Curs ADIA - IV IPA

DESIGNUL AMBALAJELOR
• Ambalajul modern nu se mai limitează doar la protejarea produsului, el
reprezintă un mijloc de comunicare între producător și client.
• Pentru a îndeplini acest rol intermediar, ambalajul trebuie să constituie, atât
un mijloc de prezentare, cât și de informare.
• Rolul informativ al ambalajului crește atunci când se asigură o bună
îmbinare cu publicitatea.
• Un ambalaj estetic, din punct de vedere al formei, culorii sau graficii, cu o
informare corespunzătoare asupra produsului atrage atenția cumpărătorilor și
favorizează luarea deciziei de cumpărare.
• O mare parte din designul ambalajelor are scopul de a ajuta produsele să
arate atractiv, să ușureze consumul sau să protejeze produsele de posibile
daune.
• Ambalarea oricărui produs este primul punct de contact al consumatorului
cu brandul și un ambalaj inteligent va determina pe oricine să încerce un
produs necunoscut.
• Ambalajul trebuie să protejeze ceea ce este în interior. Trebuie să permită
stocarea și distribuirea ușoară, să ofere clientului informații despre produs și
să atragă atenția asupra acestuia pe un raft plin de produse concurente.

Profesor Gheorghe Voicu 1

Curs ADIA - IV IPA

Un logo atractiv joacă un rol important în marketingul produselor.

Personalitatea mărcii poate fi transmisă prin culori, fonturi și text.
Un design bun utilizează aceste elemente pentru a transmite povestea unei
mărci.
Un design bun ar trebui să reflecte întotdeauna produsul, creativitatea și
personalitatea companiei.
Simplitatea etichetării permite obținerea de informații într-un mod simplu și
rapid. Trebuie acordată atenție ambalajelor elegante și atrăgătoare, dar
etichetarea cât mai clară are o importanță majoră.
Clienții caută totodată autenticitatea și onestitatea și doresc să știe că
produsul care este înscris pe ambalaj este conform cu produsul care se
regăsește în interior.
Ambalajul trebuie să reflecte și personalitatea companiei, iar sigla joacă un rol
esențial în marketing, dar impactul unui ambalaj atrăgător asupra clienților
este de mai mare impact chiar și decât aceasta.
Clienții doresc să asocieze un produs cu ceva pozitiv, iar designul ambalajului
este adesea primul factor care contează în acest sens.

Profesor Gheorghe Voicu 2

Curs ADIA - IV IPA

Costuri necesare realizării ambalajelor

• Valoarea creșterilor calitative ale mărfurilor prin folosirea ambalajului este
posibilă cu costuri suplimentare apreciabile. Produsul la vânzare este o sumă
de activități înmagazinate și reflectate prin preț. Acestea sunt :
 valoarea achiziției ca materii prime sau subproduse ;
 valoarea prelucrărilor necesare ;
 valoarea ambalajului ;
 valoarea transportului de la producător la consumator sau /şi la piaţa
pentru desfacere;
 valoarea impozitului pe profit revenit conform legislației în vigoare ;
 valoarea combustibililor și energiei electrice ;
 alte costuri.
• Realizarea unui ambalaj presupune efectuarea unor cheltuieli directe
(proiectare, crearea funcțiilor estetice, materiale, manoperă și utilaje), cât și
cheltuieli indirecte (transport, manipulare, depozitare). Ca în orice altă
activitate, și în fabricarea ambalajelor se urmărește obținerea unei eficiențe
tehnice, economice și sociale cât mai ridicate, mai ales în condițiile în care
ambalajul a devenit el însuși un produs ca atare.

Tipuri de ambalaje. Ambalaje din lemn

Cele mai cunoscute ambalaje de transport-depozitare din lemn sunt [6,21,22]:
- lăzile (STAS 4624/85, STAS 48573/77, STAS 2281/74): tip P, D,V, C, S.
- paletele plane: de uz general (STAS 6087/84, STAS 6028/3-80); de uz
departamental (STAS 1837/88); cu montanți (STAS 8861/82);
- paleta de uz portuar (STAS 6028/4-82);
- palete-lăzi (STAS 6169/88 și NID 1837/89 și 1838/89);
- coșuri (STAS 5286/88, STAS 5596/80, STAS 5598/87);
- butoaie (STAS 1123/84, STAS 1648/85, STAS 5342/75, STAS 2684/86).
Totodată, pentru legume și fructe în stare prelucrată se utilizează în plus lăzi
din lemn pentru conserve (STAS 2281/74) și butoaie din lemn (STAS 6803/77).
•Lăzile tip P (lemn de foioase) au:
dimensiunile exterioare: 600x400x336 mm,
dimensiunile interioare: 572x372x300 mm
volumul util: 63,83 dm3
se prezintă cu și fără capac,
fiind reutilizabile 48 cicluri.

