APLICAŢIILE ÎNGRIJIRII LA DOMICILIU ÎN

CAZUL PACIENŢILOR CU ACCIDENT

VASCULAR CEREBRAL

TIMAFFY-PETRAN ZITA-asistent medical

CID SF MARIA
07.05.2010
 Date statistice

Boala AVC reprezintă a III-a cauză de mortalitate din

lume după bolile cardio-vasculare şi oncologice şi
prima în situaţiile de handicap fizic sau mental
permanent.
50 de milioane de persoane suferă anual de un AVC
fatal sau invalidant.
 Date statistice
În ţările din sud-estul Europei mortalitatea cauzată de
această afecţiune este de 6-7 ori mai mare decât în
ţările vestice.
Ţara noastră ocupă un loc “fruntaş” la acest capitol, un
loc nedorit, locul patru după Rusia, Bulgaria, Ungaria.
La noi în ţară se înregistrează aprox. 15 000 cazuri
anuale.
O persoană care a suferit un AVC are 33% şansă să sufere
încă un accident de agest gen, dacă nu este supravegheat de
un specialist.
Medicii susţin ca vârsta pacienţilor care fac AVC sau infarct
a scăzut până aproape de 30 de ani.
 Observaţii

Din datele precedente se poate observa

consecinţele imense acestei afecţiuni
asupra comunităţii prin impactul său
social. Merită toată atenţia specialiştilor
din domeniu.
Definiţie

Accidentul vascular cerebral (AVC) sau

atacul cerebral apare cand o parte a creierului
nu mai primeste cantitatea de sange necesara
si deci si de oxigen, cauza putand fi ruperea
sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce
aprovizioneaza creierul.

Cauze

• blocarea unei artere de către un cheag de

sânge- AVC ischemic
• ruptura vasului de sânge- AVC hemoragic
Factorii de risc
Vârsta: între 45-60 de ani predomină AVC
hemoragic, iar peste 60 de ani AVC ischemic.
Sexul: ştiind că arteriopatiile coronariene sunt mai
frecvente în cazul sexului masculin, se poate trage
acelaşi concluzie şi în cazul AVC.
Hipertensiunea arterială: odată cu creşterea
valorilor tensionale sistolice creşte riscul de AVC. Cu
creşterea cu 7,5mmHg a valorilor diastolice se
dublează riscul de AVC.
Fumatul: 10 ţigări pe zi creşte riscul de AVC cu
10%.Mortalitatea în cazul fumătorilor prin AVC este
de 3,5 ori mai mare.
Lipidele serice: colesterolul crescut este factor de risc comun
cu arteripatiile coronariene.
Diabetul zaharat: dublează riscul de AVC.
Alte boli vasculare: cardiopatiile emboligene sunt cauze
frecvente ale AVC ischemic
Modul de viaţă: stres, lipsa exerciţiilor fizice regulate,
consum excesiv de sare, consumul de alcool, statutul social
defavorabil.
Personalitatea şi tipul comportamental
 Tratamentul AVC faza acuta
Tratamentu in faza acuta este in functie de
diagnostic si etiologie si vizeaza supravietuirea
Tratamentul este influentat de varsta , starea de
sanatate generala, teritoriul afectat, etc.
Tratamentul chirurgical modern vizeaza plastia
cerebro-vasculara, in primele 6-8 ore, rezolvarea
endoscopica a anevrismelor vasculare (in cazul AVC
hemoragice)
Tratamentul medicamentos care vizeaza tratamentul
anticoaculant, controlul factorilor etiologici.
Tratamentul AVC dupa faza acuta
Reabilitare, recuperare
Plan de tratament la domiciliu printr-o abordare
hoistica mutidisciplinara
Etapele ingrijirii la domiciliu
Evaluarea socio medicala
Stabilirea diagnosticului de ingrijire
Alcatuirea planului de interventii
Efectuarea interventiilor propuse
Evaluarea rezultatelor
Posibile diagnostice de ingrijire
Capacitate scazuta de recunoasterea persoanelor din
jur
Tulburari de comportament
Mobilitate scazuta
Tulburari de alimentatie
Incontinenta urinara
Alterarea tegumentelor
Tulburari de perceptie
Teme de educatie pentru pacient
Factorii de risc pentru AVC
Semnele si simtomele majore ale AVC
Posibilitati de tratament
Strategii de prelucrare a unui eveniment de acest tip
Reinsertia sociala
Regim de viata a apcientilo cu stare post AVC
 Prevenţia generală
Un loc foarte important ocupă tratamentul de prevenţie:
Adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate şi bogate în
fructe şi legume
Efectuarea exerciţiilor fizice timp de 30 de minute, 5 ori pe
săptămână
Găsirea propriilor metode de gestionare a stresului
Măsurarea periodică a tensiunii arteriale
Consultaţia medicală în caz de diabet zaharat,
hipercolesterolemie
Urmărirea cu stricteţe a tratamentului prescris de medic
pentru diferitele afecţiuni
Supravegherea atentă a pacienţilor cu antecedente de AVC sau
AIT
Obiectivele ID

