ROMÂNIA ȘI HOLOCAUSTUL

VIORICA AGARICI
 VIORICA AGARICI

• NUMELE LA NAȘ TERE VIORICA MARIA ECATERINA ANA VĂSESCU

(N. 24 FEBRUARIE 1886, BUCUREȘ TI - D. 18 FEBRUARIE 1979, BUCUREȘ TI)
A FOST O ACTIVISTĂ PE TĂ RÂ M SOCIAL, FEMINISTĂ , FILANTROP,
DESCENDENTĂ A FAMILIEI DE BOIERI PATRIOȚ I LIBERALI VĂ SESCU, A
ÎNDEPLINIT FUNCȚ IA DE PREȘ EDINTĂ A FILIALEI LOCALE A SOCIETĂȚ II
NAȚ IONALE DE CRUCE ROȘ IE DIN ORAȘ UL ROMAN ÎN TIMPUL CELUI DE-AL
DOILEA RĂ ZBOI MONDIAL. A FOST OMAGIATĂ , POST MORTEM, DE CĂTRE
STATUL ISRAEL CU TITLUL Ș I DIPLOMA DE „DREAPTĂ ÎNTRE POPOARE”
PENTRU SALVAREA, ÎN IULIE 1941, A MII DE EVREI, URCAȚ I ÎN ZILELE
POGROMULUI DE LA IAȘ I ÎN „TRENURILE MORȚ II”, SUB PRETEXTUL
DEPORTĂ RII SPRE LAGĂ RUL DE LA CĂ LĂ RAȘ I (IALOMIȚA).
 POTRIVIT UNOR BIOGRAFI, VIORICA MARIA ECATERINA
ANA VĂ SESCU S-AR FI NĂ SCUT LA DĂ MIENEȘ TI, LÂ NGĂ ROMAN, ÎN
FAMILIA SOȚ ILOR ORTANSA VĂ SESCU, NĂ SCUTĂ MORȚ UN, Ș I A LUI
GHEORGHE VĂ SESCU, FIUL BOIERULUI ALEXANDRU VĂ SESCU DIN
COȚ UȘ CA BOTOȘ ANI, FOST DEPUTAT Ș I MINISTRU LIBERAL ÎN
GUVERNUL CREȚ ULESCU. COPILĂ RIA Ș I-O PETRECE LA BUCUREȘ TI
SAU LA MOȘ IA BUNICILOR DE LA COȚ UȘ CA. O DATĂ CU NUMIREA
TATĂ LUI SĂ U GHEORGHE VĂ SESCU CA ATAȘ AT MILITAR LA LEGAȚ IA
ROMÂ NIEI DE LA PARIS, CU GRADUL DE CĂ PITAN, VIORICA VA TRĂ I
ÎN FRANȚA DEFINITIVÂ NDU-Ș I STUDIILE LA INSTITUTUL ”LES
RUCHES”. ACEASTA ERA O Ș COALĂ PARTICULARĂ CARE DĂ DEA O
EDUCAȚ IE FEMINISTĂ , ELEVATĂ , TINERELOR CARE ASPIRAU LA O
CARIERĂ DE LIDER. PRINTRE ELEVELE INSTITUTULUI S-A
NUMARAT Ș I ELEANOR ROOSEVELT, VIITOAREA ACTIVISTĂ
FEMINISTĂ Ș I PRIMĂ DOAMNĂ A AMERICII.
 LA TRECEREA PRIN GARA ROMAN A TRENULUI
MORȚII CARE TRANSPORTA, ÎN CONDIȚII ÎNGROZITOARE,
SUTE DE CETĂȚENI ROMÂNI, EVREI DIN IAȘI, DEPORTAȚI
SPRE LAGĂRUL DE LA CĂLĂRAȘI, VIORICA AGARICI CU
AUTORITATE ȘI CU O DÂRZENIE CARE AU IMPRESIONAT PE
TOȚI CEI PREZENȚI, A FĂCUT CEEA CE TREBUIA SĂ FACĂ
CRUCEA ROȘIE ÎN ASTFEL DE SITUAȚII, SALVÂND DE LA
MOARTE MULTE PERSOANE, ÎN CIUDA OPOZIȚIEI
AUTORITĂȚILOR DE ATUNCI. DUPĂ ACEASTĂ EROICĂ ȘI
DREPTCREȘTINEASCĂ FAPTĂ, VIORICA AGARICI A PRIMIT
EMOȚIONANTE MANIFESTĂRI DE RECUNOȘTINȚĂ DAR ȘI
REPROȘURI, GESTURI REPROBABILE, MAI PUȚIN
CAVALEREȘTI DIN PARTEA UNOR CETĂȚENI AI URBEI
ROMAN. CU AMĂRĂCIUNE ÎN SUFLET, ÎNCEPÂND CU ANUL
1943 RENUNȚĂ LA ȘEFIA FILIALEI ROMAN A SOCIETĂȚII
NAȚIONALE DE CRUCE ROȘIE, SLUJIRE PE CARE A ONORAT-O
TIMP DE 15 ANI ȘI SE MUTĂ LA BUCUREȘTI, LA FIUL EI
GHEORGHE. ALUNGATĂ DIN PROPRIA CASĂ, DOAMNA
AGARICI A FOST NEVOITĂ SĂ-ȘI CÂȘTIGE PÂINEA DÂND
LECȚII DE FRANCEZĂ ȘI ENGLEZĂ LA DOMICILIUL COPIILOR
NOII PROTIPENDADE COMUNISTE
 FAPTA DOAMNEI AGARICI DIN ACEL ÎNCEPUT DE IULIE
1941 NU AVEA CUM SĂ FIE UITATĂ. DUPĂ ELIBERAREA
BĂIEȚILOR DIN ÎNCHISOARE A PLECAT DIN NOU LA BUCUREȘTI,