Profesor Gheorghe Voicu 3

Curs ADIA - IV IPA

• Lada tip D (din fag și alte foioase) are dimensiunile

exterioare: 600 x 400 x 262 mm, dimensiunile
interioare: 572x372x248 mm, volumul util: 31,1
dm3 (cu și fără capac).

Lada tip V (din fag și alte foioase) are: dimensiunile

exterioare: 600 x 400 x 355 mm, dimensiuni interioare:
558x368x325 mm, volumul util: 62,7 dm3 fără capac,
pentru legume frunzoase. Lada tip C (fag și alte
foioase) are: dimensiunile exterioare: 600 x 400 x 188
mm, dimensiunile interioare: 548x388x143 mm,
volumul util: 22,75 dm3 (fără capac).

Lada de tip S are: dimensiunile exterioare: 500x300x167

mm, dimensiunile interioare: 458x288x143 mm, volumul
util: 13,3 dm3

Paletele de uz general (1200 x 800 mm) se

confecționează din lemn de fag, stejar, ulm sau frasin și
au două plăci și 4 intrări. Se folosesc ca palete de
schimb pe rețeaua internă și pe cea internațională (37,8
kg) și sunt folosite la manipulare, transport, depozitare.
Paletele de uz departamental (1200x1000x145 mm) au
capacitatea de 1000 kg la manipulare și de 4000 kg la
depozitare, masa lor fiind de 36-38 kg (2 plăci și 4
intrări).
Paletele cu montanți metalici se utilizează pentru a face
posibilă stivuirea unor ambalaje cu rezistență slabă, la
înălțimi mari, pentru ambalaje cu forme mai puțin
regulate și chiar butoaie. Sunt specifice pentru legume
și fructe, struguri, butoaie și produse însăcuite (ceapă,
cartofi) și au H= 1763 mm. Montanții preiau sarcina
paletelor superioare. Se folosesc, și ele, în regim de
schimb, la transportul mărfurilor. Sunt trei tipuri de
montanți metalici: 1240 x 835 x 640 mm; 1240 x 835 x
970 mm; 1240 x 835 x 1520 mm.
Paletele de uz portuar (2000 kg manipulare; 8000 kg la
stivuire) au dimensiunile: 1200x1000x180 mm și sunt
destinate manipulării, transportului, depozitării și
distribuirii mărfurilor pe mare.

Profesor Gheorghe Voicu 4

Curs ADIA - IV IPA

Paletele-lăzi din lemn au 2 plăci și 4 intrări și sunt

destinate ambalării, manipulării, transportului și
depozitării legumelor și fructelor proaspete. Sunt
construite din lemn de rășinoase și foioase și au
dimensiunile exterioare: 1200x1000x735 mm,
dimensiuni interioare: 1140x940x590 mm și masa
47-55 kg. Capacitatea de încărcare a acestor palete
este de 280-310 kg la mere, 390-430 kg la cartofi și
230-270 kg la varză

Coșurile se pot face din nuiele, nedecojite sau

cojite, din răchită, salcâm, carpen și sunt specifice
pentru legume (se folosesc mai rar) și pentru
prezentare-desfacere (vitrine, expoziții).

Lăzile pentru conserve (STAS 2281/74) se execută

cu sau fără capac și folosesc la manipularea și
transportul conservelor de legume și fructe,
ambalate în borcane, cutii și alte ambalaje. Sunt
recuperabile și trebuie să efectueze 30 cicluri (10
cicluri / an). Dimensiunile exterioare ale acestor lăzi
sunt: 604x414x129 (161,183) mm.

