Grafurile in viata reala

Cel mai bun exemplu de aplicatie practica in

viata reala a grafurilor neorientate sunt hartile

rutiere. Putem afla astfel cel mai scurt drum
pana intr-un anumit punct sau care puncte de pe
harta sunt cel mai usor accesibil.Nodurile pot fi
considerate orase, iar muchiile drumuri; grafurile
orientate pot reprezente drumuri cu sens unic
intre cladiri.
De asemenea, ne putem reprezenta traiectoria
unei calatorii cu ajutorul unui lant al unui graf
neorientat.
Grafurile mai pot arata legaturile dintre
anuminte grupuri sau oameni; grafuri
orientate pot arata transferul de informatii
sau a unor bunuri.Un arbore genealogic
este de asemena un graf neorientat.
Cablurile de inalta tensiune care pornesc
dintr-o centrala pot fi si ele reprezentate
cu usurinta cu ajutorul unui graf orientat,
indicand si directia de deplasare a
curentului. In acest caz centrala este un
nod sursa. La fel se poate reprezenta si un
sistem de canalizare, de incalzire sau
reteaua de apa curenta.
Multitudinea cailor aeriene reprezinta
grafuri. Nodurile sunt intersectiile
(imaginare) si muchiile sunt rutele
(imaginare). Noduri pot fi si aeroporturile.
Teoria grafurilor are numeroase apeluri in
chimie, contribuind in mare masura la
rezolvarea problemelor de numarare a
grafurilor apartinand unor clase speciale.
Teoria grafurilor este folosita in domenii
variate: de la chimie la economie, de la
studiul retelelor electrice la critica textelor
de politica, devenind o disciplina majora.
Acum ca am aflat cat de folositoare sunt

grafurile, ne punem intrebarea:

Ce sunt GRAFURILE?
Elemente teoretice-structura de tip
GRAF
Grafurile sunt structuri de date care se pot
implemente atat ca structuri de date alocate static
cât şi alocate dinamic. Grafurile sunt utilizate în
modelarea problemelor legate de activitati
întâlnite în realitatea de zi cu zi. Structura unui
graf reflectă structură unei probleme reale.
Grafurile sunt formate din puncte (numite noduri
sau vârfuri - engleza = nodes / vertices) şi
conexiuni între noduri (numite muchii – engleza
edges).
Nod=componenta a grafului,si extremitati a muchiilor

Muchie=”drumul” dintre 2 noduri

Lant=o succesiune de 2 noduri cu proprietatea ca

oricare 2 noduri consecutive din lant sunt adiacente.
Definiţie Numim muchii adiacente două muchii cu o
extremitate comună. Pentru exemplul de mai sus,
muchiile [1,5] şi [5,4] sunt muchii adiacente pentru că
au ca extremitate comună nodul 5.
Parcurgerea pe latime se efectueaza prin utilizarea
structurii numita coada,avand grija ca un nod sa fie
vizitat o singura data.
De exemplu, în figura de mai jos avem
două grafuri A şi B, fiecare cu câte 5
noduri şi număr diferit de muchii.
Se numeşte graf neorientat, o pereche ordonată

de multimi notată G = (V,E), unde V = {v1, v2, …,

vn} este o mulţime finită şi nevidă de elemente
numite noduri sau vârfuri iar E = {e1,e2,…,en}
este o mulţime de perechi neordonate de
elemente din E numite muchii.
Se numeşte graf orientat o pereche ordonată de
mulţimi G=(V,E), unde unde V = {v1, v2, …, vn}
este o multime finită şi nevidă, numită mulţimea
nodurilor sau vârfuri, iar E = {e1,e2,…,en} este o
mulţime formată din perechi ordonate de
elemente ale lui E, numită mulţimea arcelor.
Un exemplu de graf orientat este: reţeaua de
străzi a unui oraş. Străzile sunt muchii în
graf, iar intersecţiile reprezintă vârfurile
grafului. Întrucât mergând pe jos ne putem
deplasa pe orice stradă în ambele sensuri,
vom spune că din punctul de vedere al
pietonilor,
„graful
unui oraş”
este neo-
rientat.
Cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte
conducătorii auto, pentru că în orice oraş există străzi
cu sens unic. Pentru un şofer străzile trebuie să
primească în graf o anumită orientare. Desigur că acele
străzi
pe care se
poate circula
în ambele
sensuri vor
primi orientare
dublă. Am
ajuns astfel
la noţiunea
de graf orientat.
Problema

Un exemplu de graf din lumea reala

reprezinta drumurile dintre orase. De
exemplu, doresc sa aflu daca intre doua
orase exista drum care le leaga. Luand
doua orase la intamplare,vrem sa stim
daca exista drum intre ele.
Despre problema
Se da o tara in care se afla m
noduri(orase). Muchiile reprezinta drumul
dintre ele. Citind de la tastatura matricea
de adiacenta a grafului si o insiruire de m
noduri aflati daca exista drum de legatura
intre ele. (exista un lant format din
nodurile citite.) Sa se afiseze toate orasele
folosind o metoda de parcurgere.
Modul de rezolvare al problemei

citim matricea de adiacenta si cele m

noduri
verificam daca exista un lant format din
cele m noduri
parcurgem graful folosind metoda pe
latime
afisam rezultatul
Alte exemple de grafuri din viaţa reală

Intr-o fabrica sunt n muncitori .Intre

acesti muncitori exista relatia de
colegialitate.
a) Sa se reprezinte sub forma de graf
muncitorii fabricii respective si relatiile
dintre ei pentru n=6.
b) Ce fel de graf ati obtinut ?
Rezolvare
a)Reprezentarea grafului.

Fiecare muncitor este coleg cu ceilalti.

b)Se obtine un graf complet.