Sunteți pe pagina 1din 21

Teme propuse pentru semestrul al II-lea

Clasa a 10a FR An scolar 2010-2011

Protectia consumatorului si a mediului


Tema 1 Ambalaje recuperabile Lectia 1 : Definirea,rolul si functiile ambalajului Lectia 2 : Clasificarea ambalajelor Lectia 3 : Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje Lectia 4 :Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile Lectia 5 :Calitatea ambalajului-integritate aspect Functia de conservare si de protectee a produselor si a calitatii; e Functia de manipulare, depozitare, transport; Functia de promovare a marfurilor si de informare a consumatorilor. Lectia 6 : Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje Obiective: La sfarsitul capitolului vei fi capabil: sa prezinti rolul si functiile ambalajului; sa recunojti tipurile de ambalaje; sa sortezi ambalajele pe grupe de materiale reciclabile; sa verifici calitatea ambalajelor;

Lectia 1
1.1. Definirea, rolul si functiile ambalajelor
Ambalarea marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timp, ca urmare a tehnologiilor avansate folosite atat in productia de marfuri, cat si in obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi tipuri de ambalaje si metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care sa mentina calitatea produselor si a mediului inconjurator la un nivel ridicat. De asemenea, exigentele consumatorilor fata de ambalaj si ambalarea marfii au crescut odata cu evolutiile inregistrate in modul de viata si de consum. Producatorii de marfuri si de ambalaje s-au aliniat acestor exigente si chiar au venit in lntampinarea cerintelor consumatorilor. AMBALAREA MARFURILOR
Este definita, conform STAS 5845/1-1986, ca fiind,,operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului,in decursul manipularii, transportului, depozitarii, contribuind si la inlesnirea acestora pana la consumare sau pana la expirarea termenului de garantie.

Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare si ne- alimentare (mentinand integritatea si calitatea acestora), de a inlesni operatiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (permite circular:a produselor de la producator pana la consumatorul final). Comercializarea produselor este de neconceput in cele mai multe cazuri, fara existenta ambalajelor. Lipsa ambalajului ar face schimbul de marhirj costisitor, ineficient si chiar imposibil. Rolul si importanta ambalajului se reflecta in functiile acestuia.

1. Functia de conservare siprotectie a produselor si a calitatii acestora 2. Functia de inlesnire a manipularii, transportului, depozitarii. 3. Functia de promovare a vanzarii marfurilor si de informare mconsumatorilor.

Lectia 2

Clasificarea ambalajelor
Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii: 1. Dupa natura materialului din care sunt obtinute: ambalaje din hartie-carton; ambalaje din sticla; 0 ambalaje din metal; ambalaje din mase plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe. 2. Dupa natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse industriale ambalaje pentru produse periculoase. 3. Dupa tipul ambalajului: lazi; cutii; flacoane; pungi; saci; cosuri; sacose; tavite; damigene; bidoane; butoaie; containere etc. 4. Dupa sistemul de confectionare : ambalaje demontabile; ambalaje pliabile. 5. Dupa gradul de rigiditate : ambalaje suple. ambalaje semirigide rigide 6. Dupa sistemul de inchidere : ambalaje inchise (cu capac, dop, buson etc.); ambalaje etanse. Deschise 7. Dupa domeniul de utilizare : Ambalaje de transport Ambalaje de prezzentare Ambalaje de desfacere 8. Dupa durata de utilizare : Ambalaje recuperabile(reciclabile si refolosibile) Ambalaje nerecuperabile

LECTIA 3

Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje


1. Ambalaje din hartie, carton (materiale celulozice) Hartia si cartonul au o serie de proprietati care le recomanda pentru utilizarea ca ambalaje: masa mica (lntre 0,8-1,2 g/m2 pentru hartia de ambalaj si maximum 1 g/m2 pentru cartonul ondulat); hartia pergament are permeabilitate scazuta;

hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la ulei, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi slabi, baze, bariere" la radiatii ultraviolete, la mirosuri, vapori de apa, la aer, arome. Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de materiale de baza: hartie pentru ambalaj carton plat duplex - minimum 2 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda triplex minimum 3 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda carton ondulatobtinut din 1-4 straturi netede si 1-3 straturi ondu- late unite intre ele printrun adeziv; se foloseste la ambalarea produ- selor ce necesita protectie contra socurilor mecanice (sticla, ceramica, mobila etc.) 2. Ambalaje din materiale plastice Materialele plastice sunt utilizate pe scara larga pentru obtinerea ambalajelor, datorita urmatoarelor proprietati: masa specifica redusa (1-1,5 g/cm3); rezistenta in mediu umed; rezistenta la actiunea acizilor si alcaliilor; rezistenta mecanica buna; prelucrarea usoara, obtinandu-se ambalaje de forme si dimensiuni diferite; proprietati igienico-sanitare (nu constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor). Ambalajele din materiale plastice se gas esc in urmatoarele forme: saci pungiambalaje flexibile obtinute din polietilena, polipropilena, policlorura de vinil (PVC), poliamida; sunt impermeabile si stabile dimensional. pahare, tavite, farfurii etc. obtinute din folii rigide, care au capa- citatea de formare la cald. 3. Ambalaje din materiale complexe se folosesc in special pentru ambalarea bauturilor; permit ambalarea in vid, gaz inert, ambalarea produselor supracongelate; sunt impermeabile la gaze si vapori de apa. Ambalaje din metal Metalul este utilizat mai ales pentru cutiile de conserve in industria alimentara (otel, aluminiu, materiale combinate material plastic, carton, metal). Cutiile metalice se obtin din tabla de otel acoperita cu an strat subtire de cositor, staniu, crom, aluminiu. Se mai pot obtine si din aluminiu, care este un material cu greutate mica, lipsit de toxicitate, dar utilizarea lui e limitata din cauza faptului ca este scump. Curiile metalice ofera insa avantajul rigiditatii, evitand riscurile de spargere in timpul transportului. Cutiile mai pot fi realizate dintr-a combinatie de materiale: carton, folie de aluminiu, mase plastice, folosite la ambalarea produselor sub forma de granule sau pulberi: lapte, praf, cacao, cafea instant. Pentru ambalarea produselor alimentare sensibile, care absorb mirosul hartiei de ambalaj sau mirosuri