Lada pentru marmeladă (STAS 1250/78)

este destinată pentru gelificarea,
păstrarea și transportul marmeladei,
având dimensiunile exterioare: 400 x 254
x 101 mm (volum util 8,2 dm3, masa 1,4
kg) și 402x364x152 mm (volum util: 16,4
dm3, masa: 1,9 kg).

Butoaiele din lemn (STAS 1648/85) se

execută și se utilizează pentru ambalarea,
conservarea și transportul produselor
lichide, băuturilor alcoolice, pulpelor și
marcurilor (paste de fructe utilizate ca
materie primă în industria alimentară),
atât la intern cât și la extern. Au
capacitatea de 200 l și sunt de două tipuri:
740 x 700 x 620 mm (HxDxd) și 890 x 640 x
550 mm.

Profesor Gheorghe Voicu 5

Curs ADIA - IV IPA

Ambalaje din material plastic

Ambalajele din material plastic sunt dintre cele mai
variate, prezentându-se în nenumărate variante
constructive (lăzi, palete, cutii, saci, pungi, filme, folii,
butelii, pelicule contractibile, borcane, doze, flacoane,
canistre, etc.).
Lăzile din material plastic (STAS 8774/81) se construiesc în
patru modele, în funcție de capacitatea de încărcare: 6 kg,
12 kg, 21 kg și 21 kg.
Sunt lăzi reutilizabile, confecționate din polietilenă de
înaltă densitate (PEîd). Primul model se utilizează la
ambalarea legumele și fructele cele mai perisabile
(ciuperci, tomate, dovlecei, zmeură, cireșe, etc.).
Dimensiunile exterioare ale acestor lăzi sunt 500 x 300 x
129 mm, volumul util de 11 dm3 și masa de 0,6 kg.
Cel de-al doilea model de ladă se folosește pentru
manipularea, transportul, depozitarea și desfacerea
fructelor și legumelor (tomate, cireșe, struguri de masă,
etc.). Are dimensiunile exterioare: 600x400x170 mm,
volumul de 24,6 dm3 și masa 1,2 kg.
Modelul al treilea se utilizează pentru legume și fructe cu
structură mai fermă (mere, pere, castraveți, ardei gras,
salată, spanac), având dimensiunile exterioare:
600x400x226 mm, volumul 53,6 dm3.

Paletele plane din material plastic, la fel ca și cele din

lemn, sunt: de uz special (pentru produse industriale
chimice), având dimensiunile exterioare:
1200x1200x150 mm din polietilenă recuperată și
sarcina 1000 kg la dinamic și 4000 kg la static; de uz Palete din plastic reciclat
departamental (pentru legume și fructe), cu
dimensiunile exterioare: 1200x1200x150 mm; de uz
general (cu o placă și 4 intrări) cu dimensiunile
exterioare: 1200 x 800 x 140 mm, sarcina 1000 kg la
dinamic și 4000 kg la static.

Palete din material plastic EURO H1

Profesor Gheorghe Voicu 6

Curs ADIA - IV IPA

Sacii și săculețe din material plastic (STAS 10971/87,

SR EN 26590/94, SR ISO 8367/96, SR ISO 7965/96)
pot fi clasificați în: plasă din PE, tip G, tip H (Victoria,
Făgăraș) și tip A (Galați); saci plasă din relon;
săculețe din PE sudate sau cusute la bază (tip A și E)
Plasa tip A are caracteristicile: 100 x 200 mm (mere,
citrice, usturoi), Q=100 g; 100 x 250 mm, Q=0,5 kg -
pentru ceapă; 0,2 kg – pentru usturoi; 100 x 350 mm
– pentru mere, pere, lămâi (4 bucăți); 100 x 500 mm
– pentru mere, pere, lămâi (4-8 bucăți).
Plasa tip E are următoarele caracteristici: 120 x 300
mm și Q = 0,25 kg – pentru usturoi; 120 x 350 mm și
Q = 0,5 kg – pentru mere, pere, cartofi; 120 x 400
mm și Q= 1 kg – pentru mere, pere, cartofi; 120 x
500 mm și Q=2 kg – pentru mere, pere, cartofi.
Plasa tip G se utilizează pentru ceapă, ardei, cartofi și
are caracteristicile: 250x500 mm, Q=3 kg; 250x 600
mm, Q=3 kg și 5 kg; 400x700 mm, Q=15 20 kg.
Închiderea săculețelor se face manual cu cleme
metalice sau din material plastic sau prin capsare
mecanică.

