Sunteți pe pagina 1din 63

Repetare

Ne amintim:
Fracţie.

a a-numărător,
b b- numitor.

corect Incorect
a < b, a  1 a  b,
a
1
b b
Citiţi fracţiile:

3 5 1 7 4 2 18
, , , , , , .
7 9 6 3 4 5 7
3 5 1 2
Numiţi numărătorul fracţiei.

, , , .
Numiţi numitorul fracţiei.

7 9 6 5
Numiţi fracţiile corecte.
3 7 11 4
4 12 4 11

A cîta parte reprezintă lumănările roşii de pe


tortă?
3 7 11 4
4 11 4 11

Какую часть всех свечек составляют синие?


Ce parte reprezinta de culoare 3 7 2 3
verde?
4 3 7 7
7 30 23
1 30 23 30
Din 30 de seminţe semănate au încolţit 23.
A cîta parte reprezintă seminţele încolţite?
30 30 23
1 30 23 30

Din 30 de seminţe semănate au încolţit 30.


A cîta parte reprezintă seminţele încolţite?

=
Notaţi pe axă punctul ce licăreşte, a cîta parte reprezintă
el.
3 7 2 3
4 3 7 7

0 7 1
Notaţi pe axă punctul ce licăreşte, a cîta parte reprezintă
el.
7 3 7 2
9 4 3 7

0 9 1
Notaţi pe axă punctul ce licăreşte, a cîta parte reprezintă
el.
7 5 7 2
5 7 3 7

0 5 1
13 3 8 18 9 1 8 5 11 3 21 30
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
12 5 3 18 9 2 8 2 11 2 21 2

Încărcăm în maşină fracţiile echiunitare,


apăsînd clic cu mouse-ul pe ele.
13 3 8 18 9 1 3 5 4 3 14 30
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
12 5 3 18 9 2 8 2 11 2 21 2
31 7 33 195
; ; ;
52 4 55 99

Încărcăm în tren fracţiile supraunitare,


apăsînd clic cu mouse-ul pe ele.
13 3 8 18 9 1 3 5 4 3 14 30
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
12 5 3 18 9 2 8 2 11 2 21 2

Punem în farfurie fracţiile subunitare,


apăsînd clic cu mouse-ul pe ele.
Pentru care valori a lui х fracţia
8 va fi incorectă?
х
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

8
8 8 8
8 8 8
1 3 8 58
2 4 6 7

Apăsaţi cu mouse-ul pe ele.


Amplificarea fracţiilor

3
4

3 34 12
= =
4 44 16
5 5 2 10
= =
7 72 14
Scrierea pe lung Pe scurt

12 12  2 24
2
2
12 24
= = =
30 30  2 60 30 60
12 12  3
3 3

36 12 36
= = =
30 30  3 90 30 90
6 6
12 12  6 72 12 72
= = =
30 30  6 180 30 180
Amplificarea fracţiilor
a an c
= =
b bn k
Amplificaţi fracţiile cu 7
Amplificaţi fracţiile cu 6
Simplificarea fracţiilor

5 1
=
20 4
simplificarea fracţiilor
?
:5 ?5

5 =
1 5 1
=
20 4 20 4

:5
? ?5
simplificarea fracţiilor
simplificarea fracţiilor

12 3
20 5
simplificarea fracţiilor

12 3
=
20 5
simplificarea fracţiilor
?
:4  ?4

12 =
3 12 3
=
20 5 20 5

:4
?  4?
15 3
=
35 7
simplificarea fracţiilor
:5
?  5?

15 =
3 15 3
=
35 7 35 7

:5
? ?5
6 3
8 4
6 3
=
8 4
simplificarea fracţiilor
:2
? ?2

6 =
3 6 3
=
8 4 8 4

:2
? ?2
3 12

4 16

3 4 12 12 :4 3
 
4 4 16 16:4 4
Dacă numărătorul şi numitorul fracţiei îl
înmulţim sau împărţim
la unul şi acelaş număr natural, atunci
obţinem o fracţie echivalenta cu fracţia dată.
2
8 :4 2 8 2
 9
36:4 9 36 9

Împărţirea numărătorului şi numitorului la


unul şi acelaş număr, diferit de 1, se
numeşte simplificarea fracţiilor
Simplificarea fracţiilor

:?
n

a =
c
b k

n
:?
1
10 1
10
100 10
2
8 2 8
9 36
36 9

2
9
2
9
Această fracţie nu se simplifică, fiindcă
numărătorul şi numitorul sunt
numere reciproce simple.

