Stilul juridico-administrativ

Funcții dominante. Tră să turi

- f. referenţială , f. metalingvistică , f. conativă (relația se stabilește între text și
destinatar, pentru destinatar se anulează individualitatea emiță torului);
-limbaj instituţional, care are capacitatea de a schimba realitatea (socială ) – de ex.,
Decretez stare de urgență...; Vă declar soț și soție.
Emiţă torul: o instanţă impersonală , obiectivă , anonimă ;
Receptorul: cel mai larg cu putinţă (nimeni nu poate ignora legea).
❖tensiune între nevoia de precizie şi nevoia de accesibilitate;
❖tensiune între abstract şi concret (generalizare vs. enumerarea tuturor situaţiilor
posibile);
-limbaj conservator (permite puţine inovaţii);
-stilul juridico-administrativ = considerat cel mai „închis” dintre stilurile funcționale.
Tipuri/variante
• Irimia (1986, p. 218-219):
a) Varianta textelor juridice („cea mai conservatoare”; caracter impersonal; „refuză manifestarea
diferențierilor stilistice individuale”; instituții →cetă țean);
b) Varianta textelor și a relațiilor social-administrative (instituții ↔cetă țean);
c) Varianta oratorică , a activită ții judiciare (instituții ↔cetă țean; „varianta cea mai deschisă manifestă rilor
stilistice individuale”; componentă persuasivă ).

R. Zafiu:
- limbajul legii;
- limbajul oratoriei judiciare;
- limbajul ştiinţelor juridice (interferența dintre stilul j-a și stilul științific);
- limbajul publicistic şi didactic (de popularizare) (interferența dintre stilul j-a și cel publicistic)
- limbajul administrativ (concret; clişeizat; redus la formulare; descriptiv; enumerativ)
• Textul de lege
(sunt marcate cu italice elementele lexicale care evidențiază caracterul conservator al textului
de lege)

Ex. 1 Art. 16 Vinovă ţia

(2) Fapta este săvârşită cu intenţie câ nd autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmă reşte
producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmă reşte, acceptă posibilitatea
producerii acestui rezultat.
(3) Fapta este săvârşită din culpă câ nd autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl
acceptă , socotind fă ră temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deşi trebuia
să îl prevadă . Culpa este gravă atunci câ nd autorul a acţionat cu o neglijenţă sau imprudenţă
pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o faţă de propriile interese.
(Codul civil 2012)
Varianta oratorică
A: doamnă preşedintă ↓ concluziile noastre sînt de respingere a acţiunii ca nefondate↑# pentru urmă toarele motive↓# între cele
două pă rţi <MARC s‑a încheiat un act> <Rcare potrivit articolului două sute şaijnouă din codu civil> reprezintă legea pă rţii. acest act↑
şi este nici mai mult nici mai puţin decît o promisiune bilaterală de vînzare cumpă rare↓ prin care promitenta vînză toare <MARC se
obligă să vîndă la un la un moment dat↑> iar beneficiara cumpă ră toare se obligă să cumPERE. reclamanta prin acţiunea pe care o
introduce pe rolul instanţei de judecată ↑ solicită anularea┴ solicită constatarea nulită ţii absolute a acestui act.# în consecinţă ↑
concluziile noastre nu pot fi decît respingerea acţiunii ca nefondată ↑ pe urmă toru principiu↓# se menţionează în ambele
contracte de vînzare cumpă rare┴ promisiunea bilaterală de vînzare cumpă rare↑ că promitenta vînză toare se obligă să vîndă
imobilu↑ prevă zută de articolu nouă aliniat ul− ali− alineat ultim din: legea o sută treişpe pe nouă zeşicinci care↑ interzice ă :#
proprietarului de bun naţionalizat↑ ă de bun cumpă rat în baza legii caselor naţionalizate↑ să ‑l înstră ineze timp de zece ani de la
cumpă rare. deci din ante−┴ <R din promisiunea bilaterală de vînzare cumpă rare↑> ă promitenta vînză toare nu face nimic altceva
decît să promită că la data la care expiră interdicţia va ă perfecta ă <R actele de vînzare cumpă rare (introduse în probă )
respectiv↑> va transmite titlu de proprietate asupra ă :: ă imobilului în:: în speţă . în consecinţă ↓# ă : pă rţile s‑au înţeles să încheie
această promisiune bilaterală de vînzare cumpă rare↑ cu plata restu−┴ cu plata PREţului […] în speţă ↑ vă vă solicită m să respingeţi
acţiunea ca fiind nefondată ↑ iar în ceea ce priveşte doamna: preşedintă ↑ <J o simplă : remarcă mai am de fă cut↓> în ceea ce
priveşte raportu de expertiză <MARC în cazu în care partea ar fi avut de renunţat la un capăt de cerere> care să nu fie inclus în
raportu de expertiză↑ expertul ar fi menţionat acest: acest aspect. pe cînd ă la cercetarea la faţa locului făcută de expert cu
ambele părţi de faţă↑ ă reclamanta recunoaşte că o parte din:: < J îmbunătăţirile respective au fost făcute de către (cel
dinainte)> doamna preşedintă ↑ vă mulţumim. (IVLRA 2002: 250-251)

