Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră

Noua ordine economică mondială


şi
problemele guvernanţei mondiale
Pandemia globală COVID-19 din 2020 va fi un eveniment important în
istoria lumii, despre care generațiile viitoare vor vorbi, vor citi și vor
medita, așa cum am obișnuit pentru a simboliza și descrie războaiele
mondiale ca momentele de bază,începutul secolului al XX-lea,se
prevede că blocarea rezultată la nivel mondial va avea un impact grav
asupra economiei mondiale la proporții cataclismice, ducând astfel la
o mare depresie. Prin urmare, evenimentul dublu al pandemiei plus
blocarea va fi o rețetă gata pregătită pentru eventuala ascensiune a
unei noi ordine economice internaționale (NIEO).
Deși, NIEO este un concept vechi de cincizeci de ani, care a fost
conceptualizat în anii 1970 pentru a promova interesele țărilor în curs
de dezvoltare față de țările dezvoltate. Cu toate acestea,
reconceptualizându-l generic, conceptul este întotdeauna relevant
deoarece ordinea economică internațională, ca un organism, continuă
să evolueze. Lumea de la a fi unipolară în secolul al XIX-lea
(hegemonia Regatului Unit) la bi-polar în timpul războiului rece (SUA
și URSS), a devenit unipolară (SUA) în era post-război rece până la a fi
în mod substanțial multipolară astăzi (SUA) , China, India etc.).
World's Economic Center of Gravity (ECoG) este centrul mediu
ponderat al lumii, ponderat de bogăția fiecărei țări (PNB).
Odată cu creșterea bogăților în Asia de Sud, America de Sud și Africa; Shanghai,
Beijing, Hong Kong, Singapore și Dubai sunt noi magneți ai bogăției. Pe măsură ce
averile americane au scăzut și au apărut noi piețe, mișcarea CoEG a fost de zece ori
mai rapidă decât în ​anii anteriori. În urma crizei globale, ritmul mișcării a încetinit, dar
continuă să se deplaseze spre sud-est. Apariția BRICS față de bogăția G7 este astăzi
răspândită în mod egal în America de Nord, Europa și Asia (aproximativ 30-35% în
fiecare). Schimbarea către est a ECoG global a adus noi ecuații în geopolitica lumii.
Ponderea piețelor emergente în PIB-ul global depășește acum cea a lumii dezvoltate
(Jan Dehn, 2014). Ponderea piețelor emergente în PIB-ul global a atins 50,4% în 2013,
în creștere față de 31% în 1980 („Perspectiva economică mondială”, aprilie 2014).
BRICS a devenit o realitate politică din 2010 și va depăși în curând G7 în termeni de
PIB .
Post-Covid-19 și Noua Ordine Economică Mondială Pandemia însoțită de
blocare va grăbi probabil declinul vestic reprezentat de G7 și va accelera
creșterea estului reprezentată de BRICS. Orientul răzbună occidentul
pentru degradarea civilizațiilor sale glorioase, și recuperarea spațiului său
economic și politic, că a pierdut din cauza colonialismului politic însoțit
de imperialismul economic. Prezenta sesiune are relevanță
interdisciplinară, suprapunând mai multe sub-domenii contemporane ale
geografiei - mediu, geografie economică, socială și politică. Sesiunea
abordează mai multe probleme complexe și compozite contemporane care
rezultă din pandemia covid-19 și blocarea aferentă, variind de la un individ
la nivel global.
Criza COVID-19 a adus un șoc semnificativ comerțului, restricționând
călătoriile transfrontaliere, perturbând rețelele internaționale de producție și
deprimând cererea la nivel mondial. Comerțul global cu bunuri și servicii a
scăzut cu aproximativ 7,6% în 2020, o contracție ușor mai mică decât în ​
timpul crizei financiare mondiale. În timp ce călătoriile internaționale rămân
la o fracțiune din nivelul său pre-pandemic, comerțul global cu mărfuri și-a
revenit de la mijlocul anului 2020, pe fondul cererii puternice de
echipamente electrice și electronice, produse farmaceutice și, în special,
echipamente de protecție individuală. Redresarea comerțului cu mărfuri a
fost condusă de China și alte economii din Asia de Est, care au reușit relativ
să conțină răspândirea virusului și au înregistrat o revenire mai rapidă decât
se aștepta în activitățile economice.
Dincolo de aceste dinamici pe termen scurt, este posibil ca pandemia să
accelereze mai multe schimbări structurale, care modelează viitorul peisajului
comercial global. Acestea includ creșterea tehnologiilor digitale, semnificația
din ce în ce mai mare a comerțului global cu servicii și trecerea la lanțuri de
