Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea de Stat Tiraspol

Facultatea Geografie

Sistemul de monitoring al
aerului

A realizat: Studenta gr.124, Braniștov Linda


A verificat: Dr.conf.univ. Stegărescu Vasile

Chișinău, 2021
Cuprins:

1.Monitoringul mediului
2.Compoziția atmosferei
3.Poluarea aerului
4. Rețelele de monitorizare a calității aerului
5. Indicatorii folosiți pentru calitatea aerului
6. Măsuri de ameliorare a calității aerului
Concluzie
Bibliografie
Monitoringul mediului reprezintă un ansamblu de
operaţiuni privind supravegherea, evaluarea, prognozarea
şi avertizarea în legătură cu evoluţia sistemelor naturale,
cu scopul intervenţiei în timp util pentru menţinerea stării
de echilibru al mediului.
Atmosfera constituie învelișul gazos de la suprafața
Terrei. În mod normal aerul atmosferic este compus dintr-
un amestec de gaze în proporție constantă și anume:
Azot
79,2%

Hidrogen și Oxigen
gaze inerte Atmosfera 20,97%
- urme

CO2
0,03 – 0,04%
Prin poluarea aerului se subînțelege prezența în
atmosferă a unor elemente străine care nu corespund
compoziției normale a aerului și au acțiune nocivă asupra
organismului, care se divid în:

Biologici
Fizici

Chimici

Pot fi în formă de gaze, vapori și pulberi


Aerul atmosferic prezintă unul din sistemele ecologice
ale biosferei, care echilibrează relațiile reciproce dintre om
și mediul ambiant. Sursa principală de poluare a spațiului
aerian o constituie transportul auto (93,7%). Pentru Orașul
Chișinău, aerul atmosferic este mai poluat în sectoarele cu
trafic intens al transportului auto.
Un rol important în controlul și monitorizarea calității
aerului îi revine :

Agenția de mediu

Institutului de Ecologie și Geografie

Centrul Național de sănătate publică


Agenția de mediu cuprinde 4 centre industriale ale
republicii și include 15 posturi staționare:

Chișinău - 6 posturi

Tiraspol – 3 posturi

Râbnița – 2 posturi

Bender – 4 posturi
Probele se prelevează după următorii indici de
bază:

Oxid
de
azot
Oxid
de
carbo
n
Suspensiile
solide
În baza a 7 stații meteorologice, lunar se colectează și se
analizează probe de precipitații atmosferice după 6 indici și
se determină reacția ionilor de hidrogen

Cl-
SO2-4
NH+4 Chișinău
HCO-3
Mg2+

Tiraspol Dubăsari Râbnița


Ca2+

Camenca Cornești Leova


În procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare
a calității aerului se parcurg mai multe etape, unul din
primii pași fiind stabilirea obiectivelor. Printre obiectivele
principale ale unui sistem de monitorizare pot fi enumerate:

Stabilirea poluării de
Identificarea surselor de
fond și a tendințelor de
poluare
poluare

Predicții pe termen scurt


Evaluarea impactului de
pentru prevenirea poluărilor
cu efecte catastrofale mediu a diferiților poluanți

Evaluarea schimbării Validarea modelelor analitice


microclimatului sub și empirice ale dispersiei
influența poluării poluanților în aer
Emisiile totale ale poluanților principali din surse
staționare și mobile (1000t/an)
Emisiile unor substanțe poluante specifice în aerul
atmosferic de către surse staționare (t/an)
În Republica Moldova, în parteneriat cu Agenția
Spațială European (ASE), a fost realizat un studiu pentru
cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga
țară, folosind datele de observare a Pământului. Studiul a
fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în
contextul COVID-19.
Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit,
furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă
oră, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători
atmosferice, pentru a analiza principalii poluanți
atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf
(SO2), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5).
Nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din
spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene
și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului
privind calitatea aerului al Organizației Mondială a
Sănătății. Și concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt
în general scăzute.
Primele și cele mai cunoscute specii folosite ca indicatoare
ale calității aerului au fost speciile de licheni. Metode
concrete de monitorizare a poluării aerului cu dioxid de sulf,
prin intermediul lichenilor, au fost puse la punct şi
îmbunătăţite în ultimii 30 de ani.
Concluzii:
În concluzie, pot spune că pentru o calitate mai bună a
aerului ar trebui întreprinse cât mai urgent câteva măsuri de
ameliorare și anume:
1. Implementarea unui sistem eficient de monitoring
(supraveghere).
2. Folosirea electromobilului, care acționează pe bază de
energie electrică.
3. Instituirea testării tehnice anuale obligatorii a tuturor
automobilelor
4. Amplasarea industriilor poluante departe de zonele locuite
5. Practicarea sistematică a curățării umede a străzilor și a
piețelor
6. Înverzirea teritoriilor.
Bibliografie:

1.//www.slideshare.net/CojocariBoris/protectia-mediului-
aerian-byborea
2. https://www.slideshare.net/PedroLive1/6-monitorizare-
aer
3.http://moodle.toxoer.com/pluginfile.php/5191/mod_page
/content/1/T6.3%20U1_Ro.pdf
4. http://www.meteo.md/index.php/despre-noi/calitatea-
mediului/cmcaarm/