Pungile din polietilenă (PE) se confecționează din

polietilenă de înaltă densitate (joasă presiune) cu
grosimea de 0,02-0,025 mm și din polietilenă de
joasă densitate (înaltă presiune) cu grosimea de
0,03-0,04 mm. Dimensiunile acestor pungi sunt din
cele mai variate: 150x250mm; 200x300mm; 250x300
mm; 300x400 mm, etc. Închiderea pungilor se
execută cu cleme sau agrafe speciale.
Peliculele contractibile se confecționează din
polietilenă sau policlorură de vinil cu grosimea de
0,02–0,035 mm, folosind sau nu suporturi de carton,
material plastic, pastă de celuloză, etc.
Peliculele extensibile se utilizează pentru desfacerea
cu amănuntul a produselor alimentare și
nealimentare (jucării, bunuri de larg consum,
produse chimice, etc.).

Profesor Gheorghe Voicu 7

Curs ADIA - IV IPA

Buteliile din polietilenă tereftalată (PET) au

dimensiuni foarte variate.

Platouri alveolare. Pentru ambalarea produselor sub

formă de bucăți se utilizează și platouri alveolare
(piersici, mere, pere, tomate, ouă, etc.), platouri
compartimentate (struguri, cireșe, preparate din
carne, ș.a.) sau coșulețe din material plastic.

Profesor Gheorghe Voicu 8

Curs ADIA - IV IPA

SISTEME DE DOZARE UTILIZATE ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ
• Procesul de dozare se întâlnește atât la prepararea diferitelor amestecuri,
din care prin omogenizare rezultă produsul finit, cât şi la ambalarea
produselor atunci când in ambalaj trebuie pusă o anumită cantitate din
produsul respectiv.
• Sistemul de dozare este determinat de tipul si starea produsului ce trebuie
dozat, de capacitatea de producție, de gradul de mecanizare si
automatizare.
• Materialul destinat ambalării condiționează întotdeauna mașinile de
ambalat și, de asemenea, metoda de dozare.
• Metodele de dozare pot fi directe, atunci când cantitatea măsurată se
determină direct prin citire sau prin compensare, atunci când masa
măsurată se compara cu unitatea de măsură.
• De asemenea, cântărirea, care reprezintă operația principală in procesul de
dozare, se poate face static, in cazul cântăririi unor mase singulare, sau
dinamic, in cazul in care se cântăresc produse in mișcare.

Clasificarea mașinilor de dozat produse alimentare

Mașinile de dozat se pot clasifica astfel:
a) după metoda de transfer a cantității de material în recipient:
•mașini de dozat gravitaționale;
•mașini de dozat sub vid;
•mașini de dozat volumetrice;
•mașini de dozat mixte;
b) după proprietățile fizico-mecanice ale materialelor:
•pentru materiale solide (pulverulente, granulare);
•pentru materiale vâscoase (păstoase);
•pentru lichide cu vâscozitate mică;
c) după modul de lucru:
•dozatoare cu funcționare continuă;
•dozatoare cu funcționare discontinuă (în șarje).

Profesor Gheorghe Voicu 9

Curs ADIA - IV IPA

Mașini pentru dozarea produselor solide

Se pot folosi ca dozatoare pentru produse solide toate tipurile de
transportoare cunoscute: transportoare cu bandă sau cu raclete, transportoare
elicoidale, elevatoare cu cupe, dozatoare celulare (cu alveole) etc.
Dozatoare volumetrice
•Dozatoarele volumetrice sunt simple din punct de vedere constructiv, dar precizia lor
este relativ scăzută atunci când omogenitatea produsului dozat este mică.
Dozatoarele cu funcționare continuă funcționează pe principii volumetrice. Sunt, în
general, instalații de transport (șnec, bandă) sau de transfer (ecluze), la care debitele
se reglează fie prin modificarea turației, fie prin modificarea coeficientului de
încărcare. Un astfel de dozator este dozatorul cu bandă.