din mediul exterior, de exemplu ciocolata si produsele din ciocolata, se folosesc foliile de aluminiu, impermeabile la gaze, lichide, razele de lumina (aluminiul este un metal maleabil, permitand prelucrarea sa in folii foarte subtiri). 4. Ambalaje din sticla Ambalajele din sticla: butelii, borcane, damigene,flacoane etc., detin o pondere importanta in totalul ambalajelor, datorita. proprietatilor sticlei: - ofera protectie buna (bariera la gaze, vapori, lichide); - este transparenta (permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a vanzarii); - este inerta din punct de vedere chimic fata de produsele alimentare; - prezinta stabilitate ridicata fata de alcali, acizi (singurul acid care o ataca este acidul fluorhidric); - nu are miros, nu modifica gustul alimentelor (opinie favorabila din partea consumatorilor). - poate fi colorata, protejand produsul fata de radiatiile ultraviolete, evitandu-se astfel decolorarea produsului sau pierderea vitaminelor; - poate fi prelucrata in forme variate; - prezinta o buna rezistenta la presiuni interne ridicate (se foloseste la ambalarea sampaniei); - duritate ridicata;

proprietati igienico-sanitare (este un material igienic, usor de spalat, care suporta sterilizarea; nu constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor);material reciclabil si economic.
5. Ambalaje din lemn Lemnul se foloseste in special la confectionarea ambalajelor de transport, datorita rezistentei la solicitarile mecanice si la uzura. Substantele organice si anorganice din compozitia sa chimica (rasini, substante tanante, uleiuri eterice), influenteaza in mod pozitiv caracteristicile organoleptice ale produselor. Exemple: - tuica invechita cel putin 1 an in butoaie de stejar are o culoare mai galbuie si,o aroma mai pronuntata; - coniacul capata culoarea galben-aurie prin oxidarea taninului din doagele btitoaielor. Ambalajele din lemn prezinta insa un dezavantaj, si anume acela ca ele constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor si insectelor. REMARCA IMPORTANTA: Opinia consumatorului fata de cutiile metalice pentru conserve este uheori mai putin favorabila, in sensul ca produsul capata gust de metal". De aceea, cutiile metalice.sunt lacuite, pentru prevehirea schimbarii gustului, a decolbrarii produsului, prevenirea reactiilor chimice intre metal si produs, reactii care pot cauza coroziunea sau formarea de hidrogen in interiorul cutiei (bombajul chimic).

Dezavantajele ambalajelor din sticla


-fragilitatea (rezistenta slaba la ocurile mecanice) - greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport; cercetarile au dusinsa la obtinerea unei sticle usoare, subtiri, incasabile, rezistenta la socuri termice nu rezista la schimbari bruste de

temperatura.

6. Ambalaje din materiale textile Sacii textili prezinta avantaje ca: rezistenta la rupere, higroscopicitate, permeabilitate la aer, apa, vapori, dar si dezavantaje: mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, nu rezista la foc, pot fi atacati de rozatoare si insecte. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor. 7. Ambalaje din materiale complexe Au aparut pe piata ambalajelor in ultimii 60 de ani. S-a constatat ca un singur tip de material nu raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs sau altul. De aceea s-a folosit tehnicaacoperirii unui material (hartie, carton, material plastic, metal), cu doua sau trei straturi de alte materiale, astfel incat materialul complex obtinut sa insumeze proprietatile componentelor si astfel sa le depaseasca. Unele dintre aceste materiale au efect de bariera" fata de vaporii de apa, gaze, substantele volatile, radiatiile ultraviolete, microorganisme. Exemplu: cartonul caserat cu polietilena, asociat cu folie de aluminiu, se foloseste la confectionarea ambalajelor de forma paralelipipedica sau tetraedrica,pentru produsele alimentare sub forma lichida,sterlizata UHT (sistemul de ambalare Tetra Pack). Lectura suplimentara : Exigentele cerute de protectia consumatorilor si a mediului ambiant au determinat aparitia unor materiale de ambalaj cu proprietati deosebite in acest sens, mai ales in domeniul hartiei si cartoanelor. Exemple: Hartia care vine din mare a aparut in premiera mondiala in Italia in 1992. Aceasta hartie se obtine din alge provenite din laguna Venetiei. Biomasa de alge recoltata in fiecare an este transformata in pudra si apoi in hartie. Produsul se aseamana cu hartia normala si are proprietati imbunatatite fata de aceasta si anume o mai buna rezistenta la rupere si rigiditate crescuta. Costul obtinerii acestui tip de hartie este mai scazut si in ciclul de fabricatie nu se foloseste clorul. Hartia este reciclabila, fara tratamente care ar putea vicia mediul inconjurator. Plecand exclusiv de la plante, s-a realizat hartia de ambalaj ECO-ECO, care satisface exigentele consumatorilor, deoarece prezint! o total! compatibilitate cu produsul ambalat, fund in acelasi timp si biodegradabil!. Acest tip de hartie raspunde celor mai severe cerinte ale ecologistilor. Materialul CELMAR" a fost obtinut pornind de la materialele utilizate in industria farmaceutica la realizarea de capsule, bazate pe solubilitatea celulozei in apa si a completei si rapidei sale biodegradabila in mediu. S-au realizat capsule de detergenti-pulbere, dozati pentru o singura utilizare, care se dizolva in apa.