PENTRU A LOCUI LA FIUL EI CEL MARE, GEORGEL. DOAMNA
AGARICI A PRIMIT O RENTĂ VIAGERĂ DIN PARTEA FEDERAȚIEI
COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DE LA BUCUREȘTI. COMUNIȘTII NU
AU PERMIS CA FAPTA SA DE MARE EROISM ȘI ÎNALT UMANISM
SĂ FIE EVOCATĂ ÎN PUBLIC, CU EXCEPȚIA UNOR ARTICOLE DIN
“REVISTA CULTULUI MOZAIC”. VIORICA AGARICI S-A STINS DIN
VIAȚĂ LA 18 FEBRUARIE 1979, LA VÂRSTA DE 93 DE ANI. LA
CEREMONIA ÎNHUMĂRII A FOST PREZENTĂ ȘI O DELEGAȚIE A
FEDERAȚIEI COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI CONDUSĂ DE ING
THEODOR BLUMENFELD, PREȘEDINTELE COMUNITĂȚII
EVREILOR DIN BUCUREȘTI CARE, “ÎN NUMELE EMINENȚEI SALE
D. BUSTUL VIORICĂI AGARICI DIN GARA ROMAN DUPĂ 1989 DIN
CE ÎN CE MAI MULTE DOVEZI DE CINSTIRE A MEMORIEI
VIORICĂI AGARICI S-AU FĂCUT REMARCATE.
 ÎNTRE ORELE 11 ȘI 14.30, ÎN TIMP CE TRENUL A FOST REMORCAT SPRE PERONUL
COMPANIEI SANITARE DIN GARĂ, S-A PETRECUT DRAMA ÎN CENTRUL CĂREIA S-A AFLAT
VIORICA AGARICI. JANDARMII AU ÎMPIEDICAT PERSONALUL CRUCII ROȘII SĂ DEA APĂ
EVREILOR ATÂRNAȚI PE ZĂBRELELE VAGOANELOR CARE ȚIPAU „CRUCEA ROȘIE, APĂ!”.
DECLARAȚIA VIORICĂI AGARICI DATĂ LA TRIBUNALUL POPORULUI DIN BUCUREȘTI, 26 IULIE
1945: „M-AM DUS LA GARĂ; AM VORBIT CU COMANDANTUL MILITAR AL GĂRII DESPRE ACEST
LUCRU, MI-A SPUS CĂ NU ESTE VOIE SA DĂM APĂ LA OAMENII [ACEIA]. ATUNCI M-AM
ADRESAT D-LUI COLONEL GRAUR, COMANDANTUL GARNIZOANEI [DIN ROMAN], I-AM SPUS
CĂ CRUCEA ROȘIE ESTE ÎMPIEDICATĂ A-ȘI ÎNDEPLINI MISIUNEA. GENERAL TĂTĂRANU, CARE
A AUTORIZAT SĂ SE DEA APĂ LA OAMENI. M-AM ÎNTORS LA LOCUL UNDE TRENUL [ERA] OPRIT
ȘI AM SPUS CĂ AVEM ORDIN [CARE PERMITE] SĂ DĂM APĂ LA OAMENI.”
 LA TOATE ACȚIUNILE CARE AU URMAT, DE SPĂLAREA ȘI DEZINFECȚIE A
VAGOANELOR, A FOST DE FAȚĂ ȘI VIORICA AGARICI, CEA CARE A ADUS VESTEA APEI, IAR
JANDARMII DIN ROMAN I-AU RESPECTAT DISPOZIȚIA: „DE JANDARMI NU AM FOST
ÎMPIEDICATĂ SĂ DAU ASISTENȚĂ, DE ASEMENEA NICI DOCTORII NU AU FOST ÎMPIEDICAȚI SĂ
DEA AJUTOARE.” DUHNEA ÎNGROZITOR....” PRIMII CARE AU COBORÂT AU PRIMIT O CEAȘCĂ
CU APĂ ȘI UN CUB DE ZAHĂR DE LA MEDICI EVREI (PRIMII CARE AU INTRAT ÎN CONTACT CU
EVREII DIN TREN), DUPĂ CARE AU FOST ÎNDREPTAȚI SPRE ALT CAPĂT AL CURȚII, UNDE AU
FOST TUNȘI, AU ARUNCAT HAINELE ÎNTR-O GROAPĂ PLINĂ CU VAR ȘI AU URCAT ÎN VAGONUL
DE BAIE. „JOI, DIMINEAȚA, TRENUL S-A OPRIT ÎN GARA ROMAN. DOAMNA SE NUMEA AGARICI
ȘI REPREZENTA CRUCEA ROȘIE.” „DUPĂ FOARTE PUȚIN TIMP, TRENUL S-A OPRIT ÎN GARA
ROMAN. DUPĂ ACEEA O DOAMNĂ DE LA CRUCEA ROȘIE NE-A ADUS BUCĂȚI DE ZAHĂR ȘI
CĂNI CU APĂ CURATĂ, AM REVENIT LA VIAȚĂ. O FEMEIE SIMPLĂ, DAR AUTORITARĂ. O
FEMEIE CU SUFLET MARE!” PRIMELE AJUTOARE ÎN ALIMENTE, CEAI, APĂ AU FOST
PROCURATE ÎNTÂI PRIN CRUCEA ROȘIE, APOI PRIN COMUNITATEA EVREIASCĂ DIN ROMAN”