Tema: „Managementul pacientului

cu escare în îngrijiri paliative”

Profesor
Larisa Palamari
 ESCARELE DE DECUBIT

 Zone localizate de tesut mort

 Rezultatul tulburărilor circulaţiei sanguine şi
limfatice la nivelul pielii şi ţesuturilor subiacente ca
urmare a compresiei şi a forfecării
 Răni la nivelul pielii şi a ţesutului învecinat,care se
formează în urma unei presiuni constante la nivelul
unei porţiuni a pielii, reduce aportul de sânge la
acea zonă şi în final produce moartea
celulelor,lezarea pielii şi formarea de ulceraţii.
 FACTORII PREDISPOZANTI

INTRINSECI: EXTRINSECI:
-vârstă înaintată -compresia
-afecţiuni vasculare -fortele de forfecare
-stări de subnutriţie -incontinenta
-obezitate, caşexia -imobilizarea

-deficit neurologic -igiena precara

-cancer, diabet, septicemii -transpiratia
-pozitie inadecvata
 PRESIUNEA (compresia)

• Este rezultatul fortei de gravitatie

• Presiunea excesiva poate comprima

vasele de sange in punctul de contact,
provocand ischemie, inflamatie si
necroza tesutului.
PRESIUNEA
 FORTELE DE FORFECARE

• Apar in momentul in care, prin pozitia

sezand a pacientului, tesutul cutanat
ramane pe loc, iar tesutul subcutanat
(grasime, muschi) se aduna , se cuteaza.

• Aceasta deplasare diminueaza aportul

sangvin din zona provocand hipoxie,
ischemie, inflamatie si necroza.
FORTELE DE FORFECARE
 ZONELE CELE MAI EXPUSE RISCULUI
A FI AFECTATE:

 zona sacrală
 zona coccigiană
 trohanterii mari
 călcâile
 maleolele externe
 Coatele
 omoplaţii
Сare sunt gradele de evoluţie ale
escarelor?
GRADELE DE EVOLUŢIE ALE ESCARELOR
GRADUL 1
ÎNGRIJIRE - GRADUL 1
GRADUL 2
ÎNGRIJIRE - GRADUL 2
GRADUL 3
GRADUL 4
ÎNGRIJIRE - GRAD 3-4
 EVALUAREA ESCARELOR EXISTENTE

 Istoric-durata, eficacitatea tratamentului

Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
 Prezenţa exudatului, hemoragiei, necrozei
 Durerea, semne de infecţie
 Factori care influenţează negativ evoluţia -
subnutriţie, steroizii, alte boli
 Prezenţa sau absenţa ţesutului de granulaţie
 Impactul psihologic – anxietate, depresie,
imagine corporală alterată, izolare
 FACTORI CARE INTARZIE VINDECAREA

• Hipoxia Radioterapia
• Edemul, inflamatia Chimioterapia
• Deshidratarea Exudatul in exces
• Prezenta necrozei
• Noi traume
• Infectii, secretii purulente
• Scaderea temperaturii locale
• Deficiente de nutritie,circulatie
 Factori care intarzie vindecarea
Scaderea temperaturii:
 expunerea indelungata a plagii la temperatura
ambianta in timpul efectuarii pansamentului
 irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub
temperatura corpului (37oC)

 Procesele vindecarii incetinesc sau

inceteaza total timp de 3 –8 ore
 FACTORI CARE INTARZIE VINDECAREA

• Deshidratarea–prin expunerea plagii la

aer

• Migrarea celulelor epiteliale in plaga

este impiedicata intr-un mediu uscat
 PRINCIPIUL VINDECARII IN MEDIU UMED

• Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele de

exudat.
• Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda; in
acelasi timp asigura necesarul de glucoza, proteine si
electroliti.
• Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si
mitoza celulelor epiteliale.
• Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta
impotriva bacteriilor.
 METODE DE CURATIRE A PLAGII
FOLOSIREA TAMPOANELOR