Q  bhv 
h
v este viteza benzii, iar  -
densitatea materialului.
În cazul în care b, v, 
sunt constante atunci,
debitul Q = f (h).
1.coş (pâlnie) de alimentare; 2.şibăr de reglare;
3.transportor cu bandă; 4.reductor; 5.motor electric

Din categoria dozatoarelor cu funcţionare continuă face parte şi dozatorul cu

spiră elicoidală cu pas variabil.

M – motor electric; V – variator de turație; R – reductor


Q ( D 2  d 2 )  p    n  ku  ka [kg / s]
4
în care: D, d reprezintă diametrele exterior și interior ale spirei elicoidale; p – pasul spirei; ku –
coeficientul de umplere a carcasei spirei; ka – coeficient de avans axial al materialului.
Pentru valori constante ale lui D , d, ku şi ka, debitul dozatorului Q = f(n), ceea ce
arată că poate fi reglat prin modificarea turației spirei, lucru care se poate realiza cu
ajutorul variatorului de turație V.
Pentru mărirea preciziei la aceste dozatoare se pot folosi spire cu pas sau/și
diametru variabil, realizându-se astfel o pompă volumică cu roți dințate și dinți
elicoidali.

Profesor Gheorghe Voicu 10

Curs ADIA - IV IPA

• Dozatorul cu tambure se compune dintr-o carcasă în care se găsesc doi

cilindri (tambure) riflați, care se rotesc în sensuri contrare. Unul este
acționat de un motor electric prin intermediul unei transmisii cu curele, iar
al doilea cu turație mai mică, este acționat printr-un reductor de la primul
cilindru. Turația diferită a celor doi cilindri determină o afânare a
materialului ce urmează a fi dozat. Se utilizează, în general, la dozarea
produselor la mașinile de mărunțit .
• Dozatorul celular este alcătuit dintr-un rotor cu palete 2 care se rotește
într-o carcasă prevăzută cu ferestre de alimentare si evacuare a produsului.
Precizia de dozare a acestor dozatoare depinde de gradul de omogenizare a
produselor dozate.

Dozator cu tambure (a) și a dozatorului celular (b)

1.carcasă; 2.rotoare cu alveole sau pale

Profesor Gheorghe Voicu 11

Curs ADIA - IV IPA

Dozatorul automat pentru produse solide se folosește la dozarea

produselor de dimensiuni mici, cu formă regulată: mazăre, cireșe, orez,
arpacaș, zahăr ș.a.

1.pâlnie de alimentare; 2.cilindru superior (telescopic); 3.cilindru inferior; 4,5.discuri fixe

(superior, inferior); 6.orificiu în placa inferioară; 7.pâlnie de dirijare; 8.recipiente (ambalaje);
9.roată stelată de antrenare; 10.arbore de antrenare; 11.mecanism de reglare

Dozatorul cu tambur și alveole (tip ecluză) este un dozator volumetric cu o

precizie relativ scăzută care poate funcționa atât continuu cât și discontinuu

1.carcarsă; 2.tambur cu alveole; 3.sertar de reglare; 4.buncăr de alimentare; 5.fereastră evacuare

Capacitatea de lucru se calculează in funcție de caracteristicile sale

constructive și are expresia: S o  l  z    ku  
Q
2
unde: So este aria secțiunii transversale a unei alveole (m2); l – lungimea de lucru a
tamburului (m); z – numărul de alveole (48); ku – coeficientul de umplere a alveolelor
(ku=0,8  0,9);  – masa volumică a materialului; 2/ – perioada unei rotații a
tamburului;  – viteza unghiulară a tamburului. In general  = 26 s-1.

Profesor Gheorghe Voicu 12

Curs ADIA - IV IPA

Cunoscând volumul de material dozat la o rotație a tamburului cu

alveole Vr, capacitatea de lucru poate fi calculată și cu relația:
Q  Vr n..ku în care: n – turația tamburului cu alveole (rot/s).


4
 
Vr   D 2  d 2  b s z  l


Atunci când dozatorul tip ecluză lucrează în flux continuu, interesează
parametrii de reglaj ai capacității de lucru, care sunt: lungimea ferestrei
de alimentare x și/sau turația tamburului n, astfel încât:
Q=f(l) și Q=f(n).
Dacă dozatorul lucrează în flux discontinuu atunci interesează obținerea
unei anumite mase de material care se realizează la un anumit număr
de rotații ale tamburului cu alveole nr sau într-un anumit interval de
timp tS:
Ms=(Q/n)nr = f(nr) sau
Ms = Qts = f(ts).