(2;9) = 1
Simplificarea la cel mai mare divizor
comun.

(210; 315) = 5*3*7 = 105


210 = 10*21 = 2*5*3*7 = 2*3*5*7

315 = 5*63 = 5*7*9 = 3*3*5*7

2
210 2
3
315 3
Simplificăm la 105
Simplificarea consecutivă

70 14 2
210 70 14 2
105  21  3 
315 105 21 3
simplificăm la 3 simplificăm la 5 simplificăm la 7

Este oare adevărat, că fracţia prin aşa


simplificare devine, din ce în ce, tot mai
mică???
Scrierea pe lung Pe scurt

12 12 : 2 6 12 6
= = =
30 30 : 2 15 30 15
12 12 : 3 4 12 4
= = =
30 30 : 3 10 30 10
12 12 : 6 2 12 2
= = =
30 30 : 6 5 30 5
Simplificarea fracţiilor
Simplificaţi fracţia:
Simplificarea fracţiilor
Simplificaţi fracţia:
Avînd desenul, lămuriţi de ce fracţiile sunt echivalente:

3 12

4 16
3 4 12 12 :4 3
 
44 16 16:4 4
Avînd desenul, lămuriţi de ce fracţiile sunt echivalente:

5 10

7 14
5 2 10 10:2 5
 
7 2 14 14:2 7
Avînd desenul, lămuriţi de ce fracţiile sunt echivalente:

3 6 9
 
5 10 15

3 6 9
= =
5 10 15
Aceeaşi fracţie se poate scri cu altă fracţie, păstrînd
valoarea

3 3 2 6

8 82 16
3 3 9

83 24

34 12

84 32
Simplificaţi fracţia la cel mai mare divizor comun.

4 :4 1

4 16:4 4
1
16
4
Aceeaşi fracţie se poate scri cu altă fracţie, păstrînd
valoarea
6
30
6 :2 3

30:2 15

6 :6 1

30:6 5
Aceeaşi fracţie se poate scri cu altă fracţie, păstrînd
valoarea
3
30

3 :3 1

30:3 10
1
10
Avînd desenul, lămuriţi că fracţiile sunt echivalente

1 3 15
 
12 4 12 60
11 1
10 1315 2
460
12
9 3
8 4
7 5
6
Avînd desenul, lămuriţi că fracţiile sunt echivalente

1 6 30
 
12 2 12 60
11 1
10 2
6
130
9 12
260 3
8 4
7 5
6
Avînd desenul, lămuriţi că fracţiile sunt echivalente

3 9 45
 
12 4 12 60
11 1
10 2
9 3
945 3
8 124 4
60
7 5
6
Avînd desenul, lămuriţi că fracţiile sunt echivalente

1 4 20
 
12 3 12 60
11 1
10 14 2
20
3
12
60
9 3
8 4
7 5
6
fracţii echivalente

1 2 2 2
2 3 5 4

=
fracţii echivalente

3 9? 18
 
5 15 30
?
fracţii echivalente

48 24 16?
 
90 45? 30
fracţii echivalente

3 6 9 12
 ? ? ?
5 10 15 20
Găsiţi fracţiile echivalente
Argumentaţi, de ce fracţiile date sunt echivalente:

3 1 6 2 4 16 6 24
= = = =
9 3 9 3 6 24 8 32

4 2 1 6 2 16 12 24
= = = =
6 3 3 18 3 24 16 32

6 1
=
6 1
3 9
Ion a luat , iаr Olga părţi din ciocolată. Cine are mai
mult? 12 36
9
3
36
12
9 3 1
= = ?
36 12 4

S-ar putea să vă placă și