Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tehnologii în ceramica
gnatoprotetică
CURS NR. 2
ALIAJE METALICE FOLOSITE IN
RECONSTRUCTIILE
METALO-CERAMICE
Principalul dezavantaj al utilizării
ceramicii ca material restaurativ este
rezistența scăzută la tracțiune și
forfecare.
Deși ceramica dentară rezistă cu succes
la solicitări de compresiune,substructura
nu-i permite realizarea unor forme în
care pricipala for ță să fie cea de
compresiune
Realizarea componenetei metalice a
protezelor fixe metalo- ceramice necesită
utilizarea unor aliaje special elaborate
pentru tehnica metalo- ceramică.
CLASIFICAREA ALIAJELOR METALICE
1)După Craig
A)Aliaje nobile: 6 tipuri
Tipul 1:
Aur cu conţinut foarte ridicat 96-98 %; Tipul 3
Platina şi Paladiul din compoziţie cresc Paladiu este în concentraţie de 26-31 %;
intervalul de topire şi micşorează Argintul este în concentraţie de 14-16 %;
coeficientul de expansiune; Nu conţine Fier şi Platină;
Indiul şi cositorul au rol în formarea legăturii Mai conţin 20 % substanţe de adiţie:
metal-ceramică; -Indiu, Cosito, Cobalt: ele cresc rezistenţa şi
Fierul în combinaţie cu Platina are rol în favorizează legătura metalo-ceramică, şi
creşterea rezistenţei. totodată scad temperatura de topire.
Tipul 2: Aurul în concentraţie mult mai scăzută; Tipurile 4, 5, 6 sunt reprezentate de aliaje pe
A crescut concentraţia de Paladiu la 38-45 %; bază de Paladiu:
Nu conţine Fier şi Platină. Tipul 4 - Este un aliaj de Paldiu-Argint, Argintul
poate cauza o modificare în verzui a culorii
masei ceramice.
Tipul 5
B) Aliajele nenobile: 3 tipuri Conţine: Paladiu, Cupru şi Galiu.
Tipul 6
-pe bază de nichel Reprezentat de Paladiu-Cobalt
-pe bază de cobalt
-pe bază de titan
CLASIFICAREA ALIAJELOR METALICE
2) După DALE si ASCHHEIM A)Aliaje nobile
Grupa 1: cuprinde aliaje nobile de culoare
galbenă elaborate în anii 50. Compoziția lor este:
Aur 84-86% Grupa 2: cuprinde aliaje nobile albe: apărute în 1976 , ele
Platină 4-10% conțin:
Paladiu 5-7% Aur 51-54%
Metale neprețioase 2-3% Platină 0%
Paladiu 26-31%
Argint 14-16%
Ele au proprietăți mecanice foarte bune cu rezistență mare la
presiune. Argintul poate cauza unele neajunsuri de culoare
maselor ceramice
Grupa 3 : cuprinde aliaje Pd-Ag; compoziția lor este:
Aur 0%
Platină 0%
Paladiu 53-60%
Argint 30-37%
Metale neprețioase 10%
Ele sunt ușor de turnat, sunt ieftine si au proprietăți mecanice bune. Având
coeficientul de expansiune termică mai ridicat necesită o masă ceramică cu
un coeficient de contracție mai crescut. Argintul poate influența culoarea
ceramicii, din acest motiv fiind obligatorii utilizarea straturilor de opaq.
