Fizică

Profesor Dr. Irina Paun

irina.paun@upb.ro
 FIZICA seria IB

CATEGORIE
100 puncte 50 Puncte Examen
25 Puncte Laborator
25 Puncte Seminar

! Laboratorul este OBLIGATORIU (prezenta, efectuarea tuturor lucrarilor din lista

de lucrari, predarea referatului pentru fiecare lucrare, sustinerea colocviului final)
pentru ca studentul sa se poata prezenta la examenul din sesiune

! Studentii care nu au laboratorul facut complet NU pot intra in examen

Criterii de notare LABORATOR (maxim 25 puncte)

-Respectarea TUTUROR cerintelor care v-au fost prezentate in detaliu in primele 2 sedinte de laborator, dintre care
enumeram:
-Trasarea corecta a graficelor (cu marimi fizice si unitati de masura pe axe, alegerea corecta a scalelor, trasarea corecta a
curbelor printre puncte)
-Calculul corect al pantelor, inclusiv precizarea unitatilor de masura
-Calculul corect al erorilor, inclusiv precizarea unitatilor de masura
-MOD DE CALCUL AL PUNCTALULUI FINAL LA LABORATOR: se va calcula media artimetica a notelor primite pe referate.
Nota obtinuta va fi transformata in puncte, tinand cont ca nota 10 corespunde la 15 puncte.
-La colocviu veti primi maxim 10 puncte, acordate proportional cu corectitudinea raspunsurilor la intrebari si prelucrarea
datelor experimentale (a se vedea criteriile care v-au fost prezentate in sedinta introductiva de la laborator)

!!! PREZENTA LA LABORATOARE ESTE OBLIGATORIE

Criterii de notare SEMINAR (maxim 25 puncte)

-Orice relatie corecta va fi luata in considerare

-Relatiile incorecte sau care nu au avut legatura cu rezolvarea aplicatiilor respective nu vor fi depunctate
-Punctele la lucrarea de la seminar si pe temele primite in timpul semestrului vor fi acordate direct proportional cu cat
anume din problema respectiva a fost rezovata corect
-Temele de la seminar vor avea alocate maxim 10 puncte
-Temele vor fi notate in puncte (maxim 2 puncte la fiecare tema rezolvata, proportional cu procentul din problema care a
fost rezolvata corect)
-Lucrarea de la seminar va avea alocate maxim 15 puncte (proportional cu procentulde raspunsuri corecte )
-MOD DE CALCUL AL PUNCTAJULUI FINAL LA SEMINAR: se vor aduna punctele obtinute la temele primite in timpul
semestrului cu punctele obtinute la lucrare
 FIZICA seria IB

NU SE PERMITE APELAREA MEA PE TELEFONUL MOBIL (ESTE PERSONAL),

CHIAR DACA ATI AFLAT NR MEU DE TELEFON DE LA ANII MAI MARI!

UNICA MODALITATE DE COMUNICARE ACCEPTATA ESTE PE CAI OFICIALE:

E-mail: irina.paun@upb.ro
Platforma Moodle
Platforma Teams

Rog sefii de grupa sa imi trimita prin e-mail (astazi):

-numele si prenumele
-grupa din care fac parte
-adresa de e-mail OFICIALA (cea de upb, nu yahoo etc)
-nr de telefon mobil
1. Elemente de mecanică clasică
3. Termodinamică. Fizică moleculară.
2. Oscilaţii şi unde

4. Electromagnetism

5. Optică
6. Elemente de mecanică cuantică

7. Elemente de fizica
nucleului şi a
particulelor
elementare
 FIZICA
• Physis (greacă)=natură
• Studiul materiei şi mişcării în spaţiu şi timp

Forme ale materiei:

-substanţa (formă de existenţă a materiei înzestrată cu masă de repaus)

-câmpul (formă de existenţă a materiei prin care se transmit
anumite interacţiuni)
 SCOPUL FIZICII
• Descrierea fenomenelor din natură în termeni simpli
• Determinarea cauzelor fenomenelor
• Origini: în antichitate
Grecia antică:
fenomene electrice

China antică:
magnetismul
 Fizica: ştiinţă fundamentală

• Studiul unui domeniu vast de sisteme/fenomene

Toate celelalte discipline tratează

galaxii diferite tipuri de sisteme,
INSĂ toate se supun legilor fizicii

Protoni, neutroni, electroni

Dezvoltarea de noi tehnologii

Fizica
Conexiuni cu alte domenii (matematica, medicina, astronomia etc)
Domeniile de bază
FIZICA: DOMENII DEale fizicii
BAZĂ
 Fizica

