LISTA SUBIECTE

Curs 01
1. Definiţi următorii termeni: Electronică, Electronică fizică, Electronică aplicată.
2. Definiţi semnalul. Daţi câte un exemplu de semnal uni-, bi- şi tri- dimensional.
3. Cum se numeşte discretizarea unui semnal în mulţimea de definiţie? Cum se numeşte discretizarea
unui semnal în mulţimea de valori? Reprezentaţi grafic un semnal oarecare continuu în timp cu valori
discrete. / Reprezentaţi grafic un semnal oarecare discret în timp cu valori continue. / Reprezentaţi
grafic un semnal oarecare discret în timp cu valori discrete.
4. Ce reprezintă rezoluţia unui semnal digital? Care este treapta minimă de reprezentare în domeniul [0
... 1,023V] a unui semnal digital cu rezoluţie de 10 biţi.

Curs 02
5. Rezistorul (definiţie, simbol, descrierea lui în circuit, caracteristica i-v, comportarea lui în circuit).
6. Circuite simple cu rezistoare: gruparea serie, divizorul de curent, reţeaua R–2R.
7. Circuite simple cu rezistoare: gruparea paralel, divizorul de tensiune, reţeaua R–2R.
8. Condensatorul (definiţie, simbol, descrierea lui în circuit, caracteristica i-v, comportarea lui în
circuit).
9. Circuite simple cu condensatoare: gruparea serie, încărcarea condensatorului printr-o rezistenţă
sub tensiune continuă constantă.
10. Circuite simple cu condensatoare: gruparea paralel, descărcarea condensatorului printr-o rezistenţă.
11. Inductorul (definiţie, simbol, descrierea lui în circuit, caracteristica i-v, comportarea lui în circuit).
12. Circuite simple cu bobine: gruparea serie, bobine cuplate.

Curs 03
13. Sursă de tensiune independentă ideală (definiţie, caracteristica, comportarea în circuit, rezolvarea
grafică a circuitului).
14. Sursă de curent independentă ideală (definiţie, caracteristica, comportarea în circuit, rezolvarea
grafică a circuitului).
15. Surse electrice independente reale (definiţie, reprezentare, caracteristici teoretice, relaţiile de
transformare serie / paralel).
16. Reprezentarea puterilor în sursele reale (notaţii, rezolvarea circuitului, rezolvarea grafică a circuitului,
reprezentarea puterilor la transfer maxim).
17. Surse de putere electrică comandate (definiţie, reprezentarea ca un quadripol); Sursă de tensiune
comandată în curent (ecuaţiile caracteristice, reprezentare).
18. Surse de putere electrică comandate (definiţie, reprezentarea ca un quadripol); Sursă de curent
comandată în curent (ecuaţiile caracteristice, reprezentare).
19. Surse de putere electrică comandate (definiţie, reprezentarea ca un quadripol); Sursă de tensiune
comandată în tensiune (ecuaţiile caracteristice, reprezentare).
20. Surse de putere electrică comandate (definiţie, reprezentarea ca un quadripol); Sursă de curent
comandată în curent (ecuaţiile caracteristice, reprezentare).

Curs 04
21. Definiţi/caracterizaţi următorii termeni: semiconductor intrinsec, semiconductor extrinsec, impurităţi
donoare, impurităţi acceptoare, electron-gol, semiconductor de tip n/p.
22. Definiţi/caracterizaţi următorii termeni: purtători majoritari/minoritari, curent electric de difuzie,
curent electric de drift.
23. Joncţiunea pn (structură, procese fizice în joncţiune).
24. Joncţiunea pn la echilibru (curenţii prin joncţiune, variaţiile principalelor mărimi).
25. Joncţiunea pn polarizată direct/invers (schemă, curenţii prin joncţiune, funcţionare).
26. Joncţiunea pn (ecuaţia joncţiunii idealizate, caracteristica idealizată a joncţiunii pn).

Curs 05
27. Dioda semiconductoare (prezentare, descrierea diodei în circuit, caracteristica idealizată a diodei).
1
28. Rezolvarea circuitelor cu diode (rezolvarea numerică şi grafică a circuitelor cu diode).
29. Aproximaţii ale caracteristicii diodei la variaţii lente în timp (în curent continuu).
30. Dioda Zener (simbol, funcţionare, caracteristică, schema echivalentă).
31. Dioda electroluminescentă şi fotodioda.
32. Circuit cu diode de selecţie a impulsurilor după polaritate.
33. Redresor monofazat monoalternanţă cu filtru de netezire.
34. Redresor monofazat bialternanţă.
35. Limitator de maxim cu diodă
36. Descrieţi funcţionarea şi desenaţi caracteristica circuitului cu o diodă de mai jos.
VLI