CELMAR" se mai utilizeaza si pentru ambalarea hranei concentrate pentru animale, a produselor fertilizante pentru sol etc. In domeniul proiectarii ambalajelor se constata tendinta apropierii de natura. Aplicand bionica (studiind tesutul celular), cercetatorii din cadrul Centrului de Cercetare al Institutului European de Design, au proiectat un ambalaj elastic destinat produselor pentru ingrijirea capului (ambalaj pentru firma Schwarzkopf") capabil sa se dilate si sa-si schimbe forma, in functie de cantitatea de produs continut si de presiunea exercitat! in timpul utilizarii. Elasticitatea permite ambalajului sa se adapteze cerintelor spatiului de transport si depozitare. Golit, ambalajul se reduce la dimensiuni foarte mici. Ambalajul este reutilizabil

Lectia 4 Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile


In vederea protectiei mediului, se impune educarea consumatorilor pentru colectarea ambalajelor nerefolosibile pe tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si incurajarea consumatorilor pentru a achizitiona mai ales produse care au ambalaje ecologice. In Germania, asociatiile pentru apararea mediului au impus simbolul grafic denumit punctul verde" (Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea punctului verde" se face pe baza unui contract si a participarii fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii acestuia este caracterul reciclabil al ambalajului. Societatile care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate. Statele membre U.E. au prevazut: - promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea lor. - eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate. - fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate. - excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile. Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci a vietii si sanatatii consumatorilor.

Lectia 5 Calitatea ambalajului - integritate, aspect


Calitatea ambalajului se reflecta in modul in care acesta isi indeplineste functiile. Integritatea ambalajului este absolut necesara pentru indeplinirea functiei de conservare siprotectie a produselor si a calitatii acestora si afunctiei de inlesnire a manipularii, transportidui, depozitarii. Pe de alta parte, aspectul ambalajului determina functia de promovare a marfurilor si de informare a consumatorilor, deoarece acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului. Functia de conservare si protectie a produselor si a calitatii acestora :

Aceasta fiinctie presupune protejarea produsidui fata de factorii mediului extern (factori fizici, chimici, biologici) si este considerata functia de baza a unui ambalaj. 1. Protectia impotriva factorilor fizici Factorii fizici sunt: solicitarile mecanice (trepidatiile din timpul transportului) pot comprima, tasa produsul in ambalaj, creandu-se astfel un spatiu intre produs si ambalaj si, ca urmare, produsul nu mai este protejat impotriva solicitarilor mecanice ulterioare. lumina - produce decolorari si degradari ale marfurilor. Exemple: - decolorarea produselor, care contin coloranti naturali, sub actiunea luminii sau aparitia unor pete si culori neuniforme; pierderea vitaminelor sub influenta luminii si a oxigenului; - rancezirea alimentelor bogate in grasimi, sub actiunea directa a luminii si a oxigenului. Pentru a opri patrunderea luminii in interiorul ambalajului se foloseste ambalajul opac, ca, de exemplu, cel obtinut din aminoplaste (materiale plastice) pentru medicamente sau din materiale complexe pentru lapte, sucuri. temperatura ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate sau scazute, sau de variatiile de temperatura (se folosesc in acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de aluminiu, protectii suplimentare cu rumegus); pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate, daca produsul necesita sterilizare, sau la tempe- raturi scazute, daca produsul este conservat prin congelare. 2.Protectia impotriva factorilor chimici : Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de diferite substante chimice, ca : hidrogen,amoniac,dioxid de sulf,dioxid de carbon,apa,vapori. Ambalajul joaca un dublu rol: a) de bariera la transferul de gaze din exteriorul in interiorul ambalajului: - bariera la oxigen si vapori de apa, eliminandu-se riscul dezvol- tarii mucegaiurilor, bacceriilor sau oxidarii produselor; - bariera la substantele volatile din mediu (fum, parfum) care ar putea modifica proprietatile organoleptice (gust, miros). b) de bariera la transferul de gaze din interior spre exterior, evitandu-se pierderea aromei produsului (de exemplu, la cafea), deshidratarea produsului sau pierderea gazului sau amestecului gazos introdus in ambalaj in vederea conservarii produsului (dioxid de carbon, azot). Pe de alta parte, ambalajul trebuie sa fie neutru fata de produs, sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii chimice. Exemplu-. reactiile chimice dintre compusii chimici ai cutiei de conserve imperfect cositorita si cei ai produsului ambalat due la aparitia bombajului chimic, ca urmare a gazelor toxice care deformeaza capacul cutiei. Produsul se degradeaza si devine impropriu pentru consum. 3. Protectia impotriva factorilor biologici

Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de microorganismele din atmosfera, fata de insecte si rozatoare, impiedicand astfel contaminarea .or (sa asigure o etanseitate perfecta fata de germenii microbieni). Pe de alta parte, ambalajul impiedica contactul direct dintre produsele sterile si persoanele care le manipuleaza. Cerintele igienico-sanitare ce trebuie respectate la comercializarea produselor alimentare se refera si la modul de ambalare a acestora, pentru protectia populatiei fata de contaminarea cu germeni patogeni, evitandu-se toxiinfectiile alimentare. Functia de manipulare, depozitare, transport Se considera ca pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si ambalajele lor sunt supuse la circa 3040 operatii de manipulare si deci unor solicitari mecanice, care le pot deteriora. Pentru a inlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa faciliteze manipularea produselor, prin forma, greutate, volum, prezenta unor orificii care sa permita prinderea lor; - sa asigure securitatea operatorilor si stabilitatea incarcaturii; - sa fie usor de stivuit; - sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate; - sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii deschise; - sa fie adaptate la normele de transport; - sa prezinte un raport optim volum-greutate; - sa poata fi adaptat la unitatile de incarcare utilizate (palete, camioane, vagoane). Ambalajul ofera o serie de informatii cu privire la conditiile de manipulare, transport, depozitare, printr-o serie de simboluri. In perioada actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare, si transport, prin operatiuni de paletizare, containerizare, modulare. 1. Paletizarea - permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor grupate pe unitati de incarcare, folosindu-se palete si electro- stivuitoare. 2. Containerul - este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor, construit din materiale rezistente, flexi'bile, care permite plierea dupa utilizare; asigura foarte bine integritatea si calitatea marfurilor. 3. Modularea consta in corelarea dimensiunilor ambalajelor de desfacere cu cele ale ambalajelor de transport general, cu ale containerelor, . ale mijloacelor de transport si cu cele ale spatiului de depozitare.

Functia de promovare a marfurilor si de informare a consumatorilor :


Simbol care atesta existenta produselor radioactive Simbol care atesta existenta produselor corozive Amplasarea ambalajului

de transport departe de surse de caldura Simbolul indica centrul de greutate al ambalajului de transport

Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului. Pe de o parte, ambalajul informeaza consumatorul asupra produsului,iar pe de alta parte il atrage prin dimensiunea sa estetica. In cazul vanzarii prin autoservire de exemplu, ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin contactul direct ai cumpaxatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea produselor pe piata. Pentru a-si indeplini aceasta functie, ambalajul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de recunoscut, sa sugereze o idee precisd despre produsj ambalajul atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare, eticheta, marca, design. Sa faca publicitate produsului, dar in niciun caz sa nu induca in eroare cumparatorii; pentru aceasta, ambalajul trebuie sa comunice clientilor caracteristicile produsului, elementele de identificare ale produsului, conditiile de utilizare; informatiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri ce se refera la denumire, marca, provenienta, mod de utilizare, compozitie chimica, toxicitate, impactul asupra mediului inconjurator, termenul de valabilitate etc. sa puna in valoare caracteristicile esentiale ale produsului, astfel meat consumatorii sa-1 deosebeasca cu usurinta de produsele similare. noul ambalaj sa nu duca la sedderea increderii clientilor jideli in calitatea produsului, sdfie superior celui vechi. sa permita situarea produsului intr-o grupa de produse (produse alimentare, produse cosmetice, chimice, produse de lux etc.) Caracteristicile estetice ale ambalajului au mare importanta,actionand asupr psihicului cumparatorului,determinand astfel atractia fata de produs. Exemple: forma ambalajului trebuie sa tin! seama de ambianta, locul, modul de utilizare al produselor, caracteristicile produsului, conditiile de pastrare; ambalajul trebuie sa se caracterizeze prin soliditate, greutate redusa, durabilitate, functionalitate. culoarea actioneaza si ea asupra psihicului cumparatorului, deoarece, in momentul vizualizarii produsului, cumparatorul sesizeaza mai intai culoarea, apoi desenul, marca. De exemplu, pentru ambalarea sampoanelor pentru copii se folosesc diferite figurine din material plastic divers colorate. grafica trebuie sa fie simpla, expresiva, clara, ilustratia sa fie compatihila cu produsul ambalat, iar prin elementele coloristice, sobrietate, stil, echilibru, sa puna in valoare denumirea produsului si marca; sa permits o citire rapida, corecta, facila, fara sa dea nastere la confuzii. In conditiile in care raportul calitate-pret este egal la mai multe produse, acelea care se diferentiaza prin

creativitatea ambalajului ies in evidenta fata de cele concurente,fiind preferate si cumparate de consumatori.

