DIAGNOSTICUL

TUBERCULOZEI
PULMONARE
Antigona Trofor
 DIAGNOSTICUL POZITIV
 Necesar in vederea instituirii imediate a tratamentului
antituberculos
 Se bazeaza pe argumente:
-clinice
-epidemiologice
-radiologice
-bacteriologice (BK+ in sputa la ex.direct)

Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin

izolarea Mycobacterium tuberculosis din sputa in
cultura
 DIAGNOSTIC RADIOLOGIC
 Are rol orientativ in
diagnosticul TBP
 Aspectele radiologice
intalnite in TBP sunt variate
si nespecifice:
Noduli de diferite
marimi:
- micronduli-(< 3mm),prin
diseminare hematogena, în
ambele câmpuri pulmonare,
definesc imaginea
miliara,caracteristica
tuberculozei diseminate
- noduli acinari: - 4-10 mm
sau mai mari prin
confluenta mai multor acini
- marginea
imprecisã, contur neregulat
si structura usor
neomogena
- sunt
presupusi a rezulta prin
diseminare bronhogena
- macronoduli : > 10 mm de
obicei unic, bine delimitat,
uneori cu calcificari vizibile.
Opacitate alveolara: forma neregulata, deseori
cu structura neomogena, de marimi
diferite(subsegmentare pana la lobare sau chiar
pulmonare)
Imagine cavitara: tipic cu pereti relativ subtiri (3-
5mm), fara nivel lichidian (evacuatã), uneori cu
bronsie de drenaj (opacitati liniare paralele spre
hil), uneori în interiorul unor condensãri extinse;
pot fi multiple, localizate în lobi sau plamani
diferiti
Sechele ale primoinfectiei: complex primar
sechelar, fibronoduli apicali; sunt stabile în timp si
nu constituie un argument pentru etiologia
tuberculoasa a altor leziuni radiologice
Opacitati de natura fibroasa: opacitati în banda
sau extinse, uneori cuprind un întreg lob sau chiar
hemitorace si se însotesc de reducerea uneori
importanta a volumului pulmonar
 Complicatii: pneumotorax sau piopneumotorax,
pleurezie de însotire
Exista argumente ce cresc suspiciunea de
tuberculoza:
 localizarea preferentiala în segmentele apical si
posterior ale lobilor superiori si segmentul apical
(superior) al lobului inferior; localizarea în
:
jumatatile inferioare - în 15% din cazuri;
 asocierea de leziuni diferite pe aceeasi radiografie
 asocierea de leziuni la distanta, în doi lobi sau
chiar înambii plmâni.
 dinamica lenta în timp a leziunilor radiologice
 TESTAREA CUTANATA
TUBERCULINICA
Este folosita pentru diagnosticul infectiei
tuberculoase; nu poate face diferenta între
prezenta infectiei latente si prezenta bolii active .
 sub 9 mm-reactie negativa
 -5-9 mm-reactie pozitiva la HIV+
 ≥10 mm-reactie pozitiva
Incepand din 1982 se utilizeaza si aspectul calitativ al reactiei-
scala Palmer
-tip l - induratie ferma,flictene
-tip ll- induratie elastica
-tiplll- induratie depresibila
-tiplV- fara induratie
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
EXAMENUL MICROSCOPIC :
 Identifica MB evidentiind proprietatea de acid –alcoolo-
rezistenta; Coloratia - ZIEHL-NIELSEN.
 Examinarea - la MO cu obiectiv cu imersie 100x
 MB - bastonase subtiri, rosii, usor incurbate, mai mult sau
mai putin granulare, izolate sau grupate în perechi, pe
fond albastru
 Se numara BAAR pe 100 de campuri. Rezultatele se
exprima semicantitativ în functie de densitatea bacililor de
pe lama.
 Sensibilitatea examenului MO este relativ mica, fiind
necesara prezenta în proba clinica respectiva a min.
10.000 bacili / mL pentru ca rezultatul sa fie pozitiv
Exprimarea semicantitativa a rezultatelor ex.MO al sputei pentru prezenta BAAR.

NUMARUL BAAR REZULTAT

Absenti 0
1-9BAAR/100campuri cu Numar exact al BAAR
imersie
19-99BAAR/100campuri
cu imersie +
1-9BAAR/camp cu imersie ++
≥10 BAAR/camp cu +++
imersie
CULTURA MICOBACTERIILOR:
 Este metoda de referinta in diagnostic, având sensibilitatea
si specificitatea cea mai mare.
 Permite identificarea tulpinii de MB si testarea sensibilitatii
la antituberculoase.
 Cultura pe medii solide ( Löwenstein-Jensen) = standardul
de referinta pentru izolarea MB. Perioada necesara cresterii
este de 4-6 saptamani.
 Cultura pe medii lichide cu detectie radioactiva/ fluorescenta
permite detectarea cresterii micobacteriilor dupa 1-2
saptamani, dar este mai scumpa si mai putin disponibila.
 Coloniile de MTB pe medii solide sunt rotunde, galben palid,
conopidiforme, cu suprafata rugoasa,izolate sau confluente
în functie de densitatea bacililor din inoculul initial.
Exprimarea rezultatelor se face semicantitativ în functie de
densitatea coloniilor. Identificarea speciei se realizeaza prin
teste biochimice.
 EXAMENUL
HISTOPATOLOGIC:
 Rol adjuvant in dg. atunci cand examenul
bacteriologic este neconcludent (în produse
paucibacilare)
 Prezenta granulomului necrozant este relativ
specifica pentru TB (mai putin specifica decat
cultura MTB).
 Prezenta granuloamelor giganto-epitelioide fara
necroza este însa mai putin specifica, întrucat
acestea pot aparea si în alte boli granulomatoase:
sarcoidoza, beriliozã, lepra tuberculoasa, sifilis,
micoze endemice, boli de colagen, unele vasculite
etc.
 QUANTIFERON-TB TEST
 Test adjuvant in dg. TBP, atat a infectiei latente cat si a bolii
manifeste.Indicatiile de utilizare sunt aceleasi ca la IDR:
contacti, personal cu risc, imigranti din zone endemice
 Sangele integral heparinizat este incubat 16-24h cu un
amestec de peptide sintetice, reprezentand 2 proteine
specifice M.tuberculosis: early secretory antigenic target-6
(ESAT-6) si culture filtrate protein-10 (CFP-10).
 La pacientii infectati cu M tuberculosis, globulele albe vor
elibera INFγ ca raspuns la contactul cu Ag.TB. Se masoara
nivelul de INFγ.
 Rezultatul trebuie interpretat in context clinic, paraclinic
epidemiologic, bacteriologic.
 Avantajele testului: rezultat in 24h, fara rectie booster, nu este
afectat de vaccinare BCG anterioara,
 Limitele testului: procesare rapida (12h), nu exista date pentru
copii sub 17 ani, imunosupresati
VA MULTUMESC!