Dozatoarele cu mișcare intermitentă sunt constituite tot din utilaje de transport sau transfer la
care reglarea debitului se face prin reglarea unghiului activ de rotație . Astfel pentru o rotație
completă a arborelui de acționare cu 360, arborele rotorului – dozator se rotește numai cu
unghiul <360o. Pentru unghiul 360o–, rotorul – dozator staționează.

 

Dozator cu mișcare intermitentă cu clichet

1.rotorul de dozare; 2.carcasa; 3.cuţit răzuitor; 4.roată dințată; 5.clichet; 6,7. pârghii; 8.bolţ; 9.piesă de
reglaj; 10.orificiu alungit; 11.arbore de comandă cu excentric

Cilindrul canelat 1, se rotește în interiorul carcasei 2. Materialul din partea superioară,

intră în golurile cilindrului (între paletele rotorului) și este transferată în partea de jos a
carcasei, răzuitorul 3 asigurând o umplere constantă. Acționarea cilindrului canelat se face
prin roată dințată 4, pe care o cuplează în cursa activă, clichetul 5. Acesta mătură unghiul
, fiind acționat de pârghia 6 și sistemul bielă-manivelă 7, de la arborele de comandă 11.

Profesor Gheorghe Voicu 13

Curs ADIA - IV IPA

• În zona de acțiune a clichetului, există piesa de reglaj 9, care se fixează, la carcasă,

în poziția dorită, prin șurub pe orificiul alungit 10. Această piesă (camă) prezintă
două suprafețe sub formă de sector de cerc de raze R1 şi R2. În anumite poziții
clichetul este împiedicat prin bolțul 8 montat lateral pe clichet, să vină în contact
cu roata dințată (pe sectorul de rază R2). Când clichetul se mișcă în dreptul
suprafeței de rază R1, atinge dinții roții și o cuplează. Prin așezarea piesei 9 în
diferite poziții prin punctul de racordare între segmentul de rază R1 și R2, unghiul
de reglaj  poate fi împărțit în două unghiuri:  - unghiul activ și  - unghiul de
alunecare. Cum  + =  = constant, dozatorul poate fi reglat între două limite:
- doza maximă (100%) ;  = 0 şi  = 
- doza minimă (0 % ) ;  =  şi  = 0.
• Ecuația generală a debitului unui astfel de dozator

Q  Vr   k u n
360 o
unde: Vr este volumul de material corespunzător unei rotații complete a rotorului cu
palete (a ecluzei); ku - coeficientul de umplere; n - turația axului de comandă.
Dintre toate dozatoarele de materiale solide pulverulente (făină), cele gravimetrice
sunt cele mai precise, fiind influențate cel mai puțin de proprietățile materialului.
La dozatoarele volumetrice, factorul dominant este masa specifică a materialului,
care poate varia în limite mari.

Dozatorul alternativ cu cilindru telescopic este un dozator volumetric

conceput pentru capacități între 0,25-2 kg, alcătuit dintr-o parte fixă și o parte
mobilă. Sistemul de dozare propriu-zis constituie partea mobilă a dozatorului.

1.buncăr (pâlnie) de
alimentare; 2,3.cilindru
telescopic; 4.clapetă de
etanșare articulată;
5.rolă fixă de închidere a
clapetei; 6.mecanism de
rotație alternativă;
7.pâlnie de descărcare

Acesta are în componență cilindrul telescopic 2 - 3, conceput ca un sistem articulat în plan

orizontal, astfel încât să se deplaseze alternativ, mai întâi în dreptul pâlniei de alimentare cu
material 1, a cilindrului de dozare și apoi în dreptul unei pâlnii de descărcare 7. Fundul
cilindrului inferior este format dintr-o clapetă articulată, acționată în pozițiile închis-deschis, de
o rolă cu poziție fixă 6. In timpul deplasării cilindrului sub pâlnia de alimentare semi-cilindrul
superior 2 împinge o clapetă cu revenire care închide pâlnia la partea de jos în timpul cât
cilindrul nu se află sub aceasta. Mașina care are în componență un astfel de dozator, concepută
de firma Egeron, are o capacitate de 8-12 pachete/minut. Se utilizează, de obicei, la produse
granulare (zahăr, orez, sare, etc.).

