ETAPELE LITERATURII COMUNISTE

I. ETAPA STALINISTA (1948-1964)

LITERATURA DIN ETAPA STALINISTA ESTE O LITERATURA DE PROPAGANDA, PROLETCULTISTA, CE TRANSMITE SI IMPUNE IDEOLOGIA, AVAND CA SCOP FORMAREA OMULUI NOU. TOATE TEXTELE SUNT SCRISE IN SPIRITUL RELISMULUI SOCIALIST, CONCEPT FUNDAMENTAT TEORETIC LA PRIMUL CONGRES AL SCRIITORILOR SOVIETICI DIN 1934, CE VIZA IMBINAREA ZUGRAVIRII CONCRETE A REALITATII CU INFLUENTAREA IDEOLOGICA SI CU EDUCAREA OAMENILOR MUNCII.

ACEST CONCEPT PREZENTAT DE JDANOV IMPUNEA O DUBLA CENZURA ASUPRA LITERATURII: 1. SE REFERA LA TIPUL DE REPREZENTARE, RAMAS EXCLUSIV MIMETRIC; VIZA FUNCTIA SOCIALA A ARTEI PRIN PRIN TRANSFORMAREA CONSTIINTEI CLASEI MUNCITOARE, CEEA CE PRESUPUNE INDOCTRINARE SI DIDACTICISM.

2.

 ASTFEL ATENTIA ESTE CONCENTRATA ASUPRA CONTINUTULUI OPERELOR LITERARE PENTRU CA ERA IMPORTANT CEEA CE TRANSMITEA. CONSECINTA A FOST PROCLAMAREA ACCESIBILTATII OPEREI PENTRU CA EA SE ADRESA MASELOR POPULARE. PE LANGA REALISMUL SOCIALIST, LITERATURII I SE CEREA SA MANIFESTE ROMANTISM REVOLUTIONAR, LITERATURA TREBUIND SA AIBA CARACTER MESIANIC SI SA PREZINTE PERSPECTIVELE GLORIOASE ALE SOCIALISMULUI. POTRIVIT ACELUIASI CONGRES ERA NECESAR CA SCRIITORII SA SE TRANSFORME IN LUPTATORI PENTRU SOCIETATEA SOCIALISTA, IN EXECUTANTI AI SARCINILOR SI DIRECTIVELOR DE PARTID, NEMAIPUTAND SA ISI EXPRIME PUNCTELE DE VEDERE INDIVIDUALE.

 CONFORM OPINIEI CRITICULUI EUGEN NEGRICI LITERATURA ACESTEI PERIOADE ESTE CARACTERIZATA DE MANIHEISM (ADORATIOIMPRECATIO). POEZIA A FOST TRANSFORMATA INTR- UN DISCURS AL CARUI SCOP ERA INFLUENTAREA MASELOR MUNCITOARE.

ACELASI CRITIC OBSERVA CA A FOST VALORIFICATA URA STRUCTURALA A FIINTEI UMANE FATA DE CEL MAI BOGAT, AVAND IN VEDERE ACCENTUL PUS PE CONTINUT SI PE RESPECTAREA PRINCIPIULUI ACCESIBILITATII, PREROGATIVE ALE REALISMULUI SOCIALIST, S-A RECURS LA O POEZIE EPICA, RENUNTAND LA LIRISM .

 TEMELE CULTIVATE AU FOST PUTINE: VIATA OMULUI NOU DE LA SATE SI ORASE, PARTIDUL SI BINEFACERILE SALE, EROUL/ MARTIRUL COMUNIST, ASCUTIREA LUPTEI DE CLASA, DEMASCREA DUSMANILOR POPORULUI, ASCENSIUNEA CLASEI MUNCITOARE, ELANUL REVOLUTIONAR, URA FATA DE REGIMUL BURGHEZOMOSIERESC, CONDAMNAREA IMPERIALISMULUI, DEMONIZAREA CHIABURILOR, IDILIZAREA GOSPODARIILOR DE PRODUCTIE. POTRIVIT CRITICULUI MAI SUS AMINTIT TEMELE LITERATURII PROLETCULTISTE SUNT: CULTUL SFINTILOR MARTIRI, CULTUL APOSTOLILOR CREDINTEI: STALIN, LENIN, GHE. GHEORGHIU-DEJ, CULTUL PARTIDULUI, CULTUL OMULUI NOU. FIECARE DINTRE ACESTEA SE REALIZEAZA PRIN ANTITEZA CU TOT CEEA CE TINE DE VECHIUL REGIM: LASCAR DE LA RUSCA DE DAN DESLIU, SILVESTER ANDREI, SALVEAZA ABATORUL DE A. TOMA, CANTEC PENTRU TOVARASUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DE MIHAI BENIUC. FIGURA CENTRALA A APOSTOLULUI COMUNIST A FOST PANA IN ANII `50- STALIN. INCEPAND CU 1958 IMAGINEA CENTRALA A POEMELOR EPICE ESTE GHE. GHEORGHIU-DEJ.

