L1 – Diode semiconductoare

1. Simbolul diodei redresoare, denumire terminale, comportari in diferite moduri de polarizare.

Utilitate

Simbol:
Terminale: anod si catod
Polarizare directa: + la anod si – la catod
Polarizare inversa: - la anod si + la catod
Se folosesc la redresare
2. Diode Zener: particularitate de comportare la polarizare directa sau inversa. Utilitate
- Conduce numai la polarizare inversa
- Se foloseste ca referinta de tensiune
3. Fotodiode: particularitate de comportare la polarizare directa sau inversa. Utilitate
- folosita la polarizare inversa
- conduce doar la lumina
- folosita in aparate de fotografiat
4. Deosebire intre comportarea diodelor redresoare de siliciu, respectiv de germaniu
Dioda F407 Siliciu se deschide la 4,5 V, dioda FED Germaniu se deschide la 2,5V
Pe scurt: Dioda cu Germaniu conduce la tensiune mai mica
5. Sa se reprezinte        ale unei diode redresoare cu Siliciu si ale unei diode redresoare( cu
parametri apropiati) cu Germaniu
L2 – Tranzistorul bipolar
1.Terminalele unui tranzistor bipolar. Simboluri de reprezentare
Colector emitor baza.

2.Zonele caracteristice ale tranzistoarelor bipolare : semnificatie (pnp) si (npn).Moduri de

polarizare pentru (pnp) sau (npn).
Zonele caracteristice sunt pnp si npn. Pnp se reprezinta in cadranul 3 iar npn in cadranul
1,deoarecere npn primeste pe colector +, pe cand celalalt primeste – pe collector deci se
reprezinta in cadranul 3.
3.Ecuatia care evidentiaza posibilitatea de amplificare a tranzistoarelor bipolare

Ic=b* Ib ;b>1
4.Calculul factorului de amplificare in curent pentru tranzistoarele bipolare analizate in lucrare

Ca sa aflam b trebuie sa stim Ic si Ib

5.Sa se precizeze terminalul unui tranzistor bipolar pe unde apare un curent de valoare mica si
terminalul prin care apare un curent amplificat (marit)
Terminalul unui tranzistor bipolar unde intra un curent mic si iese un curent mare , intra un
curent mic in Ib (baza) si iese in colector
6.Explicatie pentru proprietatile de amplificare
In curent la tranzistoare bipolare si in tensiune la MOSFET
Amplificare in tensiune le spune din cauza ca nu conteaza curentul si conteaza tensiunea
(curentul ii 0 )
L3 – Circuite de redresare. Filtre de netezire
Redresarea e conversia unui curent din alternativ in continuu
Coeficientul de conversie este de 0.45 v2(45 de volti curent continuu ) si la dubla alrenanta e de
0.9 dublu
1.Cum este denumita tensiunea obinuta pentru redesare ?
Tensiunea pulsatorie
2.Care este dispozitivul semiconductor specific redresarii , cum se numesc terminalele sale ?
Dioda pentru una si puntea pentru 4
3.Se redreseaza o tensiunea alternativa cu valoare efectiva (U ef): ce valoare are tensiunea medie
in redresare bialternanta
Bialternanta este de 0.9
4.Din ce este formata o punte de redresare ?
Din patru diode
5.Care sunt efectele condensatoarelor de filtrare a tensiunii redesate ?
Netezeste

