Sunteți pe pagina 1din 11

1

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA-MARE


FACULTATEA DE STIINTE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE















Proiect
Prajituri cu crema, 4 bucati
La caserola










Coordonator Student




Baia Mare 2011
2

Cuprins




1. Generalitati privind ambalarea ..3
2. Consideratii privind materialele de ambalare.4
3. Design-eul ambalarii...5
3.1 Cromele.6
3.2 Jocul volumului.7
3.3 Eticheta..7
3.4 Codul de bare.8
4. Tehnologia ambalarii produsului alimentar.9
4.1 Linia de ambalare...9
4.2 Termenii de valabilitate ai produsului alimentar...11
4.3 Depozitarea produsului..11
5. Concluzii si recomandari..11
6. Bibliografie .11



























3

1.Generalitati privind ambalarea


Ambalajul a aparut din nevoia de usurare a transportului si manipularii marfurilor in comert.
Cuvantul ambalaj, din punct de vedere etimologic, provine de la prefixul francez en i ballede
la cuvant german balla, ce are sensul de a strange n balot.
Directiva Parlamentului European i a Consiliului Europei nr. 94/62/EC/1994 defineste
ambalajul astfel: ambalaj nseamna toate produsele executate din orice material, de orice natura,
destinate a fi utilizate pentru cuprinderea, protectia, manipularea, livrarea i prezentarea de
bunuri, de la materii prime la bunuri procesate, de la producator la utilizator.
De fapt, ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura
mentinerea sau, n unele cazuri, ameliorarea calittii produsului caruia ii este destinat. Dupa Petit
Robert (1989), ambalajul este un nvelis din materiale i forme diferite n care se ambaleaza un
produs pentru transport sau vanzare.
n Petit glossaire de lemballage ambalajul este obiectul destinat s nveleasca sau sa contina
temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului,
depozitarii sau prezentarii, n vederea protejarii acestora sau facilitrii acestor operatii. De
asemenea, ambalarea reprezinta operatia de obinere a primul invelis aflat in contact direct cu
produsul.
Ambalajele pot fi de mai multe feluri:
1.ambalaje primare - sunt concepute astfel incat sa constituie o unitate de vanzare catre
consumator la punctul de cumparare, este ambalajul care intra n contact direct cu produsul (cutii
metalice, butelii de sticla, pungi din polietilena etc);
2.ambalaje secundare sunt concepute sa constituie o grupare de un anumit numar de
unitati de vanzare, putand fi despartite de produs fara a-i afecta caracteristicile, ca acestea sa fie
vandute ca atare utilizatorului, sau sa serveasca ca mijloc de umplere a rafturilor la punctual de
vanzare, este format din unul sau mai multe ambalaje primare, avand rol in transport si
distributie (cutii de carton, navete din material plastic);
3.ambalaje tertiare cuprinde mai multe ambalaje secundare ( paleta pentru stivuirea
cutiilor sau a baxurilor);
4.ambalaj cuaternar usureaza manipularea ambalajelor tertiare ( containere metalice
utilizate in transportul aerian, maritime sau feroviar);
5.ambalaj individual cuprinde o singura unitate de produs;
6.ambalaj de desfacere destinat comercializarii produsului si care ajunge la
consummator impreuna cu produsul;
7.ambalaj de prezentare realizeaza prezentarea produsului dar si desfacerea produsului
alimentar;
8.ambalaj de transport sunt concepute astfel incat sa faciliteze manipularea si
transportul unui numar de unitati de vanzare cu scopul de a preveni deteriorarea fizica a
marfurilor (unitati de transport paletizat sis au prin intermediul containerelor);
9.ambalaj colectiv cuprinde mai multe unitati de produs ambalat (cutii de carton);
Ambalajul este elemental material care asigura protectia produsului din timpul depozitarii,
transportului, utilizarii si asigura protejarea mediului inconjurator fata de eventualele influente
nocive ale produsului.
4

Un ambalaj ideal trebuie sa protejeze bine produsul, sa fie usor si ieftin, caracteristicile
tehnice trebuie sa usureze manipularea, transportul si depozitarea produsului, sa fie un
instrument efficient de marketing.
Operatia de ambalare este procedeul sau metoda prin care se asigura protectia temporara a
produsului in decursul manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii si/sau consumului.
In prezent majoritatea produselor alimentare se comercializeaza sub forma ambalata, astfel
ca aspectul estetic al ambalajului se integreaza in notiunea complexa de calitate a alimentului.
Prajiturile se pot ambala in caserole de plastic, cutii de carton cu maner sau cutii cu fereastra.