D
R
vI vO
2  V CC
R
20  R

37. Stabilizator cu rezistenţă de balast cu diodă Zener (schema, funcţionare, utilizare).

38. Descrieţi funcţionarea şi scrieţi formula de calcul a valorii rezistenţei din circuitul cu
două LED-uri de mai jos.

Curs 07
39. Tranzistorul bipolar (prezentare, structură şi condiţii de funcţionare, simboluri).
40. Regiunile de funcţionare ale tranzistorului bipolar; Modurile de conexiune ale
tranzistorului bipolar.
41. Structura şi funcţionarea tranzistorului bipolar (structura, polarizarea TB, ponderea
curenţilor în TB şi deducerea ecuaţiilor de funcţionare a TB, efectul de tranzistor,
factorii de amplificare ai TB).
42. Ecuaţiile de funcţionare ale TB – Ecuaţiile Ebers-Moll.
43. Caracteristicile tranzistorului bipolar (definiţie, enumerare, prezentare minim două exemple).
44. Prezentarea pe scurt a regiunilor de funcţionare ale tranzistorului bipolar (RAN, blocare, saturaţie,
RAI – caracterizare pe scurt a funcţionării, precizarea zonei pe caracteristica de ieşire conexiune BC
şi EC).
45. Analiza regiunilor de funcţionare ale tranzistorului bipolar – Regiunea activă normală (caracterizare
pe scurt a funcţionării, precizarea zonei pe caracteristica de ieşire conexiune BC şi EC, ecuaţiile de
funcţionare şi schema echivalentă).
46. Circuite de curent continuu cu TB – Limitări în funcţionarea TB.
47. Circuite de curent continuu cu TB – Polarizarea TB de la o singură sursă (schemă, funcţionare, ecuaţii
pentru circuit, descriere rezolvare numerică).
48. Circuite de curent continuu cu TB – Polarizarea TB de la două surse (schemă, funcţionare, ecuaţii
pentru circuit, descriere rezolvare numerică).

Curs 08
49. Comportarea diodei la semnale mici (capacităţile electrice asociate sarcinilor acumulate, la polarizare
inversă şi la polarizare directă, schema echivalentă de semnal mic a diodei).
50. Comportarea TB în RAN la semnale mici – Circuitul echivalent Giacoletto.
51. Parametrii de cuadripol ai TB la semnale mici – Parametrii h (ecuaţii, schemă echivalentă, definiţia
parametrilor).
52. Etaj de amplificare emitor comun (schemă, rolul componentelor).
53. Etaj de amplificare bază comun (schemă, rolul componentelor).
54. Analiza comportării la variaţii mici de semnal a unui etaj cu TEC în conexiunea SC la frecvenţe medii
(schemă, schema echivalentă generală, schema echivalentă şi amplificarea la frecvenţe medii).
2
Curs 09
55. Definirea amplificatorului; Clasificarea după tipul de transfer.
56. Definirea reacţiei în amplificatoare (schemă generală, amplificarea cu reacţie, factorul de transfer în
buclă, reacţie pozitivă sau negativă).
57. Influenţa reacţiei asupra amplificării şi neliniarităţilor
58. Topologii de bază ale amplificatoarelor cu reacţie – Comparare în buclă şi eşantionare în nod (ecuaţii,
schemă).
59. Topologii de bază ale amplificatoarelor cu reacţie – Comparare în buclă şi eşantionare în buclă
(ecuaţii, schemă).
60. Topologii de bază ale amplificatoarelor cu reacţie – Comparare în nod şi eşantionare în nod (ecuaţii,
schemă).
61. Topologii de bază ale amplificatoarelor cu reacţie – Comparare în nod şi eşantionare în buclă (ecuaţii,
schemă).
62. Influenţa reacţiei asupra impedanţelor de intrare şi a celor de ieşire
63. Amplificatoare operaţionale – definirea AO ideal; Factorul de rejecţie de mod comun.
64. Amplificator neinversor cu AO (schemă, calculul amplificării).
65. Amplificator inversor cu AO (schemă, calculul amplificării).
66. Circuit de integrare cu AO; Circuit de derivare cu AO (schemă, calculul amplificării).
67. Amplificator cu intrare diferenţială cu AO (schemă, calculul amplificării).
68. Amplificator diferenţial de instrumentaţie cu AO (schemă, calculul amplificării).
69. Sumator ponderat cu AO (schemă, calculul tensiunii de ieşire).

