Cauciucul natural si sintetic

-Mod de dobindire
-Proprietati
-Mod de utilizare
 Cauciucul natural
• Cauciucul natural este o substanță lichidă și
vâscoasă, de culoare albă sau galbenă, care
este extrasă din latexul copacului de cauciuc
(Hevea brasiliensis)
• Producția de cauciuc natural începe prin
colectarea latexului, un lichid albăstrui care se
scurge atunci când se taie scoarța copacului de
cauciuc. Latexul este colectat în vase speciale
și tratat cu substanțe care împiedică
coagularea sa. Apoi, latexul este transportat la
fabrici de prelucrare a cauciucului, unde este
supus unui proces de prelucrare pentru a
obține cauciucul utilizabil.
• Proprietăţi. Cauciucul natural brut este gălbui,
semiopac și elastic. Cauciuc natural este
insolubil în alcool, acetonă, dar se dizolvă bine
în benzen, hidrocarburi. La încălzire (> 40°C)
cauciucul se înmoaie şi devine lipicios.
 Diverse utilizari ale cauciucului

• Cauciucul poate fi utilizat

1-echipamente sanitare
2-cabluri
3-manusi
4-cizme
5-radiera
 Cauciucul Sintetic
• Cauciucul sintetic este un polimer elastic, obținut prin sinteză chimică, care
prezintă proprietăți similare cu cele ale cauciucului natural. Sintetizarea
cauciucului a fost inițial dezvoltată pentru a compensa dependența de
resursele naturale și pentru a asigura o sursă constantă de materie primă
pentru industrie.
• Există mai multe tipuri de cauciuc sintetic, iar fiecare are compoziție
chimică și proprietăți specifice, adaptate pentru anumite aplicații. Câteva
exemple notabile de cauciucuri sintetice includ:
• Stiren-butadien (SBR): Folosit în principal pentru producția de anvelope,
covoare și diverse produse cauciucate.
• Poliizopren (IR): Asemănător cu cauciucul natural, este utilizat în special în
industria pneurilor și a produselor elastice.
• Cloropren (CR sau Neopren): Rezistent la ulei și temperaturi extreme, este
folosit în special în producția de echipamente și îmbrăcăminte de protecție.
Compoziție și Structură:
Plasticul
• Plasticele sunt polimeri, adică molecule
lungi formate din unități repetate
numite monomeri. Monomerii sunt
legați între ei prin legături chimice
pentru a forma lanțuri sau rețele
polimerice.
• Există diferite tipuri de plastice, cum ar fi
polietilena, polipropilena, PVC
(policlorură de vinil), PET (tereftalat de
polietilenă), polistiren și multe altele.
Fiecare tip de plastic are proprietăți
specifice.
Proprietăți:
Plasticele sunt ușoare și pot fi modelate ușor în
diverse forme.
Ele pot avea proprietăți transparente sau
opace, în funcție de compoziția lor.
Plasticul poate fi dur sau flexibil, în funcție de
structura chimică.
Proprietăți:
Plasticele sunt ușoare și pot fi modelate ușor în
diverse forme.
Ele pot avea proprietăți transparente sau
opace, în funcție de compoziția lor.
Plasticul poate fi dur sau flexibil, în funcție de
structura chimică.
• Utilizări:
• Ambalaje: Multe produse sunt ambalate în materiale
plastice datorită versatilității și durabilității acestora.
• Produse de unică folosință: Pahare, farfurii, tacâmuri
și alte obiecte de unică folosință sunt frecvent
realizate din plastic.
• Industria auto: Componente interioare și exterioare
ale vehiculelor sunt fabricate din plastic.
• Electrice și electronice: Carcasele dispozitivelor
electronice, cablurile și alte componente sunt
realizate din plastic.