TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE

IARNĂ

Elev: MOHOREA ALEXIA MARIA

Clasa: a X-a A
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – SEMNIFICAȚIE PERSONALĂ

Pentru mine, sărbătorile de iarnă reprezintă perioada din an cea mai încărcată de emoții:
 Toți membri familiei împodobim bradul, în timp ce ascultăm colinde;
 O ajut pe mama să pregătească toate bucatele specifice acestor sărbători. Cel mai mult îmi place
când împletim cozonacii;
 Ne adunăm toată familia în jurul mesei de Crăciun ( străbunici, bunici, părinți, unchi, mătuși,
verișori) și povestim tot felul de amintiri, întâmplări amuzante, bucurându-ne de prezența
tuturor.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
A. MOLDOVA
1. COLINDA
 Obicei străvechi, considerat de specialişti ca fiind prezent şi în lumea păgână, în Imperiul Roman, la sărbătoarea numită
Saturnalii, zilele de serbare ale zeului Saturn. În prezent, în comunităţile din Moldova sunt zone mai conservatoare care
păstrează colinda păgână (Vaslui) sau colinda laică tradiţională de gazdă (Galaţi, Râmniceni, jud. Vrancea). Dar unanim
prezentă este colinda creştină, care vesteşte lumii Naşterea lui Mesia, a Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. 
 Se colindă din Ajunul Crăciunului și în prima sau cele 3 zile ale marii sărbători, în casă, pe prispă sau la fereastra gazdei.
 Colindătorii întreabă gazda dacă sunt primiţi, colindă, apoi sunt răsplătiţi cu colac, mere, nuci, dulciuri; în prezent, mai mult
bani;
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
A. MOLDOVA
2. Plugul (Pluguşorul –pentru copii, Plugul, Plugul cel Mare, Plugul celor mari, uratul,
urătură)
 Cunoscut drept “o colindă agrară", Plugul a ajuns, în prezent, o colindă ... satirică. Cunoscut şi practicat în toate localităţile
din Moldova, a preluat de la obiceiurile cu măşti, mai ales, rolul de a curăţa, de a exorciza lumea de rele. Drept variantă
clasică, unanim recunoscută în Moldova, este considerat plugul cu bădica Traian. 
 Se desfășoară în zilele de 31 decembrie - 1 ianuarie: copiii, dimineaţa sau, oricum, pe lumina zilei, feciorii seara, apoi,
până noaptea târziu, familiştii, rar trecând de miezul nopţii; .
 Colindătorii folosesc  clopoţei, clopote, tălăngi (obligatoriu), buhai, bici, plug pentru arat ornat cu beteală, hârtie creponată
colorată, tras de boi (în mod tradiţional) sau de cai, mai ales în cetele feciorilor şi ale celor mari)
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
A. MOLDOVA
3. Căiuții
 Obicei considerat precreştin, Căiuţii se joacă şi sunt unul dintre obiceiurile bine conservate. Sunt în cete mai mari sau mai
mici, sub comanda unuia sau mai multor ofiţeri. Obiceiul se desfăşoară mai ales în partea de Nord a Moldovei (judeţele
Botoşani, partea dinspre Moldova a Sucevei, izolat, şi în alte locuri).
 Se desfășoară în Ajunul Anului Nou și de Anul Nou;
 Colindătorii, flăcăii mari, au capul de căluţ din lemn sau din cârpă, purtat în veşcă sau de sine stătător, ornamentat frumos cu
oglinzi, panglici colorate, urmuz (mărgele) etc, costumul de căluţ cu fustă, pelerină, uneori clopoţei, sau basmale înflorate,
coadă din fuioare de cânepă sau din coadă de cal, cămaşa. folosesc  clopoţei, clopote, tălăngi (obligatoriu), buhai, bici, plug
pentru arat ornat cu beteală, hârtie creponată colorată, tras de boi (în mod tradiţional) sau de cai, mai ales în cetele feciorilor
şi ale celor mari)
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
A. MOLDOVA
4. Capra - Capra, Căpriţa, Clampa (zona Galaţi), Cerbul, Cerbuţul (variante mai ales în
Nordul Moldovei)
 Cea mai cunoscută piesă de teatru popular şi joc cu măşti de Anul Nou din Moldova;
 Gospodarul conduce Capra şi o comandă ca să joace, strigând şi strigături satirice, cu apropos-uri la adresa unor vicii ale
comunităţii. Capra se îmbolnăveşte şi este chemat doctorul spre a o tămădui, apoi (uneori) este descântată şi dusă la
iarmaroc spre a fi vândută. În prezent, datorită reprezentării scenice a obiceiului, care presupune supralicitarea laturii
spectaculare, s-a perpetuat şi în unele dintre comunităţile tradiţionale obiceiul de a veni cu mai multe capre.
 Se umblă cu Capra din 28-29 decembrie și până de Anul Nou;
 TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
A. MOLDOVA
5. Ursul
 Ursul este condus şi comandat de ursar (ţigan sau turc) care spune povestea îmblânzirii animalului ( rămăşiţă de pe vremurile când se
colinda cu un animal îmblânzit - cam până prin anii ’60 - ’70 ai secolului trecut) şi îl comandă să joace. Când ursul se îmbolnăveşte, vine
ţiganca, soţia ţiganului şi-i descântă, apoi iar se scoală la joc. 
 De obicei, însoțește Plugul.
 Umblă cu Ursul flăcăii mai mari, adulţii. Ei au masca de urs, costumul ţiganului, vopsit pe faţă de obicei cu funingine şi îmbrăcat în zdrenţe
sau turcului care poartă coif sau fes turtit, în stilul turcilor musulmani, tobă, costumul tradiţional de ţigancă, cu fuste largi, cuţit pentru  a lua
sânge ursului, fapt folosit în comunitatea tradiţională drept practică curativă.