Curs 10
70. Definirea axiomatică a algebrei booleene.
71. Reguli de calcul în algebra booleană.
72. Funcţii booleene (definiţie, reprezentarea funcţiilor booleene).
73. Funcţii booleene elementare – funcţia ŞI de două variabile (expresie matematică, tabelă de adevăr,
funcţionare ca poartă).
74. Funcţii booleene elementare – funcţia ŞI-NU de două variabile (expresie matematică, tabelă de
adevăr, funcţionare ca poartă).
75. Funcţii booleene elementare – funcţia SAU de două variabile (expresie matematică, tabelă de adevăr,
funcţionare ca poartă).
76. Funcţii booleene elementare – funcţia SAU EXCLUSIV de două variabile (expresie matematică,
tabelă de adevăr, funcţionare ca poartă).
77. Funcţii booleene elementare – funcţia SAU-NU EXCLUSIV de două variabile (expresie matematică,
tabelă de adevăr, funcţionare ca poartă).
78. Forma canonică a funcţiilor booleene – forma conjunctivă canonică (definiţie, regula de scriere,
exemplu pentru o funcţie de trei variabile).
79. Forma canonică a funcţiilor booleene – forma disjunctivă canonică (definiţie, regula de scriere,
exemplu pentru o funcţie de trei variabile).
80. Scrieţi FDC, FCC, FDM, FCM, FDM a funcţiei inverse, FCM a funcţiei inverse pentru funcţia de 2
variabile de mai jos (sunt 6 exemple).
x1 x2 y x1 x2 y x1 x2 y x1 x2 y x1 x2 y x1 x2 y
0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0
0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1
1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0
1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
81.

3
82. Scrieţi FDC, FCC, FDM, FCM, FDM a funcţiei inverse, FCM a funcţiei inverse pentru funcţia de 3
variabile de mai jos (sunt 3 exemple).
x1 x2 x3 y x1 x2 x3 y x1 x2 x3 y
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0
0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1
0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0
1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1
1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0
1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1

Curs 11
83. Definiţi noţiunea „Circuit Logic Combinaţional”.
84. Definiţi noţiunea „Circuit Logic Secvenţial”.
85. Definiţi noţiunile „logica pozitivă” şi „logică negativă”; exemplificaţi interpretarea tabelei de adevăr
în funcţie de logica pozitivă/negativă utilizată pentru circuitul ŞI/SAU.
86. Definiţi noţiunile „logica pozitivă” şi „logică negativă”; exemplificaţi interpretarea tabelei de adevăr
în funcţie de logica pozitivă/negativă utilizată pentru circuitul SAU-NU/ŞI-NU.
87. Se dă CLC alăturat. Faceţi analiza circuitului scriind expresia analitică a funcţiei de ieşire şi
completaţi cu valorile logice corespunzătoare tabela de adevăr alăturată.

X1 X2 X3 Y1 Y2 Y3 Y
0 0 0
0 0 1
0 1 0
0 1 1
1 0 0
1 0 1
1 1 0
1 1 1
Observaţie: CLC prezentat e un exemplu. Porţile individuale pot fi oricare din porţile
fundamentale iar legăturile între porţi pot diferi.
88. Faceţi sinteza funcţiei următoare cu circuite ŞI, SAU, NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
89. Faceţi sinteza funcţiei următoare cu circuite SAU, ŞI, NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
4
 Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
90. Faceţi sinteza funcţiei următoare cu circuite ŞI-NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
91. Faceţi sinteza funcţiei următoare cu circuite SAU-NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
92. Faceţi sinteza inversei funcţiei următoare cu circuite ŞI-NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
93. Faceţi sinteza inversei funcţiei următoare cu circuite SAU-NU:
x1 x2 x3 y
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0
Observaţie: valorile funcţiei vor fi particularizate, aici e un exemplu oarecare
94. Circuite de multiplexare – Multiplexor cu două intrări (definiţie, funcţionare, schema bloc, tabela de
adevăr, sinteza circuitului).
95. Circuite de decodificare şi demultiplexare – Decodificator de adresă (definiţie, schema bloc,
funcţionare, tabela de adevăr, sinteza circuitului).
96. Circuite de decodificare şi demultiplexare – Decodificatorul BCD-7 segmente (definiţie, funcţionare,
schema bloc, tabela de adevăr, sinteza circuitului pentru două segmente).
97. Codificatoare de adresă (definiţie, funcţionare, schema bloc, tabela de adevăr, sinteza circuitului).
98. Comparatoare numerice – Comparatorul numeric de un bit (definiţie, funcţionare, schema bloc, tabela
de adevăr, sinteza circuitului).
5
99. Generatorul şi detectorul de paritate (definiţie, funcţionare, schema bloc, circuit).

Curs 12
100. Circuitele basculante bistabile (definiţie, funcţionare, clasificări).
101. CBB de tipul S-R asincron (funcţionare, tabela de adevăr, sinteza cu circuite SAU-NU).
102. CBB de tipul S-R asincron (funcţionare, tabela de adevăr, sinteza cu circuite ŞI-NU).
103. CBB de tip S–R sincron cu porţi SAU-NU (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
104. CBB de tip S–R sincron cu porţi ŞI-NU (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
105. Celula D-Latch (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
106. CBB de tip S-R master-slave (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
107. CBB de tip J-K master-slave (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
108. CBB de tip T (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).
109. CBB de tip D (funcţionare, tabela de adevăr, circuit, forme de undă).