 Profilaxia primară prin:

- educaţie medicală individualizată continuă a
pacienţilor, a familiilor, comunităţii.
Profilaxia secundară prin:
-monitorizarea corectă a bolilor cronice, prevenirea
decompensării acestora,
-sfaturi individualizate legate de regimul de viaţă pe
care îl pretinde boala cronică,
-prevenirea accidentelor prin adaptarea spaţiului la
nevoile individuale.
Obiectivele ID
Profilaxia terţiară:
 prin menţinerea abilităţilor existente,prevenirea pe cât
posibil a creşterii gradului de dependenţă,
 prevenirea complicaţiilor secundare legate de boala de
bază sau imobilitate
Provocările pentru ID
Asigurarea accesului nelimitat la serviciile de
îngrijire la domiciliu, care momentan datorită
cadrului legislativ limitativ nu se poate realiza
Asigurarea sustenabilităţii financiare
Colaborarea eficientă cu actorii medico-sociali
pentru atingerea obiectivelor propuse, inclusiv cu
CJAS prin contractul cadru, datorită modului de
finanţare a serviciilor şi a procedurii de aprobare a
cererilor pentru ID
Echipa multidisciplinară
Pentru realizarea obiectivelor propuse este nevoie
de o echipă multidisciplinară care să poată conlucra
eficient în satisfacerea nevoilor beneficiarului,
formată din: medicul curant sau de familie,
asistentul medical, îngrijitorul la
domiciliu,voluntari, kinetoterapeuţi, preot, asistent
social, psiholog, familia, alţi specialişti după caz.
Concluzii
 Accidentele vasculare cerebrale reprezintă un important
capitol în patologia neurologică.
 În îngrijirea pacienţilor cu stare post AVC este foarte
importantă prevenirea complicaţiilor secundare : escare
de decubit, bronhopneumonia de stază, anchiloza
articulaţiilor, atrofierea musculturii.
 În momentul în care pacientul nu mai răspunde la
tratamentul curativ intervine rolul autonom al nursei
acela de a-l îngrijii pe acesta conform valorilor sale
religioase, etnice şi culturale pînă la moartea pacientului
 Medicina de familie este o verigă importantă în
dispensarizarea şi monitorizarea pacienţilor cu AVC , dar
aceştia necesită îndrumarea unui bun specialist.
Concluzii

 Prin mobilizarea tuturor resurselor comunităţii

îngrijirea la domiciliu este o şansă nouă pentru
pacienţii cu AVC, dar colaborarea între aceste
centre şi alţi specialăşti din domeniu trebuie să
fie înbunătăţită şi bine definită.
 Profilaxia AVC este de o semnificaţie majoră şi în
acesta un rol deosebit îl au asistentele care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul comunităţii.
Persoane celebre care au decedat în urma unui AVC

Johann Sebastian Bach

Vladimir Ilich Lenin
Andrei Mironov
Franklin Delano Roosewelt
Joseph Wissarionovich Stalin
Frederico Fellini
Mulţumim pentru atenţie !!!