Lectura suplimentara
In S.U.A., Japonia, Italia, Franta, tari cu o indelungata traditie in producerea ambalajelor, ambalajul este considerat parte integranta a produsului de calitate superioara. In cazul unui astfel de produs, ambalajul are o mare important!, iar consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru a avea un produs de calitate. , In costul produsului ambalat, costul ambalajului variaza de la mai putin de 5% din valoarea produsului pana la 15%. In cazul produselor de lux, costul ambalajului se poate ridica pan! la 30-50% din costul produsului.

Lectia 6 Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje


In cadrul unui depozit comercial se desfasoara atat activitati principale cat si activitati secundare Activitatile principale sunt : depozitarea, pastrarea marfurilor. primirea marfurilor; receptia marfurilor Activitatile secundare se refera la primirea, receptia si restituirea ambalajelor. Activitati secundare sunt: - primirea, receptia, sortarea ambalajelor de transport de la furnizori (containere, lazi, palete etc.); - reconditionarea si restituirea ambalajelor de transport; - primirea,receptia,sortarea,reconditionarea ambalajelor proprii - Manipularea stocurilor de ambalaje se poate face manual sau mecanic. Dotarile din cadrul unui depozit se clasifica dupa functii, astfel: - mijloace pentru depozitare: palete, lazi, silozuri etc. - mijloace pentru supraveghere si pastrarea marfurilor. mijloace de ambalare, aparate de control etc. - mijloace pentruportionare si conditionare: masini de masurat, de taiat, echipamente de dozare etc. - mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate de sortat etc. - mijloace pentru transport si ambalare\ manipulare-. palete, masini de ridicat etc. - mijloace pentru asigurarea unor servicii de etichetare, impachetare etc. - Mijloacele de depozitare servesc la pastrarea marfurilor. - Mijloace principale - Mijloace secundare - rafturi - palete - gratare - recipiente - silozuri, tancuri - lazi - Mijloacele de manipulare si transport sunt folosite pentru manevrarea si transportarea dintr-un loc in altul a marfurilor si ambalajelor. Acestea detin ponderea cea mai mare in cadrul utilajelor comerciale din depozit. Dupa modul de lucru, ele se pot clasifica astfel: - Cu activitate intrerupta:

- pentru deplasarea pe orizontala: carucioare, lize, electrocare, transpalete pentru deplasare pe verticala: electrostivuitoare - pentru deplasare combinata: electrostivuitoare, motostivuitoare - Cu activitate continua: - transportoare cu banda - transportoare cu role - transportoare cu leagan - pentru transportul intre etaje
Dictionar
aerosol - dispersie de particule solide sau lichide, foartefine, susceptibile de a ramane un timp indelungat in suspensie,in atmosfera. bionica - disciplina care se ocupa cu studiul proceselor biologice al principiilor de functionare a organismelor vii, in scopul solutionarii prin similitudine a unor probleme tehnice. poluare -dereglarea echilibrului natural prin activitatea de productie, comercializare utilizare a produselor $i prin crearea unor stocuri enorme de deseuri in centrele urbane ji industriale. prom ovare de produs -ansamblul de actiuni vizand impulsionarea desfacerii unui produs pe piata prin publicitate, ambaiaj, marca de calitate. publicitate -orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste, avand ca scop promovarea vanzarii de bunuri servicii. sterilizare - metodadeconservareaproduseloralimentare.carepresupuneprelucrareatermica a produselor aflate in recipiente ermetice, la temperaturi de peste 100 de grade Celsius, distrugandu-se si formele de rezistenta ale microorganismelor (sporii).

Nume________________ Clasa__________ Test


I. Incercuiti varianta corecta: 1. Clasificarea ambalajelor in recuperabile si nerecuperabile se face dupa urmatorul criteriu: 0,5p a. tipul ambalajului b. sistemul de inchidere c. durata de utilizare d. domeniul de utilizare 2. Identificati tipul de ambalaj care constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor: 0,5p a. ambalaje din material plastic b. ambalaje din sticla c. ambalaje din materiale complexe d. ambalaje din lemn 3. Identificati factorul fizic care poate influenta negativ calitatea marfurilor: 0,5p a. apa b. lumina c. microorganisme d. vapori 4.Faptul ca noul ambalaj trebuie sa fie superior celui vechi, sa nu duca la scaderea increderii clientilor fideli in calitatea produsului se reflecta in urmatoarea functie a ambalajului :
0,5p

a.functia de manipulare, transport, depozitare b.functia de promovare a marfurilor si de infor- mare a consumatorilor c.functia de conservare si protectie a produsului d.functia sociala II. Notati cu A sau F urmatoarele enunturi: 1. Acceptarea produselor de catre consumatori depinde in mica masura de estetica ambalajului 2. Ambalajele din sticla au o rezistenta ridicata la socurile mecanice. 0,5p III. Completati spatiile libere cu termenii potriviti: 2p Ambalajul este un ...........destinat sa cuprinda un produs, pentru a-i asigura protectia din punct de vedere.........., mecanic, .......... , in scopul mentinerii si ............... acestuia, in decursul manipularii, .... depozitarii si desfacerii. Ambalajul permite circulatia produselor de la la consumatorul IV. Ambalajele din materiale plastice si din sticla au o pondere ridicata printre tipurile de ambalaje: 4p 1. Prezentati proprietatile materialelor plastice care le recomanda pentru obtinerea ambalajelor. 2. Prezentati proprietatile sticlei, care o recomanda pentru folosirea ca material de ambalare. 3.Argumentati creterea ponderii ambalajelor din materiale plastice, in defavoarea celor de sticla.