2.Consideratii - materialele de ambalare

La fabricarea ambalajelor se foloseste o gama variata de materiale cu proprietati diferite,
care corespund cerintelor impuse ambalajelor si care sunt potrivite uneia sau alteia din grupele de
marfuri ce necesita ambalare.
Materialele pentru ambalaje se impart in 3 grupe in functie de tipul ambalajului care se
fabrica din ele :
1. Materiale pentru ambalaje exterioare
2. Materiale de protectie
3. Materiale pentru ambalaje de prezentare.
Alegerea unui material de ambalare se face tinand cont de gradul de protectie pe care il
asigura produsul, posibilitatile de transport, capacitatea de a indeplini functia de promovare a
vanzarilor si ponderea costului ambalajului in cadrul costului total al produsului.
Materialele pentru ambalarea alimentelor se impart in 2 grupe:
a) materiale clasice
-lemnul
-materiale celulozice(hartia si cartonul)
-sticla
-materaile metalice
-materiale textile
b) materiale moderne
-materiale plastice
-folii de aluminiu
-folii contractabile
-ambalare aseptica
-sub vid sau sub gaz protector
-tip aerosol
-in spuma de poliuretan tip Bibbipak.
Ambalaje din materiale celulozice (hrtia i cartonul) Hrtia i cartonul se afla pe primul
loc n ierarhia materialelor de ambalare, n sensul c nregistreaz cel mai mare consum anual.
Ambalajele din materiale celulozice pot fi de trei tipuri:
hrtie pentru ambalaje;
carton plat;
carton ondulat.


5


Materiale de ambalare a produselor de patiserie si cofetarie :
Folii BOPP
Folii termocontractabile
Folii extensibile - pentru ambalare manual sau la main
Tvie din polistiren expandat
Tvie din aluminiu
Tvie, pahare i cutii din plastic - adecvate pentru produse de patiserie i cofetrie
Pungi din polietilen de mare densitate
Pungi din polipropilen - perforate, pentru ambalarea produselor de patiserie fierbini
Produse din hrtie i carton - tvi i cutii.

3.Design-ul ambalarii

Design-ul ambalajelor este considerat un instrument care confera distinctie produselor si
un mijloc eficace de comunicare a imaginii produselor.Comunicarea este asigurata de
forma,culoarea,grafica,materialul ambalajului,elemente caer trebuie coordinate pentru a
asigura eficienta mesajului informational.
Design-ul ambalajului este o preocupare dinamica, se considera ca un ambalaj isi poate
pierde valoarea publicitara dupa un anumit interval de timp. Dupa acest interval, trebuie
modificata forma si grafica ambalajului, pentru a sustine in continuare concurenta.
Estetica studiaz: frumosul natural, armonia ambientului, aspectul obiectelor n
strns legtur cu utilitatea lor, formele de comunicare vizual, dar mai ales creaiile artistice.
Prima personalitate care s-a ocupat de estetic a fost germanul Alexander Baumgarten
(17141762) care afirm existena mai multor tipuri de frumos: frumos natural, frumos artistic,
la care se adaug n prezent frumosul industrial.
Frumosul industrial extinde noiunea de frumos la obiectele rezultate n urma activitilor
de producie, iar realizarea frumosului industrial se face cu ajutorul design-ului i a esteticii
industriale.
Estetica industrial este un proces de implicare a artei n realizarea produselor industriale,
iar ea cuprinde: elemente de proiectare, de teorie a formelor, de teorie a culorilor, de sociologie a
gusturilor.
Design-ul are ca principal semnificaie procesul de concepere i proiectare a formelor
produselor legate de utilitatea i funcionalitatea lor. Cnd noiunea se refer produsele
industriale se utilizeaz termenul design industrial termen contemporan ce desemneaz
ansamblul de concepii i procedee viznd proiectarea estetic a obiectelor de uz practic.
Design-ul caserolelor de plastic, este unul simplu astfel incat cumparatorul poate vedea
produsul de cofetarie pe care doreste sa-l achizitioneze.
Prajiturile se pot ambala in caserole de plastic sau in cutii cu fereastra astfel incat sa
atraga cumparatorul.
Caserolele plastic din PVC si PET simple sau cu capac [capac termosudat sau apasat]
sunt destinate consumului industrial sau pentru ambalarea produselor tip catering. Ambalarea
6