Experiment Teorie
1. Observarea fenomenelor
4. Crearea de modele
5. Formularea unor concluzii
(relaţii matematice)

6. Verificarea teoriei prin noi experimente

2. Acumularea de informaţii
- Principiul adevărului-

3. Emiterea de ipoteze
…?!...?!...?!...
 Relaţia cu alte discipline
• 1622-Galileo: matematica este limbajul prin care natura îşi exprimă legile sale
– Rezultatele experimentale=măsurători numerice
– Modelele teoretice
– Formularea precisă a legilor fizicii
– Cuantificări, simulări etc
Fizica: teoriile elaborate sunt testate prin experimente reale
Matematica: concepte abstracte, nelimitate de fenomenele din lumea reală
Alte ştiinţe
Producerea
de micro şi nano structuri Medicină
Chirurgie Genetică
LASER
 Mărimi fizice

Descrierea cantitativă a fenomenelor necesită definirea noţiunii

de mărime fizică: proprietate fizică susceptibilă de a fi măsurată

Mărimi fizice
Fundamentale (unităţi de măsură independente)
Derivate (unităţi de măsură rezultate din cele fundamentale)

Mărimi fizice
 De stare (depind de valorile pe care le iau parametrii unui sistem într-o stare
dată)
 De proces (reflectă variaţia parametrilor de stare; depind de drumul urmat)
 Tipuri de relaţii între mărimi
1. Relaţii de definiţie: introducerea unei noi mărimi prin intermediul
altor mărimi deja cunoscute (ex:   m )
V
2. Legi: relaţii esenţiale, necesare şi reproductibile între mărimi
fizice
rezultă direct din experiment
forma matematică a legilor: invariantă la transformări (sistem
de unităţi, translaţii, rotaţii etc)

3. Teoreme: relaţii între mărimi deduse pe cale matematică din legi

şi relaţii de definiţie

4. Postulate: afirmaţii-relaţii între mărimi care nu pot fi verificate

direct (prin experiment), ci sunt deduse pe baza consecinţelor lor
 Unităţi de măsură

• Element etalon pentru mărimile fizice

• Notaţii:
A mărimea fizică
A unitatea de măsură

Unităţi de măsură fundamentale: mărimi fizice independente între ele

Unităţi de măsură derivate: relaţii de legătură dintre mărimea respectivă

şi mărimile fundamentale
 Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)
-International System of Units-

Cel mai utilizat sistem de măsură (excepţii: Liberia, Statele Unite)

Dezvoltat în 1960 pe baza sistemului de măsură metru-kilogram-secundă
Dinamic (modificări datorită avansării tehnologiilor de măsurare, îmbunătăţirii
preciziei măsurătorilor)
Unitate de Simbol Mărime fizică
măsură
metru m lungime
kilogram kg masă
secundă s timp
amper A intensitate curent electric
kelvin K temperatură
candela cd intensitate luminoasă
mol mol cantitate de substanţă
Metru (m): Lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în intervalul de timp
egal cu 1/299 792 458 dintr-o secundă

Kilogram (kg): Masa etalonului din platină cu iridiu păstrat în condiţii de temperatură,
presiune, umiditate constante, la Biroul de Greutăţi şi Măsuri de la Sèvres (Franţa)

Secundă (s): Durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare
tranziţiei între două niveluri hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133

Amper (A): Intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în doi conductori
rectilinii şi paraleli, de lungime infinită şi secţiune neglijabilă, aflaţi în vid la distanţa
de 1 metru unul de altul, produce între aceştia o forţă de interacţiune egală cu
2X10-7 N pentru fiecare metru lungime de conductor
Kelvin(K): A 1 /273.15-a parte din temperatura punctului triplu al apei pure
la presiune normală.

Mol (mol): Cantitate de substanţă dintr-un sistem care conţine un număr de

Entităţi elementare (atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri
precizate din astfel de particule) egal cu numărul de atomi
din 0.012 kilograme de carbon 12
Candelă (cd): Intensitatea luminoasă într-o direcţie dată a unei surse care emite radiaţie
Electromagnetică monocromatică cu frecvenţa de 540X10 12 Hz şi cu intensitatea radianţă
(energetică) în acea direcţie egală cu 1 /683 W /sr