TEMA 2

Noţiunea de etică
profesională.(4 ore )
1
2
• BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Capcelea V. Etica. Manual pentru învăţământul superior. Chişinău, ARC, 2005.

2.Capcelea V. Etica şi conduita umană. Manual pentru instituţiile de învăţământ superior.

Chişinău, ARC, 2010.

3. Capcelea V. Norme sociale. Chişinău, ARC, 2007.

 
4. Dalai Lama Etica noului mileniu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1999.

5.  Movileanu P., Capcelea V., Cojocaru I. Etica profesională şi deontologia agricultorului.

Manual pentru instituţiile de învăţământ superior. Chişinău, Litera, 2011.

6. Movileanu P., Darii S., Sasu S Indicaţii metodice pentru desfăşurarea seminarelor la
etica profesională. Chişinău, UASM, 2013.

3
2.1. Semnificaţia conceptelor de etică profesională şi
deontologie.

Conceptul de Etică profesională s-a constituit ca ştiinţă în

rezultatul conştientizării şi stabilirii unor relaţii reciproce între
profesioniştii dintr-o sferă de activitate şi societate în genere,
rezultatul fiind Codul Etic, ce constituie un fel de contract sau
înţelegere între comunitate şi grupul profesional.

4
 Deontologia ( deontos- nevoie, necesitate, ceea ce se cuvine,
obligaţie şi logos- ştiinţă, studiu; deontologie- ştiinţa despre obligaţii,
datorii) este o parte a eticii, care se ocupă cu studiul normelor şi
obligaţiilor specifice fiecărui domeniu de activitate, unei anumite
profesiuni, care studiază problemele fişei de post, reprezentând
ansamblul regulilor după care se ghidează o organizaţie, instituţie,
profesie sau o parte a acesteia, în raporturile din cadrul acesteia, în
raporturile cu clienţii sau cu publicul, prin intermediul organizaţiilor
profesionale, care devin instanţa de elaborare, aplicare şi
supraveghere.
Deontologia supraveghează respectarea normelor etice
profesionale prin Comitete de Etică cu sancţiuni corespunzătoare
pentru nerespectare până la excluderea din profesie. 5
 Paternitatea
termenului de
deontologie îi revine
lui Jeremy Bentham,
cunoscutul fondator al
utilitarismului.

Jeremy Bentham6
Etica profesională se construieşte pe baza unor
principii:

Principiul egalităţii în faţa normelor. În faţa

principiilor şi normelor morale, ca şi în faţa legii,
toţi sunt egali, la fel ca şi în faţa lui Dumnezeu,
dacă ne referim la aspectul religios.

Principiul clarităţii şi clarificării

( conceptelor sau poziţiilor ).
Într-o societate deschisă, pluralistă, oamenii pot să-
şi enunţe clar poziţia faţă de o problemă morală şi
să acţioneze în consecinţă. 7
Ce implică etica pentru viaţa
profesională?

Factorii care îi fac pe oameni să îşi pună probleme

etice la nivelul vieţii profesionale sunt:
- Rezistenţa individuală;
- Conflictele de roluri;
- Alegerea între moduri de viaţă;
- Schimbările sociale;
- Schimbările din societate;
- Responsabilitatea pentru standarde.
8
Îndatoririle eticii profesionale sunt:
Libertatea.
Avem tot timpul libertatea de a alege, cine nu are libertatea alegerii
nu este responsabil pentru consecinţele alegerii făcute.
Sensibilitatea.
Fiinţa umană trebuie să fie sensibilă la distincţia între bine şi rău,
între corect şi greşit, deoarece fără sensibilitate etica nu este cu
putinţă să faci divizare. Datorită sensibilităţii, fiecare individ poate
judeca acţiunile şi comportamentele proprii sau ale celorlalţi în
termeni de bine şi rău.
Reflecţia.
Etica presupune abilitatea de a reflecta, de a gândi despre ceea ce
este corect sau nu. Raţionalitatea nu este o condiţie suficientă
pentru comportamentul etic.
9
Motivaţiile eticii profesionale pot fi:
externă, care se găseşte în afara
noastră, facem bine sau rău sub
presiunea şefului, a familiei, a societăţii,
din frică de Dumnezeu etc.
internă, care se află în interiorul nostru
şi este doar capriciul nostru, al fiecăruia.
10
Caracteristici ale profesiilor.

- Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului, o

pregătire profesională consistentă şi îndelungată;
- Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale
este eliminarea din comunitatea profesională;
- Rolul profesiilor este să satisfacă unele nevoi sociale, deci
practica profesională este legitimată de către comunitatea care
beneficiază de rezultatele ei;
- Membrii unui grup profesional sunt legaţi printr-un cod etic;
- Membrii unei profesii trebuie să aibă relaţii colegiale, iar
comportamentul fiecărui membru este monitorizat colegial;
- În cazul de haos şi catastrofă, cutremure, membrii unei
profesiuni trebuie să fie pregătiţi să se sacrifice, inclusiv , să11îşi
rişte viaţa.
Profesionalismul este caracterizat prin:
- Expertiză în exercitarea unei profesii;
- Credinţa în autonomia deciziilor profesionale şi a
exercitării profesiei (protejarea de amatorism şi
delitantism);
- Identificarea cu profesia şi cu cei din acelaşi domeniu
(profesia devine element al identităţii personale);
- Dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţă de profesia
aleasă (recunoaşterea şi prestigiul se dobândesc în timp);
- Obligaţia morală de a lucra în serviciul clientului, evitând
implicarea emoţională excesivă, arbitrarul şi tratamentul
preferenţial nejustificat prin politicile domeniului;
- Credinţa în capacitatea de autoreglare şi menţinerea 12
colegială a standardelor profesionale.
 2.2.Noţiuni generale despre
Codul etic.
- Etica profesională presupune existenţa unui Cod etic.
Prin aprobarea Codului etic, profesioniştii îşi asumă
conduite profesionale în conformitate cu standardele
internaţionale în scopul asigurării calităţii serviciilor
oferite clienţilor, consolidării imaginii şi prestigiului
profesiei.
- Normele legale acţionează după ce s-a produs
încălcarea, pe când normele etice previn încălcările de
ordin etic. 13
 Formare profesională continuă.

Fiind o componentă a Codului etic, formarea

profesională continuă este o datorie etică a
specialistului de a se implica în acţiuni de formare
continuă, de a-şi actualiza permanent cunoştinţele,
competenţele, abilităţile, vocabularul terminologic
de specialitate şi prin acţiuni de autoformare. Este
opinia specialiştilor în informare că, specialistul care
nu se preocupă permanent de formarea sa, are o
atitudine neetică faţă de profesie.
14
 Non-discriminarea -
valoare profesională etică.
În relaţiile cu colegii, profesionalul exclude orice
manifestare discriminatorie privind:
- apartenenţa etnică,
- religioasă,
- rasială,
- de vârstă,
- condiţia fizică a beneficiarului.
De asemenea, profesionalul este în drept să ceară
o tratare analogică din partea beneficiarilor.
Toţi membrii colectivului sunt trataţi egal. 15
Arta de a asculta. Etica
ascultării.
A asculta e mai mult decât a auzi.
- Ascultarea pasivă este binevenită în cazuri de
conflict, când utilizatorul este agresiv, emoţionant,
nervos. Se intervine doar cu replici scurte şi neutre.
- Ascultarea activă presupune răspunsuri verbale
sau nonverbale: clarificări, concretizări ( ex.- nu e
clar formulată cerinţa informaţională ), parafrazări,
reflectarea emoţiilor ( “ ascultă ce spun oamenii,
dar şi încearcă să înţelegi- ce simt”- proverb
oriental).

16
Forme ale etichetei:
 Salutul şi prezentările
profesionale;
 Vestimentaţia şi accesoriile;
 Postura şi ţinuta profesională;
 Comunicarea verbală şi
nonverbală;
 Comunicarea la telefon;
 Corespondenţa;
 Amenajarea şi designul. 17
2.3. CODUL ETIC AL AGRICULTORULUI
LA BAZA AGRICULTURII MODERNE
STĂ:

18
19
 În scopul sporirii dezvoltării agriculturii, care
este principala ramură a economiei Moldovei, sunt
necesare studii aprofundate în domeniul dat în
instituţiile specializate.

20
CERINŢELE MORALE FAŢĂ DE UN AGRICULTOR SUNT:

 Atitudinea faţă de om ca faţă de o valoare supremă;

 Atitudinea faţă de natură, pamînt cu veneraţie şi respect, în

scopul ocrotirii naturii;

 Importanţa socială a rolului său şi a profesionalismului înalt;

 Utilizarea raţională şi umană a drepturilor oferite;

 Perfecţionarea permanentă a măiestriei profesionale şi a

cunoştinţelor în domeniul eticii profesionale;

 Sporirea nivelului de cultură generală, lărgirea orizontului

intelectual. 21
De asemenea, un bun agricultor nu trebuie să
uite nici de:
 Securitatea alimentară;
 Igiena şi bunăstarea animalelor;
 Obţinerea produselor de calitate superioară;
 Conştientizarea efectelor agriculturii asupra
naturii;
 Crearea noilor locuri de muncă.
22
Pentru realizarea acestor cerinţe este
necesară:

23
Astfel, produsele alimentare stau la
baza:
VIEŢII;

SĂNĂTĂŢII;

CAPACITĂŢII DE MUNCĂ. 24
“ÎN TOCURI LA PRĂŞIT”

25
• BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. ABELARD, P . Etica. Bucureşti:Editura Paideia, 1993-2003. 115 p.

ISBN 973-9131-05-0.

2. DALAT, I. Ghidul reuşitei tale profesionale. Bucureşti: Editura Polirom, 2003. 180 p.
ISBN:973-681-287-1.

3. MIROIU, A. Teorii ale dreptăţii sociale. Bucureşti: Editura Alternative, 1996. 280 p.
ISBN: 973-9216-11-0.

4. SINGER, P. Tratat de etică. Bucureşti: Editura Polirom, 2006. 605 p. ISBN(10)973-46-

0243-8.

5. SABATH, A. Codul bunelor maniere în afaceri. Bucureşti: Editura Vremea, 2005.

175 p. ISBN 973-645-121-6.

26
 VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!

27