Boala diareică acută

Şef de lucrări dr. Daniela Leca

 BDA este a doua cauză de deces după bolile
cardiovasculare

MICROORGANISME IMPLICATE ÎN BDA

Bacterii Virusuri
• Shigella •Rotavirusuri
•E.coli (tulpini enteroinvazive, •Astrovirusuri
enterohemoragice, enterotoxigene) •Calicivirusuri
•Salmonella sp •Adenovirusuri
•Vibrio cholerae •Parvovirusuri (Norwalk, Hawaii, etc)
•Vibrio parahaemolyticus •Coronavirusuri
•Clostridium difficile
•Clostridium perfringens Paraziţi
•Campylobacter jejuni •Entamoeba histolytica
•S.aureus •Giardia lamblia
•Bacillus cereus •Cryptosporidium
•Yersinia enterocolitica
2
 Patogenie
Factorii intestinali ai gazdei implicaţi în protecţie/
susceptibilitatea de a dezvolta boala:
1. Vârsta (predispoziţia copiilor pentru sindr.hemolitic- uremic
2. Igiena personală.
3. Aciditatea gastrică- distruge bacteriile enterice.
4. Motilitatea intestinală
5. Flora bacteriană
6. Imunitatea intestinală: fagocite, Ac- IgM, IgG, IgA
7. Laptele uman: protector

3
 Patogenie
Perioada de
< 6 ore 6-24 ore 16-72 ore
incubaţie
Norovirus,
Salmonella,
Shigella,
Campylobacter,
Yersinia,
S.aureus C.perfringens
Germeni E.coli (ET, producătoare de toxină
B.cereus B.cereus
Shiga),
Vibrio,
Giardia,
Cyclospora,
Cryptosporidium

4
 Manifestări clinice
Modalităţi de
Patogen Febră Dureri Greţuri Scaun cu PMN în transmitere
abdominale vărsături sânge scaun
Salmonella + + +/- +/- + Alimente

Campylobacter + + +/- +/- + Carne pui

Shigella + + + +/- + Interumană

E.coli Shiga +/- + +/- + - Hamburger insuf prep

C.difficile +/- +/- ic +/- + Nosocomială trat.AB

Vibrio +/- +/- +/- +/- +/- Fructe de mare

Yersinia + + +/- +/- +/- Lapte

E.hystolytica +/- +/- +/- +/- +/- Călătorii la tropice

Giardia Apă infestată/

nc + +/- ic ic transmitere umană
Cryptosporidium Apă infestată/
+/- +/- +/- ic +/- imunodepresie
Cyclospora Alimente infestate,
+/- +/- +/- ic ic călătorii
Norovirus +/- + + ic ic Interumană

5
 Investigaţiile de laborator se impun în
următoarele situaţii:
• Diaree cu durata > 1 zi
• Deshidratare
• Diaree severă
• Scaune cu sânge
• Diaree de tip inflamator (febră, tenesme, scaune cu
sânge, PMN în materii fecale, test lactoferină)
• Diaree în cursul spitalizării
• Izbucniri epidemice

6
 Examene de laborator
I. Examen microscopic al materiilor fecale (m.f.) pentru
decelarea PMN
II. Testarea lactoferinei în m.f. (marker al prezenţei neutrofilelor)
III. Coproculturi: Salmonella, Shigella, Campylobacter, E.coli
O157:H7, Yersinia, rotavirusuri, Norovirus
IV. Examene coproparazitologice: Giardia, Entamoeba histolytica,
Cryptosporidium, Cyclospora, Isospora belli
V. Detectarea toxinelor în m.f. (toxina Shiga a E.coli, toxina A şi
B a C.difficile
VI. Serologie: Yersinia enterocolitica, Vibrio cholerae
VII. Teste adiţionale: constante biochimice în ser,
hemoleucogramă, hemoculturi, sumar urină, rx.abdominală,
rectoscopie, endoscopie, colonoscopie şi subtipuri de E.coli în
caz de epidemii
7
 Recomandări pentru diagnosticul sindromului
diareic
A. Diaree comunitară/diareea călătorilor (în special
dacă este asociată cu febră, sânge în m.f.)- culturi/teste:
Salmonella, Shigella, Campylobacter, E.coli O157:H7,
C.difficile (dacă tratament recent cu antibiotice)
B. Diareea nosocomială (debut după 3 zile de spitalizare):
testarea toxinelor A/B a C.difficile şi evaluarea sindromului
diareic ca la punctul A
C. Diareea persistentă > 7 zile : teste parazitologice,
eventual, dacă HIV pozitiv, teste pentru Microsporidii şi
M.avium-complex; se asociază şi testare ca la punctul A