Grupa 4: cuprinde aliaje de Au-Pd; ele au compoziția:
Aur 45-54%
Paladiu 38-45%
Argint 0%
Metale neprețioase 10%
Se prepară ușor, au proprietăți mecanice bune, sunt aliaje cu exactitate
dimensională după turnare. Coeficientul de expansiune termică e mai
scăzut decât a celor din grupele 1,2,3. Realizat în anul 1978, în 1985
acestui aliaj i s-a îmbunătățit coeficientul de expansiune termică,
devenind mai compatibil cu masele ceramice obișnuite
Paladiu 76-88%
Aur 0-2%
Argint 0-1%
Metale neprețioase 12-22%
Ele sunt foarte dure ceea ce le conferă o mare rezistență la rupere, dar
nu se toarnă la fel de bine ca și aliajele de aur. Aceste aliaje sunt cele
mai compatibile cu majoritatea maselorceramice
După DALE si ASCHHEIM
B)Aliaje nenobile
DEZAVANTAJE
•REZISTENTA SCAZUTE LA INCOVOIERE
•MODUL DE ELASTICITATE MIC
• MARGINILE FINE SE POT DISTORSIONA
• NEINDICATE ÎN PUNTILE CU CORP DE PUNTE DE AMPLITUDINE
MARE, DECAT DACA SE ASIGURA O GROSIME SUFICIENTA
•PRET RIDICAT
ALIAJ AUR-PALADIU-ARGINT
AVANTAJE
•PUNCT DE TOPIRE RIDICAT (1200-12600C) REZISTENTA CRESCUTA
•REZISTENTA POATE FI MAI MARE DECAT LA UNELE ALIAJE DIN Au Pt Pd
•MODUL DE ELASTICITATE CRESCUT POT FI FOLOSITE ÎN PUNTI DE
AMPLITUDINE MARE
•USOR DE TURNAT
•USOR DE FINISAT SI LUSTRUIT
•NETOXIC
•PRET SCAZUT
DEZAVANTAJE
•ARGINTUL DIN CONTINUT POATE CAUZA “INVERZIREA” PORTELANULUI
•CULOAREA ALBA POATE VIRA SPRE GRI ÎN CAVITATEA ORALA
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN Pd POATE CRESTE ABSORBTIA DE
HIDROGEN ÎN TIMPUL TURNARII
•ADEZIUNEA LA PORTELAN NU A FOST INCA PROBATA CLINIC SAU
EXPERIMENTAL
ALIAJ PALADIU-ARGINT
B. ALIAJE SEMINOBILE
AVANTAJE
•REZISTENTA LA INCOVOIERE ŞI MODUL DE ELASTICITATE CRESCUTE
•INDICAT ÎN PUNTI DE AMPLITUDINE MARE
•NETOXIC
DEZAVANTAJE
•DIFICIL DE TURNAT
•NU REPRODUCE MARGINILE FINE LA ALIAJELE NOBILE
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN ARGINT INTERFERA CU ADEZIUNEA ŞI
CAUZEAZA DISCOLORATIA PORTELANULUI
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN PALADIU CRESTE ABSORBTIA DE GAZE
•CULOARE DEFICITARA
ALIAJ NICHEL-CROM
C. ALIAJE NENOBILE
AVANTAJE
•REZISTENTA ŞI MODUL DE ELASTICITATE CRESCUTE PERMIT
TURNAREA ÎN SECTIUNI MICI
•COST REDUS
DEZAVANTAJE
•TURNAREA DETALIILOR DIFICILA
•MARGINILE POT FI SCURTE SAU NEREGULATE
•ADEZIUNEA PORTELANULUI SAU CULOAREA ACESTUIA POT FI
AFECTATE PRIN PRODUCEREA EXCESIVA DE OXIZI
•REZISTENTA ADEZIUNII TREBUIE INCA TESTTA
•POATE FI TOXIC PENTRU PACIENTII CU SENSIBILITATE LA NICHEL
•DIFICIL DE INDEPARTAT DE PE SUBSTUCTURI ÎN CAZUL LUCRARILOR
CE TREBUIESC REPARATE
C. ALIAJE NENOBILE (fara
continut de metale nobile) • PE BAZA DE TITAN
Titanul este un material relativ nou, prezentând cinci proprietăți care -l deosebesc și îl
impun față de alte materiale restaurative: - densitate mai mică de 4,5g/cm3
- conductibilitate termincă foarte redusă 22 W/mk
- raport favorabil între modulul de elasticitate și densitate
- rezistență mare ,care poate fi crescută prin aliere
- rezistență la coroziune și în mediu deosebit de agresiv,precum și rezultanta acestei
proprietăți,biocompatibilitatea •usor
• fara gust
•neutru galvanic
• nealergic
•radio-transparenta
relativa
REMATITAN
• rezistent la coroziune
• biocompatibil
• usor
• fara gust
• conductivitate termica
scazuta
• neutru galvanic
• nealergic
• rezistenta suficienta
• radio-transparenta
relativa
Avantajele aliajelor nenobile:
componenta metalică poate fi
subţire;
rigiditate crescută;
densitate mică; Avantajele aliajelor nobile:
conductivitate termică redusă;
contracţie termică redusă; turnare precisă;
fidelitate; prelucrare uşoară;
legătură metal-ceramică coeficient de dilatare termică similar
bună; ceramicii;
după ardere, răcirea lentă interval de topire scăzut;
asigură egalarea coeficienţilor ductile;
de dilatare termică; rezistente la coroziune;
rezistenţă la coroziune, biocompatibilitate crescută faţă de
posibilitatea dezvoltării cele nenobile
tehnologiei;
preţ de cost redus;
nu se depune placă
bacteriană;
CONDITIILE pe care trebuie sa le indeplineasca
ALIAJELE METALICE folosite in
RECONSTITUIRILE METALO-CERAMICE
Grosime 0,35-0,5 mm
• infrastructurile cu dimensiuni insuficiente
determină o contracţie mai mare a ceramicii
şi astfel necesită arderi suplimentare
• infrastructurile cu dimensiuni insuficiente nu
reprezintăun sprijin adecvat pentru faţeta de
ceramică care se poate fisura sau ciobi
dacă straturile sunt prea groase
CONDITIONAREA SUPRAFETEI METALICE IN
VEDEREA APLICARII COMPONENTEI FIZIONOMICE
scheletul pentru lucrari ceramice este neted;
ceramica se leaga de metal prin legaturi
chimice, foarte puternice
METALO-CERAMICE
MASELE CERAMICE SINTERIZABILE
Forma de prezentare
Vita 3D Master
PENSULE CERAMICA
ACCESORII PRELUCRARE CERAMICA
- Accesoriile de prelucrare ceramica sunt extrem de importante.