Se acorda un punct din oficiu.

Protectia consumatorului si a mediului

Tema 2 : Legislaia n domeniul proteciei mediului


4.1.1. Prevenirea deteriorrii mediului .1.2. Precauii n luarea deciziilor 4.1.3. Conservarea mediului 4.1.4. Despgubiri n caz de poluare

Lectia 1.:Obligaiile agenilor economici n raport cu protecia mediului

Lectia 2 :Gestionarea deeurilor (laborator tehnologic)


Din ambalaje Materiale consumabile Materiale de curenie>

Mrfuri deteriorate

Lectia 3:Responsabilitile consumatorului cu privire la protecia mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv privind protecia mediului
Prevenirea cauzelor Semnalarea situaiilor necorespunztoare Eliminarea atitudinii de indiferen, de neangajare n probleme de mediu
152

Obiective: La sfritul capitolului vei fi capabil:

- s identifici obligaiile agenilor economici din domeniul comerului n raport cu protecia mediului; - s cunoati modalitile de gestionare a deeurilor; - s manifeti un comportament pozitiv n privina proteciei mediului prin participarea la diverse proiecte.
153

IMPORTANT: * MEDIUL reprezint ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i : fiinele vii, sistemele naturale n interaciune, inclusiv unele valori materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului.
SURSA: OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecia mediului (versiune actualizat la data de 03.12.2008)

Orice forma de dezvoltare economic a unei ri influeneaz mediul pentru c : Sunt utilizate resurse naturale care, n urma prelucrrii industriale, genereaz deeuri care produc poluare. De aceea, prosperitatea economic i protecia mediului trebuie s se susin reciproc pentru o dezvoltare durabil. Exploatarea materiilor prime n industrie, extracia resurselor naturale, construirea oselelor sau a depozitelor n spaii naturale,

deversarea deeurilor n albiile rurilor, precum i alte activiti economice influeneaz direct degradarea mediului nconjurtor. In ultimele decenii, diversificarea tehnologiilor i a materialelor disponibile au determinat concentrarea eforturilor de gsire a unor soluii pentru diminuarea efectelor polurii att pe plan naional, ct i pe plan global. S-au creat comisii, organisme guvernamentale sau nonguvernamentale cu scopul rezolvrii acestei probleme. Legislaia romneasc n domeniul proteciei mediului stabilete principiile care guverneaz aceast activitate i impune direciile de reglementare a activitilor economice n vederea atingerii obiectivelor dezvoltrii durabile (vezi Anexa 4).

Lectia 1 : Obligaiile agenilor economici n raport cu protecia mediului


Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i yrz^z""conform prevederilor OUGnr. 195/22.12.2005. Astfel, orice firm care deruleaz activiti ce au o influen semnificativ asupra mediului nconjurtor este obligat s-i organizeze structuri proprii specializate n protecia mediului. Printre obligaiile agenilor economici n raport cu protecia mediului se numr: eliminarea din exploatare a instalaiilor ale cror emisii depesc valorile limit stabilite prin actele de reglementare; suportarea costurilor aferente reparrii prejudiciului i nlturarea urmrilor produse de acesta, restabilind condiiile anterioare producerii pagubei, conform principiului poluatorulpltete"-, solicitarea autorizaiei din partea autoritii publice competente pentru agricultur (n cazul agenilor economici care au drept obiect de activitate cultivarea plantelor superioare modificate genetic); respectarea prevederilor regulamentelor ariilor naturale protejate; inerea unei evidene stricte a substanelor i preparatelor periculoase i furnizarea informaiilor cerute de autoritatea competent pentru protecia mediului; prevenirea riscurilor pe care substanele periculoase le pot prezeni asupra sntii populaiei i mediului i anunarea iminenei producerii unor accidente ecologice autoritii competente pentru protecii mediului; aplicarea unor programe de supraveghere a contaminrii radioactive mediului, care s permit respectarea condiiilor de eliminare a acestor substane i meninerea dozelor radioactive n limitele admise; ntreinerea de ctre proprietarii de terenuri a perdelelor forestiere i Modul II Proteccia consumatorului si a mediului

aliniamentelor de protecie, a spaiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii, cu scopul de a ntreine capacitatea de regenerare a atmosferei, protecia fonic i eolian; salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau funcional, n special a celor aflate de-a lungul cilor de comunicaie rutiere, feroviare i de navigaie; protejarea florei i a faunei slbatice existente pe suprafeele de teren aflate

n proprietatea agenilor economici, cu scopul de a menine echilibrul ecologic i de a nu afecta mediul nconjurtor i sntatea uman;
154

ntreinerea cldirilor, a curilor, a mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor decorativi, conform planurilor de urbanism; meninerea i ameliorarea fondului peisagistic natural i antropic al fiecrei zone i localiti; obligaia autoritilor i a agenilor economici de a nu contribui la degradarea mediului prin depozitri necontrolate de deeuri; manipularea, transportarea i comercializarea ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a plantelor ambalate cu inscripii de identificare, avertizare, n condiii care s nu provoace contaminarea mediului; stocarea temporar a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a plantelor numai ambalate i n locuri n care s-au prevzut toate msurile de securitate; asigurarea dotrii (n cazul deinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine) cu instalaii de stocare sau de tratare a deeurilor, instalaii de epurare a apelor uzate i racorduri de descrcare a acestora n instalaii de mal sau plutitoare; obligaia agenilor economici de a nu polua apele de suprafa prin splarea de produse, ambalaje; obligaia agenilor economici de a nu depozita pe maluri, n albiile rurilor, n apele de suprafa deeuri;