 MARII POETI DIN LITERATURA INTERBELICA AU FOST ELIMINATI DIN VIATA LITERARA. ARGHEZI ESTE ABSENT PANA IN 1955 CAND FACE CONCESII TEMATICE REGIMULUI, SCRIIND SI PUBLICAND 1947 PEIZAJE IN DESCRIEREA RASCOALEI TARANESTI, LUCIAN BLAGA A FOST ELIMINAT DIN ACADEMIA ROMANA (LUNTREA LUI CARON), V. VOICULESCU A FOST CONDAMNAT POLITIC. ALTI POETI INTERBELICI PRECUM: ION BARBU, ION PILLAT, GEORGE BACOVIA DISPAR DIN CIRCUITUL LITERAR. PANA IN 1947 AU MAI EXISTAT MICI GRUPURI LITERARE, INSA OPERELE ACESTORA NU S-AU IMPUS IN EPOCA RESPECTIVA: GRUPAREA DE LA REVISTA ALBATROS REPREZENTATA DE RADU STANCA. O ALTA GRUPARE AR FI CEA A SUPRAREALISTILOR CARE INCEARCA SA INNOIASCA ONIRISMUL, DISCURSUL ONIRIST PRINTR-O APROPRIERE DE REALISMUL SOCIALIST ASA CUM FACUSE LOUIS ARAGON. PRIMA BRESA IN POEZIA DE TIPUL REALISMULUI SOCIALIST A FOST FACUTA DE NICOLAE LABIS.

II. ETAPA RELATIVEI LIBERALIZARI (1964-1971)

SE INREGISTREAZA IN ACEASTA PERIOADA CONTROLUL IDEOLOGIC IN LIRIC, PROZA PASTREAZA CA TEME: LUPTA NOU-VECHI SI ISTORIA NATIONALA, MAI EXACT CULTUL EROILOR . PARALEL CU ACEASTA LITERATURA, CARE ARE TENTA IDEOLOGICA (IMPERATIVELE PRESUPUNEAU CA ACEASTA TENTA IDEOLOGICA SA FIE IMPLICITA, NU EXPLICITA). APARE SI LITERATURA TOLERATA CU EVIDENTA VALOARE ESTETICA, APARTINAND FIE UNOR SCRIITORI CARE SERVISERA IN PERIOADA STALINISTA , FIE OPERELE UNOR SCRIITORI CARE AVEAU DEJA UN NUME IN CULTURA SI LITERATURA ROMANA . DE MENTIONAT ESTE FAPTUL CA SI OPERELE TOLERATE CONTINEAU ELEMNTE CARE SERVEAU REGIMULUI.

III. ETAPA COMUNISMULUI NATIONALIST (1971-1989)

CELE DOUA ARII TEMATICE ALE PROZEI SUNT CONTINUATE, POLITIZAREA LITERARULUI, FIIND REALIZATA DE PROZA CU ACTIVISTI SI DE PROZA DE INSPIRATIE ISTORICA. IN ACESTA PERIOADA APAR PE SCENA LITERARA SCRIITORI DE VALOARE- AUGUSTIN BUZURA, SORIN TITEL, C-TIN TOIU, ALEX. IVASIUC, STEFAN BANULESCU. POEZIA ESTE DOMINATA SI REPREZENTATA DE POETI PRECUM M. SORESCU SI N. STANESCU.