•mă rcile adresă rii directe că tre instanță ;

•utilizarea pluralului: pluralul autorită ții și/sau asumarea solidarită ții cu persoana reprezentată ;
•progresia + gestionarea discursivă ;
•mărcile persuasiunii.
Trăsături specifice
La nivel grafic – abrevieri specifice
art. (articol)
lit. (literă )
alin. (alineat)
a.c. (anul curent)
H.G. (Hotă râ rea Guvernului)
O.U.G. (Ordonanța de Urgență a Guvernului)
C.proc.civ. (Codul de procedură civilă )
C. proc.pen (Codul de procedură penală )
„infracţiunile prevă zute la art. 42-45”
„Tentativa infracţiunilor prevă zute la art. 42-46 se
pedepseşte”
„dintre cele prevă zute la alin. (1) în scopul săvâ rşirii uneia
dintre infracţiunile prevă zute la art. 42-45.”
“În conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen.,
admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este
condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind
respectarea termenului de exercitare prevă zut de legea
procesual penală , ară tarea de motive prevă zute în art. 386
Cod procedură penală , precum și invocarea de dovezi în
sprijinul că ii extraordinare de atac exercitate, care se depun
sau se află la dosarul cauzei.”
Trăsături
morfosintactice
(vezi Irimia 1986, p. 219-239)
stil nominal (predomină substantivele și
adjectivele)
(a) frecvență mare a substantivelor
postinfinitivale (a1,2);
(b) participii pasive substantivate;
(c) neutralizarea opoziției de gen;
(d) preferința pentru singular (vezi exemplele
a1, a2, c);
(e) frecvență mare a cazurilor G. și D. (subst.
+subst. în G; asupra, în contra, în
scopul/conform, potrivit + G/D) (vezi
exemplele a1, a2, c);
(f) sintagme alcă tuite din subst.+adjective
categoriale;
(g) frecvență mare a demonstrativelor.
(a1) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea, distrugerea
sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului
unei corespondenţe, chiar atunci câ nd a fost trimisă deschisă sau a fost
deschisă din greşeală , ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau
comunică ri interceptate, chiar în cazul în care fă ptuitorul a luat
cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâ mplare.
(a2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fă ră drept, a
unui dispozitiv, program informatic, parolă , cod de acces sau dată
informatică dintre cele prevă zute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia
dintre infracţiunile prevă zute la art. 42-45.
(b) inculpatul; învinuitul; cel lovit; cel urmă rit;
(c) inculpatul, învinuitul, condamnatul, petentul // parte, rudă ,
persoană
Punerea în primejdie gravă , prin mă suri sau tratamente de orice fel, a
dezvoltă rii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de că tre pă rinți
sau de orice persoană în grija că reia se află minorul, se pedepsește cu
închisoarea de la 3 la 7 ani și interzicerea exercită rii unor drepturi.
Dar vezi situația din varianta oratorică : „promitenta vînzătoare <MARC
se obligă să vîndă la un la un moment dat↑> iar beneficiara
cumpărătoare se obligă să cumPERE. reclamanta”
-impersonalitate (structuri pasive şi impersonale)
Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 5 ani.
În cazul în care fapta este săvărşită prin simulare de calită ţi oficiale, prin ră pire, ori de că tre o persoană
înarmată , sau de că tre două ori mai multe persoane împreună...
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi
divulgarea conţinutului unei corespondenţe, chiar atunci câ nd a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din
greşeală .