se poate face manual sau cu ajutorul masinilor de dozat si ambalat. Caserolele sunt
disponibile in dimensiuni si forme multiple ceea ce face ca acestea sa fie folosite in multe
sectoare ale industriei alimentare.



3.1.Cromele

Desenul ambalajului este un element estetic important pentru ambalaje, care, alaturi de
culoare, determina in mod semnificativ aspectul final.Grafica este esentiala in formarea imaginii
estetice a ambalajului.
Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganelor si simbolurilor care contribuie
la impactul initial pe care un produs prin ambalajul sau il are asupra consumatorilor si joaca un
rol important in comunicarea de informatii si impresii despre produs.
Culoarea apare ca unul din cele mai importante elemente ale esteticii.Din cele mai vechi
timpuri,omul s-a folosit de culoare, i-a atribuit cele mai interesante semnificatii si chiar puteri
magice, dar cercetarea stiintifica a culorilor incepe abia in sec 17 si va lua o amploare deosebita
in secolele urmatoare, o data cu dezvoltarea industriei colorantilor, industriei textile si pielariei,
constructiilor etc.Disciplina care studiaza astazi etoria si practica culorii se numeste
cromatologie.
Privita din punct de vedere estetic, culoarea este o caracteristica de mare importanta in cadrul
procesului de innoire si diversificare a gamei sortimentale de ambalaje. Acest lucru se datoreaza
efectelor fiziologice si psihologice pe care culorile le au asupra oamenilor.Astfel,culorile
sugereaza:
- culorile calde:rosu,portocaliu,galben apropierea in spatiu, determina o usoara
crestere a presiunii sangvine si intensificarea respiratiei
- culorile reci:albastru,verde,violet dau impresia de departare, duc la scaderea
presiunii sangvine si provoaca o stare de depresie, de descurajare.
Culoarea este elemental preponderant al esteticii ambalajului si unul din mijloacele cele mai
importante pe care il detin design-erii pentru a face din ambalaj un mijloc efectiv de comunicare.
Prin intermediul culorii, la nivelul inconstientului, consumatorul isi poate forma o prima
impresie asupra produsului, care-l conduce la depistarea unor caracteristici specifice ale acestuia
si-l determina sa aleaga aprioric produsul.
Culoarea are urmatoarele obiective :
- stimularea vanzarilor
- continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale
- personalizarea produselor
- promovarea unor elemente cu specific national,zonal,local
- crearea din punct de vedere psihologic a unui climat commercial
- contributia directa la crearea unei traditii a produselor firmei
Preferinta pentru culori este conditionata nu numai de legi ale perceptiei,ci si de convingeri
se de predilectii personale. In afara de valoarea afectiva, deoarece toate produsele cumparate sun
colorate, culoarea are si o mare valoare economica.
Culoarea va fi un element de vanzare, impunandu-se mai intai alegerii comparatorului prin
seductia sa. Fabricantul a simtit aceasta valoare si o utilizeaza din ce in ce mai mult pentru
scopurile sale comerciale.Culoarea este o necessitate vitala, peste tot ea isi revendica
7