- gasim o gama variata: palete de mixare, multiple varfuri pensule, spatule,
pad-uri, etc.
SPATULE CERAMICA
Instrumentul Mamelon cutter
Cleste pentru coroane ceramica
Ceramica dentara se aplica pe toate fetele
dintelui. Totusi, la nivelul coroanelor dentare,
va mai ramane, in cele mai multe situatii,
o mica portiune din metal, neacoperita de
ceramica, necesara tehnicianului dentar
pentru fixarea lucrarii ( cu un cleste special )
in timpul aplicarii ceramicii.
Cuptoare de sinterizare a maselor ceramice
ETAPE
După îndepărtarea masei de ambalat,
scheletul metalic trebuie să fie şlefuit pe
toate suprafeţele înainte de arderea
ceramicii, pentrua asigura o suprafaţă
curată.
- Este cel mai vechi procedeu de realizare a ceramicii (datând din 1886)
- Nu necesita o aparatura specială de laborator – foloseste ceramica
clasică feldspatică similară celei pentru placarea metalo-ceramică și
cuptor de ardere
Problemele tehnicii sint legate de:
- Este o tehnică foarte sensibila atat pt medic (sint f fragile inainte de
fixare) cât și pt tehnician (nu mai sunt posibile arderi ulterioare de
corectie după proba in cavitatea orală)
- Necesita 3 modele pentru un caz clinic, deci tehnica este laboriaosă
- Rezistenta la flexiune a ceramicii feldspatice este cea mai mică dintre
toate sistemele actuale
TEHNICA REZERVATĂ
2.Sisteme ceramice prin presarea ceramicii în stare
plastică
Tehnica este cea mai raspindită datorită:
-tehnicii cerii pierdute pe care o stapinesc toti tehnicienii,
-aparaturii de laborator necostisitoare,
-versalității sistemelor actuale care acoperă toate tipurile de lucrări
protetice
Cel mai cunoscut exemplu al ceramicii presate este Sistemul
Empress (Ivoclar Vivadent)
Toate sistemele care preseaza ceramica folosesc ac principiu
tehnologic:
-se modelează din ceară pe model fie restaurarea finală fie la
dimensiune mai redusă- nucleu,
-se aplică tije de presare ,
-se ambalează,
- se elimină ceara din tipar,
-apoi ceramica este încalzita la temperatura inaltă și injectată/turnată în
tiparul obținut
EMPRESS
CERAMICA PRESATA
VITAPRESS
CERGO COMPACT
CERAMICA PRESATA
TOUCH PRESS
CERAMICA PRESATA
3. Sisteme ceramice cu nucleu cristalin obținut
prin infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase
si sinterizare
Sistemele:
-pot sa scaneze direct în cavitatea orală cu un scanner intraoral (ex: Lava
Cos, E4D, Cerec Blue Cam),
-fie scanerul este în laborator, unde se va scana un model de gips realizat
după o amprenta conventională,
-fie direct amprenta trimisa d la cabinet Cerec InLab, Cercom
CEREC
FREZAJ COMPUTRIZAT
Materiale ce pot fi prelucrate prin tehnica CAD/CAM
1. Ceramicile vitroase cu adaos de disilicat de litiu, folosite pt restaurări
conservative fatete, inlay, onlay, coroane unitare anterioare
Ex. Vita- blocurile Vitablocks Mark II și Esthetic Line
Ivoclar Vivadent – Procad si IPS emax CAD