- prezentul generic, prescriptiv - şi viitorul (vezi exemplele de mai sus; Fapta este
săvârşită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fă ră
temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deşi trebuia să îl prevadă);
- numeroase construcţii gerunziale (nu îl acceptă , socotind fă ră temei că nu se va
produce; câ nd cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă , a considerat că o persoană
are un anumit drept; instanţa judecă torească , ţinând seama de împrejură ri, va putea hotă rî...;
având în vedere);
- frecvența mare a infinitivului (Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie...; b) fapta de a produce,
vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă , fă ră drept...)
- frazele complexe, arborescente (subordonate condiționale, temporale, relative, de cauză , scop,
concesie etc.), pot alterna cu enunțurile scurte (de ex., Tentativa se pedepsește.);
- în dreptul penal, în frază se pot menționa: infracțiunea, agentul, partea vă tă mată ,
instrumentul, circumstanțele, finalitatea, consecința, sancțiunea:
Fapta prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, fizice ori
psihice, îndeosebi cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii
sau mă rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este
bă nuită că l-a comis, ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terţe persoane, sau pentru
oricare alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea, atunci câ nd o asemenea durere sau
astfel de suferinţe sunt aplicate de că tre un agent al autorită ţii publice sau de orice altă persoană care
acţionează cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimţă mâ ntul expres sau tacit al unor asemenea
persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (Tortura, art. 267)
- modalizatori: a trebui („Deciziile adoptate de autoritatea vamală în scris trebuie să
menționeze motivele pe care se întemeiază ...”), a fi necesar („autoritatea vamală informează
solicitantul... cu privire la noul termen apreciat ca fiind necesar pentru adoptarea deciziei”), a
fi permis („Compensarea în bani a concediului de odihna neefectuat este permisă numai în
cazul încetă rii contractului individual de muncă”)
- preferința pentru coordonarea disjunctivă (vezi art. 267 Tortura - „aceasta sau o terţă persoană l-a
comis ori este bă nuită că l-a comis, ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terţe persoane, sau
pentru oricare alt motiv ... atunci câ nd o asemenea durere sau astfel de suferinţe...”; „Fapta este săvâ rşită
din culpă câ nd autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă , socotind fă ră temei că nu se
va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deşi trebuia să îl prevadă . Culpa este gravă atunci câ nd
autorul a acţionat cu o neglijenţă sau imprudenţă ...”)
• Dezvoltarea unor cadre sintactice fixe (numă r finit de scheme,
formulare etc.)
• Fraze ramificate
Art. 11 Clasarea, scoaterea de sub urmă rire, încetarea urmă ririi penale, achitarea și încetarea
procesului penal
Câ nd se constată existența vreunuia din cazurile prevă zute în art. 10:
1. În cursul urmă ririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penală sau din
oficiu, dispune:
a) clasarea, câ nd nu există învinuit în cauză ;
b) scoaterea de sub urmă rire, în cazurile prevă zute în art. 10 lit. a)-e), câ nd există învinuit sau
inculpat în cauză ;
c) încetarea urmă ririi penale, în cazurile prevă zute în art. 10 lit. f)-h), i) și j), câ nd există
învinuit sau inculpat în cauză .
2. ...
Tră să turi lexicale și semantice
• Definitorii pentru stilul juridico-administrativ (Irimia 1986: 239-240):
• - univocitatea semantică a cuvâ ntului (termeni specifice stilului j-a + termeni care se
regă sesc și în limba literară comună ; termenii care în limba literară comună sunt
polisemantici – în textele j-a, sunt monosemantici);
• - caracterul funcțional al diferențierilor semantice (decizie≠ hotă râ re, învinuit ≠
inculpat);
• - constituirea unor dominante lexicale (frecvența mare a unor termeni);
• - concentrarea maximă a vocabularului (numă r restrâ ns de termeni, cu frecvență
mare);
• - caracter relativ stabil al vocabularului;
• - organizarea specifică a vocabularului.
• Structura vocabularului (Irimia 1986: 241-243)
- elemente populare (unele arhaice): a dobândi calitatea de membru, a
îngrădi un drept; a ocroti; a săvârși o infracțiune etc.;
- elemente neologice: instanță, diferend, decizie, jurisdicție, litigiu,
recuzabil, inculpat, recidivă etc.
Codul metalingvistic specific:
- terminologia specifică (elemente neologice – curatelă, curator, a abroga,
minută, culpă, autoritate tutelară etc.; termeni vechi româ nești –
împricinat, plângere, strămutare, înscris etc.);
- termeni care se regă sesc și în limba comună , dar în textele j-a au un
sens specific (neologice – a ratifica, a denunța, minoritate, circumstanțe;
vechi sau populari – vătămat/ă, a vătăma, a dojeni etc.);
+
- termeni supratextuali (articol, alineat, paragraf, literă, capitol, secțiune);
- termeni suport (faptă, persoană, măsură, infracțiune);
- unită ți perifrastice (a aduce la cunoștință, a pune în libertate, a exercita
calea de atac, a pune în mișcare acțiunea penală, a dobândi calitatea
de...).
Stoichițiu Ichim 2001