drepturile.Obiectele prezentate intr-un magazin trebuie sa atraga sis a retina atentia, trebuie sa se
impuna mai intai privirii, pe urma mintii prin aspectul lor, adica prin forma si culoare.
Este foarte dificil a prescrie reguli de folosire a culorilor in domeniul ambalajelor, reguli care
par sa nu existe.Se poate admite si trebuie retinut faptul ca anumite culori (gri,maro) sunt cel mai
des defavorizabile sau ca anumite culori permit diferentierea articolelor de lux fata de celelalte,
violetul,carminul,purpuriul.Mai sigur este faptul ca anumite culori nu trebuie recomandate pe
anumite piete unde, din anumite motive de traditie, cultura, religie sau politica, nu favorizeaza
desfacerea.
Efectele culorilor la consumatori:
Albastrul deschis este culoarea senintii i linitii, iar albastrul prea nchis poate fi
deprimant.
Negrul este culoare de doliu, dar cnd este lefuit i i se d luciu poate sugera foarte bine
elegana i distincia.
Albul combinat cu albastru, d impresia de prospeime i puritate.


3.2 Jocul volumelor

Un ambalaj de calitate trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte tehnice,
constructive,economice si de durabilitate.La aceasta s-a adaugat o noua cerinta si anume,
dimensiunea estetica a ambalajelor.
Problema crearii si producerii ambalajelor nu mai tine in mod exclusive de domeniul
cercetarii si dezvoltarii productiei, a unor noi tehnologii si procedee de fabricare.Ea devine din ce
in ce mai mult legata de activitatile de stocare,expediere si transport, comercializare si
publicitate.
In tratarea estetica a ambalajului trebuie sa se tina seama de existenta unui complex sensorial,
care determina o manifestare de aprobare sau respingere din partea simtului estetic al fiecarui
individ , de efectul emotional declansat de actul de cumparare si de consum.Realizarea unui
ambalaj necesita cunostinte de design industrial, cunostinte de estetica si cunostinte legate de
psihologia de cumparare.
Proiectarea ambalajelor este unul din cele mai importante elemente ale comercializrii
produselor. Proiectarea ambalajului trebuie integrat procesului de producie a produsului de
ambalat pentru a satisface funciile ambalajului de: protecie, manipulare, informare, prezentare.
Cele patru prajituri, la caserola au o greutate de 150 de grame, transportarea si depozitarea
fiind usoare.




3.3 Eticheta

Etichetarea reprezint un mijloc de comunicare ntre industrie, comer i consum, fiind o
baz util de date. Eticheta reprezint cel mai rapid i cel mai simplu suport pentru informarea
consumatorului. A aprut n paralel cu dezvoltarea produciei de ambalaje de serie mare i este
purttoare de informaii necesare pentru nlesnirea operaiunilor comerciale cum ar fi:
8

denumirea produsului;
numele productorului;
marca;
locul de origine al produsului;
data fabricaiei i termenul de valabilitate;
cantitatea.
Diversificarea sortimentului de mrfuri, creterea gradului de prelucrare a produselor au
amplificat funciile etichetei. Dac la nceput eticheta servea la identificarea simpl i rapida a
produselor alimentare i la facilitarea operaiunilor comerciale n prezent ea rspunde i nevoii
de promovare a produsului pe pia. Coninutul mesajului informaional al etichetei s-a aflat
pentru o foarte lung perioad de timp din istoria societii, la libera inspiraie a productorilor i
ulterior al comercianilor, care n multe cazuri au folosit eticheta n mod abuziv, ca instrument de
promovare a unei concurene neloiale sau fraud.
Pentru aceste motive treptat au nceput s apar reglementari privind eticheta i
etichetarea mrfurilor n coduri comerciale, n standarde, iar mai recent n normele elaborate de
organisme i instituii cu activitate internaional.
Etichetarea reprezint totalitatea fielor, mrcilor, imaginilor sau altor materiale
descriptive scrise, imprimate, tanate, gravate sau aplicate pe ambalajul unei mrfi alimentare
sau alturat acestuia. Etichetarea cuprinde eticheta i toate materialele scrise sau imprimate
avnd legtur cu produsul alimentar sau care l nsoesc. Funciile etichetei sunt redate prin
mesajul informaional de promovare, protejare i educare nutriional a consumatorului.
Orice produs alimentar ambalat trebuie etichetat.In Romania s-au creat conditii pentru
alinierea la normele europene privind etichetarea produselor alimentare preambalate in care sunt
prevederi referitoare la scopul etichetarii, redactate in limba romana si neinducerea in eroare a
consumatorului.



