Sunteți pe pagina 1din 28

,,METODE DIDACTICE

INTERACTIVE DE
EVALUARE A ELEVILOR”
Motto: „… nici o evaluare nu este pură
sau perfectă în sine sau în mod absolut.
Perfecţiunea oricărei evaluări provine
din adecvarea ei la obiectivele pentru
care este făcută…”
Genevieve Meyer
Obiective
• Stabilirea rolului evaluării în procesul
instructiv-educativ ;
• Reprezentarea unor metode interactive
evaluare în procesul didactic;
• Stabilirea avantajelor și dezavantajelor
metodelor interactive de
evaluare a elevilor;
Ce este evaluarea?
Evaluarea este un proces didactic complex,
integrat structural şi funcţional în activitatea
instructiv educativă.
Ea este punctul final într-o succesiune de
evenimente care cuprinde următorii paşi:
stabilirea scopurilor şi a obiectivelor pedagogice
proiectarea şi executarea programului de
realizare a scopurilor
măsurarea rezultatelor aplicării programului.
METODE INTERACTIVE DE EVALUARE

• portofoliul;
• proiectul;
• investigaţia;
• jurnalul reflexiv;

• studiul de caz;
• observarea sistematicã a activitãţii şi a
comportamentului elevului;
• fişa pentru activitatea personalã a
elevului;
• interviul;
• înregistrãri audio şi / sau video.
Portofoliul cuprinde:
• sumarul;
• obiective de autoperfecţionare;
• lucrările individuale sau în grup: rezumate, eseuri, articole, referate,
comunicări, citate, fişe individuale de studiu, teme, probleme rezolvate;
• schiţe, proiecte şi experimente;
• întrebări, probleme posibile, date statistice, curiozităţi, elemente
umoristice referitoare la tematica abordată;
• chestionare de atitudini;
• înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev
individual sau împreună cu colegii săi;
• observaţii;
• reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
• liste bibliografice şi comentarii cu privire la anumite cărţi;
• alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă
participarea elevului/grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
• viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului,
pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate;
• comentarii suplimentare şi evaluări ale învăţătorului, părinţilor.
Etapele evaluării portofoliului:
• explicarea de către învăţător, a obiectivelor învăţării în perioada
pentru care se va primi calificativul;
• se cade de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină
portofoliul;
• învăţătorul realizează un interviu când elevul îşi prezintă
portofoliul, verificând lucrările anexate, observând atitudinea
lui fată de munca depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi
ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie
îmbunătăţite;
• produsele sunt evaluate din punct de vedere cantitativ şi
calitativ: creativitatea, elementele noi, punctele forte etc;
• se urmăresc efectele pe care acest gen de evaluare l-a avut
asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi
a competenţelor de intercomunicare;
• portofoliul, ca metodă alternativă de evaluare, oferă fiecărui
elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând
implicarea activă şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.
Este o mapă deschisă în care se pot adăuga produse noi, iar
calificativul nu este obţinut sub presiune.
Criterii de apreciere şi indici pentru evaluarea
portofoliului
Nr. CRITERII DE APRECIERE DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII
crt. ŞI INDICI
PREZENTARE
•evoluţia faţă de prima prezentare a
portofoliului;
1. •dacă este complet;
•estetica.
REZUMATE
•ceea ce a învăţat elevul ;
•succesele înregistrate;
2.
•concordanţa cu temele date; cantitatea
lucrărilor;
•calitatea referatelor.
LUCRARI PRACTICE
•în concordanţă cu scopul;
•eficienţa modului de lucru;
3.
•rezultatul lucrărilor practice;
•dacă s-a lucrat în grup sau individual;
•repartizarea eficientă a sarcinilor.
REFLECŢIILE
•elevului asupra propriei munci;
•reflecţii despre lucrul in echipă (dacă e cazul);
4.
•aşteptările elevului .
Continuare
Nr. CRITERII DE APRECIERE DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII
crt. ŞI INDICI
5.
CRONOLOGIE
•ordonarea cronologică a materialelor.

AUTOEVALUAREA elevului;
•autoevaluarea activităţilor desfăşurate;
6.
•concordanţa scop – rezultat;
•progres;
•calificativ.

