DIVERSITATEA CORALILOR IN NATURA

Coralii sunt animale nevertebrate marine din clasa Anthozoa, 
încrengătura Cnidaria. În mod tipic ei viețuiesc în colonii
compacte formate dintr-o mulțime de polipi. Polipii sunt uniți
între ei prin canale calcaroase. După moartea lor, pe vechiul
schelet calcaros se adaugă altul. Așa se formează recifele de
corali. Orificiul buco-anal al fiecărui individ este înconjurat de
8 tentacule.
Scheletul calcaros al coralilor, numit în română mărgean, are o
culoare cel mai frecvent roșie sau albă. El este folosit de
oameni, în special pentru a obține din el obiecte de artă și de
podoabă.
De-a lungul timpului, coralul a fost folosit ca podoabă în
confecționarea bijuteriilor, însă această practică amenință
existența acestor animale.
HRANA
Majoritatea coralilor își folosesc celulele
urzicătoare pentru a se hrăni cu placton și
peștișori, noaptea, iar ziua obțin energie de la
algele simbiotice din stomacul lor. Energia și
oxigenul create ajută coralul să crească și să
construiască structuri de calciu (recife). Algele
sunt și cele care dau culoare coralilor.
Polipii se pot apara singuri sau în grupuri de
indivizi, în ultimul caz, anumite exemplare se
specializează uneori pentru diferite funcții,
cum ar fi reproducerea, hrănirea sau apărarea
CORALII ADEVĂRAȚI SECRETĂ CARBONAT DE CALCIU DE LA BAZĂ FORMÂND CUPE
SCHELETICE DE CARE POLIPII SUNT ANCORAȚI ȘI ÎN CARE SE RETRAG PENTRU
PROTECȚIE. ÎN DISCUL ORAL LA VÂRF ESTE O DESCHIZĂTURĂ, MĂRGINITĂ DE
TENTACULE, ÎN FORMĂ DE PANĂ, ȘI CILI, CARE ESTE ȘI GURĂ ȘI ANUS.
NEMATOCISTELE DE PE TENTACULE POT DE ASEMENEA SĂ PARALIZEZE PRADA.
TUBBATAHA REEF ESTE O ZONĂ NATURALĂ PROTEJATĂ ȘI UN PARC NATURAL MARIN DIN FILIPINE, SITUAT ÎN
CENTRUL MĂRII SULU. SANCTUARUL MARIN ȘI AL PĂSĂRILOR ESTE FORMAT DIN DOI ATOLI MARI (NUMIȚI
NORD ȘI SUD) ȘI RECIFUL MAI MIC JESSE BEASLEY ȘI ACOPERĂ O SUPRAFAȚĂ TOTALĂ DE 7.030 HECTARE.
ESTE SITUAT LA 150 KM SUD-EST DE ORAȘUL PUERTO PRINCESA, CAPITALA PROVINCIEI PALAWAN [1].
INSULELE NELOCUITE ȘI RECIFUL FAC PARTE DIN MUNICIPALITATEA INSULARĂ CAGAYANSILO, PALAWAN,
SITUATĂ LA APROXIMATIV 130 KM NORD-EST DE RECIF.
NUMELE RAJA AMPAT PROVINE DINTR-UN MIT LOCAL DESPRE O FEMEIE CARE A GĂSIT ȘAPTE OUĂ. DIN
PATRU OUĂ AU APĂRUT REGI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ CONDUCĂ PE CELE MAI MARI PATRU INSULE DIN RAJA
AMPAT, IAR CELELALTE TREI OUĂ S-AU TRANSFORMAT ÎNTR-O FANTOMĂ, O FEMEIE ȘI O PIATRĂ. DUPĂ
CUM SE ȘTIE DIN ISTORIE, INSULELE RAJA AMPAT AU FOST ODATĂ PARTE A SULTANATULUI TIDORE,
INFLUENTUL REGAT AL MALUKU. CU TOATE ACESTEA, DUPĂ CE OLANDEZII AU INVADAT MALUKU, INSULA
A INTRAT RAPID SUB CONTROLUL LOR. PRIMII EUROPENI ÎNREGISTRAȚI PE INSULELE AMPAT AU FOST
NAVIGATORUL PORTUGHEZ JORGE DI MENEZIS ȘI ECHIPAJUL SĂU ÎN 1526, ÎN DRUM DE LA INSULA BIAK,
PENINSULELE CHENDRAVASIH ȘI WAIGEO CĂTRE HALMAHERE (TERNATE). EXPLORATORUL ENGLEZ
WILLIAM DAMPIER ȘI-A DAT NUMELE STRÂMTORII DAMPIER, CARE SEPARĂ INSULA BATANTA DE INSULA
WAIGEO. ÎN EST, EXISTĂ O STRÂMTOARE CARE SEPARĂ INSULA BATANTA DE INSULA SALAVATI. ÎN 1759,
CĂPITANUL WILLIAM WILSON, CARE A NAVIGAT PE NAVA EST-INDIANĂ PITT ÎN ACESTE APE, A NUMIT UNA
DINTRE STRÂMTORILE PITT, DUPĂ NAVA SA; ERA PROBABIL UN CANAL ÎNTRE INSULELE BATANTA ȘI
SALAVATI.
