Bacteriologie

notiuni generale
• Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare,
care formează domeniul Bacteria (Eubacteria). Anterior, ele
erau incluse în regnul Monera alcătuit din două
încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și
Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai
vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apă, sol, pe
obiecte, alimente și organisme.
• Știința care se ocupă cu studierea bacteriilor se numește 
bacteriologie, sau microbiologie
 Morfologie bacteriană
• Forma este un criteriu foarte important de clasificare și identificare a
bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă, factori ereditari specifici și
mediul de cultură. Principalele forme de observație a bacteriilor sunt:
• formă sferică, specifică cocilor, în cadrul careia se pot deosebi și mai multe
varietăți: sferică, ovoidală, lanceolată, reniformă
• formă cilindrică sau alungită, specifică bacililor și bacteriilor nesporulate,
ce pot avea capete drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia
coli) sau ascuțite (ex. Fusiobacterium fusiforme)
• formă spiralat-elicoidală, cu aspect de virgulă (vibrio - virgo), în forma
literei S, sau de resort, cu spire neregulate sau regulate
• formă de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fără prezența
unor diviziuni transversale
• Există deasemenea pe lângă aceste forme principale de observație și forme
specifice și anume:
• pedunculate
• filamentoase neramificate
• filamentoase pseudoramificate
• filamentoase ramificate
 Dimensiuni bacterii

• Privite în ansamblul lor, putem observa o foarte largă

varietate dimensională, dimensiuni care variază între
cateva zecimi de micron și până la 10-15 microni (0.01 -
0.015 mm) După dimensiunea lor, bacteriile se împart în:
• mici - sub 1 μ - streptococcus, stafilococcus
• mijlocii - între 1 μ și 3 μ - salmonele, -coli bacillus
• mari - peste 3 μ – clostridium
 Grupări bacteriene
• gruparea diplo- este întâlnită atat la coci cât și la bacili, în care
grupa este formată din două elemente (ex. Diplococcus
pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);
• grupare strepto- este o formațiune rezultată din gruparea în lanț a
cocilor și bacililor (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus
temaris, Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus,
Streptococcus pzogenes – patogen, Streptococcus agalactiae);
• gruparea stafilo- este caracteristică cocilor, în care bacteriile sunt
grămezi neregulate sub forma unui ciorchine de strugure(ex.
Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus
citrinus)
• grupările tetrada- și sarcina- caracteristice cocilor, sunt
constituite din 4, respectiv 8 bacterii, cu înmulțire într-un singur
plan, dar două direcții la tetrade și în două planuri distincte la
gruparea sarcina(ex. tetrada - Gafkia tetragena; ex. - Sarcina
lutea, Sarcina flava);
• gruparea în palisadă proprie bacililor, în care aceștia sunt dispuși
în parallel
Structura celulei bacteriene

• Majoritatea bacteriilor au un perete celular ,

care le protejează și le ajută să mențină un 
echilibru osmotic dintre ele și mediu,
membrană citoplasmatică, citoplasmă și un
nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom
 principal, ele mai conținând segmente
circulare de ADN, numite plasmide.
 Metabolism bacterian

• Metabolismul bacterian reprezintă totalitatea

transformărilor biochimice enzimatice implicate în
activitatea lor biologică, prin care substanţele nutritive din
mediu sunt transformate în constituenţi proprii, energie şi
produşi de matabolism. Căile metabolice sunt:
• catabolice (de dezasimilaţie) - constă în degradarea
compuşilor nutritivi din mediu şi eliberarea energiei
rezultate în celulă (sunt reacţii metabolice exoterme)
• anabolice (de asimilaţie) - constă în reacţii de sinteză a
componenţilor celulari (reacţii metabolice endoterme)
• amfibolice (donare) - constă în reacţii metabolice cito-
centrale, cu funcţie de eliberare de energie şi de furnizare
de precursori pentru biosinteze
• anaplerotice (auxiliare) - introduc diverşi metaboliţi în
diverse cicluri metabolice esenţiale
 Principalele caracteristici ale metabolismului
bacterian:

• este un metabolism flexibil, ceea ce permite adaptabilitate

crescută la mediu a bacteriilor
• este un metabolism reglat genetic, caracterizat prin
diversitatea mecanismelor enzimatice şi a produşilor
metabolici
• este un metabolism intens, ceea ce permite o multiplicare
extrem de rapidă în doar 20-30 de minute
• este un metabolism cu o eficienţă maximă, cu mecanisme
similare, sau mai complexe decât cele ale organismelor
superioare
 Nutriţia bacteriilor
• Reprezintă totalitatea proceselor prin care bacteriile preiau
şi utilizează anumite substanţe din mediu, pentru acoperirea
nevoilor energetice şi plastice. Aceste substanţe nutritive
trebuie să conţină:
• macrobioelemente - C, O, H, N, S, P, K, Mg, Ca, Fe
• microbioelemente - Zn, Mn, Na, Cl, Mo, Se, Co, Cu, W
• Nutriţia bacteriană corespunde fazei de anabolism a
metabolismului
• Cunoaşterea modului de nutriţie a bacteriilor are importanţă
practică pentru cultivarea lor şi prepararea vaccinurilor.
Creşterea, dezvoltarea şi multiplicarea bacteriilor sunt
condiţionate de pătrundearea nutrienţilor esenţiali prin
învelişurile celulare şi eliminarea unor substanţe uzate
rezultate din catabolism. Nutriţia se realizează prin
mecanisme de tip absorbtiv
 După sursele de hrană, bacteriile pot fi:

• autotrofe - îşi asigură nevoile plastice şi energetice exclusiv

din substanţe anorganice, folosind dioxidul de carbon ca
sursă de carbon, iar ca sursă de azot utilizând sărurile
amoniacale, nitriţii şi nitraţii. Bacteriile autotrofe nu sunt
patogene, unele dintre ele fiind de mare folos agriculturii,
prin contribuţia adusă îmbogăţirii solului în azot.
• heterotrofe - pe lângă substanţele anorganice au absolută
nevoie pentru acoperirea necesitaţilor de carbon şi azot - de
substanţe organice sintetizate de către alte organisme. În
această grupă se încadrează toate bacteriile patogene
• mixotrofe - sunt capabile să folosească ca sursă de carbon
fie substanţe organice, fie substanţe anorganice, în special
dioxidul de carbon. Bacteriile de acest tip sunt foarte
răspândite în natură dar nu sunt patogene pentru
organismele animale şi umane
Creşterea şi reproducerea bacteriană

• Celulele bacteriene cresc datorită noilor constituenţi

celulari rezultaţi din procesele de biosinteză. Această
creştere se opreşte la un anumit moment dat când
începe diviziunea celulară. La bacterii au fost
identificate mai multe modalitaţi de multiplicare:
• prin diviziune
• prin înmugurire
• prin fragmentare
• prin corpi elementari