s-a declanșat mai degraba după trecerea goților peste
Dunăre și acceptarea lor temporară ca federați.

Aurelian încheie un tratat cu goții, tolerând migrația lor peste sau în teritoriul dacic ca niște federați ai
Imperiului Roman. Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: Taifalii și Victoalii. Așezările
goților în Dacia cuprindeau numai Podișul Moldovei și jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române, în
timp ce în spațiul carpatic continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea
legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor
în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau
localizați între Nistru și câmpia răsăriteana a Daciei, și ostrogoți (goți răsăriteni), care locuiau la est
de Nistru.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia 3/5
24.01.2022, 14:21 Muntenia - Wikipedia

Muntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și

bulgarilor lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania
neagră ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia și tătare (care stăpâneau îndeosebi zonele de
câmpie din Muntenia și Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi, Seneslau, Ioan și
Farkas (Lupu) în diploma cavalerilor ioaniți.

Toate aceste năvăliri au dus la menținerea unei populații stabile destul de reduse în zonă. Populația
avea să crească în timp și prin venirea treptată a mai multor grupuri de români sud-dunăreni care
fugeau din calea atacurilor hunilor și avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel că în secolul al XII-
lea cronici bizantine și slave considerau populația un amestec al urmașilor triburilor geto-dace care
intraseră în contact frecvent cu civilizația romană, vlahi sud-dunăreni și slavi creștinați de bizantini.
Acest amestec de populații avea, ca element comun de cultură, filonul roman.

După victoria lui Basarab I de la Posada, acesta și (sau?) Vladislav I își extind stăpânirea asupra
teritoriului Munteniei și al sudului Moldovei (sub denumirea de "Basarabia") în urma unor campanii
victorioase împotriva tătarilor care ajunseseră stăpânitori peste aceste teritorii dând astfel naștere
principatului medieval al Țării Românești cu capitala la Câmpulung.

Județe
Acestea sunt județele actuale ale României aflate în întregime sau parțial în Muntenia:

Județul Argeș (6.862 km²)

Județul Brăila (4.766 km²)
Județul Buzău (6.103 km²)
Județul Călărași (5.088 km²)
Județul Dâmbovița (4.054 km²)
Județul Giurgiu (3.526 km²)
Județul Ialomița (4.453 km²)
Județul Ilfov (1.583 km²)
Județul Olt (5.498 km²) - parțial
Județul Prahova (4.716 km²)
Județul Teleorman (5.790 km²)
Județul Vâlcea (5.765 km²) - parțial
Județul Vrancea (4.857 km²) - parțial

Referințe
1. ^ George Ioan Lahovari, Marele Dictionar Geografic Al Rominiei (https://archive.org/details/marele
dictionar00lahogoog/page/n782/mode/2up/) (în Romanian), Internet Archive Parametru
necunoscut |contributor2= ignorat (ajutor)

Bibliografie
C. Daicoviciu, Dacica. Considerații privind istoria veche a pamîntului românesc, Bibliotheca Mvsei
Napocensis, Cluj, 1969
Istoria României. Compendiu, 1974,
Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, 1966,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia 4/5
24.01.2022, 14:21 ț Muntenia - Wikipedia
ș
A.Tudor, "Romanizarea Munteniei" , 1974
Pârvan, Dacia, 1972, București
Haralambie Mihăescu, Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului Roman Bucharest, 1960
Ioan I. Russu, Etnogeneza românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981

Lectură suplimentară
Necropole din secolul al IVlea e.n. în Muntenia, Bucur Mitrea, Constantin Preda, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1966
Itinerare arheologice în Muntenia, Mioara Turcu, Editura Sport-Turism, 1985
Geto-dacii din Cîmpia Munteniei: studiu, Mioara Turcu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
Geto-Dacii din Muntenia, în epoca romană, Gh Bichir, Editura Acad. Republicii Socialiste
România, 1984

Legături externe
Muntenia - "ținutul celor mai bărbați și mai drepți dintre traci" - piatra de temeie a României de
astăzi (http://adevarul.ro/news/bucuresti/muntenia-tinutul-celor-mai-barbati-mai-drepti-traci-piatra-t
emeie-romaniei-astazi-1_510e2a264b62ed5875ce280f/index.html), 3 februarie 2013, Vlad Ignat,
Adevărul

Vezi și
Listă de domnitori valahi
Stema Țării Românești
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muntenia&oldid=14673234

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 decembrie 2021, ora 19:11.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze
suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia 5/5