BIBLIOGRAFIE
NEGRICI, EUGEN, LITERATURA ROMANA SUB COMUNISM, ED. PRO, 2002 IANCU,MARIAN; DOBRA, SOFIA - COORDONATORI, MANUALELE DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLS a XII-a, ED. CORINT, 2007 MARTIN, MIRCEA; COSTACHE, ADRIAN COORDONATORI, MANUALELE DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, GRUPUL EDITORIAL ART, 2007 CORDOS, SANDA, LITERATURA SI REACTIUNE

SINTEZA
MIRAJUL LITERAR DIN PERIOADA COMUNISTA ESTE PREZENTAT IN CATEVA ETAPE: I. ET. STALINISTA; II.ET. RELATIVEI LIBERALIZARI; III.ET. COMUNISMULUI NATIONALIST. I. ETAPA STALINISTA- LITERATURA IN ACEST TIMP ARE MISIUNEA ISTORICA DE A EXPRIMA, TRANSMITE, SI IMPUNE IDEOLOGIA PARTIDULUI; ESTE O LITERATURA DE PROPAGANDA SI DE AGITATIE. LITERATURA DE PROPAGANDA SI DE AGITATIE A PRELUAT DOUA FORMULE DIN UNIUNEA SOVIETICA: PROLETCULTISMUL SI REALISMUL SOCIALIST.

ETAPA STALINISTA A ADUS CU ACEASTA INTERZICEREA OPERELOR UNUI NUMAR MARE DE SCRIITORI; REEDITAREA SELECTIVA; DEFORMAREA SENSULUI OPEREI PRIN INTERPRETARE DOGMATICA. ACESTA ETAPA ESTE CARACCARACTERIZATA DE SUBLITERATURA; UN ROL IMPORTANT IN PROMOVAREA IDEOLOGIEI, AVANDU-L CRITICA LITERARAAVANDULITERARAJANDARM AL PARTIDULUI. APAR INSA, SI ROMANE IMPORTANTE PENTRU LITERATURA ROMANA IN ACEST INTERVAL DE TIMP. POEZIA ERA DE TIP AGITATORIC, CU MESAJ ACCESIBIL, DESTINAT OAMENILOR MUNCII. TEMELE PREDILECTE SUNT LEGATE DE VIATA NOUA DE LA ORASE SI SATE, DE OMUL NOU SI REUSITELE SALE, DE PARTID, TEME PROSOVIETICE SAU ANTIIMPERIALISTE. ESTE PREZENTA O ANTITEZA INTRE TRECUTRECUTUL INTUNECAT- PREZENTUL LUMINOS CU VICTORIILE DE PE INTUNECATSANTIERE SI COLECTIVIZAREA AGRICULTUII. ADESEORI ERAU IMITATE STRUCTURI POETICE CUNOSCUTE, DE TIPUL BALADEI POPULARE, AL VERSULUI EMINESCIAN, COSBUCIAN ETC.

PROZA PROMOVA ANTITEZE STRIDENTE, PREZINTA MARILE TRANSFORMARI DIN INDUSTRIE SI AGRICULTURA, LUPTA DE CLASA, FRUMUSETEA SI MARETIA EROULUI COMUNIST. SE OBSERVA O PREDILECTIE PENTRU PAMFLET SI REPORTAJ. II. ETAPA RELATIVEI LIBERALIZARI SE CARACTERIZEAZA PRIN DIMINUAREA CONTROLULUI IDEOLOGIC ASUPRA TERITORIULUI LIRIC CE FUSESE UTILIZAT CA INSTRUMENT DE PROPAGANDA IN PERIOADA STALINISTA. TEMELE IM-PUSE SUNT- PARTIDUL GLORIOS SI EROUL CONDUCATOR, LUPTA DINTRE NOU-VECHI, ISTORIA NATIONALA. IN PERIOADA IN CARE NICOLAE CEAUSESCU ISI CONSOLIDEAZA PUTEREA IN STATUL SOCIALIST, POEZIA ASERVITA DEVINE O POEZIE PARTIOTICA, CONTURAND DOUA MITURI: MITUL PATRIEI AMENINTATE SI MITUL CARMACIULUI.

III. ETAPA COMUNISMULUI NATIONALIST

CELE DOUA ARII TEMATICE ALE PROZEI SUNT CONTINUATE, POLITIZAREA LITERARULUI, FIIND REALIZATA DE PROZA CU ACTIVISTI SI DE PROZA DE INSPIRATIE ISTORICA. PROZA, POEZIA, DRAMATURGIA AU CONTINUAT INSA, IN ACEST INTERVAL POLITIC SA INREGISTREZE CONTRIBUTII VALOROASE CARE AU ASIGURAT CONTINUITATEA LITERATURII ROMANE.