Mixaj de colinde din Moldova

 https://www.youtube.com/watch?v=B337qyWbELE&list=RDB337qyWbELE&start_radio=1&rv=B337qyWbELE&t=85
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII
B. MARAMUREȘ
 În Maramureș se aud în special colinde creștine cu specific local, dar și unele colinde păstorești, variante ale Mioriței, sau
colinda cerbului, cunoscute din timpuri străvechi.
 Primii colindători sunt cei mai mici, care au în repertoriu colinde scurte ce vestesc sărbătoarea Nașterii Domnului. Cetele,
formate fie numai din fete sau numai din băieți, interpretează în special colinde religioase transmise din generație în generație.

1. Umblatul cu ”Steaua”
 Din Ajunul Crăciunului și până la sfârșitul zilelor de Crăciun sau, în unele zone până mai târziu, se umblă cu steaua. În special
copiii sunt cei care poartă vestea Nașterii Domnului, fiind astfel asemeni Magilor care au fost călăuziți de o stea pentru a ajunge
la Bethleem, locul nașterii lui Iisus.
 Stelarii, care sunt copii mai mici sau mai mari, poartă steaua îmbrăcați în costume populare sau în costume albe cu panglici
multicolore, purtând coifuri cu numele personajelor biblice. Steaua cu care umblă copiii este împodobită cu hârtie colorată, iar în
centru are o icoană de hârtie care simbolizează o scenă biblică. 

https://www.youtube.com/watch?v=WNdeIRSfvmg
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII

B. MARAMUREȘ
2. Umblatul cu ”Capra”
 Jocul „caprei” este la origine un ceremonial grav, care, conform etnologilor, își are originea în Grecia antică. Jocul a devenit un
ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor la animalele din turmele păstorilor și recolte bogate.
 În prezent, în satele din Maramureș se practică jocul caprei cu acompaniament muzical sau jocul caprei inclus într-un
spectacol popular complex.
 La fel ca și la alte jocuri cu măști practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, și la jocul „caprei” apar, pe lângă măștile clasice
(capra, ciobanul, țiganul), măștile de „draci” sau „moși” care strigă, chiuiesc și fac spectacol prin mișcările lor caraghioase.
 Jocul „caprei” se desfășoară sub forma unei scenete comice care reprezintă târguiala dintre vânzător și cumpărător. Persoana care joacă
rolul caprei este acoperită cu o țesătură peste care sunt cusute naframe sau panglici de mătase. Pe un fundal zgomotos, susținut de lăutarii
care însoțesc grupul, capra saltă, se smucește, se rotește și se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII

B. MARAMUREȘ
3. Viflaimul
 Viflaimul reprezintă o scenetă de teatru popular în care apar mai multe personaje biblice care au legătură cu momentul Nașterii Domnului.
 Astfel, în Viflaim apar Iosif, Maria, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, doi păstori, cei trei crai de la răsărit, doi ostași, moartea, dracul, moșul și
străjerul.
 Sceneta este prezentată din ce în ce mai rar, astfel că doar în câteva dintre zonele Maramureșului mai poate fi întâlnit acest obicei. În Ieud,
dar și în alte localități de pe Valea Izei tradiția s-a mai păstrat, cu toate că uneori Viflaimul nu mai este prezentat în Ajunul Crăciunului, așa
cum se obișnuia în trecut.

https://www.youtube.com/watch?v=6BdnClOvNYY
 TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN DIFERITE ZONE ALE
ȚĂRII

B. MARAMUREȘ
4. Brondoșii (Cavnic)
 Brondoșii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale – cămașă și pantaloni de culoare albă – iar pe cap poartă măști confecționate din piei
de oaie sau de capră.
 Cel mai important element din vestimentația acestora este brâul cu numeroase clopote de alamă, cu care aleargă de-a lungul străzilor și
sperie trecătorii. Obiceiul are semnificații străvechi, având rolul de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor rele.
 Obiceiul este întâlnit doar în orașul Cavnic, între Crăciun și Anul Nou, fiind unic în Maramureș.

https://www.youtube.com/watch?v=nKQ3GLlMMIs
COLINDUL PREFERAT; COLINDATUL
Colindul meu preferat este ”Carol of the bells”.
 „ Colinda clopotelor ” este un colind popular de Crăciun , cu muzică a compozitorului ucrainean Mykola Leontovych în 1914 și
versuri de Peter J. Wilhousky . Cântecul se bazează pe cântecul popular ucrainean „ Șchedryk ”. 
 Muzica este în domeniul public, versurile lui Wilhousky sunt totuși protejate prin drepturi de autor (deținute de Carl Fischer Music
 ).
 Muzica se bazează pe un ostinato de patru note și este în măsura de ¾ timp . Colindul este metric bistabil, iar ascultătorul se
poate concentra fie pe măsură, fie să comute între ele. 
 A fost adaptat pentru multe genuri, inclusiv: clasică , metal , jazz , muzică country , rock , trap și pop . Piesa apare și în filme,
emisiuni de televiziune și parodii.

https://www.youtube.com/watch?v=gBDFMD5kLvc&list=RDgBDFMD5kLvc&index=1
 Eu am fost cu colindatul până pe la vârsta de 10 ani, împreună cu prietenii mei, și cântam: ”Am plecat să colindăm”, ”Sus la
poarta raiului” și ”Steaua”.
 BIBLIOGRAFIE:

• https://patrimoniu.ro/patrimoniu-imaterial/obiceiuri-de-iarna-din-moldova
• http://turismmaramures.ro/craciun-maramures-obiceiuri-traditii-superstitii/
• https://en.wikipedia.org/wiki/Carol_of_the_Bells