ALTE MATERIALE

•calitatea acestora;
7.
•adecvarea la temă;
•relevanţa pentru creşterea aprecierilor.
PORTOFOLIUL
CA INSTRUMENT DE EVALUARE
Disciplina: Științe, clasele primare
Tema: În lumea plantelor
MOD DE ORGANIZARE: activitate în echipă
SARCINI DE LUCRU STABILITE ÎMPREUNĂ
• Imaginează-ţi că eşti o plantă. Dă-le colegilor indicii pentru a descoperi planta;
• Găseşte proverbe, legende, ghicitori din lumea plantelor;
• Realizează o fişă de prezentare care să cuprindă informaţii despre planta preferată;
• Realizează un colaj cu plante, componente ale acestora;
• Selectează curiozităţi din lumea plantelor folosind informaţii din revistele şi emisiunile Tv.;
• Desenează diferite tipuri de rădăcini, tulpini, frunze, fructe, seminţe;
• Activitate practică: exerciţiu de smulgere a unei plante pentru a evidenţia rolul rădăcinii în fixarea
plantei;
• Observă rădăcini, frunze, flori şi grupează-le după caracteristici;
• Evidenţiază funcţiile componentelor plantei şi consemnează observaţiile într-o fişă;
• Observă reacţia unei plante în condiţii de: lumină, temperatură, umiditate diferite şi consemnează
în fişa de observaţii;
• Evidenţiază funcţia de respiraţie şi notează observaţiile;
• Observă fructe şi seminţe: dimensiuni, formă, culoare şi notează observaţiile;
• Prezintă o colecţie de seminţe germinate: fasole, grâu, porumb, floarea soarelui;
• Completează un chestionar privind protejarea plantelor;
• Fotografiază plante în mediul lor de viaţă şi realizează o colecţie;
• Scrie un articol despre o plantă protejată de lege, care ar putea fi publicată în revista şcolii;
• Identifică trăsături comune sau diferite între plante cunoscute şi consemnează-le;
• Imaginează-ţi un dialog între două plante sau un copil şi o plantă;
• Compune o poezie sau o ghicitoare despre planta preferată;
• Activitate practică: Descrie plantele;
• Colorează părţile componente ale plantei în culori diferite potrivit legendei.
LUCRL ÎN ECHIPĂ
ESTE EFICIENT
CRITERII
PRIVIND CALITATEA
ACTIVITĂŢII
• Măsura în care a fost înţeleasă şi realizată
sarcina;
• Valorizarea competenţelor elevului;
• Documentarea;
• Nivel de colaborare şi comunicare;
• Greşeli;
• Creativitate;
• Calitatea rezultatelor.
Avantajele folosirii portofoliului:
• portofoliul este un instrument adaptabil la specificul
disciplinei, al grupului şi al condiţiilor concrete ale
activităţii;
• încurajează exprimarea elevului, angajarea în activităţi
de învăţare complexe, creative, diversificarea
cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
• evaluarea este motivantă, nu produce tensiuni şi tonus
afectiv negativ asemenea formelor tradiţionale ;
• dezvoltă capacitatea de autoevaluare;
• implică activ elevul în propria evaluare, în realizarea
unor materiale care îl reprezintă;
• autoevaluarea, ca proces de învăţare, determină elevul
să-şi asume responsabilitatea asupra activităţii
desfăşurate.
Dezavantaje:

• nu poate fi repede şi uşor de evaluat;


• este greu de apreciat după un barem strict,
reflectând creativitatea şi originalitatea
elevului.
Ce este un proiect?
 Proiectul este un plan sau o intenție de a
întreprinde ceva, de a organiza, de a face
un lucru (DEX).
 a. Creație personalizată:
 - centrată pe elevi;
 - este un produs al imaginației elevilor, menit
 să permită folosirea liberă a cunoștințelor
 însușite, într-un context mai relevant;
 - proiectul este o activitate personalizată, elevii
 putând decide nu numai asupra conținutului
 său, ci și asupra formei de prezentare.
 b. Temă abordată în mod diferit:
 - proiectul pornește, de regulă, de la o temă
 studiată în clasă;
 - având o structură foarte ϐlexibilă, activitatea
 de proiect poate ϐi adaptată oricărui nivel
 de vârstă și de studiu.
 c. Produs finit:
 - proiectul este ceva, nu este despre ceva;
 - produsul finit, realizat în urma activității de
 proiect, creează elevului sentimentul utilității a ceea ce produce;
 - exemple de produse realizate în urma
 derulării unor proiect: postere, albume,
 pagini de revistă sau ziar, sondaje de opinie,
 mici piese de teatru, concursuri, excursii literare, proces literar, mape tematice,
 referate, eseuri etc.
 d. Activitate cross-curriculară:
 - proiectul încurajează cel mai bine abordarea integrată a
învățării;
 - elevilor li se creează ocazia de a folosi
 cunoștințele și tehnicile de lucru dobândite
 la multe discipline;
 - ϐiind o activitate centrată pe elev, proiectul
 îi dă acestuia posibilitatea de a asambla
 într-o viziune personală cunoștințele pe
 care le are, răspunzând astfel la o întrebare
 esențială, și anume: Ce pot face cu ceea ce
 am învățat la școală?
Tipurile de proiect
Proiectele pot fi:

- individuale sau de grup, în funcție de


abilitățile pe care profesorul intenționează să
le dezvolte la elevi;

- realizate în clasă sau în afara clasei, în


funcție de conținut, resurse și interese.
Etapele realizării unui proiect:
 Stimularea - fiind coordonați de către profesor,
elevii discută ideile legate de o temă, de
 regulă, după parcurgerea unei unități de
 învățare.
 Stabilirea obiectivelor - grupurile de lucru
 negociază asupra conținutului, formei și
 modalității de prezentare a proiectului.
 Împărțirea sarcinilor – fiecare membru al
 grupului își asumă o sarcină de lucru.
 Cercetare/creație/investigație – studiul individual al unor
surse bibliograϐice; scrierea de articole, povestiri; intervievarea
unor persoane etc.
 Procesarea materialului – este momentul în care profesorul
poate semnala erorile de conținut sau acuratețea limbajului.
 Realizarea formei finale – discuții în grup privind unitatea de
concepție, de editare.
 Prezentarea proiectului – membrii grupului decid asupra
formei de prezentare; profesorul are rolul de monitorizare și
evaluare.
 Feedback – din partea profesorului, a colegilor (aprecieri,
întrebări, schimb de idei), autoevaluare.
. Avantajele folosirii metodei proiectului
- este o metodă alternativă atât de învățare, cât și de evaluare, ce pune
elevii în situația de a acționa și a rezolva sarcini în mod individual
sau în grup, autotestându-și capacitățile cognitive, sociale și practice;

- oferă șansa de a analiza în ce măsură elevul aplică adecvat


cunoștințele, instrumentele și materialele disponibile în atingerea
finalităților propuse