BARIERA DE RECIF DIN BELIZE ESTE UN LANȚ DE RECIFE DE CORALI CU
LUNGIMEA DE 280 KM, CARE SE ÎNTINDE DE-A LUNGUL COASTEI BELIZE LA O DISTANȚĂ DE
13 PÂNĂ LA 24 KM DE ACESTA. FACE PARTE DIN BARIERA DE RECIF MESOAMERICAN [1], CARE
SE ÎNTINDE PE 900 KM DE LA VÂRFUL NORDIC AL YUCATANULUI PÂNĂ LA COASTA
GUATEMALA. ACEST SISTEM DE RECIF ESTE CEL MAI MARE RECIF DE BARIERĂ DIN OCEANUL
ATLANTIC ȘI AL DOILEA CA MĂRIME DIN LUME DUPĂ MAREA BARIERĂ DE CORALI DIN
AUSTRALIA.
FLORIDA REEF (CUNOSCUT ȘI SUB NUMELE DE MAREA RECIF FLORIDA) ESTE SINGURUL RECIF VIU DE
BARIERĂ DE CORALI DIN STATELE UNITE CONTINENTALE ALE AMERICII. ESTE AL TREILEA CEL MAI MARE
RECIF DE BARIERĂ DE CORALI DIN LUME (DUPĂ MAREA BARIERĂ DE CORALI ȘI BARIERA DE CORALI DIN
BELIZE). RECIFUL FORMEAZĂ UN ARC MARE CU ARHIPELAGUL FLORIDA KEYS ÎN CENTRU. PARTEA SA DE
NORD ESTE OCUPATĂ DE PARCUL NAȚIONAL BISCAYNE, IAR PARTEA DE VEST ESTE OCUPATĂ DE PARTEA DE
SUD A CHEILOR MARVESAS, ORIENTATĂ DE LA EST LA VEST. RESTUL RECIFULUI ESTE SITUAT ÎN PARCUL
RECIFULUI DE CORALI JOHN PENNEKAMP ȘI ÎN REZERVAȚIA MARINĂ NAȚIONALĂ FLORIDA KEYS.
APELE OCEANULUI INDIAN CARE ÎNCONJOARĂ SEYCHELLES CONȚIN APROXIMATIV 270 DE TIPURI DIFERITE
DE CORALI, DIFERIND ÎN FORMĂ, STRUCTURĂ ȘI CULOARE. UN RECIF DE CORALI FORMAT DIN MILIARDE DE
ANIMALE MOARTE SE POATE FORMA ÎN ORICE APE TROPICALE SAU SUBTROPICALE ÎN CARE ADÂNCIMEA,
TEMPERATURA ȘI SALINITATEA PERMIT ORGANISMELOR CARE CONSTRUIESC RECIFE SĂ PROSPERE.
PRINCIPALUL MATERIAL DE CONSTRUCȚIE PENTRU RECIF ESTE CALCARUL.
NINGALOO REEF ESTE UN RECIF DE CORALI DIN OCEANUL INDIAN, ÎN LARGUL COASTEI DE NORD-VEST A AUSTRALIEI, LA 1200 KM
NORD DE ORAȘUL PERTH. RECIFUL ARE O LUNGIME DE APROXIMATIV 260-300 KM (DE-A LUNGUL COASTEI DE VEST A CAPULUI DE
NORD-VEST) ȘI ESTE CEL MAI MARE RECIF DE CORALI AUSTRALIAN DE COASTĂ, PRECUM ȘI SINGURUL RECIF MARE SITUAT ATÂT DE
APROAPE DE COASTĂ (LA O DISTANȚĂ DE 100 M - 7 KM) [1].
CUVÂNTUL „NINGALOO” ÎN LIMBA INDIGENILOR DE PE COASTĂ, ABORIGENII AUSTRALIENI, ÎNSEAMNĂ „PELERINĂ”. ABORIGENII
LOCALI LOCUIESC ÎN ACEASTĂ ZONĂ DE CEL PUȚIN 30.000 DE ANI. RECIFUL ESTE CEL MAI BINE CUNOSCUT PENTRU CĂ GĂZDUIEȘTE
CEA MAI MARE CONCENTRAȚIE SEZONIERĂ DIN LUME DE RECHINI DE BALENĂ - 300 PÂNĂ LA 500 DE RECHINI DE BALENĂ SE
ADUNĂ AICI ÎN FIECARE AN [3] - ȘI DIN CAUZA DEZBATERII CU PRIVIRE LA POTENȚIALUL TURISMULUI DIN REGIUNE ȘI
NECESITATEA CONSERVĂRII MARINEI PARCUL. ÎN 1987, RECIFUL ȘI APELE ÎNCONJURĂTOARE AU FOST DECLARATE PARC MARIN
NAȚIONAL, IAR ÎN 2011 RECIFUL ȘI ZONA DE COASTĂ AU FOST INCLUSE PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO [4]. SUPRAFAȚA
ARIEI PROTEJATE ESTE DE 604.500 HECTARE DIN ZONA DE COASTĂ ȘI ZONA DE APĂ. COASTA SE REMARCĂ PRIN SISTEMUL SĂU
CARSTIC EXTINS, O REȚEA DE PEȘTERI ȘI TUNELURI DE APĂ