Prevenirea deteriorrii mediului


Legea nr. 137/1995 are ca obiectiv reglementarea proteciei mediului pe baza principiilor i elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a societii, i anume: a) principiul precauiei n luarea deciziei; b) principiul prevenirii, reducerii i controlului integrat al polurii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitile care pot produce poluri semnificative; c) principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; d) principiul poluatorul pltete"; e) nlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor; f) crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului; g) utilizarea durabil a resurselor; h) meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor

deteriorate; i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul; j) dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului.

' Gigantul petrolier american ExxonMobil va trebui s achite o amend de 105 milioane dolari pentru c a poluat apa potabil din New York, prin intermediul unui aditiv de benzin, un carburant de substituie. Un juriu federal a estimat c benzina respectiv nu era suficient de sigur pentru a fi folosit drept carburant de substituie benzinei tradiionale, ca urmare a problemelor poteniale pe care le creeaz mediului. Faimoasa firm petrolier a fost condamnat i pentru c nu a transmis niciun avertisment despre pericolele acestui produs asupra pnzei freatice".
Principiul prevenirii deteriorrii mediului presupune att activiti de prevenire a polurii sau a degradrii mediului, ct i activiti de limitare sau eliminare a efectelor duntoare ale polurii, nsoite de stabilirea responsabilitilor i a sanciunilor ce se impun.

Precauii n luarea deciziilor:


>

Principiul precauiei n luarea deciziilor de ctre autoritile cu atribuii n protecia

mediului presupune precauia ca msur de pruden, care trebuie s caracterizeze luarea oricrei decizii n domeniul proteciei mediului, n scopul excluderii oricror riscuridepoluare.

Conservarea mediului
Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor presupune protecia

ecosistemelor, conservarea biodiversitii, precum i utilizarea i gospodrirea durabil a resurselor naturale ale mediului.

Despgubiri n caz de poluare


Principiul poluatorul platesteexprima ideea ca cel ce polueaza va suporta rigorile legii indiferent daca este culpabil sau nu.

Lectia 2 : Gestionarea deseurilor(laborator tehnologic)

Gestionarea deseurilor are la baza cateva principii importante : 1.Principiul protectiei resurselor primare : stabileste eficientizarea resurselor

primare,mai ales a celor neregenerabile. 2.Princiupiul prevenirii presumute ierarhizarea activitatilor de gestionare a deeurilor n ordinea descresctoare a importanei lor: evitarea apariiei minimizarea cantitilor, tratarea n scopul recuperrii, eliminarea n condiii de siguran pentru mediu; 3. Principiul msurilor preliminare stabilete ca pentru gestionarea deeurilor s se in seama de: stadiul dezvoltrii tehnologiilor, cerinelor de protecia mediului, aplicarea unor msuri fezabile din punct de vedere economic; 4. Principiul poluatorul pltete", corelat cu principiul responsabilitii productorului" i cel al responsabilitii utilizatorului" presupun suportarea costurilor pentru gestionarea deeurilor de ctre generatorul acestora n scopul prevenirii i reparrii prejudiciului asupra mediului; 5. Principiul substituiei prevede necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase; 6. Principiul integrrii presupune ca activitile de gestionare a deeurilor s fac parte integrant din activitile social-economice care le genereaz; 7. Principiul proximitii presupune ca deeurile s fie tratate i eliminate ct mai aproape de sursa de generare. Gestionarea deeurilor urmrete urmtoarea ierarhizare (conform strategiei Uniunii Europene): - Prevenirea apariiei - prin implementarea tehnologiilor curate" n activitile care genereaz deeuri; - Reducerea cantitilor; -Valorificarea prin reutilizare, reciclare material i recuperare energetic. Prin aceast lege, operatorii economici care produc sau comercializez produse ambalate n ambalaje reutilizabile sunt obligai s aplice sistemul ;epozit n vederea asigurrii unui numr optim de cicluri de utilizare a acestora. Conform HG 621/2006 (completat i modificat prin HG 1872/2006), :: ite asociaiile, instituiile publice, fundaiile i persoanele fizice au obligaia de a colecta selectiv deeurile din ambalaje n containere inscripionate :orespunztor i amplasate n locuri accesibile