• are drept rezultat redistribuirea bacteriilor

pe suprafata plagii si nu indepartarea lor din
plaga
• poate cauza noi traume, distrugand tesutul
de granulatie
• lasa in plaga fibre fine care actioneaza
precum corpii straini si intarzie vindecarea
(mentin inflamatia)
 METODE DE CURAȚARE A PLAGII
IRIGAREA PLĂGII

• Irigarea sub presiune, folosind o seringa de

20-30 ml cu ac 18-20 G
• Indeparteaza microorganismele si corpii
straini
• Presiune redusa in cazul plagilor curate,
neinfectate
• Fluidele incalzite la temperatura corpului
 FOLOSIREA ANTISEPTICELOR

• Solutii pe baza de clor: citotoxice, inhiba circulatia in

capilare, toxice pentru tesutul de granulatie, mentin
inflamatia plagii, irita pielea sanatoasa.
• Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie, macereaza
pielea sanatoasa, risc de embolie la irigarea plagilor
cavitare inchise, poate cauza durere la contact.
• Povidone iodat: poate intarzia vindecarea si da risc de
toxicitate la iod daca este folosit in plagi mari.
 SOLUTII PENTRU IRIGARE

Pentru plagi care nu sunt infectate sau cu

infectii minore:

• Ser fiziologic
• Apa

• La temperatura corpului!
 CRITERIILE UNUI PANSAMENT IDEAL:
 să permită îndepărtarea exudatului în exces şi a
compuşilor toxici
 să fie non-aderent
 să menţină umeditatea
 să permită schimburile gazoase
 să fie impermiabil pentru bacterii
 să fie un bun izolator termic
 să nu deranjeze şi să fie comode pentru pacient
 să protejeze plaga de alte traumatizme
 MODELE DE PANSAMENTE

Pansament - HYDROCOLLOID (GRANUFLEX)

-Este fabricat din diferiţi polimeri naturali şi
sintetici.
-Este waterproof, pacientul poate face duş, chiar
baie.
-Este protectiv împotriva micro-organizmelor.
-Uşor exudatul va fi absorbit şi uşor transformat
în gel.
-Poate fi lăsat 7 zile pe loc
 MODELE DE PANSAMENTE:

Pansamente – ALGINATE (KALTOSTAT, SORBSAN)

-Este fabricat din alge de mare.
-Promovează un mediu umed.
-Este extrem de absorbant.
-Este hemostatic şi biodegradabil
-Poate fi schimbat la 2-3 zile
-Nu se foloseşte în plăgi uscate, cu necroza
prezentă.
 MODELE DE PANSAMENTE:

Pansament – HYDROGEL (INTRASITEGEL)

-Ajută la debridarea plăgii şi permite schimbul
de gaze.
-Promovează mediul umed, absoarbe exudatul în
exces.
-Trebuie schimbat la fiecare 2-3 zile.
-Se îndepărtează prin irigare cu ser fiziologic.
 PROFILAXIA ESCARELOR

• Igiena generală
• Menţinerea integrităţii tegumentului
• Reducerea presiunii, forfecării
• Mobilizarea pacientului
• Ameliorarea stării de nutriţie
• Hidratarea
• Controlul durerii
• Evaluarea şi tratarea incontinenţei
• Educarea pacientului şi a familiei
 PROFILAXIA ESCARELOR
INGRIJIREA TEGUMENTULUI

• Evitarea traumei asupra tegumentului:

evitarea frictiunilor cu prosopul, a
săpunărilor dese, a fricţiunilor cu alcool, a
pudrei de talc, a masajelor riguroase.

• Aplicarea zilnica a unei creme in zonele de

risc sau crema pe baza de zinc pe zonele
afectate de incontinenţă.
 PROFILAXIA ESCARELOR
EVITAREA PRESIUNILOR

• Mobilizarea pasiva la doua ore

• Folosirea unor saltele sau dispozitive
speciale
• Blana de oaie
• Evitarea colacului de cauciuc
 PROFILAXIA ESCARELOR

• Folosirea paturilor si saltelelor speciale

CONCLUZII:
Mulţumesc
pentru atenţie!