Dimitrie Cantemir

26.10.1673-21.08.1723
- D. Cantemir a fost un intelectual de seama curentului umanist din literatura română.
- Prozator, istoric și filozof, a adus mari contribuții în cunoașterea lumii mahomedane și
în dezvoltarea ulterioară al literaturii românești.
- Personalitate cu preocupări enciclopedice, orator foarte bun, poliglot [ bun cunoscător
al limbilor: latină, greacă, turcă, persană, arabă, italiană, slavă veche.]
- A realizat lucrări importante de geografie, istorie, logică, filosofie, literatură.
- A elaborat primul sistem de notare pentru muzica turcească, a pus bazele științei
orientaliste.
- Este unul dintre creatorii literaturii artistice românești și traducător în alte limbi a
operelor sale.
- Membru de onoare al Academiei de Științe din Berlin.
- Fiul domnitorului Moldovei Constantin Cantemir și apoi după moartea tatălui său
devine domnitor al Moldovei între anii 1710-1711
 Viața
Se naște în familia lui Constantin Cantemir, domn al moldovei și al Anei
Băntaș, la Iași.
Primele studii le face la Iași, cu dascălul său Ieremia Cacavela, un
profesor erudit, umblat prin occident. Apoi urmează studiile la academia
grecească din Constantinopol și cei mai buni profesori de pe atunci, fiind
luat ca ostatic al Porții Otomane timp de douăzeci de ani.
Această perioadă va fi cea mai importană în formarea lui D. Cantemir:
cea intelectuală și estetică a viitorului savant: învăța l. Greacă, latină,
slavonă, conoaște câteva limbi orientale: araba, persana, turcă,
cunoaște lumea musulmană, istoria, credința, folclorul mahomedan.
Se căsătorește cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra cu care va avea
patru copii: Samaranda, Maria, Antioh, Șerban.
 Operele sale

Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul, Iasi, 1698;
Scrisoarea Moldovei, manastirea Neamt, 1825 (reeditata in 1868, cu o Precuvantare de T.
Boldur-Latescu); Hronicul romano-moldo-vlahilor, tom I-II, Iasi, 1835-1836; Descrierea
Moldaviei, Precuvantare de CANTEMIR Negruzzi, ed.
II, Iasi, 1851; Operele principelui -, tom I Descriptio Moldaviae. Cu charta geografica a
Moldaviei si un facsimil, Bucuresti, 1872; tom II Descrierea Moldaviei, tradusa din textul
original latinesc aflat in muzeul asiatic al Acad. imper[iale] stiintifice de la St. Petropole. Cu
charta geografica a Moldaviei si un facsimil, Bucuresti, 1875; tom III Istoria Imperiului
Otoman. Cresterea si scaderea lui. Cu note instructive, trad. romana de Jos. Hodosiu,
Bucuresti, 1876; tom IV Partea a doua a istoriei osmane care cuprinde scaderea imperiului
osman de la domnia lui Mohamed IV pana la domnia lui Ahmed III, adeca de la anul 1683
pana la anul 1712, Bucuresti, 1876; tom V Partea I Evenimentele Cantacuzinilor si
Brancovenilor; Partea II Divanul, publicate si insotite cu o pref. si un glosar de G. Sion,
Bucuresti, 1878; tom VI Istoria ieroglifica. Compendiolum universal logices institutionis,
Bucuresti, 1883; tom VII Vita Constantini Cantemyrii cognomento Senis, Moldaviae principis.
Collectanea orientalia, publicate dupa manuscrisele din biblioteca muzeului asiatic din St.
Petersburg, Bucuresti, 1883; tom VIII Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat
de pe originalul manuscript al autorului de Gr. G. Tocilescu, Bucuresti, 1901; Din hronicul
romano-moldo-vlahilor. Bucuresti, 1896; Descrierea Moldovei, pref. de I. N., Bucuresti, 1909;
Descrierea Moldovei, cu o notita introductiva, note explicative, un portret si o charta de M.
Nicolescu, Bucuresti, 1909; Descrierea Moldovei, trad. de pe originalul latinesc de G. Pascu,
Bucuresti, 1923; Viata lui Constantin Voda Cantemir, text latin revazut si trad. romaneasca
de N. Iorga, Bucuresti, 1925 (ed. noua, 1943); Despre Coran, dupa copia latineasca de la
Acad. Romana, acum mai intai talmacit si tiparit in romaneste de I. Georgescu, Cernauti,
1927; Lupta dintre inorog si corb (Roman alegoric). Pe intelesul tuturor, cu o pref.
• Povesti, publicate cu o pref. si note explicative de Em.
CANTEMIR Grigoras, Bucuresti, 1933; Sententii, publicate dupa
categorii, cu un vocabular mai ales pentru uzul scolar de Em.