valoare globale (GVC) mai rezistente și mai flexibile. Redefinind avantajele
comparative, schimbarea mediului comercial internațional va avea un impact
profund asupra perspectivelor de creștere ale țărilor și a progresului acestora
către dezvoltarea durabilă. Modul în care evoluează modelele comerciale
globale și politicile comerciale în următorul deceniu va fi un factor determinant
important al progresului către realizarea tuturor obiectivelor din cadrul ODD.
Pandemia COVID-19 a expus unele dintre provocările critice cu
care se confruntă sistemul comercial multilateral, deoarece țările
din întreaga lume au recurs inițial la măsuri comerciale
unilaterale pentru a proteja interesele interne. Dar criza poate
servi și ca un catalizator pentru restabilirea încrederii în sistemul
comercial multilateral și poate genera un impuls pozitiv pentru
reforma OMC, întrucât pandemia a subliniat că, în perioade de
criză, menținerea fluxului comercial și limitarea măsurilor
protecționiste și naționaliste sunt vitale pentru asigurarea
siguranța vieții și a mijloacelor de trai.
Criza a expus și a exacerbat punctele slabe care persistă
din cauza lipsei de progrese în punerea în aplicare a
Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. O recuperare
susținută de la pandemie va depinde nu numai de
dimensiunea măsurilor de stimulare și de lansarea rapidă a
vaccinurilor, ci și de calitatea și eficacitatea acestor măsuri
pentru a construi rezistența împotriva șocurilor viitoare.
Redresarea economică după criză trebuie să depășească cu
mult restabilirea creșterii PIB-ului și să îmbrățișeze
standarde de viață îmbunătățite și prosperitate și o egalitate
mai mare, inclusiv egalitatea de gen și
îmbunătățirea durabilității ecologice și
sociale a activităților
economice.
Parteneriat Comercial şi Investiţional Transatlantic
(Transatlantic Trade and Investment Partnership, TTIP), dar şi
Acordul privind Comerţul cu Servicii (Trade in Services
Agreement, TISA), care se negociază deja de doi ani între
Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.Acest proiect,
numit şi un „NATO Economic”, are drept scop angrenarea
celor două economii prin eliminarea totală a tarifelor vamale
existente, reducerea cu 25 la sută a barierelor non-tarifare şi
multe alte prevederi cunoscute numai negociatorilor şi
corporaţiilor internaţionale care, după cum afirmă analiştii, ar
fii principalii beneficiari ai acordului TTIP, dar total
necunoscute opiniei publice.
Potrivit unor studii şi prognoze ale experţilor, acest acord ar favoriza într-o măsură
mai mare exporturile SUA în UE, decât viceversa, măsuri negociate de SUA în
această perioadă de criză cu care se confruntă puterea mondială. Observăm că
acest acord este un fel de colac de salvare pentru economia americană. Statele
Unite vor reuşi să impună clauze favorabile sieşi şi corporaţiilor care conduc clasa
politică de peste ocean, deoarece Uniunea Europeană şi întreaga birocraţie de la
Bruxelles este vasală Washingtonului. Acest fapt este demonstrat şi de aplicarea
sancţiunilor faţă de Federaţia Rusă la insistenţa părţii americane. Şi în această
conjunctură, SUA şi-a promovat propriile interesele, având de câştigat pe plan
economic şi financiar, lucru dovedit şi de creşterea valorii dolarului faţă de
moneda unică europeană. Aşa cum în acest caz au avut de pierdut ţările Uniunii
Europene, la fel se va întâmpla şi cu Parteneriatul Comercial şi Investiţional
Transatlantic.
Asistăm la construcţia unei Noi Ordini Mondiale, cel mai la îndemână exemplu
fiind Uniunea Europeană care, odată cu fiecare nouă reformă politică, se
transformă într-un supra stat, despre care se discută tot mai des la reuniunile
liderilor UE, şi anume Statele Unite ale Europei.

Iar Republica Moldova, fiind o ţară mică şi având drept cele mai importante
bogăţii economice oamenii şi solul fertil, trebuie să-şi găsească calea de sine
stătător, prin cooperare cu alte uniuni economice, sau alianţe bilaterale, dar
nicidecum să încerce marea cu degetul şi să se disperseze în economiile lumii.
Este singura şansă de a rezista mişcărilor tectonice care urmăresc dispariţia
statelor şi naţiunilor, dar şi omogenizarea culturilor, a stilului de viaţă.
Mulţumesc pentru atenţie!