Profesor Gheorghe Voicu 14

Curs ADIA - IV IPA

Pentru toate aparatele de dozare volumetrice

cu cilindri telescopici, cantitatea de material
dozat se calculează cu relația:

Q D 2l x  ku nc za
4

Dozator cu sertar cu mișcare alternativă

1.buncăr alimentare; 2.sertar mobil; 3,4.cilindru
telescopic; 5.mecanism reglare volum dozat; 6.placă
inferioară fixă; 7.pâlnie descărcare

Dozatorul de tip plăci cu fante se utilizează, în general, pentru produse

granulare sau de tip pudră (sare de lămâie, piper, ceai, zahăr vanilat, zahăr tos
pentru ceai, conservant, etc.) ambalat în pliculețe (din material duplex), fiind
integrat in fluxul tehnologic de ambalare a acestor produse (alimentare,
dozare, formare pliculețe, umplere, închidere pliculețe, evacuare).
•Fantele sunt dispuse pe o zonă circumferențiară mai întinsă pentru a asigura
încărcarea cu material a orificiului de dozare și totodată descărcarea acestuia.
•Volumul de material dozat este egal cu volumul golului creat între discurile
cu fante 4 și 5 (superior și inferior) în dreptul orificiului de evacuare reglat prin
intermediul mecanismului șurub - piuliță 8.

1.buncăr de alimentare; 2.cuvă fixă de material; 3.disc fix cu un orificiu reglabil pentru
produsul dozat; 4.placă superioară cu fante; 5.placă inferioară cu fante (decalate);
6,7.fante; 8.element de reglare a volumului dozat; 9.pâlnie de alimentare a
pliculețelor, cu jgheab

Profesor Gheorghe Voicu 15

Curs ADIA - IV IPA

Dozatorul cu spiră elicoidală este un dozator cu construcție relativ simplă

alcătuit dintr-o spiră elicoidală verticală 2 care se rotește în interiorul unui cilindru
tubular 3. Lucrează în șarje, spira elicoidală fiind antrenată cu intermitență. Masa
de material dozat depinde de timpul cât spira elicoidală este antrenată sau de
numărul de rotații ale spirei. Pentru ca materialul să nu alunece din tubul 3, de-a
lungul spirei trebuie ca unghiul spirei să fie mai mic decât unghiul de frecare cu
materialul.

Spira elicoidală se termină cu un disc cu rolul de oprire a

curgerii produsului între două dozări și umpleri.
Se utilizează în cazul capacităților de producție mici, la
dozarea și ambalarea produselor în stare granulară si
pulverulentă. Ambalajul se prezintă sub forma unui film
tubular 5 din material plastic care se introduce și se pliază
pe cilindrul aparatului de dozare, coborând numai sub
acțiunea materialului dozat. Punga din material plastic se
închide și se formează prin sudare transversală cu ajutorul
unui cap de sudare cu fir cald 6. Acesta sudează termic
materialul ambalajului tăindu-l apoi prin zona mediană,
astfel că punga plină este închisă la partea de sus, iar punga
goală este formată prin închidere la partea de jos.

Capul de sudare are și rolul de a sprijini punga goală în momentul umplerii

acesteia. Pentru evacuarea aerului din pungă și pentru evitarea prăfuirii
mediului înconjurător, în timpul umplerii acesteia cu produse pulverulente,
aparatul de dozare este prevăzut cu un canal vertical 4. Ca material de
ambalaj se utilizează folie din PE, BOPP, PVC, materiale complexe, hârtie
termosudabilă.
Masa de material dozat de aparatul de dozare cu spiră elicoidală, pentru o
șarjă, poate fi calculată cu relația:

M

4
D 2  d 2 p.na ku 

unde: D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei; p – pasul spirei
elicoidale; na – numărul de rotații ale spirei pentru realizarea șarjei; ku –
coeficientul de umplere al spațiului unui pas;  - masa volumică a materialului
dozat.

Profesor Gheorghe Voicu 16

Curs ADIA - IV IPA

Profesor Gheorghe Voicu 17