3.4 Codul de bare

Codificarea reprezinta operatiunea de transpunere in cod a elementelor definitorii ale unor
obiecte, servicii sau fenomene.Codul este o combinatie de elemente simbolice folosita pentru
transmiterea unei informatii.
Aceste elemente simbolice pot fi:
- litere
- cifre
- litere si cifre
Exista 3 grupe mari de casificari:
a) Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relative omogene, intre
aceste categorii stabilindu-se relatii de interdependenta. Clasificarile de acest tip au in
general structura arborescenta, fiind ierarhizate pe trepte de detaliere, trepte suptele
superioare obtinandu-se din agregarea celor inferioare. Categoriile de produse rezultate au
o mare diversitate de denumire(diviziune,sectiune,grupa,clasa,etc.);
b) Clasificarile nesistematice permit gruparea produselor in ordinea aparitiei lor, fara a tine
seama de inrudirea dintre unele produse.
9

c) Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor folosind un numar determinat de
categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza clasificarea nesistematica a elementelor
componente.
In conditiile proliferarii unei mari diversitati de sisteme de clasificare s-a impus gasirea unor
solutii de amornizare pe plan international.O prima realizare in acest sens a fost codul universal
al produselor introdus in SUA in 1973.Codul continea 12 caractere: prima cifra reprezinta o
cheie, urmatoarele 5 identifica producatorul, apoi altele 5 indica marfa si ultima cifra este cifra
de contor.
In acelasi an a aparut si in europa un cod care avea la baza 13 caractere: primele doua
identifica tara, cinci identifica furnizorul, cinci cifre produsul si ultima este cifra de contor.
Exista mai multe sisetme de codificare a produselor dar cel mai des intalnit este codul cu bare.



4. Tehnologia ambalarii produsului alimentar

Ambalajul, desi este o parte foarte importanta a produsului alimentar ce trebuie comercializat,
trebuia sa fie cat mai bun pentru produsul respectiv, sa fie usor de utilizat si ieftin.Tehnologia
ambalarii produselor alimentare a avut o evolutie extraordinara in ultimul timp.Aparatele folosite
la ambalare in zilele noastre sunt foarte performante si precise.



4.1 Linia de ambalare

Prajiturile fac parte din grupa a VIII-a : zahr i produse zaharoase, care se impun prin
urmtoarele: coninut de glucide cu mas molecular mic, fiind produse concentrate (srace n
ap i material de balast) au valoare caloric mare.
Dezavantajele sunt urmtoarele: fiind produse rafinate, sunt srace n vitamine i sruri minerale,
au un coninut redus de proteine, faciliteaz supraalimentaia i instalarea obezitii exogene; fac
s creasc brusc glicemia i suprasolicit pancreasul endocrin; conduc la dezechilibru tiaminic
care se manifest prin sindrom psihoneurologic, sindrom digestiv i sindrom cardiovascular, au
aciune cariogenic. Se recomand ca raia zilnic de zahr s fie sub 25-30g (4-5% din valoarea
caloric a dietei);
Ambalaje din materiale plastice Dei sunt mai noi pe piaa ambalajelor, materialele
plastice ofer o serie de avantaje incontestabile fa de alte materiale clasice:
mas proprie mic;
prelucrare uoar, ele putnd fi modelate n orice form;
prezint rezisten la ocuri mecanice;
protejeaz bine produsele ambalate n timpul transportului i depozitrii;
sunt impermeabile la ap, vapori de ap, grsimi, impuriti etc.;
pot fi transparente sau opace, n funcie de cerinele de protecie cerute de
produsul ambalat;
prezint rezisten la radiaiile infraroii i ultraviolete;
prezint sudabilitate i posibilitate de lipire.
10

