Ștefan cel Mare – promotor al tradiției și spirutualității

românești

Perioada de domnie al lui Ștefan cel Mare, a fost marcată ca una din cele
mai prospere din istoria Țărilor Române. Înzestrat cu calități de diplomat,
om militar trece cu bine de de crizele interioare și intervențiile statelor
vecine. Timp de 47 de ani, Țara Moldovei cunoaște apogeul dezvoltării
economice și culturale, stabilitate internă și liniște socială.
Prima perioadă de domnie, este caracterizată de acțiunea politică pentru
recunoașterea poziției Țării Moldovei pe plan extern. A fost recâștigată
libertatea de acțiuni a statului, se reînnoiesc privilegiile comerciale pentru
negustorii din Brașov. În sursa F, se precizează rugămintea negustorilor
pentru acordarea drepturilor și a unor groși la vamă.
În a doua jumătate a secolului al XV-lea apare definiția de „Poartă a
creștinătății” ce se menționează în Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către
principiile creștini, 1475. Era o misiune politico-religiosă în numele
salvării orașelor: Chilia și Belgorod, finanțată și susținută de Biserica
Ortodoxă Creștină. Era în același timp și o companie antiotomană, ce
avea scopul să asigure integritatea teritorială și independența față de
Imperiul Otoman. Au fost conduse două companii majore: din 1475 și
1476, după renunțarea plătirii tributului din 1473 către Poarta otomană.
Ștefan cel Mare era unul dintre puțini domnitori ce promova tradițiile și
dezvoltarea culturală din epoca medievală a Moldovei. Creația artistică a
avut scopul să reflecte viziunea omului medieval, domnitorul continuă
tradiția promovării concepției bizantine ctitorind mănăstiri și biserici.
Sunt extinse ramurile culturale, elemente de arhitectură și cultură scrisă,
istoriografia, arta decorațiunilor, arta, etc. Figura domnitorului este des
întâlnită în religie, aceste devenise un punct de sprijin pentru Ortodoxie,
oferind ajutoare și susținând viața monahală.
În concluzie, Ștefan cel Mare și-a lăsat o amprentă semnificativă cât în
viața politică, social-economică a Moldovei, atât și în ramura culturală,
promovând păstrarea tradițiilor și a religiei ortodoxe pe întreg continentul
European.