Terminologia j-a:
- termenii se caracterizează prin univocitate, precizie și monoreferențialitate;
- relația dintre vocabularul j-a și vocabularul general:
a) specializarea – cuvinte din vocabularul general trec în vocabularul
specializat j-a, dobâ ndit statut de termeni (cu semnificație unică , independentă
de context);
b) determinologizare – termeni din vocabularul j-a ajung în vocabularul
general, iar în vocabularul general sunt întrebuințați cu sens figurat;
- două tendințe contradictorii pentru vocabularul j-a: tehnicitate vs.
accesibilitate; precizie vs. suplețe
Straturi lexicale
•termeni juridici strict specializați: erede, comodat, dol, succesiune;
expresii latinești cu circulație internațională : mala fide, in personam,
in rem, dies a quo etc.;
•termeni preluați din alte terminologii (economică , medicală ,
militară etc.), în funcție de domeniul vizat de textul de lege:
aeronavă, coliziune, stare de ebrietate, substanțe stupefiante,
toxicoman, balizaj, sabotaj, șenal etc.;
•cuvinte din vocabularul general care au devenit termeni juridici:
-cu accepțiuni tehnice riguroase: tăcere, vizită;
-cuvinte și expresii cu sensuri „flexibile”: pericol social, liniște
publică, bună credință, rea credință.
❖Polisemia externă (în relația dintre vocabularul juridic și
vocabularul general)
- identitate totală de sens (neologisme: circumstanță, consecință,
legal, infracțiune, minor, a sancționa etc.; cuvinte vechi sau
populare: făptuitor, bănuit, tăinuire, poprire etc.);
- identitate parțială (restrâ ngerea sensului: abatere, apărător, parte,
martor, scuze; extinderea sensului: teritoriu, arme, rude apropiate);
- figuri semantice lexicalizate (catacreze: fructe (produse care derivă
din folosirea unui bun fă ră a diminua substanța acestuia),
termenul curge..., stingerea unei obligații/datorii etc.);
- termeni trecuți din vocabularul specializat în cel general (cu sens
derivat; lă rgire semantică ; dezvoltarea unor sensuri figurate:
divorț, dosar, proces, faliment, rechizitoriu, sentință etc.)
❖Polisemina internă (în aceeași ramură /în ramuri juridice diferite)
Ex. rude: în Codul Penal - „rude apropiate” (copii, pă rinții, nepoții, soții); în
codul familiei: rudenie firească (de sâ nge); rudenie rezultată prin înfiere;
rudenie prin alianță .
- Polisemia coerentă = relații semantice logice și transparente: raporturi de
derivare semantică de tip concentric (sensurile acoperă în succesiunea lor
toate nivelurile domeniului referențial: succesibil, obligație, terț); de
complementaritate: sens abstract/sens concret: alibi; sens intelectual/sens
material: despăgubire; sensuri paralele; sens generic/sens specific: înscris;
vs.
- polisemie „dezordonată” (rezultat al unor relații de sens mai puțin logice și
transparente): juxtapunere de sensuri distincte (absorbție); intersectare a
sensurilor (procedură); „dispersia” sensurilor: material≠formal (drept penal
material); material≠moral (complicitate materială ); simplu≠calificat (furt
simplu), simplu≠organizat (criminalitate simplă ), simplu≠complex
(participație simplă )
• Modalită ți de rezolvare a polisemiei
- utilizarea termenilor în contexte juridice bine determinate;
- inserarea în unită ți sintagmatice cu semnificație juridică : carte
funciară, viciu procedural, stingerea acțiunii penale etc.;
- redefinirea în textul legislativ sau în dicționare de specialitate.
Vocabularul
•compunere:
-sintagme: complet de judecată, buletin de identitate, azil diplomatic, nuda
proprietate;
-compuse cu prefixoide: cvasiuzufruct, automutilare, cvasidelict;
•derivare:
-sufixare: nume de agent (-tor, -ar, -ist) – asigurator, beneficiar, recidivist;
nume de acțiuni (-itate) – minoritate, solvabilitate; sufixe adjectivale (-bil,
-oriu, -iv, -al) – anulabil, inalienabil, derogatoriu, constitutiv, notarial,
succesoral;
-prefixare: ne-/im- (in-);
•schimbarea valorii gramaticale: substantivizarea adjectivului, adjective
participiale;
•calcuri – calcuri frazeologice: abuz de încredere, abuz de putere, legitimă
apărare, caz de forță majoră etc.