Istoria construcției și

utilizării oglinzilor
Unde au fost utilizate prima dată oglinzile și în ce scop?

Oglinda este un obiect a cărui suprafață este destul de lucioasă încât

formează o imagine. Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane,
(care prezintă o suprafață plată) şi oglinzile curbate (folosite la
vizualizarea mărită sau scăzută a imaginilor)..
Oglinda îşi are rădăcinile încă de la începutul omenirii. Primii oameni
obişnuiau să îşi privească reflexia în ape stătătoare.
După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației
umane. Se presupune că vestita statuie “Venus din Milo” avea în mâini
atributele frumuseții: un pieptene (sau un voal) și o oglindă.
Primele oglinzi există de aproximativ 5000 de ani, având ca și centru de
expansiune Egiptul și China. Acestea erau din bronz sau argint șlefuit
având o formă ovală. Primele oglinzi de sticlă au fost obținute de către
sticlarii din Murano în cursul secolului al XII-lea.
Oamenii au folosit oglinzi atât de obiect de uz casnic, cât și ca obiect de
decor de-a lungul istoriei. Pe lângă înfrumusețarea casei, pot fi folosite
și pentru a lumina camerele prin reflectarea luminii, dar și pentru a crea
impresia unei camere mai spațioase.
Concepte legate de suflet sunt adesea asociate cu oglinzile, fapt ce
duce la existența unei multitudini de superstiții în ceea ce le privește.
De exemplu, spargerea unei oglinzi ar cauza 7 ani de ghinion deoarece
conform unei vechi legende romane, sufletul se regenerează odată la 7
ani.
Cum a evoluat utilizarea oglinzilor în decursul
istoriei?

În mod obișnuit, se credea că oglinzile

dezvăluie o lume alternativă, în care totul era
înapoi. Multe culturi credeau, de asemenea, că
oglinzile pot fi portaluri în tărâmuri
supranaturale. Din punct de vedere istoric,
atunci când un evreu a murit, familia acestuia ar
acoperi toate oglinzile din gospodărie pentru a
împiedica sufletul persoanei decedate să fie
prins în oglindă. Oglinzile, atunci, erau foarte
utile, dar și obiecte periculoase!
 Care au fost modalitățile practice de a realiza o
oglindă?

Primele oglinzi “fabricate”  dateaza de aproximativ 6000 de ani

i.Hr., au fost descoperite in Anatolia (Asia Mica) si erau facute din
obsidian, o piatra vulcanica brun-cenusie, cu aspect de sticla
topita. Mult mai tarziu, au fost confectionate oglinzi din arama
slefuita (in Mesopotamia, cu 4000 de ani i.Hr., in Egipt, China,
3000-2000 de ani i.Hr.). Oglinzi din sticla, cu suprafata metalica in
partea din spate au aparut in secolul I d.Hr., la sticlarii din Sidon
(in Orientul Mijlociu). Romanii, in Antichitate,  foloseau oglinzi
dintr-un aliaj de cositor si arama, apoi din argint sau din sticla
dublata de foita de aur.
Inventatorul oglinzii fabricata din sticla acoperita cu nitrat de
argint (acesta inlocuind aliajul toxic de cositor si mercur) este
chimistul german Justus von Liebig (in 1835). Metoda sa a permis
fabricarea pe scara larga a oglinzilor si, deci, la un pret mai
accesibil. Astazi, oglinzile se fabrica prin depunere in vid de
vapori  fizici sau chimici – PVD (Physical Vapor Deposition) sau
CVD (Chemical Vapor Deposition), prin depuneri electrolitice de
aluminiu/argint, obtinandu-se oglinzi cu 80% capacitate de
reflectare a luminii.
Unde se utilizează oglinzile la ora actuală?

In prezent oglinzile se folosesc in aproape

toate domeniile bazate pe tehnologiile
ultramoderne, de la antenele parabolice,
care sunt, de fapt, niste uriase oglinzi care
capteaza undele emise de sateliti, pana la
radare, aparate de fotografiat, telescoape,
aparatura medicala etc. In oricare dintre
aceste situatii, un paradox este mereu
valabil: imaginea reflectata intr-o oglinda
este rasturnata de la stanga la dreapta si
invers, niciodata de sus in jos.
Crezi că utilizarea oglinzilor este importantă?
De ce?

Consider că utilizarea oglinzilor are un rol

foarte important în viața noastră de zi-cu-zi
deoarece oglinda este obiectul care
ne oferă siguranță de sine înainte să fim
văzuți de restul lumii.
Nu doar atât,oglinda este însă utilizată și
în alte scopuri precum oglinzile
retrovizoare ale mașinii care îi
oferă vizibilitate șoferului evitând astfel
accidentele rutiere.
În concluzie oglinda este un obiect fără de
care ar fi greu astăzi să existăm.