cetenilor. Pentru identificarea recipientelor destinate colectrii selective se utilizeaz culori diferite 'conform Ordinului Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1121/5.01.2006): ALB - pentru sticla alb VERDE - pentru sticla colorat ALBASTRU - pentru hrtie i carton GALBEN - pentru metal i mase plastice Deeurile provenite din materiale consumabile (pulberi, maculatur de rrotic, ambalaje care prezint pericol de incendiu sau explozie), materiale de curenie sau mrfuri deteriorate se colecteaz i se depun n locuri special amenajate, n temeiul art. 19, lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor. Principiul proteciei resurselor primare Principiul prevenirii Principiul msurilor preliminare Principiulpoluatorul pltete" Principiul substituiei Principiul integrrii Principiul proximitii IMPORTANT: Deeurile din ambalaje = totalitatea materialelor de ambalare care nu mai sunt utilizabile. O mare parte dintre ele (sticla,plasticul cutiile metalice) pot fi reciclate si refolosite ca materii prime i pot fi reintroduse n circuitul economic. Gestionarea deeurilor din ambalaje este reglementat legal prin Hotrrea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06. 2005) privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor din ambalaje, modificat prin HG 1872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007). Romnii au declarat (potrivit studiului European's attitudes towards climate change"un Eurobarometru special realizat la iniiativa comun a Parlamentului i Comisiei Europene pentru a analiza cum percep europenii nclzirea global) c cea mai grav problem de mediu este nclzirea global i c deja au luat msuri pentru protejarea mediului: reducerea consumului de energie i ap n mediul casnic, alegerea unui mijloc de transport mai puin poluant,

colectarea selectiv i reciclarea ambalajelor.

Lectia 3 : Responsabilitatile consumatorului cu privire la protecia mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv privind protecia mediului
In ultimii ani s-a manifestat tot mai des tendinta consumatorilor de
>

a se concentra pe problemele mediului nconjurtor. Consumatorii verzi" sunt tot mai interesai dac alimentele ambalate n material plastic le afecteaz sntatea, dac ambalajele sunt reciclabile i n ce msur sunt poluante. Acetia sunt tot mai preocupai de impactul asupra mediului al produselor sau serviciilor achiziionate. Conform studiului GREEN BRANDS SURVEY" 2009, consumatorii cei mai interesai n achiziionarea produselor i serviciilor verzi" sunt cei din China, India, Brazilia (70% din consumatorii din aceste ri vor aloca bugete mai mari pentru achiziii verzi n 2010). Interesul consumatorilor din SUA, Marea Britanie, Frana, Germania pentru acest tip de produse este ceva mai sczut (40%). Consumatorii din ntreaga lume consider c o mare responsabilitate n problemele mediului revine companiilor productoare i consider c o companie este verde" dac reduce cantitatea de substane toxice utilizate n procesul de fabricaie, dac recicleaz i dac folosete surse de energie regenerabil. Msura n care consumatorii particip la protecia i ameliorarea mediului nconjurtor (achiziionarea de produse i servicii eco, reciclarea deeurilor) este analizat de studiul OUR GREEN WORLD". Potrivit studiului, consumatorii din ntreaga lume consider c cele mai grave probleme de mediu (poluarea aerului i a apei, reciclarea deeurilor toxice i nucleare i despduririle) pot fi rezolvate i prin implicarea lor direct, muli dintre ei declarnd c deja au devenit mai ateni n momentul achiziionrii alimentelor sau al automobilelor, j Printre responsabilitile consumatorului cu privire la protecia mediului, potrivit OUG nr. 195/22.12.2005, se numr: identificarea i prevenirea riscurilor pe care substanele i preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sntatea populaiei i anunarea iminenei unor descrcri neprevzute sau accidente autoritilor pentru protecia mediului i de aprare civil; raportarea prompt ctre autoritatea competent a oricrei creteri semnificative a contaminrii mediului; s nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafa; s nu deverseze n apele de suprafa, subterane i maritime ape uzate, substane petroliere, substane periculoase; s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele de coast deeuri de orice fel i s nu introduc n ape substane explozive, tensiune electric, narcotice, substane periculoase;

Stiati

ca?
157 I

fh

Dicionar accident ecologic

- evenimentul produs ca urmare a unor deversri/emisii

neprevzute de substane sau preparate periculoase/poluante, sub form lichid, solid, gazoas sau sub form de vapori sau energie, rezultate din desfurarea unor activiti antropice necontrolate/ brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i antropice. arie natural protejat - zona terestr, acvatic i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit l avnd un regim special de ocrotire, n care exist specii de plante l animale slbatice, elemente i formaiuni biogeografke, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit. biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale l complexelor ecologice. deeu - orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaia specific privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc. deeu reciclabil - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri. echilibru ecologic -ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigur meninerea structurii, funcionarea i dinamica ideal a acestuia. poluant - orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas sau sub form de vapori ori energie, radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale. poluare - introducerea direct sau Indirect a unui poluant care poate aduce prejudicii sntii umane i/sau calitii mediului, dauna bunurilor materiale.
I. PUZZLE Completai csuele libere cu noiunile corecte, astfel nct s obinei la VERTICALA cuvntul care definete introducerea direct sau indirect a unui poluant care poate aduce prejudicii sntii umane i/sau calitii mediului, dauna bunurilor materiale".

ORIZONTAL: 1.Aria natural .......reprezint zona terestr, acvatic i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit i avnd un regim special de ocrotire, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i

formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit. 2. Cumprtori verzi". 3. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectiv a deeurilor de hrtie i carton. 4. Material destinat reciclrii. 5. Constituie o grav problem de mediu a omenirii. 6. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectiv a deeurilor din sticl colorat. 7.Tot ceea ce ne nconjoar.
II. Realizai miniproiecte cu urmtoarele teme: 1. Colectarea selectiv a deeurilor la un hipermarket, la alegere. 2. Organizarea raionului cu produse bio" ntr-un hipermarket, la alegere.
1 2 3 4 5 6 7