8
 Evaluarea stării de deshidratare

Date clinice Scădere în greutate

0-5% 5-10% 10-15%
Puls central Bine bătut Bine bătut Slab/tahicardie
Puls periferic Bine bătut Slab/tahicardie Absent
Turgor N Diminuat Foarte scăzut
Globi oculari N Uşor încercănat Enoftalmie
Musculatură N Crampe discrete Crampe severe
Conştienţă N N Tulburări
Flux urinar N Diminuat Absent
Mucoase N Uscate Uscate
T.A. N N Scăzută

9
 Botulismul
Şef de lucrări dr. Daniela Leca

10
 Etiologie
 Genul Clostridium include bacili Gram pozitiv, anaerobi
 C.botulinum produce toxine A,B, C, D, E, F şi G
 Botulismul uman este cauzat cel mai frecvent de tipurile A, B,
şi E. Tipul E este asociat consumului de produse marine şi de
apă dulce.
 Toxinele ce cauzează această boală sunt printre cele mai
potente substanţe bioactive cunoscute
 Sporii de C.botulinum NU sunt distruşi prin fierbere la
100ºC
 Toxina este termolabilă.
 Mortalitatea este de 25-30%

11
 Manifestări clinice
Perioada de incubaţie – 12-36 ore.
Simptome:
 Gastrointestinale :greţuri, vărsături, crampe abdominale, diaree (iniţial)/
constipaţie (ulterior), uscăciunea mucoaselor
 Neurologice: disfuncţii ale nervilor cranieni: vedere înceţoşată, diplopie,
dizartrie, disfagie, disfonie, ptoză palpebrală,
 Slăbiciunea musculară progresează descendent (tipic simetrică);
 Disfuncţia SN parasimpatic: uscăciunea mucoasei orale, ileus paralitic şi
hipotensiune ortostatică. Pupilele - dilatate sau areactive.
 În botulismul de plagă nu apar semne gastrointestinale.
 Botulismul nou-născutului - apatie, plâns stins, sucţiune dificilă,
ptoză palpebrală şi constipaţie

12
 Diagnostic de laborator
 Detecţia şi identificarea toxinei botulinice în sânge, materii
fecale şi în alimentul incriminat. Testarea pe şoarece constă în
inocularea intraperitoneală a prelevatelor mai sus menţionate
(test pozitiv: deces în 24-48 ore a tuturor şoarecilor cu excepţia
celor protejaţi cu ser polivalent sau specific de tip)
 Izolarea C.botulinum din materiile fecale
 Examenul LCR - normal

13
 Tratament
1. Asigurarea suportului nutriţional şi hidric

2. Prevenirea infecţiilor nosocomiale pulmonare şi urinare

3. Antitoxină botulinică trivalentă (neutralizează doar toxina

circulantă): trebuie administrată cât de repede este posibil cu
testarea prealabilă a hipersensibilizării
 Reacţiile de hipersensibilizare pot fi evitate dacă se utilizează
imunoglobuline botulinice umane

14
 Tratament- continuare

4. Guanidina hidroclorică
5. Doze mari de penicilină
6. Alte antibiotice (cefalosporine) dacă există
complicaţii
7. Debridarea plăgilor

15