CANTEMIR Grigoras, Bucuresti, 1933; Descrierea Moldovei, trad.
de G. Pascu, Bucuresti, 1933 (ed. II, revazuta si completata cu
indice, 1938); Descrierea Moldovei, tradusa de Gh. Adamescu,
Bucuresti, 1935 (ed. II, 1941); Descrierea Moldovei, trad. (din
germana) de P. Pandrea, cu o pref. de CANTEMIR I. Gulian,
Bucuresti, 1956; Viata lui Constantin Cantemir, in romaneste de
R. Albala, Bucuresti, 1960; Descrierea Moldovei, pref. si note de
CANTEMIR Maciuca, Bucuresti, 1961 (ed. II, 1965; ed. III, 1967;
ed. III, 1978); Istoria ieroglifica, HI, ed. ingrijita si studiu
introductiv de P. P. Panaitescu si I. Verdes, Bucuresti, 1965;
Divanul, ed. ingrijita si studiu introductiv de V. Candea,
Bucuresti, 1969; Descrierea Moldovei, trad. dupa originalul latin
de Gh. Gutu, introd. de Maria Holban, comentariu istoric de N.
Stoi-cescu. Studiu cartografic de V. Mihailescu, indice de Ioana
Constantinescu, cu o nota asupra ed. de D. M. Pippidi, Bucuresti,
1973; Istoria ieroglifica, ed. ilustrata de Simona Runcan,
postfata de I. Verdes, Bucuresti, 1973;
• Melanholia neasemuitului inorog. Povestiri exemplare din Istoria ieroglifica, selectia
textelor, pref., note si glosar de Doina Curticapeanu, Cluj, 1973; Viata lui Constantin
Cantemir, text stabilit si trad. de R. Albala, introd. de CANTEMIR C. Giurescu, Bucuresti,
1973; Opere complete (ed. critica publicata sub ingrijirea lui V. Candea), IV Istoria
ieroglifica, text stabilit si glosar de Stela Toma, pref. de V. Candea, studiu introductiv,
comentariu, note, bibliografie si indici de N. Stoicescu, Bucuresti, 1973; I Divanul, ed.
ingrijita, studiu introductiv si comentarii de V. Candea, text grecesc de Maria Marinescu-
Himu, Bucuresti, 1974; III Sistemul sau intocmirea religiei mahomedane, trad., studiu
introductiv, note si comentarii de V. Candea, text rus ingrijit de Anca Irina Ionescu,
Bucuresti, 1987; IX De antiquis et hodiermis Moldaviae nominibus si Historia Moldo-
Vlahia, pref. de V. Candea, ed. critica, trad., introd., note de Dan Slusanski, Bucuresti,
1983; Descrierea Moldovei, postfata si bibliografie de Magdalena Popes-cu, Bucuresti,
1973 (alte ed.: 1976, 1986); Istoria ieroglifica, antologie, tabel cronologic, pref. si note
de I. Verdes, Bucuresti, 1977; Sistemul sau intocmirea religiei mahomedane, trad.,
studiu introductiv si comentarii de V. Candea, Bucuresti, 1977; Istoria ieroglifica, I-II,
ed. ingrijita, note, glosar de I. Verdes si P. P. Panaitescu, pref. si tabel cronologic de Al.
Dutu, Bucuresti, 1978 (ed. II. 1983); Descrierea Moldovei, pref. si tabel cronologic de L.
Maniu, Bucuresti, 1981; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, text ales si stabilit,
tabel cronologic, pref. si note de Stela Toma, Bucuresti, 1981; Istoria ieroglifica, postfata
de Elvira Sorohan, Iasi, 1988; Scurta povestire despre starpirea familiilor lui Branco-
veanu si a Cantacuzinilor, ed. studiu introductiv, note si comentarii de P. Cernovodeanu,
transcriere, trad. si indici de E. Lazea, Bucuresti, 1995; Mic compendiu asupra intregii
invataturi a logicii, trad., din lb. latina de D. Slusanschi, studiu introductiv, note de Al.
Surdu, Bucuresti, 1995; Descrierea Moldovei, Chisinau, 1997; Istoria ieroglifica, ed.
ingrijita de P. P. Panaitescu si I. Verdes, studiu introductiv de Adriana Babeti, Bucuresti,
1997.
 Aprecierea
-Mare lingvit, savant, filosof, geograf, cartograf, antrofolog, scriitor, orientalist,
compositor, politician – toate aceste calit[‘I le avea D. Cantemir .
-,,Principele Cantemir care reunea talentele vechilor greci, știința literelor și a
armelor” după aprecierea filosofului și scriitorului francez Voltaire, s-a bucurat
de elogii nenumărate, datorită faptului că a excelat în diverse domenii.
- Scriitorul român George Călinescu așa va scrie: ,,Voievod luminat, ambițios și
blazat, om de lume și ascet de bibliotecă, mânuitor de oameni și mizantrop,
iubitor de Moldova lui după care tânjește, cântăreț în tambură țarigrădean,
academician berlinez, prinț rus, cronicar român, D, cantemir este Lorenzo de
medici al nostrum”
- Omenirea ș-ia exprimat recnoașterea față de erudiția și contribuția lui D.
Cantemir la dezvoltarea culturii universale, numele lui fiind gravat pe
frontispiciul bibliotecii mănăstirii Saint-Genevieve din paris.