L4 – Amplificator de curent alternativ de semnal mic cu tranzistor bipolar

Pregatirea se numeste polarizare (sa-I pun combustibil sa fie incarcat alternatorul si asa mai
departe)
Curent de baza,de colector si o tensiunea colector emitor
Polarizare de colector rc si curent de baza rb
Cum calculam pe rb si rc
1.Care sunt marimile tipice de polarizare in cazul amplificatorului de c.a.
Ib – curentul de intrare (baza)
Ic – curentul din colector
UCE – tensiunea dintre colector si emiter
2. Care sunt valorile marimilor care trebuie cunoscute pentru a calculata curentul de colector de
polarizare ,cum se poate calcula acest factor
Tensiunea de la sursa, rezistenta de colector si Uce
3.Caculul factorului de amplificare al amplificatorului de c.a.
Raport dintre tensiunea de iesire si cea de intrare
4.Care sunt fenomenele nedorite care pot apare la alegerea incorecta a marimilor de polarizare
Distorsioneaza forma sinusoidei (distorsiuni de semnal )
5.Componenta alternativa a tensiunii de colector are valoarea maxima de 4(V) iar componenta
de polarizare valoarea de (Uc0)=12 (V) c.c . Intre care valori evolueaza tensiunea de colector de
pe ecranul osciloscopului
Maxim 4V si polarizare este 12V , urca pana la 16 si coboara pana la 8
6.Semnalul de iesire al amplficatorului are valoarea efectiva de U 0= 5(V) efectivi .Intre ce limite
apare tensiunea pe ecranul osciloscopului ?
Intre +7 si -7 pentru ca inmultim radical din 2 cu 5
Umax= √2 * Uef

L5 – Oscilatorul sinusoidal
Reactie=iesirea sa se intoarca la intrare
1.Care ar fi evoluatia functionarii oscilatorului daca in timpul functionarii se reduce valoarea
amplificarii A( A<L/R)
Oscilatia daca nu am amplificat-o cat trebuie se opeste (amortizare)
2.Cum ar fi posibila modificarea frecventei tensiunii generate?
Trebuie modificate condensatoarele sau rezistentele sau amandoua
3.Care este desoebirea intre trensiunile generate la bornele (U7+8=15) figura 4 din “indrumator”
si tensiunea (U10¸15); Cum se modifica imaginea de pe ecranul oscilatorului?
Care este tensiunea dintre bornele 7=15 si 10-15, prin condensator trece numai componenta
alternativa, deci la borna 10 trece numai alternativa si la borna 7 amandoua
4.Cum se poate calcula defazajul dintre doua semnale sinusoidale de aceeasi frecventa folosind
scala gradata a ecranului osciloscopului ?
Pentru a calcula folosim regula de trei simpla
5.Care sunt factorii care determina valoarea frecventei generate?
Condensatoare si rezistenta
6.Folosind 4 retele identice (RxCx) figura 2 din “indrumator “, ce valoare trebuie sa prezinte
defazajul introdus de fiecare retea?
Defazaj de 45 si daca sunt 3, 180 impartit la 3 => 60

L6 - Tiristoare
1.Dupa amorsarea tiristorului , cum se poate explica persistenta acesteri stari si in lipsa
curentului de grila ?
Intre pnp si npn se stabileste un fenomen de reactie pozitiva
2.Cum se poate”bloca”(stingerea) unui tiristor amorsat ?
Se poate bloca prin intreruperea alimentarii (se inlatura sursa)
3.De ce se recomanda utilizarea unui tiristor in curent alternativ ?
Curentul alternativ are trecere prin 0 naturala => se stinge tiristorul in mod natural
Se recomanda deoarecere un curent alternativ se stinge de la sine ,tensiunea cade in 0 (se
anlueaza), curentul se anlueaza si tiristorul se stinge
4.Care este avantajul redresarii cu tirisor comparativ cu utilizarea diodelor ?
Avantajul este ca se poate controla valoarea tensiunii medii redresate(tensiunea redresata)
5.Prin utilizarea unui triac (in comanda unui incalzitor ) se modifica valoarea medie sau valoarea
efectiva a tensiunii controlate la iesire (pe sarcina )
Prin triac se modifica valoarea efectiva, prin tiristor se modifica valoarea medie , daca aria
pozitiva este egala cu aria negativa , valoarea medie este 0
6.Care este strategia de comanda a tiristoarelor si a triacelor ?
Se modifica faza intre 0 si 180 de grade