Din materiale plastice se obin urmtoarele tipuri de semifabricate destinate realizrii
ambalajelor:
filme flexibile, folii i materiale complexe;
folii flexibile, din care se fac pungi i saci pentru ambalare;
folii rigide, pentru realizarea de tvie, pahare, platouri, etc.;
materiale complexe obinute din diferite tipuri de folii.
Ambalajele din materiale plastice pot fi recuperate si reintroduse n circuitul industrial,
evitndu-se astfel poluarea mediului. Prin reciclarea ambalajelor din mase plastice se reduc
costurile de fabricaie ale ambalajelor, consumul de materii prime sau chiar se pot nlocui
ambalajele clasice.
Asigurrii conservabilitii produselor alimentare presupune pregtirea ambalajelor
nainte de umplerea lor cu produs, termenul su de valabilitate depinznd foarte mult de starea de
igien a ambalajelor.
Termoformarea este pe proprietatea materialelor termoplastice de a-i modifica forma la
o temperatur apropiat de cea de nmuiere, cnd vscozitatea lor scade. n industria alimentar
sunt folosite ambalajele termoformate datorit avantajelor pe care le prezint:
productivitate mare;
utilizare raional, foarte economic a surselor de nclzire;
uurin n confecionarea formelor;
formarea uoar a tuturor tipurilor de folii din materiale plastice simple i cu
desene imprimate;
obinerea de ambalaje nerecuperabile ieftine.
Ambalajele termoformate din folii de material plastic se obin cu ajutorul unor maini
complexe pe care se realizeaz integral ciclul de formare ambalare. Ele sunt compuse din
module distincte, fiecare modul realiznd una din etapele ciclului. Exist i maini simple care
pot realiza ambalarea produselor n ambalaje termoformate, fie pe suport din carton, fie nchise
cu folie din acelai material, obinerea acestora se poate face separat sau pe main.
Recipientele termoformate pot avea diferite forme i mrimi: tvi adnci, suporturi
alveolare, barchete, cutii, pahare.
nchiderea ambalajelor din material plastic sau din materiale complexe acoperite cu filme
din material plastic se realizeaz prin sudarea marginilor ambalajului format i umplut. Sudarea
se realizeaz prin aplicarea de cldur, cu sau fr presiune, care pot topi local i s imbine astfel
materialele.
Temperturile de sudare pentru diversele materiale plastice sunt urmtoarele: polietilena
se topete la temperatura de 135
o
C, policlorura de vinil (PVS) plastifiat se topete la
temperatura de 140
o
C, PVC neplastifiat se topete la temperatura de 149
o
C, polistirenul se
topete la temperatura de 176
o
C, polipropilena se topete la temperatura de 149
o
C, celofanul se
topete la temperatura de 120
o
C, acetatul de celuloz se topete la temperatura de 205
o
C, iar
poliamida se topete la temperatura de 190
o
C.







11

4.2 Termenii de valabilitate

Orice produl alimentar(cu mici exceptii) are un termen de valabilitate in care poti fi sigur ca
produsul din interiorul ambalajului corespunde unui anumit standard de folosire.
Termenul de valabilitate a produselor de cofetarie este de maxim 120 de ore.




4.3 Depozitarea

Produsele de patiserie se depoziteaza in frigidere sau in vitrine la o temperatura cuprinsa
intre 4-6 grade Celsius.Se va evita expunerea produselor de patiserie in locuri neamenajate
corespunzator, la caldura si umiditate ridicata.
De asemenea, depozitarea materiei prime se va face in locuri special amenajate, ferite de
umiditate, caldura si de microorganisme.


Concluzii si recomandari
Cofetaria Mary va asteapta cu o gama variata de produse de cofetarie si patiserie,
punand la dispozitia clientilor nostrii informariile de care au nevoie pentru a avea o petrecere
reusita, atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al originalitatii, al
bunului gust si al elegantei.



Bibliografie

1. Modoran Dorel 2009 Ambalarea produselor alimentare
2. Merticaru V. 1997 Ambalaje si mecanisme de ambalat